5
Particularitatile biologice si formarea recoltei la porumb Sistemul radicular temporar, care asigura planta cu apa si hrana in primele 2-3 saptamani, este format dintr-o singura radacina embrionara si 3 - 7 radacini seminale care pornesc din mezocotilul embrionului. Numarul de noduri subterane variaza, in functie de perioada de vegetatie, intre 6-10. Din fiecare nod se formeaza 8 - 16 si chiar 20 de radacini adventive permanente. Din nodurile 2 -7 supraterestre, se pot forma radacini adventive cu dublu rol: de ancorare si absorbtie. Adancimea de patrundere a sistemului radicular la porumb este de pana la 2,5 m, iar lateral, de 60 - 75 cm, astfel ca o planta de porumb „exploreaza' circa 6m 3 de sol.Aproximativ 60% din masa totala a radacinilor se gaseste in stratul de sol pana la 30 cm. Tulpina este formata din 7 - 15 (21) internoduri pline cu maduva, care totalizeaza o inaltime de la 0,30 m la 9 m, frecvent 1,5 - 3 m. Lungimea tulpinii este corelata cu perioada de vegetatie, crescand odata cu aceasta. Diametrul tulpinii variaza pe traiectul acesteia: circa 20 mm la baza, 60 mm la mijloc si 5 - 10 mm sub panicul. Din nodurile de la baza se formeaza lastari denumiti copiii. In ameliorarea porumbului se urmareste reducerea taliei, dar nu prin reducerea numarului de internoduri, ci a lungimii acestora, in felul acesta, numarul de frunze ramanand neschimbat, dar se poate mari densitatea lanului, ceea ce conduce la obtinerea unor sporuri de recolta de 11 - 26% . Rezistenta la frangere si cadere a tulpinilor este o insusire importanta pentru recoltarea mecanizata. Densitatea exagerata, excesul de azot, lipsa potasiului, atacul de Ostrinia nubilalis, atacul de fuzarioza reprezinta cateva din cauzele care determina frangerea si caderea tulpinilor.

Particularitatile Biologice Si Formarea Recoltei La Porumb

Embed Size (px)

DESCRIPTION

porumb

Citation preview

Particularitatile biologice si formarea recoltei la porumb

Particularitatile biologice si formarea recoltei la porumbSistemul radiculartemporar, care asigura planta cu apa si hrana inprimele2-3saptamani, este format dintr-o singura radacina embrionara si 3 - 7 radacini seminale care pornesc din mezocotilul embrionului. Numarul de nodurisubterane variaza, in functie de perioada de vegetatie, intre 6-10. Din fiecare nod se formeaza 8 - 16 si chiar 20 de radacini adventive permanente. Din nodurile 2 -7 supraterestre, se pot forma radacini adventive cu dublu rol: deancoraresiabsorbtie.Adancimea de patrundere a sistemului radicular la porumb este de pana la 2,5 m, iar lateral, de 60 - 75 cm, astfel ca o planta de porumb exploreaza' circa 6m3de sol.Aproximativ60% din masa totala a radacinilor se gaseste in stratul de sol pana la 30 cm.Tulpinaeste formata din 7 - 15 (21) internoduri pline cu maduva, caretotalizeaza o inaltime de la 0,30 m la 9 m, frecvent 1,5 - 3 m. Lungimea tulpiniieste corelata cu perioada de vegetatie, crescand odata cu aceasta.Diametrul tulpinii variaza pe traiectul acesteia: circa 20 mm la baza, 60mm la mijloc si 5 - 10 mm sub panicul. Din nodurile de la baza se formeazalastari denumiticopiii.In ameliorarea porumbului se urmareste reducerea taliei, dar nu prinreducerea numarului de internoduri, ci a lungimii acestora, in felul acesta,numarul de frunze ramanand neschimbat, dar se poate mari densitatea lanului,ceea ce conduce la obtinerea unor sporuri de recolta de 11 - 26% .Rezistenta la frangere si cadere a tulpinilor este o insusire importantapentru recoltarea mecanizata. Densitatea exagerata, excesul de azot, lipsapotasiului, atacul deOstrinia nubilalis,atacul de fuzarioza reprezinta cateva dincauzele care determina frangerea si caderea tulpinilor.Frunzeleau limbul lung de 50 - 80 cm, lat de 4 - 12 cm, cu marginileondulate, ceea ce le confera flexibilitate. Prezenta celulelor buliforme dinepiderma superioara determina rasucirea limbului spre interior in conditii deseceta, proces prin care planta isi mareste rezistenta la seceta.Numarul de frunze este corelat cu perioada de vegetatie. Astfelhibrizii se clasifica dupanumarul de frunze, dupa cum urmeaza:extratimpuriisub 18-20,tardivi20 - 22sifoarte tardivi,cu peste 22 frunze.Inflorescentele.Porumbul este o planta unisexuat-monoica. Florilemascule sunt grupate, intr-o inflorescenta terminala de tippanicul,iar cele femelesunt grupate in inflorescente de tipspadice(spic cu rahisul mult ingrosat),protejate de frunze modificate (panusi) situate la subsuoara frunzelor.Polenizarea este alogama anemofila, graunciorii de polen putand fi purtatide vant pana la l km distanta.Fructuleste ocariopsala care pericarpul reprezinta 7 - 10%;endospermul 80 - 87%, iar embrionul 10 - 12%. MMB variaza intre 40 - 1.100 g,frecvent 200 - 400 g, iar MH este de 72 - 88 kg.Fazele cresterii si dezvoltarii stadialeIn ciclul ontogenetic al porumbului au fost delimitate 11 faze, numerotatedupa sistemul zecimal, cu O - 5 in etapa vegetativa si 6 - 10 in etapa generativa. Criteriile de delimitare in etapa vegetativa sunt numarul de frunze, iar in etapagenerativa evolutia cresterii si maturarii bobului.Faza0(germinare - rasarire)dureaza8-16zile si necesita 120 - 180C;temperaturile scazute de scurta durata, de 6 - 8C, cand coleoptilul este in sol si de-4C dupa rasarire, nu produc pierderi; faza se declanseaza la temperatura minima de 8C, prin absorbtia apei in proportie de 35 - 40% fata de masa semintei.Faza 0,5(doua frunze complet formate)se inregistreaza dupa circa 10zile de la data rasaririi: se formeaza primele radacini coronare; nutritia plantei se realizeaza greu, datorita sistemului radicular slab dezvoltat; fertilizarea pe rand, o data cu semanatul, ajuta mult plantele in aceasta faza.Faza l(patru frunze complet formate)se inregistreaza la 15 - 20 de ziledupa rasarire; planta are circa 4f cm inaltime, varful tulpinii este inca subsuprafata solului; incepe procesul de initiere al paniculului, de formare a tuturorfrunzelor si mugurilor stiuletelui; grindina si inghetul usor pot distruge frunzeleexpuse fara a distruge planta, care se reface; in aceasta faza se fac tratamenteimpotriva carentei de zinc; daca este cazul, se executa erbicidarea postemergentasi fertilizarea faziala cu azot.

Faza 1,5(sase frunze complet formate),la 22 - 25 zile dupa rasarire:varful de crestere este la suprafata solului; se dezvolta mugurii viitorilor stiuleti,de la nodurile situate inca sub suprafata solului; radacinile coronare suntpredominante; creste consumul de NPK al plantei.Faza2(opt frunze complet formate),dupa circa 30 de zile de la rasarire lahibrizii mijlocii si, respectiv, dupa 40 de zile la hibrizii tarzii; varful de crestere este la 5 - 8 cm deasupra suprafetei solului; cresterile vegetative sunt intense;grindina poate diminua recolta cu 10 - 20%; se fac tratamente contrasfredelitorului, fiind perioada eclozarii oualor.Faza2,5(zece frunze complet formate),la 36 - 38 zile la hibrizii mijlociisi 48 - 50 de zile, la cei tarzii: creste consumul de NPK si nevoia de apa; incepecresterea rapida a paniculului si se dezvolta formatiunile viitorilor stiuleti.Faza 3(douasprezece frunze complet formate),la 42 - 45 de zile lahibrizii mijlocii si 54 - 56 de zile la cei tarzii: tulpina si paniculul cresc rapid; indicele foliar este3-4;dezvoltarea sistemului radicular asigura valorificareaapei din intregul volum de sol.Faza3,5(14 frunze complet formate)se realizeaza dupa 49 - 52 de zile dela rasarire la hibrizii mijlocii si 61 - 63 de zile la hibrizii tarzii; se caracterizeazaprin cresterea rapida a tulpinii, prin alungirea internodiilor si alungirea rahisuluistiuletelui; incepe alungirea stigmatelor florilor de la baza rahisului; consumul deapa si al elementelor nutritive este ridicat.Faza 4(aparitiapaniculului)se realizeaza dupa 56-58 zile de la rasariresi, respectiv, dupa 70 - 74 de zile la hibrizii tarzii: apare varful paniculului, sealungesc ultimele internodii; se alungesc stigmatele, este necesara irigareaculturii.Faza5(aparitia stigmatelor si polenizarea)se produce dupa 64 - 68 dezile la hibrizii mijlocii si, respectiv, dupa 78 - 82 zile la hibrizii tarzii: indicele foliar este 5-6; gradul de acoperire a solului 90 - 95%; continua consumul rapidde fosfor si azot, se incetineste absorbtia potasiului.Faza 6(inceputul umplerii boabelor)are loc dupa 12 zile de la aparitiastigmatelor: ciocalaul, panusile si tulpina sunt complet formate; incepeacumularea amidonului; continua absorbtia azotului si a fosforului.Faza7(coacerea in lapte),dupa 24 de zile de la aparitia stigmatelor: areloc depunerea in ritm rapid a substantelor in bob; seceta, carejntele nutritive sistresul termic pot provoca sistavirea boabelor.Faza 8(coacerii in lapte ceara),dupa circa 36 de zile de la aparitiastigmatelor: la hibrizii din conv.dentiformisse formeaza misuna; incepe uscareafrunzelor bazaie; sistavirea boabelor se produce din aceleasi cauze mentionateanterior.Faza 9(coacerea in parga-ceara),dupa circa 48 de zile de la aparitiastigmatelor: are loc incheierea procesului de depunere a substantelor de rezerva;intre endosperm si embrion apare stratul negru de separare, care impiedica fluxulsubstantelor spre endosperm.Faza 10(maturitatea fiziologica),dupa circa 60 de zile de la aparitiastigmatelor; boabele au atins greutatea maxima; se continua uscarea boabelor, afrunzelor si panusilor.Cunoasterea fazelor cresterii si dezvoltarii stadiale permite cultivatoruluisa dirijeze procesul de formare a recoltei.Randementul la Pb.-nr de pl./m; -nr mediu de st/pl; -nr. med. boabe/st.;-MMB ( toate 4 reprezinta prod in Kg boabe/ha.)-randamentul in boabe %= masa boabelor (g) /masa stiuletelui (g)