Patologia Aparatului RespiratorAcest curs prezinta Patologia Aparatului Respirator.In acest PDF poti vizualiza cuprinsul si bibliografia (daca sunt disponibile) si aproximativ doua pagini dindocumentul original.Arhiva completa de pe site contine un fisier, intr-un numar total de 23 pagini.Fisierele documentului original au urmatoarele extensii: doc.

Extras1.PATOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR

BRONHOPATIA OBSTRUCTIVĂ CRONICĂ (BPOC)

Definiţie: BPOC este o afecţiune inflamatorie care conduce la limitarea progresivă, incomplet reversibilă , afluxului aerian prin căile respiratorii mici.

BPOC include:

- Bronşita cronică

- Emfizemul pulmonar

- Bronşita cronică se defineşte pe criterii clinice: tuse productivă cel puţin 3 luni/an, 2 ani consecutivi.

- Emfizemul pulmonar este definit pe baza criteriului morfopatologic: distrugerea pereţilor alveolari şilărgirea anormală a spaţiilor aeriene distal de bronhiola terminală.

Epidemiologie: BPOC = problemă de sănătate publică pe plan mondial:

- Afectează peste 5% din populaţia adultă.

- Este singura afecţiune ai cărei indici de morbiditate şi mortalitate sunt în continuă creştere în ţăriledezvoltate.

- Prevalenţă în lume: locul 12 (5 în 2020)

- Locul 6 printre cauzele de deces (3 în 2020)

- RO: prevalenţa BPOC se ridică la 7-8% din populaţia de peste 35 ani (800 000 de bolnavi).

- Morbiditatea BPOC creşte cu vârsta (peste 45 de ani) şi este mai mare la bărbaţi decât la femei, înstrânsă corelaţie cu fumatul.

- În ultimele decenii creşterea numărului de femei fumătoare tinde să reducă diferenţa de prevalenţă întresexe.

Etiologie

Factori exogeni:

- Fumatul

- Poluarea mediului

- Infecţiile respiratorii virale severe şi repetate în copilărie

- Statusul socio-economic precar

Factori endogeni:

- Factori genetici (cel mai bine documentat deficitul de alfa-1-antitripsina)

- Greutatea mică la naştere

Fumatul, cuantificat în numărul de pachete-an (=numărul de pachete de ţigări fumate pe zi x numărul deani în care pacientul a fumat), se corelează specific cu prevalenţa BPOC.

Dacă, după 30 de ani, nefumătorul suferă o scădere anuală fiziologică a VEMS cu 15-30 ml, la fumătordeclinul este de 2-5 ori mai accelerat. Renunţarea la fumat readuce acest declin la limita superioară anormalului.

Totuşi, mai puţin de 20% dintre fumători dezvoltă de-a lungul vieţii BPOC, ceea ce demonstrează căefectele fumatului sunt modulate de factori genetici încă incomplet cunoscuţi.

Renunţarea la fumat nu determină obligator rezoluţia procesului inflamator bronho-pulmonar: există decimecanisme de autopropagare a bolii ignorate în prezent.

- Unii dezvoltă BPOC la zeci de ani după abandonarea fumatului

- Când boala devine simptomatică, renunţarea la fumat nu mai influenţează întotdeauna evoluţia.

Patogenie: BPOC = inflamaţia cronică a căilor aeriene mici (bronhiolele cu calibrul sub 2 mm) şi aparenchimului pulmonar:

- efector principal polimorfonuclearul neutrofil

- consecinţe ale inflamaţiei cronice: obstrucţia căilor respiratorii mici + distrugerea pereţilor alveolari.

Rezultat: compromiterea progresivă a expirului, evaluată clinic prin scăderea VEMS.

Inflamaţia cronică şi progresivă din BPOC determină şi evoluţia bistadială a bolii:

- Un prim stadiu asimptomatic, în care funcţia pulmonară se deteriorează treptat, dar fără consecinţeclinice.

- Un stadiu simptomatic care se instalează deîndată ce VEMS a scăzut sub 50% din valoarea sa teoretică.

Tablou clinic: BPOC se manifestă prin 2 simptome cardinale:

- tusea cronică productivă: expectoraţie sero-mucoasă, muco-purulentă sau franc purulentă

- dispneea intermitentă sau continuă, uneori însoţită de wheezing.

Istoria naturală - 3 momente succesive:

- Adulţii care fumează din adolescenţă prezintă - mai ales în anotimpul rece - tuse cronică.

- La vârsta mijlocie, jumătate dintre aceşti fumători instalează dispneea de efort (poate trece neobservatăla sedentari, făcând boala sub- şi tardiv diagnosticată.

- BPOC devine simptomatică la orice suprasolicitare respiratorie (pneumonie, traumatisme, intervenţiichirurgicale) = acutizări repetate (tuse + dispnee)

Acutizările

- Apar pe fondul tusei cronice şi dispneei de efort

- Se caracterizează prin agravarea dispneei si expectoraţie purulentă, abundentă.

- Survin relativ regulat, de 2-3 ori pe an (mai frecvent la fumătorii activi şi mai rar la cei care au renunţat lafumat).

Examenul fizic

Inspecţia:

- Mărirea diametrului antero-posterior al toracelui (torace emfizematos, în butoi).

- Umplerea foselor supraclaviculare.

- Activarea musculaturii respiratorii accesorii.

- Prelungirea expirului, cu inversarea raportului inspir/expir.

- Tahipnee.

- Wheezing.

Percuţia:

- Hipersonoritatea ambelor arii pulmonare.

- Diminuarea matităţii cardiace.

Ascultaţia:

- Diminuarea murmurului vezicular pe ambele arii pulmonare.

- Raluri bronşice diseminate bilateral, uneori modificate de tuse, alteori persistând şi după încetarearespiraţiei (semnul cimpoiului).

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Documentul complet de 23 pagini il poti citi daca il descarci din Biblioteca.RegieLive.ro

Imagini din documentul complet:

Mai multe detalii se gasesc in pagina documentului din Biblioteca.RegieLive.ro