Pastrarea Si Conditionarea Cerealelor

Pastrarea si Conditionarea Cerealelor

Universitatea:LUCIAN BLAGASibiu Facultatea de Facultatea de tiine Agricole, IndustrieAlimentar i Protecia Mediului

Sibiu

Specializarea:Montanologie

Disciplina:Conditionarea si pastrarea produselor agricole

Profesor indrumator:As.Univ.Ing.Ioan Albu

Student: An Studiu:IV-2011-

Importanta graului

Grul este una dintre cele mai importante cereale i planta care ocup pe glob cele mai mari suprafee.El se bucur de o deosebit atenie datorit:- coninutului ridicat al boabelor n hidrai de carbon i substane proteice corespunztor cerinelor organismului uman; - pinii i variatelor produse care se fabric din fin i care constituie hrana de baz pentru o mare parte din populaia globului (35-40%); - faptului c boabele de gru pot fi pstrate timp ndelungat sau transportate la distane mari fr s se altereze;- posibilitilor de cultivare i n cele mai diferite climate (subtropical, mediteranean, oceanic, continental de step etc.), asigurnd producii satisfctoare pretutindeni unde se cultiv;- posibilitilor nelimitate de a mecaniza cultura, fapt ce determin obinerea de producii foarte ieftine comparativ cu alte culturi.Boabele de gru constituie materie prim pentru diferite industrii (alcool, amidon, dextrin, glucoz) i important resurs de schimburi comerciale.Trele ce se obin din mcinatul boabelor de gru reprezint un nutre concentrat din cele mai importante, ele fiind bogate n proteine, hidrai de carbon i substane minerale.Boabele de gru se ntrebuineaz i n hrana animalelor, prezentnd, n comparaie cu boabele de porumb, mai multe avantaje ntre care se rein: un coninut mai ridicat n substane proteice;( valoare( nutritiv mai ridicat a proteinelor; producie competitiv cu a( porumbului (soiuri cu capacitate de producie de peste 10t/ha); un cost( mult mai sczut;Tulpinile (paiele) rmase dup recoltat au utilizri multiple: materie prim pentru fabricarea celulozei, aternut pentru animale, nutre grosier, ngrmnt organic, ncorporate ca atare n sol, imediat dup recoltare, sau dup ce au fost supuse unui proces de compostare.Grul are i o deosebit importan fitotehnic din urmtoarele considerente: constituie( o plant premergtoare excelent pentru culturile de primvar, rapi i plante furajere de toamn; elibernd terenul n prima parte a verii, creeaz( condiii optime pentru administrarea ngrmintelor organice i minerale i pentru lucrrile solului; n perioada de la recoltare i pn n toamn,( solul i mbuntete fertilitatea prin procesele de nitrificare; n( condiiile de irigare , dup recoltare se poate cultiva porumb, de regul pentru nsilozare, cu producii de peste 10t/ha substan uscat; este o bun( plant protectoare pe terenurile n pant, avnd un grad de acoperire a solului de 50-75%

1.1Recoltarea cerealelor paioase(GRAUL)Recoltarea directa se realizeaza cu combine autopropulsate, cand boabele au ajuns la maturitate deplina, iar umiditatea acestora a scazut la 16%. Rezultate bune se obtin in culturi cu plante necazute si cu imburuienare redusa.

Procesul de recoltare cuprinde mai multe lucrri lucrarile de pregatire a recoltatului si recoltrarea propriuzisa.Lucrri de pregtire a recoltatului sunt urmatoarele: repararea mainilor de recoltat si proba acestoea; dezinfecia depozitelor; aprovizionarea cu carburani; evaluarea recoltei.Daca lanul este cazut intr-o singura directie, recoltarea se face si ea intr-o singura directie, dar in contrasensul de cadere a plantelor.Recoltarea se face cu pierderi minime daca reglarea combinei se corecteaza de doua ori pe zi, in functie de starea lanului.Loturile semincere se recolteaza la umiditatea de 14% si separat pe soiuri, luandu-se toate masurile pentru evitarea impurificarii mecanice.Culturile imburuienate, cele cu coacere neuniforam si cele cazute se recolteaza in doua etape. Plantele se taie cu vindroverul la inaltimea de 25 cm fata de sol, in faza de coacere in parga. Ele raman pe miriste pana ce boabele ajung la umiditatea de 14% (o saptamana), dupa care se recolteaza cu combina, echipa cu ridicatori de brazda. Prin recoltarea divizata continutul de gluten umed creste cu 3-4 %.Eliberarea terenului de paie se face concomintent cu recoltatul, in care caz combina este dotata cu dispozitiv de tocare si imprastiere a paielor pe toata latimea de lucru. In acest caza se face o reducere insemnata de combustibil fata te alte sisteme de eliberare de paie.Cantitatea de paie este egala cu recolta de boabe inmultit cu coeficentul 0,59 - 0,65 in functie daca recolta este mai mare sau mai mica de 4 tone/ha.Balotarea paielor se face cu diferite tipuri de prese, dupa care sunt transportate si depozitate in functie de destinatie (celuloza, furaje, compost, brichete pentru incalzit).

De mentionat ca aprinderea brazdelor de paie reprezinta o masura periculoasa de mediu si este interzisa prin Bunele Practici Agricole. Cei care dau foc la paie vor avea probleme cu primirea subventiilor/ha.1.2.Masini de recoltat cerealeDestinaie: mainile de recoltat cereale pioase sunt folosite pentru recoltarea direct din lan a plantelor i pentru recoltarea divizat. n cazul recoltrii divizate, plantele sunt iniial secerate cu vindroverele i lsate n brazde, combina (prevzut cu ridictor de plante) efectund ridicarea plantelor i treieratul acestora.

Clasificarea mainilor de recoltat cereale:

Dup metodele de recoltat: maini de secerat, batoze i combine;

a. Dup modul de cuplare la sursa de energie, combinele i mainile de secerat pot fi: tractate, purtate i autodeplasabile.

b. Dup fluxul tehnologic de lucru, combinele de recoltat cereale pioase pot fi: cu flux direct i cu flux indirect.

Mainile pentru secerat taie tulpinile i le las n brazd continu (cu vindroverul), n snopi legai sau n poloage (cu secertoarea). Cu aceste maini se recolteaz n faza de coacere n prg.

Batozele asigur treieratul cerealelor n puncte fixe numite arii. Batozele au nevoie de o surs de acionare care poate fi mecanic sau electric. Ele execut desprinderea boabelor din spice, separarea lor de paie i pleav i colectarea lor n saci.

Combinele reprezint mainile cele mai perfecionate care execut la o singur trecere seceratul plantelor, treieratul acestora, separarea boabelor de prile pioase i colectarea boabelor. Recoltarea cerealelor pioase cu combina se execut n faza de coacere deplin.

Prile componente: combina este alctuit din secertoare (heder), batoz, colector (buncr pentru cereale), platforma de conducere, motorul, transmisia montate pe un cadru prevzut cu organe de rulare. Unele combine se pot prevedea cu colector de paie i pleav.

2.Recepia calitativ i cantitativ a cerealelor

Aprovizionarea morii cu cereale se face de obicei cu vagoane CFR, autocamioane special amenajate i prin preluare direct din silozul furnizorului n silozul morii.

Aprovizionarea pe cale maritim este mai rar, ns la noi n ar, chiar dac cerealele au fost transportate pe ap, se preiau din port cu vagoane CFR sau autocamioane pentru transportul la beneficiar.

Recepia cantitativ const n msurarea gravimetric (cntar pod-bascul) sau volumetric (nerecomandat din cauza erorilor pe care le introduce) a lotului de cereale sosit la furnizor.

n cazul transportului cu autocamioane, cerealele se cntresc att la furnizor n prezena unui delegat al beneficiarului ct i la beneficiar n vederea nlturrii oricror erori i a conferirii unei sigurane mai mari gestionarilor c produsul introdus n siloz corespunde cantitativ cu documentele care l-au nsoit.

Pentru evitarea cheltuielilor de transport, n ultimul timp, s-au construit mori moderne n aceeai incint cu silozurile mari de cereale ale furnizorului. Preluarea cerealelor de la silozul furnizorului se face printr-o legtur direct cu ajutorul unor instalaii de transport intern formate din elevatoare, necuri, redlere, benzi i conducte.

Cerealele se cntresc automat att n silozul furnizorului, ct i n silozul morii. n situaii limit (cnd unul din cntare lipsete), se accept cntrirea numai la un singur cntar prin convenie scris.

Recepia calitativ a cerealelor cuprinde dou faze:

faza de recoltare i pregtire a probelor n care este necesar s se foloseasc o tehnic special care s includ n proba respectiv toate componentele masei i n proporia cantitativ i calitativ existent n lot. Se efectueaz de regul cu ajutorul unor instrumente speciale, numite sonde. Probele recoltate cu sonda se introduc n cutii metalice nchise. n laborator, aceste probe brute se omogenizeaz (probe omogenizate) i, dup prelevarea probei de umiditate, aceast prob omogenizat se mparte n 2 sau mai multe probe de laborator prin metoda sferturilor sau metoda divizorului. Pentru analizele care necesit cantiti mici se constituie proba de analiz prin metoda ah, recoltnd mici cantiti de produse din fiecare ptrat;

faza de efectuare a analizelor i calculul indicilor de calitate n care se determin calitile senzoriale (aspect, culoare, miros, gust) i fizico-chimice (coninut de impuriti, greutate hectolitric, coninut de umiditate, sticlozitate, coninut de gluten n rot total, gradul de infestare).

Ancheta calitativ const n determinarea nsusirilor tehnologice ale grului, n urma unor determinri de laborator, din care rezult:

1. masa hectolitric

2. continut de corpuri strine

3. umiditate

4. continut de protein

5. continut de gluten umed si uscat

6. indice de deformare a glutenului

7. sticlozitate

8. indice de cdere (Falling Number)

9. continut de substante minerale

10. indice Zeleny

1. Masa hectolitric - reprezint masa n kg a unui hectolitru de boabe. Dintre factorii care influenteaz valoarea masei hectolitrice cei mai importanti sunt: umiditatea grului, cantitatea si natura corpurilor strine, propriettile genetice ale bobului de gru (forma, mrimea, aspectul suprafeei, grosimea nvelisului bobului), masa specific a boabelor de gru.

Se consider c grul trebuie s aib masa hectolitric de minim 75 kg/hl pentru a da rezultate bune la mcinat.

2. Corpuri strine - prezenta impurittilor n masa de cereale favorizeaz degradarea acestora, mai ales n timpul depozitrii. Pe de alt parte la mcinarea cerealelor mpiedic obtinerea unei fini de bun calitate si reduc proportia de fin care trebuie s se obtin dintr-o cantitate dat de gru.

n acest an se remarc prezenta unui numr foarte mare de boabe ptate (black point) explicabil prin conditiile climaterice speciale din perioada de recoltare. Sunt prezente boabe tciunate si mlurate, dar acestea nu depsesc 1%. n acest an procente mari de semine ncoltite sunt prezente n cteva zone din judeele Bihor, Hunedoara, Arad.

3. Umiditatea - continutul de ap din masa de boabe este un criteriu de apreciere a calittii grnelor, foarte important din mai multe puncte de vedere. Starea de maturitate optim la recoltare este caracterizat si prin umiditatea grului care trebuie s fie de maxim 15%. Pstrarea grului depinde n mare msur de umiditatea sa. La temperatura obisnuit, grul se poate pstra n bune conditii numai dac umiditatea sa este sub 13%. Dac umiditatea depseste 14% apar o serie de procese chimice legate de accelerarea respiratiei cu producere de cldur si ap, urmate de procese fermentative complexe care duc la alterarea masei de boabe.

4. Continut de protein - continutul de protein si calitatea acesteia constituie unul din procedeele moderne de apreciere a calittii cerealelor. Cu ct procentul de protein este mai ridicat cu att grul respectiv este de calitate mai bun.

Continutul n protein este influentat de o serie de factori: specia, varietatea, solul, clima, ngrsmintele folosite, etc. Continutul de proteine al cerealelor este extrem de important pentru c pe plan international reprezint principalul indice calitativ care conteaz n tranzactiile comerciale. Grul care are peste 13% proteine este de calitate bun si are un continut ridicat de gluten, iar grnele cu un continut total sub 10% sunt de calitate slab, cu gluten cantitativ putin.

5. Continutul de gluten umed - este un indice calitativ important, care se determin prin ndeprtarea amidonului si a particulelor de trte dintr-o cantitate dat de srot de gru. Rezult o mas compact, elastic. Se consider c grul este foarte bun dac are un continut de gluten umed de 26% si nesatisfctor la un continut de gluten mai mic de 22%.

6. Indice de deformare - reprezint gradul de ltire al unei sfere de gluten ntr-un anumit timp si n anumite conditii. Este o msur a calittii glutenului.

Astfel:

3 - 13 mm - calitate superioar

< 3 mm - gluten puternic, neelastic

> 18 mm - gluten lipicios, filant.

7. Sticlozitatea - n categoria semintelor de cereale sticloase intr boabele care privite n sectiune prezint un aspect translucid, sidefat. La sectionare seminele sticloase opun mare rezistent, iar la mcinare se transform n prima faz n semifabricate de tipul grisurilor mari si mijlocii si n procente mici n dunsturi si fin.

La gru, sticlozitatea mare se datoreste unei repartizri diferite a substanelor proteice n bob si nu unei cantitti mai mari de protein, deoarece s-a constatat c att grul sticlos, ct si cel finos pot avea cantitti foarte apropiate de proteine si gluten. Sticlozitatea grului este important la fabricarea finii aspre grisate, utilizat la fabricarea pastelor finoase, aspect foarte important pentru industria noastr deoarece soiurile romnesti de gru dur se cultiv pe suprafete foarte mici. Pentru a fi de bun calitate din punctul de vedere al aspectului sticlos, grnele trebuie s aib un minimum 30% sticlozitate. n acest an sticlozitatea grului este frecvent de peste 50%, deci grnele pot fi considerate sticloase.

8. Indice de cdere (Falling Number) - este o msur a activittii alfa-amilazice din bobul de gru. Pentru aceast determinare este nevoie de un aparat special - Falling Number, realizat de firma Perten din Suedia. Aceast metod este foarte exact si precis pentru determinarea calitii amidonului din bob.

n general, activitatea amilazic mrit este dat de prezenta boabelor ncoltite. Astfel, la un procent mai mare de 2% boabe ncoltite activitatea amilazic se mreste suficient de mult ca produsele finite s fie de calitate slab, cu aspect specific: miez umed, nchis la culoare, volum si elasticitate sczute. Valorile pentru care activitatea enzimatic este optim sunt cuprinse n intervalul 220 - 260 sec. Pentru o valoare a indicelui de cdere mai mare de 300 sec. activitatea enzimatic este sczut si calitatea grului satisfctoare. Pentru remedierea acestui deficit enzimatic se foloseste fin maltat si preparate enzimatice de alfa-amilaz pe suport sau n cadrul unui ameliorator. Valori ale indicelui de cdere sub 160 sec. denot o activitate alfa-amilazic intens si grul este nesatisfctor din punct de vedere calitativ. Pentru corectare se folosesc substante cu caracter oxidant ca atare sau n cadrul unui ameliorator specific. n general, n acest an activitatea alfa-amilazic se situeaz n limite normale, cu indici de cdere peste 300 sec, cu exceptia unor zone din Cmpia de Vest si Transilvania (Bihor, Arad, Hunedoara).Conditii minime de calitate pentru graul de panificatie: umiditate, max. 15,5%;

masa hecolitrica, min 70 kg/hl;

impuritati, max.15%, din care;

boabe sparte, max.7%;

boabe sistave, max 8%;

boabe avariate, max. 1%;

boabe atacate daunatori, max. 2%;

boabe incoltite, max 1%;

alte cereale, max. 3%;

corpuri straine, max. 2%;

gluten umed, min 22%;

indice de deformare a glutenului, max. 15mm.

3. Depozitarea cerealelor

nainte de depozitare cerealele trebuie s fie precurite deoarece corpurile strine, fiind mai umede dect cerealele, ngreuneaz uscarea acestora i favorizeaz infeciile cu microorganisme. De multe ori cerealele au o umiditate mai mare de 14%, ajungnd pn la 20%; n aceste condiii, datorit faptului c ele nu se pot depozita n silozuri, se practic pe scar larg uscarea artificial a cerealelor asigurnd astfel conservabilitatea i realiznd uneori (n cazul orzului) i o mbuntire a energiei de germinare.

Pentru uscare se folosesc diferite tipuri de usctoare cu aer cald, cu funcionare continu, prevzute cu zone de prenclzire, uscare i rcire n care boabele nu trebuie s depeasc temperatura de 55C, durata uscrii fiind de 60-90 minute.

La depozitarea cerealelor trebuie s se in seama c acestea sunt organisme vegetale vii, a cror produse de respiraie vaporii de ap i cldura degajat stimuleaz chiar procesul de respiraie. La o cretere de umiditate de 2-3% respiraia crete i ea de ~75 ori, iar la o cretere de temperatur cu 10C respiraia se accelereaz de ~5 ori.

Principalele procese care au loc n timpul pstrrii cerealelor sunt: respiraia i post maturaia, germinarea, autonclzirea i ncingerea, putnd fi evitate prin condiionarea cerealelor nainte de depozitare i prin ndeprtarea cldurii degajate n timpul depozitrii.

n morile moderne, ca i n fabricile de mal, depozitarea cerealelor se face n silozuri de beton, care permit stocarea unor cantiti mari de boabe n straturi groase de 10-40m.

n silozul de cereale se efectueaz urmtoarele operaii tehnologice pentru realizarea crora se folosesc scheme tehnologice i utilaje specifice:

evacuarea cerealelor din sorbul silozului, cntrirea, precurirea i introducerea n celule;

evacuarea cerealelor din celule, dozarea pentru amestec, cntrirea i trimiterea la curtoria morii;

recirculare i prefirare pentru a mpiedica ncingerea;

evacuarea i trimiterea cerealelor ctre mori mai mici, satelii ai morii mari;

ventilarea utilajelor, instalaiilor i a cerealelor din siloz.

Utilajele i instalaiile folosite pentru executarea operaiilor tehnologice din silozul de cereale, din care fac parte sorbul sau staia de primire, utilajele de transport intern (elevatoare, necuri, tubulatur etc.), instalaii de ventilaie (ventilatoare, cicloane, conducte, ubere), aparate de msur volumetric i gravimetric, maini de curit cereale, motoare i transmisii de acionare, diverse accesorii de comand i control, se aseamn cu cele din silozurile strine.

Dei ntre utilajele romneti i cele strine exist unele diferenieri constructive, ele funcioneaz pe aceleai principii de baz.

Podeaua de aerare

Silozurile sunt dotate cu o podea plata, perforata. Aceasta podea este sustinuta de blocuri de beton. Ca urmare, cerealele sunt protejate impotriva umezelii si a parazitilor.ModelCapacitate in toneDiametru in mInaltime totala in m

BIN 1500N115014,3212,55

BIN 1500150014,3215,50

Volumul de depozitare al halelor cu o lungime de 30 m. este : pentru o latime de 12 m. = 800 t; pentru o latime de 15 m. = 1000 t; pentru o latime de 18 m. = 1200 t.

Halele industriale modulare pot fi utilizate ca si hambare acoperite, garaje, spatii de depozitare si productie. Livrarea se realizeaza in set, in termen de 20 zile, cu mijoace de transport auto (un camion cu lungimea caroseriei de 12 metri ofera un spatiu pentru livrarea unei hale cu dimensiuni de 1530 metri avand cadru fundatie structuri metalice).

Un set complet include: porti, usi de intrare, elemente de ventilatie naturala, in functie de optiunile Clientului, in acest set poate fi inclus si un cadru fundatie structuri metalice, utilizarea caruia micsoreaza considerabil perioada de montare a cladirii.

INCLUDEPICTURE "http://www.iucors.ro/images/dp_3.jpg" \* MERGEFORMATINET

Inaltimea maxima a granelor si cerealelor depozitate(m)

LatimeGrosimeInaltime maxima aproximativaNivel maxim perete lateralNivel maxim perete frontalVolum maxim(calculat la 1m lungime din cladire)

L(m)S(mm)A(m)B(m)C(m)m3/mt/m

12,041,003,92,72,334,026,0

14,781,004,42,42,348,037,0

17,981,004,852,12,156,043,0

Utilaje pentru silozuri

Curatitoarele pentru cereale utilizate de noi sunt fabricate de un mare producator european, specializat in productia de curatitoare pentru cereale cu traditie in acest domeniu de peste 150 ani.

Cutatitoarele pentru cereale cu tambur rotativ functioneaza silentios, fara vibratii, cu consum de energie redus si pot fi reglate cu usurinta.

De obicei utilizam doua curatitoare pentru cereale in paralel, astfel procesul de curatire a cerealelor este impartit in doua faze distincte si anume Precuratirea si Curatirea secundara.

PRECURATIREA:

In faza de precuratire, curatitoarele pentru cereale cu tambur rotativ, elimina din cereale foarte eficient si rapid impuritatilede dimensiuni mari, respectiv bucatile de pamant sau pietrele.

Este important ca in uscator sa ajunga cereale precuratite pentru ca in acest fel putem sa impiedicam infundarea uscatorului, se poate reduce pericolul incendiu, este mai mic consumul de energie, creste randamentul procesului de uscare.

Produsele vor ajunge in interiorul tamburului rotativ al curatitorului pentru cereale si trec peste perforatiile sitelor.Impuritatile de dimensiuni mai mari vor ramane in interiorul tamburului si vor fi eliminate la capatul acestui tambur rotativ.

Dimensiunile perforatiilor sitelor tamburului rotativ depind de tipul de cereale pe care dorim sa le preselectam si de ce anume impuritati se doresc a se separa pe o anumita sectiune a acestui tambur.

Sistemul de curatire a sitelor mentine in permanenta curata suprafata mare a curatitoruluicu site cilindrice.

La diferite tipuri de curatitoare pentru cereale avand diferite tipuri de cereale putem atinge productivitati cuprinse intre 23 si 400 t/h.

Se poate realiza si o ventilatie a cerealelor in aceasta faza. Pentru acest lucru, putem oferi diferite solutii tehnice.

CURATIREA SECUNDARA SAU SELECTAREA:

In faza de selectare, sau curatire secundara, curatitorul pentru cereale cu site rotative elimina impuritatile usoare , respectiv separa boabele sparte si impuritatile tari de boabele bune.

Aceasta problema este rezolvata de catre un sistem de ventilatie cu dubla aspiratie urmat de catre tamburul cu site rotative.

Se realizeaza o perdea uniforma de cereale, prin care este aspirat aerul.

Cantitatea de aer aspirat poate fi reglata. Acest reglaj determina ce cantitate de impuritati usoare va fi aspirata de catre fluxul de aer. Impuritatile putin mai grele, dupa ce ies din fluxul de aer vor cadea la partea inferioara a camerei de aer. De aici sunt indeaprtate cu ajutorul unui snec. Ipuritatile mai mici si mai usoare sunt impinse catre afara de ventilator si ajung in ciclon.

Dupa ventilatie, cerealele vor ajunge in tamburul rotativ al curatitorului pentru cereale. Pentru fiecare tip de cereale avem cate un set de site care pot fi montate foarte usor pe curatitor.

Prima sita scoate boabele sparte, ramasitele de sol,etc iar in cea de adoua sita vor ajunge boabele curate. Ipuritatile de dimensiuni mai mari vor fi adunate in capatul tamburului de unde vor fi eliminate.

Curatitoarele de cereale cu site rotative dispun de o gama foarte variata de site cu care pot fi curatate si selectate orice fel de cereale.

Curatitoarele de cereale utilizate ca si curatitor secundar, pot avea capacitati de productie cuprinse intre 5 tone si 400 tone.

ELEVATOARE CU CUPE:

Elevatoarele cu cupe sunt fabricate din tabla de otel zincat la cald. Elevatoarele cu cupe pentru transportul cerealelor sunt compuse din module avand cadru autoportant, dotate cu platforma la partea superioara si scara de acces.

In functie de capacitatea de transport, transmisia benzii elevatoarelor cu cupe pentru transportul cerealelor in plan vertical poate fi cu lant, curea trapezoidala sau ansamblu motor electric-grup reductor. Cupele, cureaua si viteza de ridicarea elevatoarelor pentru cereale sunt alese in functie de capacitatea productiva necesara si tipul de produs de transportat.

Tevile de descarcare, care fac legatura intre elevatorul pentru cereale cu cupe si utilajul ce trebuie alimentat sunt confectionate dintr-un otel cu rezistenta mare la frecare, zincat la cald si constituie diferite module de descarcare a cerealelor in forme si marimi variate.

2.2.5TRANSPORTOARELE CU LANT SI RACLETI:

Pentru receptia cerealelor, utilizam transportoare pentru cereale cu lant si racleti avand capacitati de transport intre 30 si 120 t/h, cu grilaj metalic pentru trecerea autovehiculelor si capat curbat de transmiterea mai departe a cerealelor.

Transportoarele pentru cereale cu lant si racleti au lungimi care poate ajunge chiar la 60 m, pe care este montat capatul de transmitere curbat. Capatul de transmitere curbat al transportoarelor pentru cereale cu lant si racleti este usor de intretinut si poate inlocui foarte eficient buncarele de alimentare pentru elevatoare pentru cereale cu cupe.

Combinatiapieselor transportoarelor pentru cereale, fabricate dintr-un material plastic special si metal se comporta delicat cu semintele.

Transportoarele speciale cu lant si racleti se pot utiliza cu succes la incarcarea sau descarcarea uscatoarelor, a selectoarelor, a silozurilor turn sau a depozitelor orizontale.

Transportoarele cu lant si racleti pot fi fixe intr-o diversitate mare de modele sau variate modele mobile si care pot fi dotate in functie de necesitate cu diverse sisteme de dozare sau alte sisteme speciale .

Purificatoarele de aer si cicloaneleca piese auxiliare sistemelor de transport al cerealelor cu capacitati de 30-60-80-100 t/h, simplu de integrat in sistem, sunt fabricate din otel suedez de cea mai buna calitate.

Pe langa transportoarele cu lant si racleti respectiv elevatoare cu cupe si snecuri pentru cereale mai sunt si alte materiale auxiliare:Clapete de inchidere, distribuitoare, tevi de golire,coliere, coturi, racordari cu etansare precisa cu piese de racordare si piese de fixare etc, fabricate la aceelasi standarde de inalta calitate.

SNECURILE PENTRU CEREALE:

Snecurile pentru cereale, fabricate de catre un producator european la standarde de inalta calitate, dar totusi la un pret accesibil sunt de mai multe tipuri, in functie de utilizare.

O larga utilizare o au snecurile rotative pentru cereale ( asa-numitele snecuri planetare) pentru golirea silozurilor. Aceste snecuri pentru cereale sunt fabricate in functie de diametrul silozului pentru cereale.

Pentru descarcarea silozurilor pentru cereale si transferul mai departe a cerealelor catre sistemul de transportoare, ca varianta alternativa la transportoarele cu lant si racleti, putem utiliza snecurile de descarcare cu carcasa fixa

3.2Legislatie privitoare la depozitare,pastrarea si conditionarea cerealelorLegislatie comunitara

Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1290/2005




Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1234/2007

Regulamentul (CE) nr. 687/2008

Regulamentul (CE) nr. 485/2008privind finantarea politicii agricole comune, cu modificarile si completarile ulterioare. de stabilire a normelor comunitare detaliate pentru aplicarea Regulamentului Consiliului nr. 1290/2005 privind acreditarea agentiilor

de plati si a altor organisme si lichidarea conturilor FEGA si FEADR, cu modificarile si completarile ulterioare. privind normele detaliate pentru aplicarea

Regulamentului Consiliului nr. 1209/2005 referitor la finantarea din Fondul European de Garantare in Agricultura (FEGA) a masurilor de interventie sub forma operatiunilor de depozitare publica si a operatiunilor de contabilizare a depozitarilor publice de catre agentiile de plati ale Statelor Membre, cu modificarile si completarile ulterioare. de stabilire a regulilor detaliate pentru aplicarea Regulamentului Consiliului nr. 1290/2005 privind tinerea evidentei conturilor de catre agentiile platitoare, declaratiile de venituri si cheltuieli si conditiile pentru rambursarea cheltuielilor din FEGA si FEADR, cu modificarile si completarile ulterioare. al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizari comune a pietelor agricole si privind dispozitii specifice referitoare la anumite produse agricole (Regulamentul unic OCP) cu modificarile sicompletarile ulterioare al Comisiei din 18 iulie 2008 prin care se stabilesc procedurile de preluare a cerealelor de catre agentiile de plati sau de catre agentiile de interventie si metodele de analiza pentru determinarea calitatii cerealelor. al Consiliului privind controalele efectuate de catre statele membre cu privire la operatiunile care fac parte din sistemul de finantare prin Fondul european de garantare agricola.

GISLATIE COMUNITARA SI NATIONALA

Legislatie nationala

OG nr. 45/2005OMAPDR nr. 596/2004

OMAPDR nr. 70/2006

OMAPDR nr. 172/2006

OUG nr. 12/2006

aprobata cu modificari si completari prin Legea 307/2005 privind organizarea pietelor produselor agricole si alimentare. modificat si completat prin OMAPDR nr. 1294/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind definirea, modalitatile de desemnare si stabilirea centrelor de interventie pe piata

cerealelor. rivind aprobarea Normelor metodologice privind procedurile de aplicare a istemului de interventie pe piata cerealelor.

pentru aprobarea normelor metodologice privind procedurile de aplicare a sistemului de interventie pe piata cerealelor, referitoare la evaluarea si monitorizarea cerealelor detinute

n stocuri publice de interventie. pentru stabilirea unor masuri de reglementare a pietei pe filiera cerealelor si a produselor procesate din cereale.

3

4

OMAPDR nr. 222/2006

OG. nr. 4/1995

OANSVSA nr. 121/ 2007

Industrie Alimentara si Dezvoltare Rurala, cu modificarile si completarile ulterioare

OMAPDR nr.560/30.04.2009

ORDIN nr. 13/2009

pentru aprobarea Regulamentului privind autorizarea spatiilor de depozitare pentru produse agricole.

, aprobata, modificata si completata prin Legea nr. 85/1995 si Legea nr. 26/2006, privind fabricarea, comercializarea si utilizarea produselor de uz fitosanitar pentru combaterea bolilor, daunatorilor si buruienilor n agricultura si silvicultura.

art. 2, privind anumiti contaminanti din alimentele de origine animala si nonanimala Legea 1/2004 privind nfiintarea, organizarea si functionarea Agentiei de Plati si Interventie

pentru Agricultura, pentru aprobarea structurii organizatorice a APIA

pentru modificarea si completarea Normei sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor privind procedura de inregistrare sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor a activitatilorde obtinere si de vanzare directa si/sau cu amanuntul a produselor alimentare de origine animala sau nonanimala, precum si a activitatilor de productie, procesare, depozitare, transport si comercializare a produselor alimentare de origine nonanimala, aprobata prin Ordinul presedintelui Autoritatii Nationale

Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr. 111/2008

Dosarul de agreare a depozitului

n conformitate cu art.2 (3) lit c din Reg. 884/2006, APIA poate depozita

cerealele cumparate la interventie n baza unor contractate de depozitare ncheiate

cu depozitarii agreati.

Depozitele contractate trebuie sa ndeplineasca conditii tehnice conform

art.11(1) din Reg. 687/2008 si sanitar-veterinare conform OANSVSA 13/2009. APIA certifica ndeplirea tuturor acestor conditii prin emiterea unui document si anume a Certificatul de agreare a depozitului.

Acest lucru nseamna ca depozitul ntruneste toate conditiile pentru

depozitarea n conditii bune si de siguranta a cerealelor preluate la interventie.

n cadrul unui centru de interventie poate exista unul sau mai multe depozite

de interventie, agreate de catre APIA.

O solicitare de agreare se refera la un singur depozit.

n cazul detinerii mai multor spatii de depozitare se vor depune mai multe

solicitari, separat pe depozite.

Depunerea solicitarilor privind spatiile de depozitare se face la centrele

judetene ale APIA. Eliberarea Certificatului de agreare a depozitului de interventie se face de catre APIA sediul central prin semnatura DG sau prin delegare de catre APIA CJ prin semnatura DECJ.Conditiile tehnice pentru ca un depozit sa fie agreat ca depozit de interventie

se refera la:

starea tehnica a constructiilor, drumurilor si perimetrului depozitului

capacitatea de depozitare minim (5000 to)

cai de acces pentru efectuarea controalelor si inspectiilor

instalatii de cntarire

laborator propriu dotat cu echipamentele necesare pentru efectuarea analizelor la

preluarea cerealelor

dotarea cu instalatii tehnologice de transport si manipulare

capacitatea de preluare/livrare

instalatii tehnologice de aerare activa pentru silozuri

aerare activa prin constructie la magaziile de cereale

aparatura necesara pentru masurarea temperaturii/umiditatii

instalatii pentru asigurarea normelor tehnice a securitatii muncii si prevenirea

incendiilor

sisteme adecvate pentru asigurarea securitatii produselor agricole n celule si

magazii

dotarea cu mijloace electronice de nregistrare a datelor si evidentelor contabile.Soiuri de grau

Nr.crt. Soiul de gru Valorile nsuirilor de calitate a soiurilor de gru

Masa hectolitric Indicele de cdere [FN s] Gluten umed [%] Gluten index (GI) [%]

1. ALEX 83,6 316 27,8 88

2. ROMULUS 83,2 328 29,4 50

Studiu de caz:

De pe o suprafata de 62 Ha se recolteaza o medie de 4200 kg.

Total=260.4 tone grau panificabil din cele doua soiuri mentionate mai susPentru depozitarea lor am ales o hala cu o lungime de 30 m.:cu o latime de 12 m. Avand o capacitate de 800 t; hala respecta normele cominitare in vigoare si nu aduce nici o schimbare calitatilor panificabile ale cerealelor Cuprins

Partea I

1.Importanta graului...................................................................1

1.1. Recoltarea cerealelor paioase................................................2

1.2. Masini pentru recoltarea cerealelor.....................................32.Receptia calitativa si cantitativa a graului..............................5

Partea a II-a

3.Depozitarea cerealelor..............................................................103.1. Legislatie privind pastrarea si conditionarea cerealelor...18Cuprins..........................................................................................23PAGE 1

Documents

Pastrarea Si Conditionarea Cerealelor