15
Particularităţile psihofiziologice ale copilului de vârstă preşcolară din perspectiva stimulării creativităţii sale. Preşcolaritatea se distinge printr-o creştere semnificativă a capacităţilor fizice şi psihice ale copilului, făcând posibilă o echilibrare cu ambianţa, în cadrul căreia, principiul realităţii- cum îl numeşte Freud, [Apud 28, p.139 ] - îşi face tot mai mult loc şi siguranţă şi reuşită în adaptare. P.Osterrith defineşte, în mod metaforic, preşcolaritatea vârsta descoperirii realităţii externe trăită cu bucurie şi seninătate de către copil În aceasta perioadă, dezvoltarea psihică se realizează pe baza transformărilor biologice şi a rezolvării contradicţiilor dintre solicitările externe şi posibilităţile proprii, dintre modul primar de satisfacere a trebuinţelor şi modul impus de mediul socio-cultural, dintre propriile dorinţe, nevoi şi posibilităţi de satisfacere a lor. Ea are loc sub presiunea structurilor sociale, culturale, presupuse de frecventarea instituţiilor preşcolare, unde copilul i-a contact cu cerinţele multiple privind autonomia si adaptarea la mediul de viaţă. În opinia lui E. Verza, contradicţiile dintre solicitările externe şi posibilităţile interne devin acum tot mai active şi stimulează dezvoltarea explozivă a comportamentelor, a

Particularitatile Manifestarii Creativitatii La Prescolari

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Manifestarea creativitatii la prescolari

Citation preview

Particularitile psihofiziologice ale copilului de vrst precolar din perspectiva stimulrii creativitii sale.

Precolaritatea se distinge printr-o cretere semnificativ a capacitilor fizice i psihice ale copilului, fcnd posibil o echilibrare cu ambiana, n cadrul creia, principiulrealitii- cum l numete Freud, [Apud 28, p.139 ] - i face tot mai mult loc id siguran i reuit n adaptare. P.Osterrith definete, n mod metaforic, precolaritatea vrsta descoperirii realitii externe trit cu bucurie i senintate de ctre copil n aceasta perioad, dezvoltarea psihic se realizeaz pe baza transformrilor biologice i a rezolvrii contradiciilor dintre solicitrile externe i posibilitile proprii, dintre modul primar de satisfacere a trebuinelor i modul impus de mediul socio-cultural, dintre propriile dorine, nevoi i posibiliti de satisfacere a lor. Ea are loc sub presiunea structurilor sociale, culturale, presupuse de frecventarea instituiilor precolare, unde copilul i-a contact cu cerinele multiple privind autonomia si adaptarea la mediul de via. n opinia lui E. Verza, contradiciile dintre solicitrile externe i posibilitile interne devin acum tot mai active i stimuleaz dezvoltarea exploziv a comportamentelor, a conduitelor sociale difereniate, a formrii unor strategii adaptative [157, p.98]. Trebuinele specifice acestei perioade,care, prin construirea instrumentelor psihice, conduc la dezvoltare, sunt cele de micare, de comunicare, de cunoatere, de afeciune, de relaie, de autoexprimare i de afirmare. Din punct de vedere fizic, dezvoltarea este evident n aceast perioad; are loc o cretere aproximativ pn la 116 cm. ca statur i o cretere pnla 22 kg. ponderal [Ibidem, p. 93]. De-a lungul precolaritii motricitatea evolueaz de la imperfeciunea i necoordonarea micrilor (la 3 ani) la dezinvoltur, spontaneitate, armonia, graia lor i, apoi, la fora, precizia, rigoarea acestora. La baza dezvoltrii motricitii stau trebuinele de micare, de afeciune, de independen ca i modificrile din planul osteomuscular.Achiziiile din planul motricitii determin modificri n planul cunoaterii (aciunile mai fine, mai precise cu obiectele i ofer copilului informaii mai multe i mai exacte despre obiecte), ca i n planul autonomiei (se consolideaz i perfecioneaz conduitele de mbrcare, alimentare, igienice) i al imaginii de sine. Adultul, prin modelul pe care l ofer, prin orientarea actelor perceptive, l stimuleazpe copil nu doar s contemple de la distan obiectele, ci s acioneze cu ele. Mna va fi pentru copil un instrument de cunoatere i creaie. Trebuina de cunoatere, ca i maturizarea analizatorilor, determin construirea i consolidarea proceselor i a nsuirilor psihice implicate n cunoaterea senzorial. Se dezvolt prioritar sensibilitatea vizual i auditiv care i subordoneaz, ca instrument de ntrire i control, sensibilitatea tactil. Dezvoltarea auzului verbal i musical permite copilului s analizeze fluxul vorbirii, s nceap nvarea unei limbi strine, s recunoasc obiectele dup sunetele pe care le reproduc. Se dezvolt percepia, imaginea perceptiv devine integral, unitar, organizat, reproducnd corect obiectul real. Se constituie modelele perceptive, ceea ce favorizeaz identificarea rapid a obiectelor percepute i anterior. Crete caracterul selectiv al percepiei, selectivitatea fiind determinat de valoarea funcional-pragmatic a obiectului. Aciunile perceptive sunt instrumentate i integrate n aciuni verbale. Un rol important n aciunile perceptive l joac setul pregtitor, montajul (ateptrile copilului i indicaiile verbale primite de la adult). Datorit jocului, activitilor de nvare dirijat (nprimul rnd observrile, jocurile logico-matematice), se dezvolt percepia formei, percepia spaiului,percepia culorilor, a distanei. Succesiunea oarecum repetitiv a activitilor din grdini contribuie la dezvoltarea percepiei timpului. Percepia mrimii i a volumului rmn deficitare. Datorit experienei perceptive acumulate n activitatea ludic, ca i prin mnuirea obiectelor, se formeaz constantele perceptive de form, de culoare. Imaginea perceptiv capt o funcie de reglare, comand i control de ordin sensorial i furnizeaz informaii pentru planul mental. Aciunile perceptive se ncarc de intenie, capt direcie i focalizare. Datorit relaiei cu gndirea i voina, activitatea perceptiv se transform spre 5-6 ani n activitate observativ. Prin indicaii verbale i concrete, adultul orienteaz demersurile perceptive ale copilului spre nsuirile importante ale obiectelor, l instrumenteaz cu procedee de explorare perceptiv i, mai ales, l stimuleaz s exprime verbal sau prin desen ceea ceobserv. Pe baza experienei perceptive i a descrierilor oferite de ctre adult, precolarul i multiplic, diversifica i perfecioneaz reprezentrile. Copilul este capabil de reprezentri reproductive despre plante, animale, fenomene ale naturii, situaii morale, reprezentri care ctig n claritate i stabilitate. Dei sunt ncrcate emoional i acional, spre 5-6 ani, ele ncep s se schematizeze, ceea ce are un rol deosebit n pregtirea noiunilor Datorit gndirii sale magice, copilul construiete i reprezentri fantastice care acioneaz n domeniul posibilului. Jocul - n general - i cel de creaie - n special valorific reprezentrile formate, amplific varietatea, fluena, conexiunea lor. Prin intermediul reprezentrilor, copilul opereaz cu obiectele n absena acestora, i apropie, n vederea cunoaterii, obiecte pe care nu le-a perceput, dar i sunt evocate de adult. Precolaritatea este vrsta la care relaia dintre gndire i limbaj are un anumit specific: particularitile fiecrui fenomen exprim particularitile celuilalt i amndou fenomenele se dezvolt n corelaie, influenndu-se reciproc. Aceast fapt permite adultului s favorizeze dezvoltarea gndirii prin aciuni educative, desfurate asupra limbajului. Verbalizarea permanent a aciunilor, antrenarea copilului n dialog sunt procedee eficiente n acest sens. Gndirea precolarului este egocentric (copilul se crede nc, mai ales la nceputul perioadei,centrul universului pentruc nu distinge suficient de bine realitatea obiectiv de cea personal), magic (consider c poate interveni n ordinea universului), artificialist (obiectele, inclusiv astrele, sunt construite de om, eventual de tatl su, cruia i atribuie caliti deosebite), animist (atribuie obiectelor nsuiri umane). Datorit sincretismului gndirii, precolarul face, de obicei confuzie ntre parte i ntreg. La diminuarea acestei confuzii contribuie, cu timpul, activitile matematice i cele de cunoatere a mediului. Copilul precolar opereaz cu constructe care nu sunt nici noiuni individualizate, nici noiuni generale, are o gndire. preconceptual. Pe baza aciunilor cu obiectele i a comunicrii cu adultul, i formeaz multiple noiuni empirice, care vor constitui premis pentru viitoarele noiuni tiinifice. Interdisciplinaritatea, ca dimensiune a strategiei educaionale, favorizeaz integra reacunotinelor n sisteme coerente i pregtete copilul pentru explorarea realitii nconjurtoare. Interdisciplinaritatea, ca dimensiune a strategiei educaionale, favorizeaz integrarea cunotinelor n sisteme coerente i pregtete copilul pentru explorarea realitii nconjurtoare. n precolaritate se contureaz primele operaii ale gndirii (de analiz, de sintez), dar ele se desfoar n plan concret. Copilul de vrst precolar poate realiza comparaii simple dup un criteriu dat (dup form, mrime, culoare). Absenta sau insuficienta dezvoltare a limbajului intern l mpiedic s fac abstractizri i generalizri. Sesizeaz ordinea, dar numai pe cea direct, nu i pe cea indirect, i este interesat, nu att de cauzele fenomenelor, de relaiile determinative, ct mai ales de utilitatea, definalitatea lor. Observ i formeaz mulimi omogene, construiete scara numeric cresctor i descresctor, sesizeaz sensul adunrii i scderii, realizeaz n plan concret adunri i scderi cu o unitate i chiar dou, opereaz i mintal, compar mulimile. Aciunea cu obiectele, verbalizarea aciunilor, formularea problemelor, apelul permanent la experiena cognitiv acumulat contribuie la dezvoltarea i sistematizarea gndirii. Permanenta ntrebare de ce? exprim atitudinea sa interogativ fa de realitatea obiectiv. H. Wallon [Apud 157, p.106] consider c, n perioada precolar, cunoaterea i gndirea se antreneaz n structuri insulare, pe care L.S. Vgotski [Ibidem p.106] le numete zone de maxim interes, n jurul crora devin active operaiile gndirii i strategiile de organizare a informaiilor. Perioada precolar se caracterizeaz prin mari achiziii culturale, o intens asimilare intelectual, creterea posibilitilor gndirii n nelegerea situaiilor noi i n depirea animismului primar, a sincretismului simplist. Limbajul constituie un alt element semnificativ pentru evoluia intelectului i pentru organizarea funcionalitii psihocomportamentale a copilului precolar. Prin intermediul limbajului, copilul i lrgete contactul cu cei din jur, realizeaz noi achiziii. O dat cu mbogirea experienei sale de via, se deschide spre realitatea sociala i cultural. n interdependen cu celelalte achiziii psihice i sub influena mediului socio-cultural i a aciunilor educative, limbajul se dezvolt sub aspect fonetic, semantic i gramatical. La aceast vrst copilul reuete s pronune corect sunetele izolate i integrate n cuvinte, dei, datorit nematurizrii aparatului verbomotor, apar unele dificulti omisiuni, substituiri, inversiuni. Delimiteaz cuvntul ca unitate fonic, lexical, gramatical. Analiza fluxului vorbirii este nc deficitar contopete ntr-un singur cuvnt substantivul precedat de prepoziie i pnla 4 ani substantivul mpreun cu verbul. Datorit dezvoltrii auzului fonematic, identific cu uurin, n structura cuvntului, silabele i sunetul iniial, dar ntmpin greuti n identificarea sunetelor din interiorul cuvntului. Limbajul se mbogete continuu att sub raport cantitativ, prin creterea volumului vocabularului (se extinde de la700 800 cuvinte la 3 ani, la 2000 2500 cuvinte la 6 ani), ct i sub raport calitativ. Precolarul simte nevoia s foloseasc cuvinte noi i de multe ori le creeaz el nsui pornind de la structurile cunoscute. Se poate remarca o cretere a capacitii de verbalizare a tot ceea ce face i vede copilul i chiar o anumit flexibilitate verbal, care face posibil vorbirea alternativ, cnd povestete i se joac. Desennd sau jucndu-se, copilul vorbete fr s-i pese de interlocutor; el folosete un limbaj egocentric cum l denumete J. Piaget [113]. Ctre 6 ani, n comunicarea cu adultul, construcia frazei, dei simpl, este corect, mai complet, pe cnd n comunicarea cu cei de-o vrst, fraza, dei mai srac, este mai liber. Avnd ca obiectiv prioritar formarea competenei de comunicare, adultul corecteaz pronunia copilului, utilizarea elementelor de construcie a limbajului, i dezvolt trebuina de comunicare verbal, l instrumenteaz cu primele figuri de stil (epitete, comparaii i chiar metafore), l pune permanent s-i verbalizeze aciunile i observaiile. Numeroasele achiziii ale acestui stadiu sunt condiionate i de transformrile pe care le nregistreaz memoria copilului. Prima schimbare vizibil este creterea volumului ei. Mai ales precolarii i nsuesc foarte multe cunotine din experiena personal. Memorarea involuntar este nc foarte ampl; tot ceea ce le capteaz interesul i le face plcere este repede ntiprit. Ritmicitatea i sonoritatea faciliteaz de asemenea memorarea la aceasta vrst, adesea cu neglijarea nelesului (nvarea este mecanic). Coninuturile mnezice sunt constituite din rezultatele observaiilor directe, din ceea ce copilul face efectiv, din dialogul cu adultul, din poveti i povestiri, din cntece, din poezii etc. Memoria precolarului este n mare parte o memorie verbal, pentru c precolarul verbalizeaz tot ceea ce face i vede. Evident, nu va putea memora coninuturi abstracte, relaii logice complexe. Memoria lui continu s fie concret. O parte nsemnat a coninuturilor memoriei este reprezentat de experiena personal de via, acum constituindu-se primele amintiri. Durata stocrii informaiilor nmemorie crete; pn la 4-5 ani pstrarea unor evenimente mai deosebite este de cteva luni; dup 5 ani se constituie amintirile propriu-zise, adic se rein acele evenimente deosebite, cu mare ncrctur afectiv, cu multe detalii situative. Dei raportrile spaio-temporale sunt relativ vagi i fragmentare, acestea tot contribuie la formare a identitii de sine [72, p.166]. n precolaritate se instaleaz treptat i mecanismele memoriei voluntare. E. Claparde i J.Piaget [Apud 72, p.168] au evideniat dezvoltarea memoriei voluntare n cadrul jocului. Activitatea de joc - prin scopurile, coninutul i condiiile sale de desfurare - faciliteaz nelegerea de ctre copil a relaiei mijloc scop i dezvolt n mod voluntar memoria copilului. Precolarul este capabil s opereze cu imaginile obiectelor pe care le-a perceput, s le descompun, s le recompun, s le organizeze n structuri i chiar s construiasc imaginile unor obiecte i fenomene pe care nu le-a cunoscut direct. n acest sens, un rol important l au indicaiile concrete ale adultului, descrierile sale verbale i materialele didactice oferite copilului. Prin activitile de educare a limbajului ( lectura dup imagini, povestirea creat), prin activitile de educaie plastic sau prin activitile practice, precolarul se familiarizeaz cu o serie de procedee imaginative: aglutinarea, multiplicarea, omisiunea, rearanjarea, amplificarea, diminuarea. Pe baza realului, copilul i creeaz un univers imaginar care i satisface nevoia de ordine, de armonie, 30de coeren. ntruct nu nelege legile obiective care guverneaz lumea, ntmplrile reale i parneorganizate, haotice, neinteligibile. Prin imaginaie i apropie lumea n vederea cunoaterii ei, soluioneaz probleme, anticip ntmplri nepetrecute nc, i proiecteaz dincolo de real propriile dorine. Aduce miraculosul n real, n jocurile salei transform realul n miraculos. Adopt o atitudine interogativ, dar i o atitudine de uimire, de mirare n faa realitii, ceea ce genereaz bucuria n faa necunoscutului. Experiena perceptiv, tririle afective puternice, declansate i ntreinute de lumeabasmelor, animismul gndirii confer imaginaiei copilului precolar un anumit specific. La 3 ani el triete ntr-o lume fantastic n care totul este posibil, pe cnd, la 6 ani disociaz realul de fantastic pecare l acceptca o convenie de joc. Un rol deosebit n activitatea copilului l are atenia, care orienteaz, focalizeaz i concentreaz energia psihic n vederea optimizrii reflectrii. Cresc stabilitatea, volumul i concentrarea ateniei. Datorit mobilizrii voinei apare atenia voluntar ( o form superioar de atenie ), destul de obositoare la aceast vrsta. Strile motivaionale intense, tririle afective plcute declaneaz atenia involuntar i o susin pe cea voluntar. La vrsta precolar apare i se organizeaz voina ca proces complex de reglaj superior. Un rol important n instalarea i dezvoltarea voinei i a calitilor ei l are relaia comand subordonare dintre adult i copil. Copilul execut comenzile verbale ale adultului, nva s se supun i apoi, prin medierea limbajului intern, i d singur comenzi lundu-i n stpnire propriul comportament. Pentru a educa voina precolarului, adultul declaneaz stri motivaionale puternice care i susin efortul n ndeplinirea sarcinilor. Se formeaz i se consolideaz deprinderi de autoservire, igienice, motrice, de joc alturi de alii, de mnuire a diferitelor obiecte i instrumente. Pot fi descoperite, de asemenea, ncadrul activitilor de nvare dirijat i a jocurilor alese, disponibiliti aptitudinale pentru cnt, gimnastic, pictur. La aceast vrst se ntrezresc germenii unor emoii i sentimente superioare, morale, estetice, intelectuale. Dintre cele morale putem meniona sentimentul prieteniei, al respectului ( compus din afeciune i team), al datoriei ( care presupune recunoaterea unor consemne sau ordine venite din exterior, concomitent cu acceptarea lor ). Sentimentele estetice se exprim prin tririle emoionale pe care i le declaneaz natura, arta i comportamentele umane. Sentimentele intelectuale se manifest prin curiozitate epistemic, prin bucurii i satisfacii intelectuale, prin ndoiala i nelinitea n faa unor fenomene necunoscute, prin mirare n contact cu imprevizibilul. n concluzie: La vrsta precolar, copilul se caracterizeaz printr-o dezvoltare psihic complex; Copilul reuete s se elibereze parial de limitele aciunilor motorii concrete, imediate, nlocuindu-le cu acte simbolice acestea, la rndul lor, fiind posibile numai datorit limbajului, component decisiv care i pune amprenta asupra mutaiilor din acest stadiu. Lrgirea experinei cognitive, apariia i dezvoltarea unor trebuine de cunoastere, dezvoltarea imaginaiei, dezvoltarea competenei lingvistice, apariia limbajului intern, constituirea formelor voluntare ale proceselor psihice, manifestarea unei atitudini cognitive sunt argumente c precolarul are anumite disponibiliti psihice pentru actul creativ. Din perspectiva obiectivului cercetrii noastre, aciunile educative se vor axa pe stimularea simurilor, a gndirii, a imaginaiei, a sentimentelor intelectuale, estetice. Educaia simurilor implic exersarea analizatorilor, mbogirea cmpului perceptiv cu imagini ct mai complexe despre obiectele lumii nconjurtoare. Ele vor constitui, de fapt, temeiul gndirii reprezentative, trstura dominant a intelectului la vrsta precolar.