Grupul Şcolar “ Matei Basarab” Craiova

Proiect de Diploma Pentru absolvirea examenului de certificare a

competentelor profesionale

Reprezentarea 2D a unui angrenaj cilindricReprezentarea 3D a unei roti dintate

Îndrumator Absolvent

Prof.Dorel Popescu Burcea Ionut Sabin

Sesiunea Mai 2011

1.Introducere Auto CAD

Comenzile Draw pot fi folosite in crearea de noi obiecte, cum ar fi linii si cercuri. Majoritatea desenelor AutoCAD sunt compuse pur si simplu doar din aceste componente de baza. O buna intelegere a comenzilor Draw este fundamentala in vederea unei folosiri eficiente a lui AutoCAD. Sectiunile de mai jos acopera comenzile Draw cu cea mai frecventa utilizare, cum ar fi Line (linie), Polyline (poli-linie) si Circle (cerc) precum si comenzile mai avansate, cum ar fi Multiline (linie multipla) si Multiline Style (stil de linie multipla). Ca neinitiat in AutoCAD, probabil doresti sa treci peste comenzile mai avansate pentru a stapani asa cum trebuie bazele. Vei putea oricand sa te intorci la acest tutorial pe viitor, atunci cand te simti mai sigur pe tine. Ca si majoritatea comenzilor AutoCAD, comenzile Draw pot fi initiate in mai multe moduri. Numele

comenzilor sau comenzile rapide pot fi introduse de la tastatura, comenzile pot fi initiate din meniul derulant Draw, aratate in partea dreapta sau din bara de unelte Draw. Metoda pe care o folosesti depinde de tipul de lucru pe care il efectuezi si de cat de multa experienta ai ca utilizator. Nu iti face prea multe griji cu privire la acest lucru, foloseste pur si simplu metoda care ti se pare cea mai simpla sau cea mai convenabila la momentul

2

respectiv. Tehnica ta de desen se va imbunatati cu timpul, pe masura ce acumulezi experienta, asa ca nu te astepta sa lucrezi foarte rapid de la bun inceput. 

Daca lucrezi cu meniuri derulante, merita sa ai in vedere sintaxa vizuala, care este comuna tuturor meniurilor derulante folosite in sistemul de operare Windows. De exemplu, o sageata mica, dupa cum urmeaza " ", langa un articol al meniului inseamna ca articolul conduce la un sub-meniu care ar putea contine alte comenzi sau optiuni de comanda. Un semn grafic eliptic, "�" care urmeaza imediat dupa un articol al meniului, indica faptul ca acel articol va afisa o casuta de dialog. Aceste mici indicii vizuale te vor ajuta sa lucrezi mai eficient cu meniurile, deoarece acestea iti spun la ce sa te astepti si te ajuta sa eviti surprizele daca esti novice.

Selectarea obiectelor prin alegere

Probabil, cea mai evidenta cale de a selecta un obiect in AutoCAD este aceea de a-l alege pur si simplu. Aceia dintre voi care au folosit alte programe bazate pe grafica vor fi familiarizati cu acest concept. In general, tot ceea ce ai de facut este sa iti pozitionezi cursorul peste un obiect, sa dai click cu mouse-ul, iar obiectil va fi selectat. In aceasta privinta, AutoCAD nu se deosebeste cu nimic de celelalte programe de grafica.

Cand incepi o comanda de modificare, cum ar fi ERASE, se petrec doua lucruri. In primul rand, cursorul isi schimba functionalitatea de la obisnuitul crosshairs la pickbox , si, in al doilea rand, vei avea promptul "Select objects" pe linia de comanda. Ambele instructiuni de transfer au scopul de a te anunta ca AutoCAD asteapta ca tu sa selectezi unul sau mai multe obiecte.

Select objects:

Pentru a selecta un obiect, pozitioneaza pickboxul� (patratelul� selector) peste o parte a obiectului si da click stanga cu mouse-ul. Odata ce obiectul a fost ales, acesta este evidentiat cu o linie punctata, pentru a arata ca este parte a selectiei curente, iar linia de comanda indica "1 found" (1 gasit). Acum vei vedea promptul

3

"Select objects" (�selecteaza obiecte�) pe linia de comanda, din nou. In acest punct, poti continua sa adaugi mai multe obiecte selectiei curente, alegandu-le, sau poti apasa   pe tasta de spatiere - Space Bar - penru a definitiva selectarea.

Crosshair Patratel selector Obiect evidentiat

Cand alegi unul sau mai multe obiecte ca raspuns la promptul "Select objects", creezi cu succes un set de selectie. Seturile de selectie reprezinta un concept important in AutoCAD deoarece pot da un randament maxim, mai ales cand desenele au dimensiuni mai mari sau se complica.

Exemplu

Urmareste exemplul de mai jos pentru a-ti face o idee despre cum poate fi creat un set de obiecte prin selectarea obiectelor.

Deseneaza doua cercuri

Deseneaza doua cercuri folosind comanda CIRCLE, Draw CircleCenter, Radius din meniul derulant sau   din bara de

unelte Draw. Dimensiunea si pozitia cercurilor nu conteaza.

Command: CIRCLE�Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]: (alege un punct in mijlocul ferestrei de desen)�Specify radius of circle or [Diameter] <8.3453>: (alege un alt punct pentru a stabili circumferinta cercului)�

Command: CIRCLE�Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]:(alege punctul central al celui de-al doilea cerc)�

4

Specify radius of circle or [Diameter] <37.9174>: (alege un alt punct pentru a stabili circumferinta cercului)

Sterge cele doua cercuri

Sterge cele doua cercuri folosind comanda ERASE, Modify   Erase din meniul derulant sau   din bara de unelte Modify.

Command: ERASE�Select objects: (pozitioneaza patratelul selector peste o circumferinta de cerc si da click-stanga)�-1 found�Select objects: (ppatratelul selector peste circumferinta celui de-al doilea cerc si da click-stanga)�-1 found�Select objects: (apasa   pentru a incheia selectia si sterge obiectele)

Crearea seturilor de selectie poate deveni destul de anosta si lenta daca doresti sa selectezi un numar mare de obiecte. Imagineaza-ti numai ca trebuie sa selectezi o suta sau mai multe obiecte dintr-un desen de mari dimensiuni! Din fericire AutoCAD asigura un numar de optiuni de selectie care te pot ajuta sa selectezi obiectele cu mai multa eficienta.

Selectarea ferestrei

Optiunea Window poate fi apelata prin tastarea unui W ca raspuns la promptul "Select objects". Window iti permite sa definesti un patrat folosind doua puncte in exact acelasi mod ca si comanda RECTANGLE. Odata ce fereastra a fost definita, toate obiectele care sunt situate integral in cadrul ferestrei vor fi selectate.

Casuta Vor fi selectate numai

5

selectoare Window este delimitata printr-un

dreptunghi

obiectele situate integral in interior

Desenele AutoCAD sunt arareori realizate doar prin simpla trasare a liniilor, cercurilor, etc. Cel mai probabil vei avea nevoie sa modifici aceste obiecte de desenare elementare ( Modify ) intr-un fel pentru a putea crea imaginea de care ai nevoie. AutoCAD furnizeaza o intreaga gama de unelte de modificare cum ar fi Move, Copy, Rotate si Mirror. Dupa cum poti vedea, numele comenzilor denota in mod explicit functionalitatea lor. Totusi, modul in care functioneaza aceste comenzi nu este intotdeauna evident. Acest tutorial este conceput pentru a-ti arata cum functioneaza toate comenzile Modify. Daca ai nevoie rapid de o informatie, foloseste aceasta bara de unelte QuickFind de mai jos pentru a te duce direct la informatia de care ai nevoie.

Asa cum se obisnuieste in AutoCAD, uneltele Modify pot fi accesate in trei moduri: de la tastatura, din meniul derulant si din bara de unelte. Toate uneltele Modify sunt disponibile in meniul derulant Modify si in bara de unelte Modify. In fiecare sectiune de mai jos, optiunile din bara de unelte, din meniul derulant, si de la tastatura sunt expuse. Metoda pe care o alegi depinde doar de tine. In ultima instanta, vei folosi metoda care iti convine cel mai mult, sau pe cea care ti se pare cea mai eficienta. AutoCAD permite un mare grad de flexibilitate si nu exista o cale buna sau una proasta de a lucra. Acestea fiind spuse, ar trebui sa atragem atentia asupra faptului ca folosirea barelor de unelte in AutoCAD este aproape intotdeauna mai rapida decat orice alta metoda.

6

Bara de unelte Modify este de obicei afisata in mod predefinit insa, in cazul in care nu este deja afisata, o poti aduce pe ecran folosind comanda TOOLBAR, View Toolbars� din meniul cu bara derulanta. Cand apare casuta de dialog Toolbar (cea de mai sus), bifeaza pur si simplu casuta de langa optiunea "Modify" din lista cu bare de unelte. Numerosi utilizatori AutoCAD lucreaza cu bara de unelte Modify permanent andocata pe ecran, deoarece asigura accesul dintr-un singur click la toate comenzile, facand procesul de desenare mult mai eficient.

Sugestii si trucuri

Cand alegi obiectele dintr-un desen complex, foloseste comanda ZOOM in varianta transparenta pentru a face selectarea obiectelor mai usoara. Toate optiunile Zoom selectate din barele de unelte sunt in mod automat transparente, insa daca invoci comanda de la tastatura, va trebui sa introduci 'zoom.

7

2.0 Prezentarea angrenajelor

Angrenajul este mecanismul elementar alcatuit din doua roti dintate conjugate,mobile in jurul a doua axe cu pozitie relativa invariabile,una antrenand pe cealalta prin actiunea dintilor aflati succesiv in contact.

Roata dintata este elementul cinematic pe a carei suprafata periferica se afla dispuse echidistant proeminente simetrice,denumite dinti.Partile componente ale unui dinte sunt date in figura urmatoare:

Angrenarea este procesul continuu de contact intre dintii rotilor conjugate ale unui angrenaj in vederea asigurarii neintrerupte a miscarii celor doua roti dintate

Rotile dintate conjugate sunt rotile dintate aflate intr-un angrenaj.

8

2.1 Clasificarea angrenajelor

Dupa pozitia relativa a axelor: - paralele;

- concurente;

- incrucisate;

Dupa forma rotilor comonente: - cilindrice;

- conice;

- melcate;

- hiperboloidale;

- cilindro-conice;

- cilindro-hiperboloidale;

- toroidale;

Dupa pozitia relativa a corpurilor: - necirculare;

- exterioare;

- interioare;

Dupa directia dintilor: - cu dinti drepti;

- cu dinti inclinati;

- cu dinti in V,W,Z;

- cu dinti curbi;

9

Dupa natura miscarii rotilor: - ordinare;

- cicloidale;

- diferentiale;

- precesionale

Dupa felul contactului flancurilor: - cu contact liniar;

- cu contact punctiform;

2.2 Forme constructive de roti dintate

Formele constructive si tehnologia fabricatiei rotilor dintate depind in mare masura de dimensiunile rotilor.

a) Cand diametrul pinionului este mic,in loc ca el sa se fixeze pe arbore prin presare sau cu pene, se executa dintr-o bucata cu arborele; Prin aceasta constructie se evita prelucrarea suprafetelor cilindrice de presare si a locasurilor pentru pene,asigurand o centricitate mai buna.

b) Cand diametrul rotii este sub 500 mm,rotile dintate se executa prin forjare sau matritare; Cand se depaseste diametrul de 500 mm se pot folosi roti dintate turnate ceea ce reduce valorile rezistentelor admisibile fata de constructiile forjate. Pentru economisirea otelurilor aliate se folosesc constructii cu bandaje aplicate peste corpul executat din otel obisnuit sau din fonta;bandajele sunt presate sau frezate peste cap si asigurate contra deplasarii prin pene sau prin suruburi.

10

2.3 Alcatuire,parti componente,elemente geometrice

Geometria angrenajelor cilindrice

Majoritatea rotilor dintate folosite in momentul de fata au danturi evolventice.Acestea sunt dispuse pe suprafata exterioara sau interioara,plana,cilindrica sau profilata a unor piese sub forma de cremaliere,roti sau sectoare dintate.

Studiul elementelor danturii se face intr-un plan perpendicular pe generatoarea suprafetelor de rostogolire la danturile cu dinti drepti si intr-un plan perpendicular pe directia dintilor la danturile cu dinti inclinati sau drepti

Figurile 1 si 2 prezinta elementele geometrice ale danturii rotilor dintate cilindrice cu dinti drepti.Acestea sunt:

a.       înaltimea danturii – h

b.      înaltimea capului dintelui – ha

c.       înaltimea piciorului dintelui – hf

d.      jocul radial – c = hf – ha

e.       latimea danturii – b

f.        pasul danturii – p Fig. 1

g.grosimea dintelui – s

h.grosimea golului între doi dinti

11

i.cercul sau cilindrul de vârf de raza ra Fig.2

j.cercul sau cilindrul de rostogolire - rw

k.cercul sau cilindrul de divizare – r (la rotile nemodificate r = rw)

l.cercul sau cilindrul de fund - rf

m.cercul sau cilindrul de baza – rb                                      

Reductorul de turatie

Reductoarele cu angrenaje cilindrice sunt cele mai raspandite datorita gamei largi de puteri si rapoarte de transmitere ce se

pot realiza cu ajutorul lor cat si a posibilitaii tipizarii si executiei in uzine specializate.Reductoarele cu angrenaje cilindrice pot fi construite cu roti dintate cilindrice cu dinti drepti,inclinati sau in V, cu dantura exeterioara si foarte rar cu dantura interioara.

Rotile dintate cilindrice cu dinti drepti se cecomanda: la viteze periferice reduse,cand nu apar socuri si zgomot; in cazul in care nu se admit forte axiale in arbori si lagare; la cutii de viteze cu roti deplasabile.

Reductoarele cu o treapta sunt folosite pentru puteri pana la 515 kw, cand ungerea se face prin barbotare si pana la 950 kw cand ungerea este fortata.Randamentul este de 0,98 ... 0,99 in cazul variantei cu dinti drepti sau inclinati.

12

2.4 Elemente de calcul ale angrenajelor cilindrice

Masurarea danturii

Masurarea danturilor se poate face cu ajutorul aparatelor de masura sau a calibrelor limitative.Masurarea cu ajutorul aparatelor este neproductiva si necesita personal cu calificare inalta.Masurarea cu ajutorul calibrelor limitative, este precisa, usor de executat si da informatii clare asupra incadrarii sau neincadrarii in precizia de executie impusa.Prima problema ce se pune in cazul masurarii danturilor cu ajutorul calibrelor este determinarea deschiderii calibrului,pentru a masura cota peste un anumit numar de dinti.Consideram ca dorim sa masuram peste trei dinti la roata dintata din figura 3.Punctele de contact dintre

calibru si profilele extreme si sunt M si N.Prin urmare laturile deschiderii calibrului vor fi tangente la profilul evolventic in aceste puncte.Dreapta ce uneste punctele M si N este perpendiculara pe deschiderea calibrului,deci are directia normalei in punctele de contact.Se stie ca normala intr-un punct la profilul evolventic este

tangenta la cercul de baza.Daca vom considera m si n ca puncte in care profilele evolventice extreme intalnesc cercul de baza,din modul de generare a evolventei.

MN=mn (1.0)

MN=W3 =2Pb + Sb (1.1)

W3-cota peste trei dinti

Pb-pasul danturii pe cerul de baza

Sb -grosimea dintelui pe cercul de baza

13

Relatia (1.1) se poate generaliza sub forma:

WN=(N-1) Pb+Sb - exprima cota cu un nr N de dinti (1.2)

Dar: Pb=∏m cosα (1.3)

(1.4)

(1.5)

Elemente de calcul geometric al angrenajelor cilindrice

cu dinti drepti

Dintele unei roti dintate este definit prin capul dintelui si piciorul dintelui,cele doua zone fiind despartite de cilindrul de rostogolire.Astfel capul dintelui este portiunea de dinte dintre cilindrul de cap si cel de rostogolire, iar piciorul dintelui este portiunea de dinte dintre cilindrul de rostogolire si cel de picior (fig.3).Suprafata laterala intre varful dintelui si fundul golului dintre doi dinti este cunoscuta sub denumirea de flancul dintelui si este partea principala,functionala, a unui dinte.

La dantura dreapta,flancul dintelui este generat de o dreapta de o dreapta mn,dintr-un plan ∏,tangent dupa generatoarea AA' la un cilindru,numit cilindru de baza(de diametru db).Prin

14

rostogolirea fara alunecare a Fig.3 planului ∏,in sensul indicat de sageata,dreapta MN,paralela cu generatoarea AA',genereaza flancul dintelui(fig.4). Evolventa este curba descrisa de un punct al unei drepte ∆b,care se rostogoleste fara alunecare pe un cerc fix,numit cerc de baza,de raza rb(fig.5) Rotile dintate cu profil evolventiv au un numar de tinti x,dispusi echitriunghiular Fig.4 si sunt caracterizate prin(fig.6):

-cercul de cap(da),care margineste roata la exterior;

-cercul de picior(df),care margineste roata la interior;

-pasul unghiular t = 2p/z;

-pasul circular py = td /y 2;

-modulul m;

-cercul de divizare d=mz.

Fig.5 Fig.6

15

Calculul de rezistenta al angrenajelor cilindrice

cu dantura dreapta

Calculul la solicitarea de contact se efectueaza avand la baza relatia de determinare a tensiunii maxime de contact stabilita de Hetz pentru contactul dupa generatoare a doi cilindri.

in care:Fn reprezinta forta normala la suprafetele in contact dintre cei doi cilindri; lk=B-lungimea liniei(generatoarei) de contact;ZE-factorul de elasticitate al materialelor rotilor,dependent de modulii de elasticitate longitudinala E si de coeficientii de contractie transversala(Poisson) v ai materialelor celor doua roti.

3.0 Itinerar tehnologic

In Fig.7 este reprezentat un reductor cilindric.Acesta consta in urmatoarele elemente principale:

1. carcasa inferioara;2. carcasa superioara;3. rotile dintate,arborii,lagarele;4. capace ale rulmentilor;5. elemente de etansare;6. inele deflectoare de ulei;7. garnituri pentru reglarea pozitie rotilor;8. bucsele de distanta;9. suruburile de strangere a capacelor;10. stifturile de centrare;11. capacul de vizitare;12. aerisitorul;13. indicatorul de nivel;14. dopul de golire;15. dispositive de ridicare.

16

Fig. 7

Carcasele reductoarelor se executa obisnuit prin turnare din fonta cenusie,iar pentru solicitari mari din otel,din aliaje de aluminiu,iar pentru serii mici se realizeaza in construcite sudata.

Arborii se realizeaza foarte rigizi, de obicei dintr-o bucata,iar arborii rotilor mari din OL 60,OL 70 sau oteluri carbon de calitate,respectiv oteluri aliate de imbunatatire.

Lagarele reductoarelor se realizeaza,de obicei,cu rulmenti si numai in cazuri speciale (incarcari foarte mari,turatii mari) se utilizeaza lagarele cu alunecare.Pentru incarcari mici si medii se utilizeaza rulmeni cu bile.

Ungerea reductoarelor cu roti dintate

Se realizeaza de obicei cu uleiuri si numai la viteze foarte mici cu unsori.Se asigura ungerea angrenajelor si a lagarelor.Metoda de ungere se alege in functie de viteza periferica a rotilor dintate:pana la 12-15 m/s se utilizeaza ungerea prin imersiune(barbotare) iar peste aceste valori se utilizeaza ungerea prin stropire.

17

3.1 Materiale folosite la confectionarea rotilor dintate

Pentru a putea fi utilizat la construcita rotilor dintate un material trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

sa prezinte valori ale caracteristicilor mecanice care sa satisfaca regimul de solicitare impus pe durata prestabilita sau sa dobandeasca ascete caracteristici in urma unor operatii de tratamente termice sau termochimice;

sa aiba o buna comportare tribologica; sa se pastreze la tehnologii de executie ieftine.

Mai mult sau mai putin aceste cerinte sunt indeplinite de urmatoarele materiale:

fonte; oteluri carbon si aliate prin turnarea sau deformarea

plastica; aliaje neferoase; materiale sinterizate; materiale plastice.a) Fontele se folosesc pentru

realizarea prin turnare a rotilor dintate mediu solicitate si ale caror viteze periferice nu depasesc 3[m/s].Fontele prezinta o rezistenta slaba la incovoiere si presiune de contact,motiv ce limiteaza serios aria lor de folosire; in schimb prezinta calitati antifrictiune si de amortizare a vibratiilor.Se folosesc pentru executia rotilor dintate usor solicitate in special cand acestea functioneaza necarcasate;

b) Otelurile carbon si aliate turnate se folosesc ca si fontele pentru executia in serie a rotilor dintate ce nu au solicitari si

18

precizii deosebite.Proprietatile mecanice ale otelurilor sunt superioare fata de cele ale fontelor,dar le lipsesc proprietatile antifrictiune si de amortizare a vibratiilor.Din acest motiv rotile dintate obtinute din oteluri turnate trebuie sa functioneze numai in carcase inchise si in regim de ungere abundenta,otelurile turnate se mai folosesc si pentru confectionarea rotilor dintate de dimensiuni mari ce functioneaza deschis la viteze sub 1[m/s].In cazul fontelor si otelurilor turnate,tratamentele termice secundare dau rezultate neomogene si nerepetitive din cauza neomogenitatilor chimice si structurate,motiv pentru care nu sunt practicare;

c) Otelurile carbon si aliate sub forma de semifabricate laminate sau deformate

plastic(forjate,matritate,stantate,extrudate,etc.,constituie categoria de materiale cea mai des utilizata la executia rotilor dintate.

d) Otelurile carbon STAS 500/2-80 se folosesc în stare de livrare. Otelurile carbon de calitate STAS 880-88 si otelurile aliate STAS 791-88 se trateaza termic.In functie de categoria de tratamente aplicate acestea se împart în oteluri de îmbunatatire pentru care %C > 0.3 si oteluri de cementare pentru care %C < 0.3.

e) Otelurile de îmbunatatire se supun tratamentelor termice de calire urmata de revenire înalta (îmbunatatire), medie sau joasa. În urma tratamentelor termice proprietatile de rezistenta cresc în dauna celor de tenacitate odata cu scaderea temperaturii de revenire. Pentru rotile dintate deosebit de solicitate, semifabricatul se obtine în urma unei

19

deformari plastice intense (forjare, matritare), pentru compactizarea materialului si asigurarea unui fibraj continuu. Rotile dintate executate din oteluri de îmbunatatire pot fi prelucrate la precizii înalte, preiau solicitari importante dar sunt limitate în cazul turatiilor mari de rezistenta la uzura nesatisfacatoare. Prelucrarea rotilor dintate obtinute din oteluri de îmbunatatire se face dupa tratamentul termic când duritatea finala este mai mica de 350 [HB] sau înaintea acestuia când duritatea finala depaseste aceasta limita. În acest caz dupa tratamentul termic urmeaza o operatie de rectificare prin care se înlatura straturile afectate chimic în timpul încalzirii si eventuale deformatii.

f) Otelurile de cementare se folosesc atunci când trebuie asigurata rezistenta la uzura prin durificarea flancurilor. Durificarea se obtine în urma tratamentelor termochimice de carburare sau carbonitrurare urmate de calire sau doar a tratamentelor termochimice de nitrurare, nitrurare ionica, sulfizare sau borizare. La danturile deosebit de solicitate pentru ca stratul dur sa nu se impregneze în masa moale, aceasta trebuie întarita. În acest caz piesa tratata termochimic va suferi în continuare doua caliri, una pentru durificarea miezului (la temperatura mai înalta – corespunzatoare compozitiei chimice a acestuia) si una pentru durificarea statului superficial.

3.2 S.D.V.-uri si M.U. folosite

20

Pentru realizarea unui reductor cu angrenaje cilindrice sunt necesate urmatoarele S.D.V.-uri:

Baie pentru spalare;

Suflator de aer;

Calibre pentru alezaje si arbori;

Calibre de interstitii;

Pile razuitoae;

Ciocane de cupru;

Dispozitive de sustiere pentru asamblare;

Chei fixe;

Dispozitiv pentru presat;

Dispozitiv de verificat cu comparatoare;

Baie de incalzire pentru rulmenti;

Clesti;

4.Reguli N.T.S.M. si P.S.I. specifice

In atelierele de montaj si intretinere se iau o serie de masuri,inscopul protectiei impotriva accidentarilor si pentru evitarea deteriorarii organelor de masini.Printre aceste masuri se pot enumera:

Temperatura din interiorul atelierului sa fie optima pentru desfasurarea activitatii;

Masuri de mecanizare si automatizare,in special a operatiilor grele si cu risc crescut de accidentari;

Curatarea aerului de gaze,praf si aburi,prin ventilatie; Ancorarea masinilor si instalatiilor in timpul transportului;

21

Atelierele de reparatii si intretinere trebuie sa fie bine iluminate,atat ziua cat si noaptea;

Protejarea instalatiilor electrice impotriva electrocutarii si legarea aparatelor si instalatiilor la pamant;

Verificarea inainte de utilizare a instalatiilor de ridicat (cabluri,lanturi,scripeti);

Evitarea stationarii muncitorilor in raza de actiune a macaralelor;

Echipamentul individual de protectie reprezinta totalitatea mijloacelor cu care este dotat fiecare participant la procesul ce munca si constituie un element foarte important in protejarea impotriva factorului de risc.Echipamentul se acorda obligatoriu si gratuit tuturor salariatilor,precum si altor categorii participante la procesul muncii. Prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale se face prin introducerea pe piata si doar prin utilizarea acelor echipamente individuale de protectie care mentin sanatatea si care asigura securitatea utilizarotilor,fara a afecta sanatatea sau securitatea altor persoane,animale domestice ori bunuri atunci cand sunt intrebuintate adecvat si utilizate conform scopului prevazut.

Acte normative:

Actele normative care reglementeaza activitatea de Protecie a Muncii sunt: -Legea Protectiei Muncii nr. 90/1996; -Norme Generale de Protectia Muncii - editia 2002; -Norme Specifice de Protectia Muncii;

Bibliografie

22

Organe de Masini si Mecanisme

Dr.Ing. Victor Dorobota Dr.Ing. Mihai Atanasiu

Editura Didactica si Pedagogica R.A. Bucuresti 1996

Asamblari Mecanice

Mariana Constantin Aurel Ciocarlea

Editura Express 2007

Organe de Masini

Mihai Gafitanu

Editura Tehnica Bucuresti 1981

Masurari Tehnice

Mariana Tanasescu Tatiana Gheorghiu Cornelia Cepisca

Editura Aramis 2005

Sisteme si Tehnologii de Fabricatie

Gabriela Lichiardopol

Editura CD Express 2009

AutoCAD 2008 pentru Ingineri

Ionel Simion

Editura Teora 2008

Cuprins

23

1. Introducere AutoCad...................................................................2

2.0 Prezentarea angrenajelor..........................................................8

2.1 Clasificarea angrenajelor............................................................9

2.2 Forme constructive de roti dintate.........................................10

2.3 Alcatuire,parti componente,elemente geometrice...........11

2.4 Elemente de calcul ale angrenajelor cilindrice...................13

3.0 Itinerar tehnologic.......................................................................16

3.1 Materiale folosite la confectionarea rotilor dintate...........18

3.2 S.D.V.-uri si M.U. folosite.............................................................21

24

4. Reguli N.T.S.M. si P.S.I specifice...............................................21

5. Bibliografie....................................................................................23

25

© Copyright Gr.Sc "Matei Basarab" Craiova 2011

26