Particularitatile nationale ale mercantelismului

Particularitatile nationale ale mercantelismuluiMercantilismul ca doctrina economicaMercantilismula fost o politic economic care s-a afirmat nEuropantre secoleleXV-XVIII, bazat pe conceptul c puterea unei naiuni poate fi mrit dacexporturilesunt superioareimporturilor. Mercantilismul ca ideologie desemneaz ideile i politicile dezvoltate n jurul acestei doctrine privind balana comerului din gndirea economic european a secolului al XVII-lea i cea mai mare parte a secolului al XVIII-lea.

Termenii mercantilism i sistemul mercantil au fost utilizai pentru prima dat n1763de fiziocratul francez marchizul deMirabeaui popularizai mai trziu deAdam Smithn "Avuia naiunilor". Thomas Mun(1571-1641) a expus aceast doctrin n England's Treasure by Foreign Trade (1664): Mijlocul la ndemn pentru sporirea avuiei i a tezaurului nostru l constituie comerul exterior, unde trebuie s aplicm ntotdeauna regula de a vinde anual strinilor mai mult dect consumm noi, valoric, din produsele lor.

Factorii ce au dus la apariia mercantilismului- Apariia statelor centralizate- Apariia economiei de pia- Marile descoperiri geografice

Ideile promovate de mercantelisti:bogia provine din comer, bogia provine din ajutorul acordat comerciantului de ctre stat;materiile prime trebuie utilizate n industria intern i exportate doar produsele finite;balana trebuie s fie activ adic s se cumpere mai puin de la strini dect se vinde.

Evenimentele importante ale istoriei universale care au influentat evolutia mercantelismuluiMarile descoperiri geograficece au dat Europei imense resurse de materii prime si chiar forta de munca.S-a produs o mare acumulare de capital,fie prin cresterea veniturilor agricole, fie prin cresterea veniturilor comerciantilorReforma religioasacare a modificat modul de gandire a oamenilor;Aparitia primelor state moderneAnglia, Franta, Spania. Principalii ReprezentaniFranceziJean-Baptiste Colbert,Antoine de MontchrestienEngleziOliver Cromwell,John Law,Thomas Mun,Josiah Child,Sir Thomas Spanioli Olivares,Ortiz,Juan de MarianaItalieniAntonio Serra,Gaspar Scaruffi,DavanzattiGermaniJoseph von Sonnenfels,Kaspar Klock,Johann Heinrich Gottlobs von Justi,

Cele trei perioade in dezvoltarea mercantilismului:

1) Mercantilismul timpuriu (sec XVI) - primele probleme studiate au fost cele monetare, acestiia apreciind o abundenta monetara.2) Mercantilismul matur (sec XVII) Aparedoctrina productiva si concluzia bogatia este masa produselor consumabile, adicao tara este mai bogata cu cat produce mai mult.Baza este pusa pe agricultura.3) Mercantilismul tarziu (sec XVIII) Se trece de lastudiul Imbogatirea Printului spre cercetarea mijloacelor potrivite sa asigure prospetimea natiunilor.Mercantilistii incep sa sustina mecanismele economiei de piatasi descoperirile tehnologice.

Mercantelismul SpaniolConchistadorii spanioli aduceau metale preioase din America n Spania si de aici ele ptrundeau n alte ri europene. Sursa de mbogire si dovada de mbogire, dup cum susineau guvernele, era acumularea de aur si argint. De la o vreme guvernele au interzis mai ales n Spania iesirea metalelor preioase, organiznd sistemul balanei contractelor (ara A poate cumpra de la ara B numai att ct ara Bcumpr de la ara A.

Ca urmare, banii din metale pretioase au parasit tara, iar putinele activitati nationale, distruse de concurenta marfurilor straine, au disparut cu totul. La aceasta disparitie au contribuit si enormele impozite stabilite de stat, mai ales asupra activitatilor industriale. Aceasta practica a demonstrat teoreticienilor si practicienilor mercantilisti ca a avea aur inca nu inseamna prosperitate garantata. Putin cte putin iluzia monetara este abandonata, caile dezvoltarii economice fiind vazute fie in industrie, fie in comert.

Metoda preconizat de ei const n interzicerea ieirii din ar a metalelor preioase i n creterea exportului pentru intrarea de aur i argint din ar.

Juan de MarianaOlivaresMercantelismul FrancezNeavnd rezervele de aur ale Spaniei si Portugaliei, Franta gaseste o alta sursa de cstig a aurului dezvoltarea industriei, din care motiv mercantilismul francez a fost supranumit industrialist. Deja A. de Montchretien scria: Nu abundenta de aur si argint sunt cele care fac statele bogate si opulente, ci obtinerea de bunuri necesare vietii. Dezvoltarea productiei nationale devine scopul principal al politicii economice

Cu acest prilej au fost elaborate un sir de programe de initiere a manufacturilor regale si dezvoltare a celor particulare. Dupa cum mentiona J.Colbert, noi trebuie sa biruim popoarele vecine prin industria noastra si sa le cucerim prin gustul nostru rafinat. Desi reglementarea detaliata avea si serioase dezavantaje, unul din ele fiind interzicerea aplicarii in productie a inovatiilor. Daca, spre exemplu, se dorea a introduce noi procedee in industria textila, producatorul era obligat sa obtina permisiunea autoritatilor municipale pentru a utiliza tesaturile dorite, precum si acordul a patru din cei mai iscusiti comercianti si tesatori. Nu abundena de aur si argint,cantitatea de perle si diamante face statele mai bogate si opulente, ci bunurile necesare vieii.Este adevrat c noi am devenit mai abundeni n aur si argint dect prinii nostri, dar nu mainstrii sau mai bogai

Jean Babtiste Colbert a deinut funcia de controlor general al finanelor Franei n timpul lui Ludovic al XIV-lea, a iniiat msuri protecioniste pentru dezvoltarea industriei i comerului, ca mijloc de promovare a exportului de promovare al aurului.Jean Babtiste ColbertAntonie de MontchresteinMercantelismul ItalianDescoperirea Americii si a noilor cai de navigatie maritima a schimbat directiile comertului international in favoarea comertului transatlantic, Italia si orasele sale pierznd rolul de centru comercial mondial. Desi pentru un timp ele au continuat sa ramna centre financiare. Banii aici acumulati s-au transformat in capitaluri de imprumut, iar marii comercianti in bancheri si camatari internationali.

Gaspar ScaruffiAntonio Serra

-susine cu tarie abundena monetara-caile atingerii acestui scop sunt: naturale ; accidentale-dezvoltarea industriei este o sursa mai sigura de mbogaire dect agricultura - profitul industrial este mai puin ntmplator i mai extensibil dect profitul agricol.-circulaia comerciala apare ca o sursa destul de sigura de mbogaire, dar pentru a fi cu adevarat profitabila trebuia cucerita supremaia maritima.

Concluzie: n ncheiere putem trage concluzia c mercantilismul este produsul unui spirit nou manifestat n epoc. Acesta este caracterizat prin predominana preocuprilor economice, adic a celor ce fac din cstig un scop, fa de austeritatea celor morale, politice si filozofice, predominana bogiei mobiliare fa de cea natural imobiliar tradiional, a economiei monetare fa de cea natural, a manifestrilor individualiste fa de cele de tip comunitar si susinut de afluxul metalelor preioase din Lumea Nou si a profiturilor din comerul cu rile de peste mri, n special din Indii.