Partea 4 — Impactul úi valoarea ad ugat a politicilor ... · Partea 4 — Impactul úi valoarea ad ugat a politicilor structurale 138 AL TREILEA RAPORT DE COEZIUNE ECONOMIC ùI

AL TREILEA RAPORT DE COEZIUNE ECONOMIC I SOCIAL 137

P a r t e a 4 — I m p a c t u l i v a l o a r e a a d u g a t a p o l i t i c i l o r s t r u c t u r a l e

Tabl de materii

Introducere.................................................................................................................................. 138

Inven iile structurale în regiunile Obiectiv 1: cre tere, convergen i integrare......................... 140

Interven iile în regiunile Obiectiv 2: restructurarea i crearea de locuri de munc ..................... 150

Ajutorul pentru agricultur , dezvoltare rural i pescuit .............................................................. 152

Promovarea ocup rii, educa iei i a form rii profesionale prin intermediul FSE ...................... 154

Ini iativele comunitare: promovarea cooper rii i a lucrului în re ea......................................... 156

Ameliorarea eficientei metodelor de administrare ..................................................................... 162

Extinderea Uniunii i politica de coeziune: abordarea provoc rilor .......................................... 170

Dezbaterile pe marginea politicii de coeziune viitoare................................................................ 176

Anex statistic la Partea 4 ........................................................................................................ 179


AL TREILEA RAPORT DE COEZIUNE ECONOMIC I SOCIAL138

Introducere

Aceast parte a raportului trece în revist rezultate-le i valoarea ad ugat a interven iilor din cadrul politicii de coeziune a UE pentru perioada 1994–1999. Ea ine cont, de asemenea, de schimb rileesen iale survenite în perioada 2000–2006 precum i de rezultatele preliminare ale implement rii pro-

gramelor pe parcursul acestei perioade.

Analiza dat se bazeaz în general pe evalu ri ex post efectuate pentru aproape toate tipurile de interven ii din perioada 1994–1999. Progrese im-portante au fost atinse în termeni de m surare a impactului interven iilor, în deosebi, în regiunile mari Obiectiv 1, unde efectele totale pot fi evalua-te prin utilizarea modelelor macroeconomice. În pofida dificult ii de a identifica impactul acestei politici în afara regiunilor Obiectiv 1, studiile re-cente de evaluare demonstreaz efecte pozitive cantitative ale suportului UE, de exemplu, în ter-meni de locuri de munc men inute, create sau redistribuite. Totu i, dup cum demonstreaz ex-perien a, mai persist o serie de dificult i în cu-antificarea consecin elor interven iei ca urmare a insuficien ei datelor sistematice pentru partea sis-temelor de monitorizare.

Majoritatea efectelor politicii de coeziune, totu i, nu pot fi exprimate înc în termeni cantitativi. În afara impactului net al politicii asupra PIB sau ocup rii, valoarea lui ad ugat provine din alte aspecte, pre-cum contribu ia la dezvoltarea regional a urm tori-lor factori: planificarea strategic , politicile integrate de dezvoltare, parteneriatele, evaluarea i schimbul de experien si bune practici între regiuni. Acestea sunt, de asemenea, analizate aici, bazându-se pe rezultatele studiilor de evaluare precum i pe viziu-nea Comisiei despre felul cum sunt implementate curent Fondurile Structurale.

Este de subliniat de la bun început c eficacitatea interven iilor depinde, de asemenea, de crearea condi iilor favorabile, în special pentru:

un cadru economic puternic i stabil;

o alegere judicioas a priorit ilor strategice (unele programe, precum re elele de transport sau investi iile în capitalul uman aduc o contri-bu ie mai puternic decât altele);

rata absorb iei financiare, care depinde de structurile administrative i institu ionale;

calitatea proiectelor, implicând necesitatea unei selec ii eficiente i a sistemelor de im-plementare.

ase aspecte majore ale politicii de coeziune ale Comunit ii sunt examinate mai jos: în primul rând, contribu ia politicilor structurale la sprijinirea cre terii în regiunile întârziate i fortificarea per-forman ei lor, care ajut la intensificarea integr riieconomice i sociale; în al doilea rând, efectele acestor politici în afara regiunilor Obiectiv 1; în al treilea rând, rolul specific al Fondului Social Eu-ropean (FSE) în promovarea ocup rii, educa iei iform rii; patru: rolul politicilor structurale în ter-meni de încurajare a cooper rii i a lucrului în re ea, nu în ultimul rând la nivel local; cinci: me-todele utilizate pentru implementarea Fondurilor Structurale i contribu ia lor la modernizarea iadministrarea politicilor guvernamentale; i în fi-ne, progresele realizate prin ajutorul pentru pre-aderare în noile ri Membre i primele concluzii care pot fi trase din perioada de programare 2004 –2006 — Harta 4.1.

0,0

0,5

1,0

1,5

2,0

2,5

3,0

PT EL ES IE IT FI DE UK FR AT SE NL BE DK LU0,0

0,5

1,0

1,5

2,0

2,5

3,0CelelalteObiectiv 1

% din PIB

4.1 Fonduri Structurale (toate obiectivele) pe ri,2000-2006

Surse: DG REGIO



Guyane (F)

Guadeloupe Martinique Réunion

Canarias (E)

Açores (P)

Madeira

gRe oi GI Sge oi GI SR

© Asociaţia EuroGeographics pentru frontiere administrative

0 100 500 km

4.1 Fonduri Structurale, 2004-2006: zone eligibile ca Obiectiv 1 şi 2

Obiectiv 1

Obiectiv 2 (parţial)Perioadă de trecere (până la 31/12/2005)

Obiectiv 1 Obiectiv 2

Obiectiv 2

Perioadă de trecere (până la 31/12/2006)

Program special

Perioadă de trecere (până la 31/12/2005)

Perioadă de trecere (parţial) (până la 31/12/2005)

Surse: DG REGIO



Inven iile structurale în regiunile Obiectiv 1: cre tere, convergeni integrare

Scara transferurilor i mobilizarea lor

De i m rimea total a Fondurilor Structurale e modest în compara ie cu PIB-ul UE (mai pu in de 0,5%), resursele sunt concentrate asupra asist riicelor mai pu in prospere regiuni cu cel mai mic PIB pe cap de locuitor. În perioada 2000–2006, circa trei p trimi din Fonduri au fost alocate regiunilor în care locuie te o p trime din popula ia UE.

În perioada 2000–2006, transferurile la regiunile Obiectiv 1 ale UE15 echivaleaz cu 127,5 miliarde de euro (sau 18,2 miliarde de euro pe an), consti-tuind 0,9% din PIB în Spania, 2,1% in Portugalia i2,4% în Grecia. Suma medie pe cap de locuitor pentru regiunile întârziate e identic în perioada aceasta cu cea din 1999 — ultimul an al programu-lui precedent (Graf. 4.1 i Tabel A4.1).

Aceste transferuri au dat posibilitatea celor mai slabe State Membre de a atinge niveluri mai înalte de in-vesti ii în capitalul uman i fizic în regiunile întârziate decât în alt caz, contribuind astfel la competitivitatea lor pe termen lung. În anii 2000–2006, transferurile se estimeaz a fi atins circa 9% din investi iile totale

în Portugalia, 8% în Grecia, 7% în Mezzogiorno, Ita-lia, 4% în noile Landuri germane i 3% în Spania.

Aditionalitatea: m surarea cheltuielilor publice totale

În pofida eforturilor de a consolida finan ele lor publice, la sfâr itul anilor 1990 Statele Membre au continuat în general, în preg tirile pentru UME, s respecte principiul de aditionalitate, în baza c ruia ele sunt obligate s men in toate cheltuie-lile publice sau echivalente pentru politicile struc-turale, în regiunile implicate, la nivel identic cu media perioadei precedente de programare — desigur, cu excep ia contribu iei Fondurilor Struc-turale (Graf. 4.2).

În rile eligibile pentru suport ca Obiectiv 1, în ge-neral, sau în majoritatea cazurilor, investi iile publice au crescut remarcabil — de la 66% în Irlanda, 24% în Grecia i 18% în Portugalia. În alte regiuni Obiec-tiv 1 sau Obiectiv 6, s-a înregistrat o cre tere de la 36%, în Austria, la 14% în Suedia1.

În aceste cazuri, cheltuielile Germaniei, Spaniei iale Italiei, pe perioada 1994–1999 au fost mai scazute decât în perioada precedent . În Germa-nia i Spania, totu i, unde cheltuielile publice au sc zut cu 20% i 2%, respectiv, între cele douperioade, reducerea nu a înc lcat principiul aditionalitatii deoarece nivelul a fost extraordinar

de înalt în perioada precedent .

Efectul de pârghie ca mijloc de crestere a fondurilor pentru dezvoltare

Condi ia pentru finantarea comu-nitara, ca proiectele sa fie co-finan ate din surse na ionale, pa-re a fi respectat pe larg, si ridi-c , de asemenea, suma resurse-lor financiare disponibile pentru investi ii. De i aceasta nu poate fi adi ional ca i finan area Comi-siei, atâta timp cât mij loacele implicate par a fi fost utilizate

26,8

24,3

23,5

18,1

17,7

13,8

-19,9

-20,2

19,6

35,8

-2,4

-30 -20 -10 0 10 20 30 40 50 60 70

AT

FI

NL

EL

FR

PT

BE

SE

ES

DE

IT

% schimb ri

4.2 Adi ionalitate – Schimb rile în cheltuielile medii na ionaleanuale pentru programele Fondului Structural, pe perioadele 1989-93 - 1994-99

SE: media 1991-92; DE:media 1991-93; AT, FI: media 1993-94Surse: DG REGIO



Efectele de pârghie ale parteneriatului privat-public

Parteneriatul sectoarelor public i privat (PPP) poate fi o metod potrivit de finan are a investi iilor în cazul în care exist o raz de ac iune important pentru impli-carea sectorului privat în vederea oferirii serviciilor mai eficiente la pre uri rezonabile. De i PPP e bine dezvol-tat în multe ri, în special în Regatul Unit i Fran a,experien a a fost limitat , par ial, din cauza cadrului de legi actual. Dac proiectele ofer o perspectiv de ve-nit acceptabil , nu e nevoie de interven ia public . De fapt, în unele cazuri acordarea de granturi, din partea guvernului, pentru un proiect PPP ar putea reduce costul capitalului pentru sectorul privat, având drept consecin o supra-investi ie.

În faza de analiz a proiectului: dac e s se întreprin-d un proiect anumit cu concursul PPP, trebuie acor-dat o aten ie special costurilor poten iale ale con-tractelor de furnizare a bunurilor sau serviciilor. În ca-zul infrastructurii fizice de baz , unde cererea even-tual e nesigur , pot surveni costuri înalte pentru un contract de termen lung, în caz c acesta nu e flexibil. Dac , de exemplu, prevederile referitoare la utilitatea viitoare sunt prea joase, contracte neadecvate ar pu-tea conduce operatorul privat la o sub-investi ie în ca-pacitate adi ional în viitor.

În programele curente co-finan ate de Fondurile Struc-turale, PPP se poate prezenta sub mai multe forme.

1. În transportul rutier i cel fluvial, PPP e acceptat din ce în ce mai mult ca mijloc eficient de finan are a construc iilor. În proiecte ca Podul Vasco de Gama în Portugalia sau autostrada Drogheda în Ir-landa, sectorul privat e, în general, responsabil pentru concepere, construc ie, operare i finan are, pe când costul construc iei e amortizat în timp prin taxele de utilizare. Rolul sectorului public e de a supraveghea proiectul la semnarea unui acord adecvat.

2. Acordurile PPP se pot aplica i în cazul contracte-lor de prestare a serviciilor specifice, guvernul re-munerând direct un antreprenor privat pentru acestea, astfel scutind de taxe utilizatorii. Acest concept e utilizat din ce în ce mai mult în C&D itransferul de tehnologii între universit i i

întreprinderi. Proiectul Octopus în regiunea Oulou, un program Obiectiv 2 în nordul Finlandei, de exemplu, a stabilit un PPP cu scopul de a stimula inovarea i întreprinderile noi. Proiectul desfasurat pe doi ani (2002–2004) a creat o re ea de coope-rare sub egida ora ului Oulou, care serve te de centru pentru aplica iile de telefonie mobil , cu multe companii high-tech, operatori telecom icentre de educa ie i cercetare.

3. Acordurile PPP se pot, de asemenea, aplica situa-iilor în care implicarea sectorului public poate fi justificat pe baza atingerii unor Obiective politice mai vaste. În aceste cazuri PPP poate fi nu doar un mijloc de asigurare a finan rii, dar i a unei efi-cien e mai mari, de exemplu, prin accelerarea im-plement rii. În Regatul Unit, accesul la surse noi de capital a permis promotorilor de a efectua pro-iectele mai repede f r a fi constrânse de ciclurile bugetului guvernului. Un caz potrivit e Fondul Merseyside Special investi ii, un program Obiectiv 1 creat în 1995, care acord capital social, finan rii împrumuturi mici ÎMM-urilor din regiune.

Acordurile PPP par a fi deosebit de atractive pentru -rile candidate în vederea solicit rilor lor de co-finan are, a constrângerilor bugetare, necesitatea unor servicii publice eficiente, a unei stabilit i mai mari a pie ei i privatiz rii. BEI i BERD au fost implicate în asemenea parteneriate în trecut pentru acordarea îm-prumuturilor pentru sectorul privat. PPP, totu i, func i-oneaz doar dac exist un angajament politic din partea guvernului na ional de a implica sectorul privat în proiecte ale sectorului public. E nevoie de un cadru clar pentru aplicarea PPP în diferite arii politice, deoa-rece acordurile specifice pot varia de la caz la caz de-pinzând, de exemplu, de m sura in care e posibil de a recupera costurile prin taxele de utilizare i Obiectivele sociale. Orice cadru PPP aplicat în contextul Fonduri-lor Structurale ar trebui s includ o obliga ie, pentru toate proiectele de o talie anumit , de a evalua posibi-litatea de utilizare a unui tip de acorduri PPP. BEI iFEI ar putea furniza o contribu ie valoroas în aceastprivin .



oricum în acest domeniu, Fondurile Structurale au contribuit la transferul investi iilor în zonele în care cheltuielile pot avea cel mai puternic impact i va-loare ad ugat . Pentru fiecare Euro alocat din Fon-durile Structurale regiunilor Obiectiv 1 în perioada 1994–1999, efectul de pârghie asupra cheltuielilor publice na ionale a fost în medie de 0,6 Euro, fiind de 2,5 în Olanda i 0,4 în Germania.

În plus, interven iile Fondurilor Structurale, în unele cazuri, au asigurat investi ii semnificative din partea sectorului privat, cu toate c a tept rileini iale privitor la m rimea acestora nu s-au reali-zat întotdeauna în regiunile Obiectiv 1. În perioa-da 1994–1999, efectul de pârghie a fost cel mai puternic în Austria, Germania, Olanda i Belgia unde pentru fiecare Euro alocat din Fondurile Structurale, cheltuielile private au variat între 3,8 i 1,2 Euro. În rile de coeziune, Fran a i Rega-

tul Unit efectul de pârghie a fost mai atenuat. (Tabel A4.2).

Aceste diferen e reflect , de asemenea, natura interven iilor, care în rile de coeziune au fost dirijate mai mult spre infrastructur i resurse umane, ce atrag contribu ii private mai mici decât cele dirijate spre sus inerea dezvolt rii întreprinde-rilor. În medie, investi iile private au constituit 18% din cheltuielile totale din regiunile Obiectiv 1 fade circa 40% în zonele Obiectiv 2, reflectând în mare m sur concentrarea asupra dezvolt rii întreprinderi-lor în ultimele (sprijin pentru servicii antreprenoriale, mijloa-ce pentru investi ii în ÎMM, etc.).

Cheltuielile planificate pe pe-rioada 2000–2006 indic cefectul de pârghie asupra in-vesti iilor publice e similar în termeni relativi în diferite ricu cel din perioada preceden-t , cu toate c pare a fi mai mic în raport cu investi iile private.

Complementaritatea între Fondurile Structurale i împrumuturile BEI

Banca european de Investi ii (BEI) a dublat, sau chiar mai mult, creditele sale pentru dezvoltarea re-gional în ultimii 15 ani2. În perioada 2000–2002, împrumuturile în acest scop se ridicau la circa 20 miliarde de euro pe an, pe când împrumuturile pentru

rile candidate la 3 miliarde de euro pe an. Aceste dou categorii au constituit circa dou treimi din îm-prumuturile totale ale b ncii. Peste 50% din împru-muturi pentru zonele asistate din UE în aceast pe-rioad le-au revenit regiunilor Obiectiv 1, inclusiv ce-lor care primesc ajutor pentru tranzi ie (Tabel A4.3).

Circa 35% din împrumuturile individuale le-au reve-nit transporturilor — sectorul cel mai intens finan at în regiunile Obiectiv 1, pe când circa 16% — între-prinderilor industriale private, serviciilor i agricultu-rii, restul fiind împ r it între energie, telecomunica ii, mediu ambiant, s n tate i educa ie. Cu toate cpentru investi iile în capitalul uman a fost alocat o sum relativ mic , prin împrumuturi pentru sectoa-rele s n tate i înv mânt, suma implicat a cres-cut remarcabil între 2000 i 2002, ajutând, astfel, sse atenueze decalajele în oferirea educa iei i a form rii în zonele asistate.

Principalele sectoarele beneficiare în rile candida-te sunt transporturile, mediul i energia, care îm-preun au constituit 90% din împrumuturile indivi-

Altele

2%

Resurse umane

23%

Mediu productiv

34%

Infrastructur

41%

4.3 Clasificarea aloc rilor Fondului Structural în regiunile Obiectiv

1: toate rile Membre, 2000-2006

Surse: DG REGIO



duale în perioada 2002, de i în sprijinul pentru edu-ca ie i formare a înregistrat cea mai înalt cre tere(de trei ori mai mare în 2002 fa de 2001). In plus, circa 14% din împrumuturi sunt alocate prin inter-mediari financiari pentru sus inerea ÎMM i a proiec-telor de infrastructur local .

În ultimii ani, unele opera ii inovatoare au fost orien-tate spre ameliorarea eficientei împrumuturilor BEI pentru sus inerea coeziunii, de exemplu, prin co-finan are direct a proiectelor individuale. BEI a fost, de asemenea, implicat în sprijinirea Strategiei de la Lisabona, prin împrumuturi pentru investi ii în

educa ie i îngrijirea s n t ii, în special în rilecandidate, contribuind astfel la atenuarea decalaje-lor regionale în cunoa tere i capacitate de inovare, precum i în ameliorarea atractivit ii regionale ca loc de plasare a investi iilor.

Priorit ile finan ate: contribu iala respectarea Obiectivelor UE

Dup cum se men ioneaz în Partea 1 a raportului prezent, decalajele la majoritatea factorilor structurali principali, care afecteaz competitivitatea de lungdurat a regiunilor au fost reduse în ultimii 10–15 ani. Discrepan ele în echiparea infrastructurilor, unul din obiectivele Fondurilor Structurale, au fost reduse semnificativ, iar nivelul de educa ie a crescut în în-treaga UE, i mai remarcabil — în regiunile întârzia-Ameliorarea accesibilit ii în Spania

Accentul principal al politicii de coeziune în Spania în perioada 1994-1999 a fost pus pe infrastructur , care e considerat drept impediment principal pentru dezvolta-rea regional . Aceasta se refer cu preponderen la transporturi, care au absorbit circa 40% din asisten astructural i care au avut drept rezultat o îmbun t ireremarcabil a comunic rii. Fondurile Structurale (inclu-siv Fondul de Coeziune) au co-finan at circa 2400 km de autostrad i 3400 km de drumuri primare construi-te în regiunile Obiectiv 1 în aceast perioad . În faza curent 2000-2006, autostr zile sunt pe cale de a fi extinse cu aproximativ 2500 km iar celelalte drumuri cu circa 700 km. Accesibilitatea se va ameliora semnifica-tiv prin urmare, condi ionând reduceri pentru timpul de c l torie de circa 20% i diminuarea accidentelor - cu circa 40% pân în 2006.

Investi iile în re eaua de trenuri au fost efectuate în principiu pentru ameliorarea liniilor existente mai de-grab decât pentru extinderea lor. Electrificarea sporiti construc ia c ilor cu traseuri duble între 1989 i 1999

au afectat mai mult de o treime din re ea. Drept conse-cin a acestor amelior ri, num rul de pasageri nu a încetat s creasc din 1989. În perioada curent de programare, re elele de c i ferate pentru trenuri cu vite-z accelerat vor fi extinse de la 623 km la 1140 km pân în 2006, pe când circa 6 miliarde de euro din Fondul de Coeziune vor fi folosite pentru modernizarealiniei Madrid-Barcelona-traseul de frontier francez .

Leipzig: Întreprinderile i tiin asub acela i acoperi

În mai 2003 ora ul Leipzig a deschis un centru de bio-tehnologie unic “Biocity”, acordând 20.000 metri p tra ide facilit i moderne cercet torilor Universit ii din Leipzig i întreprinderilor lucrative. FECD a contribuit cu 17 milioane de euro din costurile investi iilor totale de 50 milioane de euro.

ase profesori de la Universitatea din Leipzig speciali-za i în bio-tehnologie s-au instalat în noul complex. Biocity a avut succes de la bun început, 60% din spa iuldisponibil fiind ocupat imediat dup deschidere, în de-cembrie 2003. Centrul ofer noilor întreprinderi servicii vaste de consultanta i formare, inclusiv în domenii ca finan e i drepturi de licen . Patru din întreprinderile reputate în bio-tehnologie din Leipzig s-au instalat în centru pentru a fi aproape de cercet tori, creând leg -turi poten iale de parteneriat sau cooperare.

Proiectul din Leipzig face parte dintr-o politic a Landu-lui Sachsen de sus inere a conglomeratelor de bio-tehnologie, a doua etap fiind deschiderea unui “centru de Bio-inovare” în prim vara 2004 în Dresda. Planul pe termen lung este de a crea o ax de dezvoltare a bio-tehnologiei care s cuprind ora ele Dresda, Leipzig, Halle i Jena.



te, f când s creasc capitalul uman; de asemenea au fost înregistrate schimb ri pozitive la capitolul mediului înconjur tor (Graf. 4.3 i Tabel A4.4).

Ameliorarea accesibilit ii

Fondurile Structurale au sus inut dezvoltarea re ele-lor transeuropene (TEN-T) în regiunile Obiectiv 1 iîn rile de coeziune. În perioada prezent , 2000–2006, circa 1,3 miliarde de euro pe an din Fondul de Coeziune i 850 milioane la 1,4 miliarde de euro pe an din suma total din FECD vor fi utilizate în acest scop pentru transporturi, din Fondurile Structurale provenind circa 4,1 miliarde de euro pe an, din care circa o treime sunt destinate autostr zilor sau con-struc iei drumurilor (Tabel A4.5).

Accesul la regiuni a fost ameliorat prin construc iasau renovarea a cel pu in 4.100 km de autostradi 32.000 km de alte drumuri. De exemplu, Fon-

durile Structurale au contribuit la construc ia a mai mult de 500 km de autostrad în Grecia în anii 1990, pe când în Spania, aproape 400 km de

traseu pentru trenurile de vitez înalt sunt deja în serviciu, legând Sevilia cu Madrid, i al i 1.100 km sunt în construc ie, reducând astfel timpul de c l torie substan ial i f când regiunile periferice mai accesibile.

Desf urarea Fondurilor Structurale în raport cu TEN-T e bazat pe o tactic de lung durat inte-grat cu o strategie coerent atât pentru transpor-turi cât i pentru dezvoltarea regional în întregi-me. Acest fapt face posibil coordonarea lor cu alte m suri i cu dezvoltarea re elelor secundare. Ea permite de a pune accentul pe inter-conectivitate între tipurile de transport i tipurile alternative cu drumurile favorizând, în a a fel, dezvoltarea durabil .

Valoarea ad ugat comunitar , provenind din sus inerea transporturilor ar putea fi eventual mai înalt dac priorit ile ar fi mai bine coordonate idac s-ar acorda mau multe mijloace financiare tipului de programe INTERREG, care aplic prin-cipiul planific rii transfrontaliere, evitând astfel întreruperea re elelor, când acestea ajung la o frontier na ional . Tunelul de pe oseaua Somport, care trece prin Pirinei, deschis la înce-putul 2003, e un exemplu de asemenea insufici-en e în planificarea transfrontalier , deoarece noua autostrad , finan at de Fondurile de Coe-ziune pe partea spaniol , este pe partea francezun vechi drum na ional.

Consolidarea zonei europene de cercetare

În ultimul deceniu, politicile structurale au contribuit mult la cresterea capacit ii de cercetare, în special în regiunile Obiectiv 1. Pentru 2000–2006, în jur de 1,2 miliarde de euro pe an au fost alocate pentru finan area programelor C&D i de inovare.

Valoarea ad ugat a Fondurilor Structurale a fost utilizat pentru dezvoltarea noilor capacit i de cer-cetare în regiunile întârziate favorizând astfel per-spectivele sale de cre tere durabil . În unele cazuri, totu i, au fost efectuate supra-investi ii în centrele de cercetare în raport atât cu necesit ile dar i cu poten ialul, conducând astfel la sub-utilizarea lor.

Comunitatea educa ional online în Grecia

Re eaua de coli din Grecia fondat de UE (GSN) e un proiect elaborat pentru exploatarea informa iei de ulti-m or i a tehnologiilor de comunicare i aplica iile de formare online pentru a crea o re ea nou educa ional .Dotat cu 35 milioane de euro (75% din acestea – furni-zate de Fondurile Structurale), re eaua include coli primare i secundare precum i birourile administrative ale Ministerului Educa iei i cuprinde peste 8,000 co-nectari în total.

Proiectul const din patru etape diferite. In prima etapa, colile primesc computere i hardware pentru re elele

locale (‘laboratoarele colare’). In a doua etapa– aceste laboratoare sunt conectate la o re ea de comunicare. A treia etapa- GSN furnizeaz servicii telematice pentru educa ie, colaborare i comunica ii pentru utilizatori. În al patrulea rând utilizatorii GSN ob in acces la con inu-tul educativ, transmis printr-un portal creat special pen-tru acest proiect.



Oricum, în acela i timp, exist exemple evidente de succes, mai ales în Irlanda i rile de Nord.

Acestea au recunoscut c investi iile în infrastructuri echipament nu sunt suficiente în sine pentru a

dezvolta economia bazat pe cunoa tere, politicile structurale au ajutat de asemenea la ini ierea strate-giilor regionale de C&D i inovare axate pe satisface-rea cererii locale precum i pe oportunit ile locale de dezvoltare.

Fondurile Structurale ca mijloc de dezvoltare a Societ ii de Informatie

In total circa 700 milioane de euro pe an din fi-nan ele Fondurilor Structurale, lejer mai pu in de 4% din total, sunt alocate pentru dezvoltarea So-

ciet ii de Informatie din regiunile Obiectiv 1, re-flectând prioritatea dat acestora de autorit ile na ionale i regionale i contribuind la respecta-rea Obiectivelor de la Lisabona i a Ini iativei eEurope.

M rimea cheltuielilor din Fonduri în acest domeniu e determinat de factori ca gradul de maturitate a TIC, densitatea popula iei, disponibilitatea compe-ten elor de utilizare a tehnologiilor i capacitatea de planificare a acestui tip de dezvoltare. Cele 20 regi-uni de vârf, clasate conform cheltuielilor lor pentru TIC pe cap de locuitor, cuprind 6 regiuni din Grecia i dou regiuni spaniole; 7 sunt insule sau peninsu-

le i o mare propor ie sunt regiuni Obiectiv 1, care consider TIC ca strategic importante pentru dez-voltarea lor.

În termeni de formulare a politicilor, priorit ile regi-onale în aceast zon sunt în mare m sur consis-tente cu cele fixate în Planul de Ac iune eEurope 2002. În regiunile Obiectiv 1, oricum, se pune mai mult accentul pe dezvoltarea competen elor TIC i a serviciilor guvernamentale online.

Sprijinirea ocup rii for ei de munc i a competen elor prin investi iile în capitalul uman

Circa 9 miliarde de euro pe an sunt alocate dez-volt rii capitalului uman i sprijinirea ocup rii în perioada de programare 2000–2006 prin interme-diul Fondului Social European (FSE). Din acesta, lejer mai pu in de (4,5 miliarde de euro pe an) le revin regiunilor Obiectiv 1, Spania constituind aproximativ 28%, noile Landuri germane — 19% iar Grecia, Portugalia i Italia — 12–13% fiecare. M surile finan ate constau predominant din pro-grame sus inând pia a de munc activ orientatspre amplificarea ocup rii grupurilor dezavantaja-te, tineretul care intr pe pia a de munc în primul rând i omerii de lung durat , si acordarea educa iei i form rii atât pentru omeri cât i pen-tru angaja i, în special cei predispu i pierderii lo-cului de munc , angaja i în ÎMM. M surile includ, de asemenea, sprijinul pentru ameliorarea siste-melor na ionale de educa ie i formare i a servi-ciilor publice pentru ocupare profesionala.

Centralele eoliene pe coasta Portugaliei

Ideea de a construi centrale eoliene în Portugalia da-teaz din 1990, inventat de un grup de oameni de afaceri danezi, din care unul vizitase Melides. Zona de coast expus vânturilor din vest p rea a fi bine situatpentru un asemenea proiect. În Monte Chaos a fost aleas o zon de apte hectare, o colina de circa 100 metri în l ime a ezata la 3 km de la mare la Sines. Construc ia a început în aprilie 1991, iar ase luni mai târziu, primele turbine de vânt erau gata de exploatare.

Ast zi, centrala const din 12 turbine daneze Wind World W-2800, care vor dura cel pu in 20 ani. Fiecare turbin are 31 metri în l ime i un diametru de rota ie de 28 metri. Turbinele sunt distribuite în trei grupe a câte patru, conectate între ele printr-un sistem de fibra optic , care face posibil controlul turbinelor la distan .

Centrala genereaz un curent de 380 vol i colectat de trei transformatoare unde voltajul e transformat în 15.000 vol i i pompat în re elele electrice na ionale. Puterea maxim a fiec rui generator e de 150 kWh -când vântul atinge viteza de 40 km pe or . Rezultatul anual e de circa 2,5 milioane kWh, echivalentul energiei consumate de utilizatorii locali din ora ul Sines.



Dovezile econometrice referitoare la convergen a economic

Analiza econometric confirm c s-a manifestat o con-vergen la PIB pe cap de locuitor în Uniune. Dac e sconsider m cre terea real a PIB pe cap de locuitor pen-tru 197 regiuni (NUTS 2) între 1980 i 2001 i s-o împ r-im în trei perioade (1980–88, 1988–94 i 1994–2001), e evident o tendin semnificativ c cre terea e în rela ieinvers cu PIB pe cap de locuitor. Aceast tendin , cu-noscut tehnic drept convergen beta, e evident pentru fiecare perioad , ceea ce înseamn c regiunile cu cel mai sc zut nivel de PIB pe cap de locuitor în anul bazau cunoscut, în medie, cea mai înalt cre tere a PIB pe cap de locuitor. Mai mult, ritmul convergen ei definit pe aceast cale (dup cum ne indic valoarea coeficientului beta) a crescut în fiecare perioad succesiv odat cu in-troducerea suportului Fondurilor Structurale pentru regiu-nile Obiectiv 1 (în 1988) i apoi a crescut (în 1994).

Regiunile Obiectiv 1, cele cu nivel ini ial sc zut de PIB pe cap de locuitor au tins a avea cea mai rapid cre tere atât în perioada 1988–1994 dar, mai ales, între

1994–2001 (dup cum indic coeficientul beta). Con-vergen a beta s-a manifestat atât în grupul de regiuni Obiectiv 1, cât i între acestea i restul UE. (Conver-gen a beta în grupul Obiectiv 1 a fost deosebit de înal-t în perioada 1988–94, reflectând par ial rate de cre -tere înalte în noile Landuri germane.)

Analiza perioadei indic , de asemenea, c decalajele regionale la PIB pe cap de locuitor au sc zut între 1980 i 2001 (dac e s m sur m dup varia ia logaritmului

PIB pe cap de locuitor din regiuni), a a încât ceea ce se cunoa te sub denumirea tehnic de convergen sig-ma, a survenit, de asemenea, în aceast perioad . M -sura convergen ei în acest sens, totu i, a fost relativ joas între 1994 i 2001. (De notat c convergen a beta nu implica necesar convergen a sigma deoarece e po-sibil ca în regiunile cu cel mai mic PIB pe cap de locui-tor cre terea s fie mai rapid decât în medie, f r o atenuare oarecare a decalajelor generale regionale.)

Convergen a regional

PIB pe cap de locuitor

Convergen a beta Nr. de regiuni

(% rata de cre tere) Rata pe an (%)

R-P trat

1980–88 Regiunile UE15 197 2,0 0,5 0,94 Regiunile Obiectiv 1 55 1,9 0,4 0,87 Alte regiuni 142 2,0 2,1 0,92



Surs : DG REGIO



În perioada 1994–1999, când suma general alocatregiunilor Obiectiv 1 se ridica la aproximativ 3,1 mili-arde de euro pe an, FSE a acordat sprijin substan ial pentru m suri active pentru pia a muncii, finan ândcirca 40–50% din totalitatea acestor de m suri în Spania i Portugalia în 1998, de exemplu. Acestea au ajutat, de asemenea, la finan area, restructurarea i expansiunea serviciilor publice de ocupare în Gre-

cia, Irlanda i Portugalia. În plus, în Portugalia, aces-tea au contribuit la cre terea num rului de studen i în ciclul universitar de la 26% din total la 34% în perioa-da de programare, iar în Spania, au încurajat un nu-m r mare de firme s acorde formare continuangajatilor pentru prima data.

Studiile de evaluare efectuate pentru perioada de programare prezent estimeaz c inven iile structurale din regiunile Obiectiv 1 conduc la crearea a circa 700.000 locuri de munc , contri-buind cu circa 4% la ocupare în Portugalia (187.000 noi locuri de munca) i 2,5% în Grecia (100.000 noi locuri de munca). Efectul asupra ocup rii e, de asemenea, estimat a fi semnificativ în noile Landuri germane, în sudul Italiei i Spa-nia (ad ugând 1–2% în fiecare caz).

Contribu ia la dezvoltarea durabil

Dezvoltarea durabil a mediului înconjurator e imperativ pentru men inerea dezvolt rii regiona-le de lung durat . Genera ia curent a progra-melor Fondurilor Structurale a fost adoptat înain-te ca strategia curent de dezvoltare durabil a UE s fie lansat . Totu i, interven iile structurale includ mediul ca prioritate orizontal i in cont explicit de considera iile de mediu, urm rind obi-ectivele coeziunii economice i sociale. Conform unei evalu ri recente, eficacitatea interven iilor ar putea, în multe cazuri, fi amplificat de compro-misuri eventuale între aceste trei obiective, pre-cum i încercarea unei integr ri mai strânse cu politicile na ionale i sectorale.

Ameliorarea mediului ambiant i ocrotirea lui de deterior ri ulterioare sunt Obiective integrale ale interven iilor structurale. O bun parte din Fondu-rile Structurale au fost alocate pentru finan area

investi iilor în infrastructura de mediu, în deosebi pentru administrarea i tratarea apelor uzate, în special în sudul UE.

Cresterea economica si convergen areal între regiuni …

Dup cum se indic în partea 1, începând cu 1989, o cre tere semnificativ s-a înregistrat la PIB pe cap de locuitor în regiunile Obiectiv 1, luate împre-un , în raport cu media UE15, iar ocuparea i pro-ductivitatea au crescut în compara ie cele din alte regiuni. Aceste desf ur ri favorabile sunt confir-mate de studii empirice recente care au analizat m sura convergen ei regionale survenite3 (vezi Sectiunea despre dovezile Econometrice).

Principala concluzie care poate fi tras din analiza econometric e c regiunile Obiectiv 1 au recupe-rat considerabil în termeni de PIB pe cap de locui-tor i s-a atestat o atenuare a decalajelor între acestea. În acela i timp, s-a manifestat o reducere consistent la divergen ele în productivitate între regiunile Obiectiv 1 i restul UE15 în ultimii 20 ani, mai ales în cele mai dezavantajate regiuni din ri-le de coeziune, sugerând c redresarea PIB pe cap de locuitor are o baz solid , oferind perspec-tiva unei convergen e continui în anii urm tori. Re-ducerea decalajelor în productivitate a fost mai remarcabil în ultima parte a anilor 1980, par ial din cauza aderarii noilor ri, care au profitat de eliminarea barierelor comerciale.

Analiza mai indic c exist o rela ie între suma ajutoarelor structurale acordate i cre terea reala PIB. Regiunile care au primit cele mai mari aju-toare pe persoan , tind, de aceea, a avea o cre -tere mai mare i vice versa. Majoritatea acestor regiuni s-au aflat în Grecia i Portugalia. În acela itimp, PIB într-o serie de regiuni din Grecia i din Portugalia a crescut mai mult implicat de suma ajutoarelor structurale, dat fiind rela ia medie. Aceasta e valabil, de asemenea, i pentru majori-tatea regiunilor Obiectiv 1 din Germania i Italia, unde, dup cum se men ioneaz în Partea 1, cre -terea pare a fi fost în bu it de cre terea slab în restul rii. Pe de alt parte, în majoritatea regiuni-



lor spaniole, cre terea economica a fost mai înaltdecât implic suma ajutoarelor ob inute, reflectând probabil influen a unei economii na ionale în mi -care (Graf. 4.4).

… i rile Membre

În toate cele patru ri de coeziune, dup cum se men ioneaz în Partea 1, cre terea PIB a fost mai înalt decât cea din restul UE în perioada 1991–2002. De i diferen a a fost relativ mic în cazul Portugaliei (2,2% pe an fa de media UE15 de 2%), aceasta a fost cu lejer mai mult de ½% pe an mai mare în Grecia i Spania, pe când în Irlanda, ea a fost sim itor mai înalt (în medie cu circa 4½% pe an mai înalt ).

Simul rile4 indic c interven iile structurale5 au sus inut cre terea atât prin amplificarea cererii cât i prin consolidarea ofertei în economie (prin

ameliorarea infrastructurilor i a capitalului uman) i au contribuit, în a a fel, la convergen . Ca ur-

mare a interven iilor de acest tip, se estimeaz cPIB în termeni reali în 1999 a fost cu aproximativ 2,2% mai înalt în Grecia decât ar fi fost în alte cazuri, pe când în Spania, cifra a fost de 1,4%, în Irlanda — 2,8% i în Portugalia — 4,7%. Aceste diferen e reflect în mare m sur gradul înalt de deschidere a economiilor irlandez i portughezîn raport cu Grecia i Spania, si mai ales cu ulti-ma, din cauza pie ei interne mai mari (Tabele A4.6 i A4.7).

Cre terea PIB a fost legat , în mare m sur , de in-dustrie, unde efectul interven iilor a fost mai pronun at în Portugalia decât în alte ri, conducând la efecte de ‘domino’ pe pia a serviciilor, i unde fluxurile de inves-ti i str ine directe au condus la transformarea radicala sectorului, ca în Irlanda la sfâr itul anilor 1980. Inter-ven iile au fost, de asemenea, asociate cu o cre tere semnificativ în investi ii — estimate a fi cu 24% mai înalte în Portugalia i cu 18% în Grecia în 1999 prin urmare — mai ales sub form de cre tere în infras-tructuri i capital uman.

Cre terea PIB e, de asemenea, legat de cre te-rea în productivitatea muncii, decalaje tinzând spre o reducere în perioada dat . În Portugalia, unde sectorul confec iilor mai e concentrat înc în industrii bazate intens pe bra e de munc , câ ti-gul în productivitate din interven iile structurale se estimeaz a fi de dou ori mai mare decât cre te-rea în ocupare. În Spania, cre terea în productivi-tatea muncii (2%) i ocupare (1,5%) a contribuit mult la cre terea produc iei industriale.

În noile Landuri germane, efectul interven iilor Fondurilor Structurale asupra PIB se estimeaz a fi fost semnificativ (ridicând nivelul cu circa 4% în 1999) par ial din cauza circumstan elor ini ialemai reduse. Cre terea în industrie în primii trei ani dup unificare a fost asociat , la fel ca în Por-tugalia, cu cre terea puternic in ocupare, urmatde o productivitate sporit provenind din introdu-cerea tehnologiilor noi reflectate în investi iile sporite finan ate par ial de Fondurile Structurale.

În Irlanda de Nord, estim rile sugereaz c efec-tul interven iilor structurale a fost modest, crescand nivelul PIB cu u or mai mult de 1% în 1999. Efectele sunt mai vizibile în serviciile pie ei(în special în serviciile de afaceri i formarea pro-fesional ), pe când doar un efect infim s-a mani-festat în industria confec iilor.

Exist un compromis între convergen ana ional i cea regional ?

Deseori apar discu ii c decalajele interne, în termeni de discrepan e la PIB pe cap de locuitor

BE

DE

DE

DE

EL

EL

EL

ELEL

EL

EL

ELEL

ELESES

ES

ESES

ES

FR

IE

IE

ITIT

NL

ATPT

PT

PT

PT

PT

PT

UK

UK

UKAlte Reg.

Reg Ob. 1

R2

= 0,15

0

10

20

30

40

50

60

70

80

0 1 2 3 4 5 6

0

10

20

30

40

50

60

70

80Cre terea real a PIB 1995-2001

4.4 Aloca iile Fondului Structural i cre terea PIB în

regiunile Obiectiv 1, 1995-2001

Aloc ri anuale (% din PIB regiona în 1995)

Surse: Eurostat, Calcule regionale i calcule ale DG REGIO



între regiuni, tind a cre te ini ial, în primele etape ale convergen ei, dac cre terea la nivel na ionalse ridic la un nivel relativ înalt. În aceast privin-

, cre terea economiei na ionale e consideratca fiind sprijinit de efectul activit ii economice concentrate în câteva zone, mai ales în ora ele mari i conglomeratele urbane. Respectiv, prime-le faze ale restabilirii unei economii tind a fi ca-racterizate printr-un conflict între convergen ana ional i cea regional .

Acest conflict poten ial e relevant nu doar pentru rile de coeziune dar i pentru strategiile de dezvoltare pe care ar trebui s le urmeze rile candidate din Europa Central . Cu excep ia Bulgariei, distribuirea regionala PIB pe cap de locuitor e mai înalt în rile candida-te decât în rile de coeziune. Mai mult, aceasta a crescut semnificativ de la mijlocul anilor 1990, în deo-sebi din cauza ratelor înalte de cre tere în ora ele mari ca poli de cre tere esen iali. Fa de aceasta, dup cum se men ioneaz în Partea 1, decalajele re-gionale în rile de coeziune — beneficiari principali de asisten structural — nu s-au schimbat cu mult, în pofida cre terii na ionale mai înalte decât media UE. Unica excep ie este Irlanda, unde activitatea economi-c a devenit i mai puternic concentrata in jurul orasului Dublin.

Posibilitatea unui ‘compromis’ între convergen a na io-nal i cea regional sugereaz c rile candidate se confrunt cu o alegere pe termen lung între cre terea na ional mai mare a PIB pe cap de locuitor i reduce-rea decalajelor regionale. În unele cazuri, ajutoarele structurale au favorizat convergen a na ional (Irlan-da), pe când în altele, acestea au tins s contra-balanseze efectele de polarizare ale activit ii econo-mice (Spania). Experien a indic , totu i, c m sura în care un compromis de acest fel exist , depinde par ial de distribuirea teritorial a activit ii economice i de localizarea firmelor în ara dat .

Fondurile Structurale ca mijloc de integrare economic

Economiile europene devin integrate mai strâns dup cum arat cre terea comer ului i fluxurile de

investi ii între ele. Aceasta a fost promovat activ de politicile UE, în special de cele de aprofundare a pie ei interne, introducerea unei monede unice iextinderea care se apropie. O integrare mai strân-s a condus, cu sus inerea politicilor de coeziune — care au stimulat fluxurile de comer i au influ-en at plasarea activit ilor economice — la o ate-nuare a decalajelor între economii.

Comer ul în rile de coeziune cu restul UE s-a dublat sau chiar mai mult, în ultimul deceniu, o parte din cre -tere datorându-se ameliorarii situa iei în celelalte ri,provenind din ajutoarele structurale regiunilor mai de-favorizate. Estim rile din tabelele input-output, suge-reaz c circa un sfert din aceste cheltuieli se întorc în restul UE sub form de exporturi sporite, preponderent de ma ini i echipament, dac PIB i investi iile cresc. Aceast ‘prelingere’ e deosebit de înalt pentru Grecia (42% din ajutoarele structurale) i Portugalia (35%) (Tabel A4.8).

O propor ie substan ial din Fondurile Structurale e alocat infrastructurii transporturilor care influenteaza localizarea industriei, astfel ridicând atractivitatea regi-unilor implicate, dar d i un impuls activit ii economi-ce în acestea, f când s creasc salariile i venitul real. Simul rile asupra efectelor unei serii de proiecte în sectorul transporturilor finan ate de Fondul de Coe-ziune sugereaz c marirea venitului poate fi semnifi-cativa (efectele combinate ale proiectelor de autostr ziEgnathia i Pathe, de exemplu, au contribuit cu circa 9% la marirea venitului în Macedonia de est). Luând în considera ie efectele vaste ale interven iilor structurale în reducerea costurilor produc iei în regiunile implica-te, nu doar prin timpul de c l torie redus, dar i prin productivitatea sporit ca rezultat al consolid rii p r iiofertei într-o economie, acestea amplific i mai mult efectul asupra PIB (care se estimeaz a fi cu 3% mai înalt în Andaluzia i aproape cu 2% mai înalt în Mezzogiorno în 2006, drept consecin a programelor co-finan ate de UE).

Conform unui studiu recent, interven iile Fondurilor Structurale pot afecta i plasarea activit ilor intensive C&D, încurajând a ezarea lor în regiunile asistate, contribuind, în acest fel, la efectuarea unei distribuiri mai echitabile a oportunit ilor în cadrul UE.



Interven iile în regiunile Obiectiv 2: restructurarea i crearea de locuri de munc

In plus de regiunile Obiectiv 1 asistate, Fondurile Structurale contribuie, de asemenea, la dezvolta-rea economic în alte p r i ale UE, care sufer de probleme structurale mai degrab decât de o dez-

voltare întârziat . Efectele principale ale acestora în perioada 1994–1999, dup cum ne reveleazunele studii de evaluare recente, sunt examinate mai jos.

În perioada 1994–1999, în total 82 regiuni cu 62 milioane locuitori (17% din popula ia UE15) au ob-inut asisten Obiectiv 2, în vederea asist rii zo-

nelor afectate de declinul industrial, mai pu in de-cât 73 milioane locuind în aceste zone asistate în perioada precedent . Suma cheltuielilor a fost ma-jorata de la 1,2 miliarde de euro pe an la 2,8 mili-arde de euro pe an, 11,5% din Fondurile Structura-le în total, ridicând astfel ajutoarele pe persoan în aceste zone de la 16 euro pe an la 44 de euro. În perioada 2000–2006, aceast sum a fost fixat la 3,2 miliarde de euro pe an (la pre urile 1999), pen-tru a asista zone rurale i industriale în declin (cu-prinse în Obiectiv 5b în perioada 1994–1999), im-plicând o sum medie putin mai joas de ajutor pe persoan (41).

În perioada 1994–1999, asisten a a fost concen-trat în multe zone mici în 12 ri Membre, Rega-tul Unit ob inând aproape o treime din total, iar Fran a — circa o p trime, ambele ri împreunconstituind u or mai pu in de 60% din num rultotal de locuitori din regiunile Obiectiv 2. Spania i Germania au ob inut înc o p trime din total,

celorlalte 8 ri revenindu-le 20%. Contribu iile Fondurilor Structurale UE au constituit aproape o treime din cheltuielile totale eligibile pentru pro-gramele Obiectiv 2, sursele guvernamentale na i-onale furnizând aproape aceea i suma, iar secto-rul privat — restul.

În termeni de tipuri de proiecte sus inute, cheltuielile pentru infrastructur s-au ridicat la 27% din total în perioada 1994–1999 (ceea ce înseamn mai pu indecât 36% în perioada precedent ). Acestea au fost alocate în deosebi restabilirii antierelor industriale vechi i construc iei edificiilor noi. Alte 25% au fost alocate sus inerii întreprinderilor, procent de douori mai mare decât în perioada precedent , i în special, pentru m suri strategice precum facilitarea accesului ÎMM la servicii antreprenoriale i de con-sultanta avansate, promovând investitiile i acor

Restructurarea în Wolverhampton, Regatul Unit

În Wolverhampton au fost depuse eforturi timp de câ i-va ani de a crea noi locuri de munc pentru a le înlocui pe cele pierdute în industria o elului i altele. UE a jucat un rol important în facilitarea schimb rilor. La începutul anilor 1990, UE a încurajat o abordare strategic de restructurare mai degrab decât finan area simpl a proiectelor individuale de infrastructur , dup cum a fost cazul în anii 1980. În urma unui audit minu ios i a consult rii cu comunitatea local i cu întreprinderile, un program detaliat de restructurare urban a fost pus la punct. Finan area UE a fost dirijat spre dou zone mari ale ora ului:

• Cartierul Cultural: edificiul Chubb, unde înainte se confec ionau lac te i safeuri, acum gazduieste ÎMM în sectorul multimedia, transformandu-se în punct central al cartierului. Proiectele de renovare a Galeriei de Art , Grand Theatre i Arena Theatre al Universit ii, combinate cu ini iative de sprijin pentru formare profesionala i întreprinderi, creeaz oportunit i economice în activit ile cul-turale i mass-media;

• zona All Saints: Proiectul Satul Urban e o apropi-ere bazat pe comunitate care amelioreaz con-di iile de trai în una din cele mai s race zone din regiune, prin atragerea investitorilor locali, ajutând astfel grupurile cele mai dezavantajate în sus ine-rea întreprinderilor culturale i mass-media.

Între 1993 i 1998, programul de restructurare a creat 1500 locuri de munc i a condus la crearea a 75 ÎMM, inclusiv 32 specializate în activit i culturale.



dând sprijin pentru implicarea în comer ulul interna-ional si pentru crearea de întreprinderi noi, precum i asist rii firmelor private. Lejer mai pu in de 20%

au fost alocate sub form de sprijin pentru formare i dezvoltarea competen elor for elor de munc ,

finan ate în mare parte din FSE. În plus, u or mai pu in de 10% din cheltuieli au fost alocate pentru suportul C&D i TIC (Tabel A4.9).

Aceste cheltuieli au avut un efect important în sus inerea industriilor tradi ionale i diversificarea activit ilor economice în zonele Obiectiv 2. Din evalu ri detaliate se estimeaz c interven iile Fondurilor Structurale au condus la crearea a aproximativ 700.000 locuri de munc în zonele asistate în perioada 1994–1999, sau aproape 500.000 net, dac e s lu m în considera ieefectele de suprimare (a se citi: noile posturi create suprim unele posturi existente)6. în ace-la i timp, circa 300 de mii de ÎMM au primit asis-ten , ajutându-le atât în ameliorarea metodelor de productie cât i în alegerea pie elor noi, plus la consolidarea suportului pentru serviciile antrepre-noriale disponibile.

Aceasta se reflect într-o reducere a omajului în zonele implicate mai puternic decât în restul UE în perioada de programare (în medie, cu 3,1% din for a de munc între 1996 i 2000 fa de un declin de 2,3% în UE în întregime7). Reducerea a fost deosebit de marcant în zonele cu o preponde-ren important a industriilor tradi ionale în pro-ces de restructurare, deseori constituind aproape 40% din ocuparea total , care indic c pierderea locurilor de munc în aceste industrii a fost mai mult decât compensat printr-o cre tere de posturi noi, în special în servicii. Cu toate c cre terea PIB-ului pe cap de locuitor în aceste regiuni a fost mai joas decât în UE în întregime în aceast pe-rioad (2,1% între 1995 i 2000 în compara ie cu 2,4%), diferen a a fost mic , fapt ce sugereaz cdeclinul lor de lung durat a fost stopat într-o oa-recare m sur . Pe de alt parte, cre terea lejer mai mic a PIB înso it de o amelioarea mai im-portant în ocuparea profesionala implic faptul cproductivitatea muncii a crescut mai pu in în zone-le Obiectiv 2 decât în alte p r i ale UE.

NOVI, Danemarca

Când nordul Danemarcei a devenit eligibil pentru asis-ten a structural Obiectiv 2, aceasta suferea de omaj ridicat ca urmare a restructurarii in industria piscicola ialte industrii tradi ionale. În loc de a investi fonduri UE în aceste sectoare, s-a luat decizia s se dezvolte acti-vit i bazate pe cunoa tere.

NOVI e o combina ie unic de centre de tiin , mediu de inovare i furnizori de capital de risc. Creat în 1989, NOVI a servit drept catalizator pentru dezvoltarea com-paniilor bazate pe cunoa tere în Danemarca de nord, în strâns cooperare cu Universitatea Aalborg. Ca cen-tru de tehnologie i inovare, aceasta a jucat un rol im-portant în dezvoltarea întreprinderilor i a contribuit semnificativ la crearea locurilor de munc în aceastzon .

Parcul de tiin NOVI g zduie te unul din cele mai mari conglomerate de companii bazate pe C&D din Danemarca. Mai mult, NOVI Innovation a încurajat co-laborarea activ între centrele de cercetare, întreprin-deri i pie ele de capital pentru a asigura exploatarea comercial a ideilor noi. NOVI a fost implicat în investi ii de capital de risc începând cu 1989 i a devenit o re-surs na ional important cu o baz de capital de peste 67 milioane de euro. Acesta a sus inut crearea NorCOM, un conglomerat de firme industriale din regi-une, specializat în dezvoltarea i producerea comunica-iei mobile i a echipamentului de navigare, care a atras sume din ce în ce mai mari de investi ii str ine.

Cheltuielile totale pentru NOVI pân în prezent ating circa 35 milioane de euro, din care 21,5 milioane au fost finan ate de sectorul privat i circa 12,5 milioane de euro de Fondurile Structurale.

Fondurile Structurale au fost esen iale pentru succesul NOVI, f când posibil stabilirea i dezvoltarea concep-tului, în perspectiv pe termen mediu i lung, intr-o di-mensiune unde cooperarea între antreprenori, industrie i centrele de cercetare a fost mai eficienta.



Analiza detaliat indic c finantarea pentru chel-tuielile C&D, transfer de inovatie i tehnologii pare a fi fost deosebit de eficienta în crearea noilor lo-curi de munc cât i în men inerea celor existente. Oricum, cu excep ia unor exemple proeminente (precum Nordrhein-Westfalen sau nord-estul An-gliei), capacitatea zonelor Obiectiv 2 pentru inova-re r mâne mult mai slab dezvoltat decât în regiu-nile prospere ale UE, iar baza lor de cercetare nu este bine potrivit la structura regional de produc-ie. Respectiv, pentru cea mai mare parte, aceste

zone nu ocup un loc central în spa iul tehnologic european.

Aceasta e în contrast cu dotarea lor cu infrastructuri i capital uman. În majoritatea zonelor Obiectiv 2,

sistemul de transporturi i mai ales de comunicatie, are standarde relativ înalte, fapt ce d dovad de conec ii bune atât în interior, cât i cu restul UE, ipopula ia apt de munc are un nivel de educa iecomparativ bun. In plus, competen ele for ei de munc au fost ameliorate i extinse cu ajutorul Fon-durilor Structurale, care a contribuit la accelerarea procesului i încetinirea pierderii locurilor de munc .Programe de formare au fost ini iate în vederea combaterii insuficien ei educatiei i învechirii rapide a calific rilor. M suri specifice au fost luate, în deo-sebi în Regatul Unit, pentru a asista grupurile dez-avantajate în accesul la programele de formare iîncadrarea pe pia a muncii. În total aproximativ 3,6 milioane din popula ia UE au ob inut formare în zo-nele Obiectiv 2 între 1994 i 1999 cu concursul asisten ei comunitare.

În plus, cu sprijinul Fondurilor Structurale, s-au depus eforturi substan iale în vederea cur ri te-renului industrial nearabil, pentru a transforma santiere vechi industriale i cl diri (circa 115 mi-lioane metri p tra i de p mânt în zone industriale se estimeaz c au fost transformate cu concursul programelor Obiectiv 2) i, în general, pentru ame-liorarea mediului, în special în zonele urbane. Aceasta a schimbat radical aspectul multor zone industriale i le-a dat posibilitatea de a fi utilizate în alte scopuri productive, precum activit i de petre-cere a timpului liber i culturale.

Industriile tradi ionale, de i în declin, d uneazmediului; multe zone abandonate trebuie tratate. Restructurarea, deci, nu e nici pe departe com-plet în multe p r i ale UE. Studiile de evaluare indic c gradul de restructurare în zonele Obiec-tiv 2 a variat remarcabil de la regiune la regiune, reflectând poten ialul lor de dezvoltare i eficaci-tatea fondurilor publice utilizate, atât de la Comu-nitatea europeana cât i din surse na ionale. De iactivit ile economice legate de industriile o eluluii c rbunelui de au fost restructurate i moderni-

zate preponderent, mai exist o serie de zone în care industriile tradi ionale r mân importante iar schimb rile structurale semnificative sunt insufi-ciente, fapt ce are efecte poten iale atât asupra ocup rii cât i asupra nivelului real de venit.

În acela i timp, trebuie înv at din experien ele in-terven iilor în zonele Obiectiv 2. Efectele pozitive care sunt evidente trebuie v zute în raport cu douconstrângeri importante privitor la eficacitatea pro-gramelor sus inute, care pot ap rea în leg tur cu modul de aplicare a politicilor. În primul rând, di-mensiunile mici ale majorit ii zonelor alese pentru sprijin au f cut dificil urm rirea unei strategii inte-grate în ce prive te plasarea resurselor financiare în regiunile date. Din cauza dimensiunilor mici ale ope-ra iilor finan ate a fost dificil, într-o serie de cazuri, de a de a ob ine proiecte de finan are suficiente, fapt ce ar putea avea un efect decisiv în dezvoltarea regional . În al doilea rând, perioada de timp limita-t pentru care s-a acordat finan are (din cauza sub-diviziunii în dou perioade a câte trei ani) a avut ca efect favorizarea proiectelor de scurt durat (pen-tru men inerea locurilor de munc în timpul recesiu-nii, de exemplu) în detrimentul celor de importanstrategic pentru dezvoltarea regional .

Ajutorul pentru agricultur ,dezvoltare rural i pescuit

M surile luate în cadrul programelor Obiectiv 5a (Regulamente (EC) N° 950/97 i 951/97) i Obiec-tiv 5b în perioada 1994–1999 au fost subiectul evalu rilor recente. Rezultatele acestora sunt pe scurt prezentate mai jos.



Interven iile în cadrul programelor Obiectiv 5a

Obiectivul general al interven iilor din cadrul Regu-lamentului 950/97 a fost de a ameliora eficien ageneral i competitivitatea fermelor, men inândastfel o comunitate agricol viabil i contribuind la ocrotirea mediului i a peisajului rural. O serie de m suri au fost adoptate în vederea atingerii aces-tui obiectiv:

• schemele de investi ii în exploatatiile agricole au oferit fermierilor alegerea op iunilor de sus-inere. În sudul UE, acoperit în general de re-

giuni Obiectiv 1, alegerea a fost de a spori efi-cienta metodelor folosite de exploatatiile agri-cole i de a promova schimb rile structurale, pe când în alte p r i, accentul a fost pus mai mult pe diversificare, bun starea animalelor imediu. Schema s-a dovedit a fi mai efectiv în zonele unde restructurarea a fost un element major precum în exploatatiile mici din regiunile Obiectiv 1;

• schema pentru tinerii fermieri a fost destinatasist rii tinerilor fermieri activi. Aceasta a fost implementat pe c i diferite în UE i a fost mai eficienta în combina ie cu m surile de formare sau/ i sprijin suplimentar. Al i factori, totu i, precum legea despre mo tenire, disponibilita-tea cotelor de lapte, rata dobânzii i sistemul de impozitare, deseori au o influen cheie în decizia de a începe o afacere. Oricum s-a în-registrat o anumit cre tere în num rul antre-prenorilor agricoli pân la 45 ani în 10 ri Membre;

• schemele pentru zonele mai pu in favorizate au fost orientate spre încurajarea exploatatiilor agricole în asemenea zone prin compensa ii pentru dezavantajele naturale, sociale, econo-mice i altele. Schema a r mas în linii mari ne-schimbat înc de la mijlocul anilor 1970 i în general nu a fost pe deplin integrat în strate-giile de dezvoltare rural . Din motiv c plata era în rate fixe, a fost posibil o sub-compensare în zonele cele mai dezavantajate

(precum zonele muntoase Obiectiv 1, unde ca-pacitatea de co-finan are e limitat ).

Interven iile din cadrul Regulamentului 951/97 au fost direct orientate spre o competitivitate sporita sectorului agricol i alimentar. Analiza investi ii-lor finan ate în perioada 1994–1999 sugereazunele amelior ri în lan ul de valoare ad ugat în 4 ri Membre, crearea de noi debu ee în jum -tate din rile Membre, achizi ionarea ma inilornoi i utilizarea tehnologiilor mai eficiente care au contribuit la limitarea emisiilor i a polu rii, iamelior rile la canalele de marketing în 5 riMembre.

Efectul schemei pentru produc torii primari a fost limitat din cauza concentr rii sporite a facilit ilor de marketing i procesare în firmele mari i a ca-pacit ii de pia a comer ului en-gros i en-detail. Produc torii primari au fost avantajati mai ales când activit ile de marketing i procesare au fost organizate de asocia ii de produc tori.

Interven iile în zonele Obiectiv 5b

Zonele Obiectiv 5b au cuprins 26% din suprafata UE în perioada 1994–1999 i 9% din popula ia ei total (circa 32,7 milioane de persoane). Finan a-rea general a atins circa 1,1 miliarde de euro pe an (42% din FEOGA, 44% din FECD i 14% din FSE) i au fost distribuite între dezvoltarea activit -ilor ne-agricole i crearea de locuri de munc

(46%), sporirea veniturilor menajelor agricole (23%), ameliorarea atractivit ii unor zone i a cali-t ii de trai (17 %) i împ durire (4%).

Efectele asisten ei din cadrul programelor Obiectiv 5b în perioada 1994–1999 pot fi distinse la trei ni-veluri:

• în agricultur , nu exist dovezi de efect pozi-tiv asupra venitului, cu toate c se poate ob-serva o anumit consolidare a sectorului agri-col precum i o diversificare (un transfer spre o produc ie cu valoare ad ugat mai înalt idezvoltarea agro-turismului i a serviciilor de mediu, în special);



• în activit ile ne-agricole, programele Obiectiv 5b au contribuit la modernizarea infrastructurii i a poten ialului productiv în întreprinderi,

expansiunea turismului i cre terea mai înalta ocup rii decât în alte regiuni;

• în termeni de atractivitate a regiunilor i a con-di iilor de trai, programele au contribuit la mo-dernizarea localit ilor rurale, dezvoltarea ser-viciilor publice i protec ia mediului ambiant.

De i efectul programelor Obiectiv 5b a fost pozitiv peste tot, se pot identifica, totu i, unele sl biciuni:

• cu toate c o apropiere teritorial e potrivitpentru acest tip de interven ii, unele zone Obi-ectiv 5b nu au fost în pas cu procesul de dez-voltare economic sau cu strategia aplicat ;

• interven iile ar fi trebuit bazate mai mult pe promovarea i difuzarea practicilor uzuale pen-tru eficientiza poten ialul zonelor asistate.

În termeni generali, popula ia a crescut la fel în zonele Obiectiv 5b, pe cât se poate determina din datele disponibile, ca i în alte p r i ale UE în pe-rioada de programare (cu 0,3% pe an între 1995 i2000), pe când cre terea PIB a fost u or mai scazuta (2,4% pe an fa de 2,7%) iar omajul a sc zut mai pu in (cu 1,9% din for a de munc în compara ie cu 2,3%). Totu i, în 2000, rata medie a omajului în aceste zone a r mas sub media UE

(6,5% fa de 8,3%).

Perioada de programare 2000–2006

Adoptarea unui nou Regulament Comunitar ((EC) N° 1257/99) a f cut posibil asamblarea într-o lege comun a unor m suri separate pân atunci, facilitând astfel integrarea diferitor m suri pentru dezvoltarea rural într-o strategie general , fie în regiunile Obiectiv 1 sau 2 sau în raport cu o apli-care orizontal . Aceasta a m rit coeren a i com-plementaritatea m surilor implicate (Tabel A4.10).

Oricum, coexisten a a dou sisteme de programa-re, management i control, unul bazat pe regula-

mentele despre Fondurile Structurale i cel lalt – pe FEOGA-Garantare, a fost deseori consideratdrept o surs de complicare i rigiditate i dificil de în eleas de rile Membre, în special cele care cuprind regiuni Obiectiv 1 i regiuni care nu sunt Obiectiv 1. Normele FEOGA-Garantare, elaborate pentru politicile pie ei agricole, au fost deseori considerate ca prost adaptate, i prea restrictive pentru programarea multianual .

Interven iile în pescuit

Cu toate c sectorul pescuitului contribuie foarte pu in la PIB în rile Membre, în regiunile în care pescuitul e concentrat, acesta tinde a fi o sursimportant atât pentru venit cât i pentru ocupa-re. Regiunile implicate sunt a ezate predominant în p r ile periferice ale UE, în care exist rar alte oportunit i de munc . Interven iile din cadrul Programului Comun de Pescuit pot contribui, deci, semnificativ la venitul regional i la dezvol-tarea activit ilor economice, inclusiv piscicultura.

Promovarea ocup rii, educa iei ia form rii profesionale prin intermediul FSE

Efectul FSE asupra ocup ri, form rii i a educa ie

În perioada de programare 1994–1999, Fondul Social European (FSE) care a constituit o treime din cheltuie-lile Fondurilor Structurale, a acordat sprijin pentru dez-voltarea resurselor umane, aproximativ 22,1 miliarde de euro, sau 49% din total pentru perioada dat , în regiunile Obiectiv 1. În acela i timp, interven iile din cadrul programelor Obiectiv 3 au atins 13 miliarde de euro i au fost orientate spre integrarea tineretului, somerilor de lunga durata i cei cu risc de excludere din activitatea profesionala precum i promovarea oportunit ilor egale pe pia a muncii. În plus, interven i-ile Obiectiv 4 s-au ridicat la 2,2 miliarde de euro i au fost dedicate pentru sus inerea muncitorilor de a se adapta la schimb rile industriale.



FSE a furnizat sprijin semnificativ pentru imple-mentarea de politici active pentru pie a muncii, în special în rile de coeziune, în mare parte pentru formare profesionala (46% din cheltuielile FSE); modalitati de integrare profesionala, etc (20%); stimularea ocuparii (7%); consiliere (4%) i plasa-ment profesional (3%), de i importan a relativ a acestora a variat considerabil între ri. Ajutorul a fost împ r it între omerii de lung durat , în spe-cial în regiunile Obiectiv 1 (21% din buget), omerii tineri (17%), persoanele excluse social (15%), muncitorii cu vârst înaintat (6%), angajatii în ÎMM (3%) i persoanele cu handicap (2%).

Evaluarea dovezilor sugereaz c , de obicei, cele mai reu ite m suri au fost acele ce ofer o combi-nare a asisten ei, precum ghidare, formare, c uta-re de posturi de munc , individualizate pentru ne-cesit i diferite.

In plus de ajutoarele directe persoanelor private, FSE a contribuit la modernizarea educa iei i a sistemelor de formare în rile Membre atât la ni-vel na ional cât i regional, sporind accesul la for-mare atât pentru angaja i cât i pentru angajatori icontribuind la cresterea investi iilor publice în aceste domenii.

Interven iile FSE în regiunile Obiectiv 2 i sub nive-lul Obiectiv 4 au pus un nou accent pe adaptabili-tatea for ei de munc la schimb rile industriale i a sus inut m surile inovatoare care au încurajat o angajare sporit în formare i educa ia durabil .Acestea au ajutat, de asemenea, s se consolide-ze leg turile între cererea de formare i furnizarea acesteia prin introducerea mecanismelor de antici-pare a tendin elor de ocupare.

Asemenea interven ii au ajutat, de asemenea, la fortificarea bazei de capital uman pentru C&D în regiunile Obiectiv 1 i 2 i în ultimele au fost din ce în ce mai mult utilizate pentru sus inerea activit ilor bazate pe cunoa tere în ÎMM, prin formarea compe-ten elor de administrare, tehnologii avansate i TIC, pentru a încuraja noi metode de organizare a muncii i pentru a finan a plasarea în locuri de munca pe

prioada determinata pentru absolven i.

De i datele statistice sunt deseori insuficiente, e evident c programele FSE au influen at politicile na ionale cu privire la sexe i interven iile in cadrul Obiectivului 3, iar acestea par a fi jucat un rol im-portant mai ales în sus inerea femeilor dezavanta-jate pe pia a muncii în c utarea unui loc de munca.

În plus, FES au încurajat atât adoptarea unei abordari pe termen lung a m surilor pentru pia amuncii în rile Membre prin intermediul progra-mului lor multianual i prin descentralizarea politici-lor de ocupare i formare. Circa 30% sau mai mult din programele FSE sunt, deci, administrate la ni-vel regional, i aplicarea principiului de parteneriat a condus la o implicare sporit a partenerilor soci-ali i a ONG-urilor precum i a autorit ilor locale iregionale atât în compozi ia Comitetului de Monito-rizare cât i în elaborarea i implementarea pro-gramelor opera ionale.

Perioada de programare 2000–2006: o leg tur mai strâns între FSE i SEO

În perioada de programare 2000–2006, leg tura între FSE i Strategia European de Ocupare (SEO) a fost înt rit . FSE, cu un buget de 60 mili-arde de euro, e mijlocul financiar principal în sus i-nerea SEO, pentru c ultima furnizeaz cadrul po-litic pentru interven iile FSE.

Circa 60% din FSE (34 miliarde de euro pentru aceast perioad ) sunt destinate form rii i mo-derniz rii sistemelor de educa ie i formare, pentru a ameliora gradul de adaptare al persoanelor în c utare de noi oportunit i de ocupare. Circa 14% ( 8 miliarde de euro) revin ajutorului pentru dezvolta-rea competen elor antreprenoriale, întreprinderi noi, crearea re elelor de afaceri, etc. pentru amelioararea competitivitatii, pe când aproximativ 19% (11 miliarde de euro) revin asisten ei firmelor în adaptarea la noile tehnologii i condi ii de pia .Celelalte 7% (lejer sub 4 miliarde de euro) sunt destinate m surilor de sustinere a egalit ii sexe-lor, combinate cu un angajament mai vast de a incorpora principiul de egalitate a sanselor în toate programele i activit ile.



Reforma SEO în 2003 ar trebui s contribuie mai eficient la atingerea Obiectivelor de la Lisabona într-o Uniune extins . Recomand rile cu privire la ocupare au fost simplificate pentru a urma trei Obiective strategice: ocupare total , calitate iproductivitate în procesul muncii, coeziune socia-l i regional i integrare social . Printre priorit -ile specifice se enum r dezvoltarea resurselor

umane, integrarea persoanelor dezavantajele, ireducerea decalajelor regionale precum i adap-tabilitatea sporit , formarea profesionala durabili egalitatea între femei i b rba i.

Plus la aceasta, accentul se pune mai mult pe im-portan a particip rii partenerilor sociali i pe nece-sitatea rilor Membre de a implementa SEO la nivel regional local i na ional.

Ini iativele comunitare: promovarea cooper rii i a lucrului în re ea

O serie de Ini iative comunitare bazate pe parte-neriat i cooperare transfrontalier completeazsuportul acordat pentru coeziune în cadrul diferi-tor Obiective. Multe din acestea au fost men inu-te, uneori într-o form modificat pe parcursul perioadei 2000–2006.

INTERREG

Cooperarea între ri i regiuni e un element esen-ial al politicii de coeziune a UE. Activit ile ce im-

plic asemenea cooper ri sunt foarte diverse re-flectând diferen e în nivelurile de dezvoltare i în contextele institu ionale i administrative. Acestea sunt mai dificil de implementat decât alte programe ale Fondurilor Structurale.

În compara ie cu principalel programe, suma financi-ar global a programelor INTERREG II a fost relativ limitat la 400 milioane de euro pe an (cu toate cresursele crescusera semnificativ în perioada 2000–2006 cu succesorul s u, INTERREG III).

Pe parcursul perioadei 1994–1999, 75 programe INTERREG II au fost sus inute sub egida a trei

standarde: cooperarea transfrontalier (Linia A), completarea re elelor de energie (Linia B) i coo-perarea în planificarea teritoriala (Linia C). În ca-drul Liniei A, 59 de programe au fost implementa-te de-a lungul frontierelor interne i externe cu lungimea de mai mult de 15.000 km. Zonele eligi-bile pentru programe au cuprins circa 36% din teritoriul total al UE cu circa 27% din popula ia total . 11 programe INTERREG IIA au primit mai mult de dou treimi din întregul sprijin financiar.

Programele mai vaste INTERREG au avut rezul-tate semnificative cu privire la forma i extinderea re elelor de drumuri, amelior rii la punctele de trecere a frontierei, o modernizare a conec iilor de trenuri i, ca în programele INTERREG IIB, crea-rea noilor leg turi de transport i dezvoltarea sur-selor alternative de energie. Asemenea proiecte contribuie la o integrare economic mai strânsîn UE.

Rezultatele principale i valoarea ad ugat

Liniile A i B cuprind un grup vast de programe în termeni de m rime i finan are, aria geograficimplicat i orientare. Rezultatele evalu riiINTERREG II au demonstrat efecte remarcabile în cazul Liniei A, care e cea mai ampl . Progra-mele par în special a fi avut un efect benefic asu-pra calit ii de trai prin ameliorarea mediului isus inerea activit ilor culturale. Acestea par a fi adus profit turismului, au creat servicii pentru ÎMM i au ameliorat serviciile de educatie, formare,

îngrijire a s n t ii i transporturile. Participarea direct a întreprinderilor în programe i coopera-rea între firme a fost, totu i, mult mai limitat .

Rezultatele în termeni de reducere a izol rii au fost mixte. În cazul programelor în regiunile Obiec-tiv 1 cele mai izolate, cea mai mare parte a finan-

rii a revenit transporturilor. Într-o serie de zone mai mari, în special în Grecia, Germania i Fin-landa, conec iile drumurilor la frontier , punctele de trecere a frontierei i serviciile portuare au fost ameliorate semnificativ, de i efectele au fost mai limitate în zonele frontaliere ale Spaniei cu Portu-galia i în Austria.



O parte din valoarea ad ugat a programelor INTERREG IIA e contribu iea lor la consolidarea unei culturi de cooperare transfrontalier atât în interiorul UE cât i între UE i rile vecine. Princi-palul profit a fost ob inut prin intensificarea contac-telor zilnice i crearea leg turilor de încredere re-ciproca i în elegere între diferite entit i, inclusiv autorit ile publice i cele private i organiza iile semi-publice.

În multe cazuri, contribu ia INTERREG a fost de a facilita confruntarea unor probleme specifice, care nu ar fi putut fi abordate prin intermediul altor pro-grame. De aceea Ini iativa a constituit impulsul ini ial în realizarea cooper rii transfrontaliere largi, f când posibila astfel întreprinderea altor proiecte.

Num rul relativ mic de proiecte de scar larg fi-nan ate de Linia B (în Grecia, Italia, Spania i Por-tugalia) a fost orientat spre extinderea i integrarea re elelor de gaz i electricitate, cu toate c acestea erau limitate la anumite ri8.

INTERREG II a fost, de asemenea, orientat spre încurajarea lucrului în re ea între ri, schimbului de experien între regiuni i difuzarea cunoa terii în vederea r spândirii de bune practici în întreaga UE. O caracteristic cheie a proiectelor Liniei C este natura lor experimental . Din acest motiv ele includ studii, dezvoltarea bazelor de date i de parteneria-te, metodologii integrate de planificare i proiecte pilot. Cu toate c e dificil de a determina efectele acestora în termeni cantitativi, ele au ajutat la defini-rea metodelor i a acordurilor de cooperare.

Continuitatea i durabilitatea activit ilor, cer o atentie deosebit . Cu toate c exemple de activitati care se sustin ele însele sunt evidente în majoritatea programelor INTERREG IIA, sprijinul comunitar mai e înc necesar pentru viabilitatea multor proiecte, mai ales a celor care implic crea-rea de re ele.

Factorii ce influen eaz eficacitatea

În cadrul Liniei A, programele cele mai reu ite au fost cele efectuate în grup pe marginea unui num rlimitat de Obiective i priorit i cu orientare strate-

Exemple din INTERREG

Reducerea izol rii i eliminarea impedimentelor în dezvoltare în zonele frontaliere Irlanda-Irlanda de Nord

Programele Irlanda-Irlanda de Nord au alocat 30 mi-lioanede euro din Fondurile Structurale unei scheme ‘Infrastructuri de Drumuri & Transport’, contribuind la finan area a 69 de proiecte de îmbun t ire a 110 km de drumuri secundare, care au fost considerate fie ca “impasuri” sau “c i întrerupte”. Alte 104 proiecte, care implic 166 km de drumuri, au fost orientate pentru atenuarea constrângerilor pentru dezvoltarea economi-c în regiunile frontaliere i ameliorarea oportunit ilor economice în zonele mai vaste de pe ambele p r i ale frontierelor. Unele din aceste proiecte au condus, de asemenea, la ameliorarea accesului la coridoare majo-re de transport interna ional, inclusiv TEN-T.

Programul a contribuit de asemenea la îmbun t ireatransportului public. Între 1994 i 2000, trei proiecte de ameliorare a sta iilor de autobuze au contribuit la cre -terea num rului de servicii locale i transfrontaliere precum i al pasagerilor.

Dezvoltarea afacerilor transfrontaliere i coopera-rea între ÎMM în Peninsula Scandinav

Programul INTERREG IIA ce cuprinde zonele trans-frontaliere între Danemarca, Suedia i Finlanda i fron-tierele exterioare ale Norvegiei, care a implicat crearea re elelor, organizarea de expozi ii, construc ia bazelor de date i promovarea afacerilor, sunt exemple de bu-ne practici în raport cu dezvoltarea activit ilor trans-frontaliere i de consolidare a ÎMM. În regiunea Øresund, la frontiera dintre Danemarca i Suedia, su-portul pentru activit ile antreprenoriale transfrontaliere a condus la crearea conglomeratelor de industrii noi în bio-tehnologie (precum Medicon Valley) i de procesa-re a alimentelor (de ex. Re eaua de alimentatie Øresund Food). Cele 41 de proiecte care au implicat crearea re elelor de afaceri au condus la crearea a 300 locuri de munc suplimentare în aceast zon . Pro-gramele axate pe frontiera Suedia-Norvegia au implicat peste o mie de companii în diferite re ele de dezvoltare a afacerilor, inclusiv una pentru femeile-antreprenor.



gic pe termen lung. Acestea au inclus parteneria-te extensive i strânse transfrontaliere, atât forma-le, fixate în acorduri institu ionale de programare imanagement, cât i informale.

Capacitatea de administrare (inclusiv secretariatul eficient) e vital , dar importan a ei a fost deseori subestimat . Sprijinul proactiv acordat beneficiari-lor poten iali de finan are i promotorilor de proiec-te e cheia spre generarea i men inerea unui nu-m r suficient de proiecte de cooperare strâns ,adev rat , fructuoas .

În unele zone de frontier cu rile ter e, acordurile complexe în vigoare, influen ate de unele regula-mente specifice ale organismelor de finan are im-plicate (Phare, Tacis, Cards, Meda, în special ) au subminat eficacitatea programelor.

Problema fundamental întâlnit în administrarea programelor transfrontaliere i transna ionale con-st deseori în diferenta dintre normele legislative iadministrative i tradi iile în diferite ri implicate, la care se adaug limbile diferite. O parte din scopu-rile INTERREG e de a trece peste aceste diferen e

(de exemplu, prin crearea structurilor de adminis-trare comun i a secretariatelor tehnice consoli-date). Dificult ile întâlnite cer acorduri legale ad-hoc din partea rilor Membre în cauz . O serie de asemenea acorduri au implicat mai multe riMembre, unele consistând din contracte bilaterale, altele — multilaterale i doar pu ine utilizeaz me-toda Grupare European a Intereselor Economice. Nici unul din aceste acorduri, totu i, nu furnizeazo solu ie pentru întreaga Europ în problema im-plement rii cooper rii transfrontaliere.

URBAN

Ini iativa URBAN cuprinde 44% din popula ia UE care locuie te în zone urbane cu peste 50.000 lo-cuitori. Programul a fost introdus în 1994 urmând unele proiecte pilot i Recomand ri ale Comisiei Europene pentru perioada de programare 2000–2006, care au cerut rilor Membre s acorde o aten ie special politicii urbane în programele lor Obiectiv 1 i 2.

În perioada 1994–1999, URBAN a furnizat 148 milioane de euro pe an pentru proiecte pilot urba-ne în 118 ora e mari, i aproximativ 104 milioane de euro pe an au fost puse la dispozi ie pentru proiectele pentru 2000–2006 în 70 ora e. Ini iati-va e axat în mare pe vecin tatea ora elor i pe concentrarea fondurilor într-un num r de progra-me integrate care s implice participarea activ a comunit ii locale.

Studiile de evaluare indic c proiectele au condus la amelior ri în calitatea de trai în 118 localit iparticipante, din vecin tatea ora elor, ca urmare a investi iilor în transportul public, educa ie i în faci-lit ile culturale, accesul sporit la serviciile publice, reducând astfel excluderea social . Acestea au contribuit, de asemenea, la poten ialul economic inerent al zonelor în cauz , deseori zonele adia-cente beneficiind i ele.

URBAN a fost axat preponderent pe crearea spo-rit a capitalului social local, par ial prin include-rea metodelor active de înv are drept parte inte-granta a programelor. Implicarea comunit ilor

Profitul din ac iunile coordonate la nivel urban

În Magdeburg-Cracovia, URBAN a acordat sprijin unor firme foarte mici prin finan area unei scheme, care în mod normal nu ar fi fost eligibil pentru finan area FECD. În mod similar, în districtul Hakney, London, URBAN a rezolvat probleme — în deosebi necesit ilegrupurilor social excluse — care nu sunt incluse în programul Obiectiv 2 East London.

În Spania, aproape o jum tate din programele URBAN au avut scopuri paralele cu cele Obiectiv 1 i 2 i în 6 ora e spaniole, au fost create leg turi strategice cu alte Ini iative comunitare. În Portugalia, cele 6 programe URBAN au fost dedicate sprijinului investi iilor Obiectiv 1, preponderent în infrastructura drumurilor, mediului, isocial .



locale a ajutat la ridicarea vizibilit ii politicii struc-turale a UE în multe ora e i tipurile de proiecte întreprinse au impact direct asupra vie ii oameni-lor9. URBAN a contribuit, de asemenea, la planifi-carea politicilor urbane în întreaga UE.

URBAN a func ionat drept catalizator pentru re-structurare i, în unele cazuri, a avut un efect de pârghie asupra investi iilor. În Rostock, Germania, de exemplu, un studiu a estimat c pentru fiecare Euro investit în modernizarea zonei urbane, 3,9 Euro suplimentari au fost genera i în zon i în jurul ei.

În acela i timp, concentrarea sprijinului asupra zonelor mici ar fi putut limita impactul Ini iativei, pentru c au fost sc pate din vedere proiectele orientate spre abordarea problemelor regionale sau na ionale, inclusiv cele legate de rela ia între zonele urbane i cele rurale din jurul lor, sau crearea ‘conglomeratelor’ de industrii speciale dac acestea se r spândesc în zonele imediate.

Din motiv c programele Obiectiv 1 i 2, de ase-menea, aloc resurse substan iale pentru abor-darea problemelor urbane, ajutorul acordat trebuie mai bine coordonat cu acestea în a a fel încât participarea autorit ilor locale s se inten-sifice în elaborarea i administrarea programelor i a proiectelor ce afecteaz zonele urbane10

(Graf. 4.5).

ADAPT, OCUPARE i EQUAL

Dou Ini iative comunitare, ADAPT i OCUPARE, au fost lansate în 1995 pentru a sus ine politicile de resurse umane. O nou Ini iativ EQUAL, pen-tru prevenirea discriminarii i a tratamentelor ne-drepte pe pia a muncii, a fost introdus în perioadde programare curent . OCUPARE i ADAPT au primit 7,5% din bugetul total FSE. Acestea au fost în general co-finan ate de guvernele na ionale, de i au atras i resurse private, în special ADAPT. Cele dou Ini iative împreun au acordat finan arepentru aproximativ 9.300 proiecte individuale i au implicat circa 1,6 milioane persoane.

ADAPT i OCUPARE au fost orientate spre impli-carea popula iei i a organiza iilor locale din diferi-te ri în programe inovatoare elaborate pentru:

• crearea parteneriatelor locale i regionale, care s implice p r i relevante atât în sectorul public cât i în cel privat, în vederea facilit rii integr rii pe pia a muncii i a cre rii de locuri de munc ;

• încurajarea schimburilor interna ionale de idei pentru ameliorarea programelor i stimularea inov rii;

• a actiona ca un catalizator pentru schimb ri, în vederea aliment rii cu noi idei a politici i a practicii atât în sectorul public cât i în cel pri-vat prin difuzarea rezultatelor proiectelor i prin demonstrarea relevan ei lor pentru satisfacerea condi iilor pie ei muncii.

Proiectele finan ate au inclus m suri de facilitare a accesului la munc i formare pentru to i prin programe ‘de orientare’ individualizate; sprijinirea noilor surse de ocupare, precum i a economiei sociale; sus inerea ÎMM-urilor în anticiparea iadaptarea la schimb rile pie ei; furnizarea de formare profesionala; încurajarea contractelor de munc flexibile; sprijinirea femeilor în realizarea poten ialului lor pe pia a muncii prin combaterea discrimin rii contra angaja ilor i în sectoarele de activitate i facilitarea reconcilierii vie ii de familie cu cea profesional .

0

10

20

30

40

50

NL UK ES DE UE15 BE LU EL FR FI IT PT IE AT SE DK0

10

20

30

40

50

Obiectiv 1Obiectiv 2

% din FECD

4.5 Estim rile pentru cheltuielile urbane în programele Obiectiv 1 i 2 2000-2006

Surse: calcule DG REGIO



Aceste Ini iative au avut diferite impacte. În Finlan-da, ’Modelul Integrat de Ocupare’, dezvoltat cu spri-jinul programului OCUPARE, e aplicat actual în programele Obiectiv 3. În Italia, un num r de autori-t i regionale au adoptat politici bazate pe abordari specifice programului OCUPARE. În Belgia, proiec-tul de ocupare ‘Youthstart’ a servit ca surs de in-spira ie pentru introducerea unei abordari modulare pentru formarea profesional în sistemul flamand de educa ie i în Regatul Unit, pentru elementul ‘de mentor’ al Ini iativei ‘New Start’. În Grecia, o varieta-te de proiecte inovatoare au influen at elaborarea politicilor pentru popula ia cu handicap.

În cazul ADAPT, un proiect pilot cu posturi rotative a condus la un sistem de înlocuire temporar a angajatilor în concediu de formare, în Portugalia, ca parte a politicii pie ei muncii. În Suedia, abordarile privitore la dezvoltarea abilit ilor, ini ia-te cu sprijinul ADAPT, au fost preluate de progra-me na ionale. Proiectele ADAPT au condus, de asemenea, la implicarea agen iilor regionale în temele relative la ocupare în Austria i Italia i la o mai bun coordonare a activit ilor diferitor organi-za ii în Fran a i Irlanda.

Fiind bazat pe experien a acumulat din aceste do-u Ini iative comunitare, EQUAL e orientat spre promovarea noilor metode de combatere a tuturor formelor de discriminare i inegalit i pe pia a mun-cii, dând un impuls puternic dezvolt rii parteneriate-lor i cooper rii transna ionale precum i incorpor -rii abordarilor inovatoare în aceast politic .

LEADER

LEADER II a cuprins mai mult de 36% din suprafa-a UE i 12% din popula ia ei în perioada de pro-

gramare 1994–1999. Aproape 1.000 organiza ii au primit asisten pentru dezvoltarea rural în cadrul Ini iativei, peste 90% din acestea fiind grupuri de ac iune locale (GAL). Fondurile Structurale au con-tribuit, de asemenea, cu aproximativ 300 milioane de euro pe an la LEADER II din total — 700 mi-lioane de euro pe an, destinate asist rii turismului local (principala activitatea sus inut ), ÎMM, dez-voltarea produselor locale i suportul tehnic al

GAL. In plus de sprijinul direct oferit, LEADER II i-a dat concursul la:

• crearea parteneriatelor locale, în special sub form de GAL, în anumite domenii sau sfere de activitate;

• dezvoltarea unei abordari de la baz spre vârf, implementat colectiv, într-o strategie inova-toare, multisectoriala i coordonat pentru dez-voltarea local ;

• asistarea în cooperarea avansat i lucrul în re ea între zone;

• descentralizarea administr rii fondurilor dispo-nibile (atât din Fondurile Structurale cât i din surse na ionale).

Num rul beneficiarilor de sprijin LEADER II i zona acoperit a fost de peste 4 ori mai mare decât în cadrul programului LEADER I, în perioada de pro-gramare precedent . Ambele Ini iative, au ajutat la crearea unei culturi a parteneriatului i a încurajat persoanele i organiza iile în general a considera dezvoltarea local drept tem ce-i afecteaz i de a se sim i responsabili pentru ceea ce se întâmplîn zon . Abordarea LEADER a contribuit la dezvol-tarea local în vederea adapt rii flexibile la diferite circumstan e teritoriale. În cadrul LEADER II, îns ,accentul a fost pus pe inovare, aplicat pe larg ca metod comun de confruntare a problemelor de dezvoltare rural .

Cei sprijini i de Ini iativ au r spuns pozitiv la che-marea de a fi implica i în lucrul în re ea, însschimbul de experien s-a efectuat în general în-tre participan ii mai puternic angaja i mai înainte. Pe de alt parte, accentul pe cooperare a dat im-puls proiectelor consolidate într-o serie de zone rurale i a condus la desf urarea a 600 aseme-nea proiecte, implicând participan i din diferite ri.

Ini iativa a încurajat, de asemenea, crearea re ele-lor informale i a activit ilor locale, contribuind la deschiderea a noi zone i ameliorarea guvernan eilocale ultima fiind încurajat de descentralizarea administr rii proiectelor LEADER. În plus, aceasta



a contribuit la dezvoltarea cuno tin elor în zonele asistate, în termeni de definire a Obiectivelor, me-todelor de planificare, managementului i a evalu -rii. Oricum, administrarea finan elor a fost totdeau-na considerat ca dificil i birocratic , în mare parte din cauza coexisten ei a trei Fonduri Structu-rale, fiecare având normele sale.

LEADER+, introdus în perioada de programare prezent (2000–2006) cu un buget de 300 milioane de euro pe an, s-a bazat pe experien a LEADER I i II. F r a schimba principiile de baz , accentul a

fost pus pe natura pilot a proiectelor, cu strategii de dezvoltare local formulate, si mai ales, in jurul unui num r limitat de teme de interes comunitar. Metodele de parteneriat au fost mai bine definite iar condi iile de cooperare — simplificate, pe când finan area comunitar provine doar din FEOGA.

Ac iunile de inovare pilot: ce înv minte s tragem?

Primele activit i experimentale de sprijin a inov rii în raport cu politicile regionare i sociale au fost lansate de Comisie în 1993–94, inând de initiativa efectiv a dezvolt rii economiei bazate pe cunoa -tere la nivel regional. In acest moment, aproape una din trei autorit i regionale în UE15 au formu-lat o Strategie de Inovare Regional (SIR11) sau o Ini iativ Regional a Societatii de Informatie12,orientate spre dezvoltarea sistemelor de inovare eficiente i a r spândirii competen elor TIC la nivel regional. Ac iunile pilot ini iale, care în majoritatea cazurilor au fost extinse de-a lungul anilor, au fost bazate pe un proces de programare orientat spre cerere, ‘de la baz spre vârf’, creând parteneriate privat-public care implic întreprinderi, universit i, centre de tehnologii i autorit i publice în regiunile în cauz .

Circa 30 regiuni au acordat asistenta conglomera-telor i re elelor de întreprinderi ca parte a planuri-lor lor de ac iune i o serie de m suri de asistare a întreprinderilor mai ales pentru ÎMM-uri au fost desf urate. În multe cazuri, ac iunile prioritare de sus inere a inov rii identificate de RIS au fost în-

corporate în programele Obiectiv 1 i 2, având ca urmare proiecte mai puternice i fonduri mai ample pentru investi ii publice, pe când RISI a marit gra-dul de con tientizare a efectelor sociale i econo-mice ale Societ ii de Informatie i r spândirea TIC i au încurajat dezvoltarea proiectelor in raport cu

Planul de Ac iune eEurope.

Ac iunile inovatoare finan ate de FSE au avut deci efecte pozitive asupra ocup rii i a integr rii socia-le. Proiectul pilot de Capital Social Local (cu finan-are FSE de 3,5 milioane de euro pe an) a sus inut

Punerea fundamentului economiei bazate pe cunoa tere în Castilla y León, Spania, cu sprijinul Fondurilor Structurale

Castilla y León, o regiune Obiectiv 1 din Spania, a fost selectat de Comisia European pentru a pregati un Plan de Tehnologii Regionale (PTR) în 1997. Progra-mul Fondurilor Structurale Obiectiv 1 a fost utilizat pen-tru finan area priorit ilor politice i a ac iunilor cu origi-ne în acest Plan în domeniul C&D i al inov rii. Inten iaPlanului a fost de a implica atât de multe organiza ii pe cât de posibil i de a crea un consens larg între ele. Rezultatele ini iale sunt încurajatoare: cheltuielile publi-ce au crescut cu mai mult de 11% pe an, iar cheltuielile întreprinderilor pentru inovare au crescut cu mai mult de 15% în a doua jum tate a anilor 1990; în prezent aproape 1.400 întreprinderi iau (95% din acestea ÎMM) parte activ în programele de inovare cu sprijin public fa de doar 600 în 1995.

Cheltuielile totale C&D au crescut de la 0,6% din valoa-rea ad ugat non-agricol brut în regiune în 1995, la 0,9% în 2000, pe când cheltuielile totale pentru inovare au crescut de la 1,4% la 1,7% între cei doi ani. În ace-la i timp, num rul de cercet tori angaja i cu norma intreaga i lucr tori tehnici echivalen i a crescut de la 3½ din 1000 angaja i la 5. Regiunea se situeaz pe locul doi dup m rimea cheltuielilor actuale în C&D pe cap de locuitor în regiunile Obiectiv 1 din Spania i pe al optulea loc între toate regiunile spaniole, în pofida predomin rii ÎMM i a importan ei agriculturii i a altor industrii tradi ionale.



3.350 micro-proiecte, fiec rui revenindu-i în medie un grant de 8.000 de euro i atingând o parte vas-t din popula ia care nu ob ine alt tip de sprijin.

Un nou sistem pentru ac iunile de inovare FECD a fost introdus în 2001 pentru a sus ine priorit ile comunitare de crestere a competitivit ii regionale, tehnologiilor i a inov rii (dup cum s-a convenit la Lisabona în 2000), aplicând noi forme de TI (Pla-nul de Ac iune eEurope) i promovarea unei dez-volt ri durabile. Scopul e de a asigura c fiece re-giune UE dispune de mijloacele necesare pentru a explora politici noi pentru dezvoltarea economiei bazate pe cunoa tere în vederea cresterii impor-tan ei inov rii în programele Obiectiv 1 i Obiectiv 2. În cadrul schemei, autorit ile regionale au putut solicita pân la 3 milioane de euro din co-finan area FECD pentru programe de doi ani, care trebuiau bazate pe parteneriate puternice public-privat, pentru a avea un efect de pârghie semnifi-cativ în ameliorarea finan elor publice i încorpora-rea unei abordari strategice de inovare. În prezent, trei din patru regiuni ale Uniunii concep asemenea programe cu un buget total de circa 1 miliard de euro i finan are FECD de circa 400 milioane de euro . În plus, re ele separate, create pentru fieca-re din cele trei teme strategice implicând peste 40 regiuni, au operat împreun cu Comisia, în vede-rea promov rii educa iei colective i a schimbului de bune practici.

Ameliorarea eficientei metodelor de administrare

La ultima revizuire a legislatiei cu privire la Fondu-rile Structurale în 1999, s-a încercat a clarifica ro-lurile i respectiv responsabilit ile Comisiei i ale

rilor Membre. Scopul a fost de a simplifica sis-temul asigurând o descentralizare mai puternic a responsabilit ilor în favoarea rilor Membre. Pa-ralel, Comisia a încercat s joace un rol mai pu inactiv în administrarea de zi cu zi.

La acest capitol, se simte, îns , o tensiune. De iComisia r mâne responsabil în fa a Parlamentu-lui European i a Consiliului pentru cheltuielile in

baza Fondurilor, modul de repartizare a Fondurilor devine din ce în ce mai mult responsabilitatea ri-lor Membre. Din cauza acestei tensiuni, a devenit evident c sistemul de administrare pentru Fonduri nu a devenit mai simplu, nici mai clar.

Exerci iul recent de simplificare13 a fost conceput pentru a reduce complexitatea i confuzia în defini-rea prevederilor regulamentelor curente ale Fondu-rilor Structurale, încercând s amelioreze coordo-narea i flexibilitatea. Acum accentul ar trebui sse deplaseze pe schimb rile la regulamentele care trebuie s maximizeze eficacitatea, s asigure propor ionalitatea i s reduc complexitatea de prisos. Asemenea schimb ri administrative trebuie s fie bazate pe analiza punctelor forte i a sl bi-ciunilor sistemului prezent i trebuie decise cu mult înainte ca sistemul de implementare pentru noua perioad de finan are s fie desemnat. În acest scop, Comisia a inut un seminar în 2003, care a adunat mai mult de 600 participan i, ca parte a unei dezbateri mai vaste pe marginea viitorului politicii lansate de Comisie în 200114.

Principiile esen iale

Programarea, parteneriatul, concentrarea i com-plementaritatea au fost introduse ca principii de unificare a Fondurilor Structurale în reforma din 1988 i acestea r mân esenta administr rii Fondu-rilor, inten ionate a spori eficacitatea i impactul lor. O diversitate de practici de administrare a evo-luat, respectând totu i principiile esen iale dar iluând în considera ie contextul institu ional i ca-pacitatea administrativ în rile Membre aparte, care tind i ele a se schimba cu timpul.

Programarea conduce la stabilitate i coerenîns aceasta cere o intensificare a eficacitatii prin simplificarea ei

Programarea multianual a fost unul din succesele principale ale metodei Fondurilor Structurale iar folosul din aceast abordare a devenit mai clar cu timpul odat cu dezvoltarea capacit ii rilorMembre de a planifica programe pe un anumit numar de ani. Consisten a i coeren a relativ a



program rii începând cu 1989 a facilitat planifica-rea mai strategic , pe termen lung.

Din punct de vedere financiar, programarea multi-anual acord un grad mai înalt de siguran istabilitate, în ce prive te finan area, decât progra-marea anual . Aceasta e valabil mai ales în con-textul investi iilor majore în infrastructur care du-reaz ani de zile pân la completare.

Cu timpul au fost dezvoltate diferite aspecte ale program rii procesului de dezvoltare:

• includerea în documentele de programare a datelor de baz care s sus in analiza socio-economic i obiectivele cantitative, condu-când, astfel la o transparen mai mare în im-plementarea programelor;

• prelungirea perioadei de programare, care sreflecte capacitatea de cre tere a program rii multianuale, dar i s provoace verificarea fap-tului dac procedurile sunt destul de flexibile pentru a permite programelor de a fi adaptate la schimb ri;

• mai pu in pozitiv, au ap rut temeri c odat cu marirea perioadei i a complexit ii implicate în aprobarea documentelor de programare, par i-al în leg tur cu faptul de a introduce comple-mente la program.

A g si echilibrul corect între necesitatea de trans-paren i responsabilitatea programelor (fapt ce cere informare mai detaliat i mecanisme de mo-nitorizare), în vederea flexibilit ii programelor, ipentru ca parteneriatul cu Comisia s fie trans-format într-un exerci iu mai strategic, mai degrabdecât unul de micro management, r mâne o pro-vocare major pentru politica de coeziune.

Parteneriatele devin mai puternice i mai integrate

Parteneriatele s-au extins i s-au aprofundat pe durata celor 15 ani de existenta a politicii de coe-ziune i s-au r spândit în unele cazuri în afara ca-drului Fondurilor Structurale spre alte domenii de

administrare na ional i regional . De i în 1988 parteneriatul a fost conceput în mod primar ca o rela ie vertical între Comisie i autorit ile regio-nale, locale i na ionale, dimensiunea orizontal a parteneriatelor, care include o serie mai larg de parti interesate la nivel local, regional i na ional, s-a dezvoltat mai puternic cu timpul. Dac partene-riatul func ioneaz eficient, acesta creaza valoare ad ugat pe mai multe c i:

• în elaborarea programelor, acesta ajut la axa-rea interven iilor pe necesit ile regiunii sau a anumitor grupuri- inta;

• acestea stimuleaz idei pentru proiecte, prin comunicarea între parteneri a oportunit ilor în raport cu Fondurile Structurale;

• acesta furnizeaz materie pentru procesul de monitorizare prin cuno tin e despre programul de operare fundamental, ajutând s se identifi-ce solu ii pentru problemele de implementare;

• aceasta înseamn c un num r mai mare de opinii e implicat în procesul de evaluare;

• aceasta contribuie la difuzarea pe larg a infor-ma iei despre Fonduri i impactul lor în dome-niul în cauz .

Parteneriatul r mâne un principiu esen ial pentru administrarea, monitorizarea i evaluarea Fonduri-lor i poate ad uga la valoare, în deosebi în cazu-rile în care rolul i responsabilit ile participan ilor sunt clar definite. Pactele Teritoriale de Ocupare servesc de bun exemplu de func ionare a partene-riatelor. Aceasta a ad ugat valoare la dezvoltare iocupare prin:

• a ameliorat desf urarea resurselor la nivel local i regional;

• coordonarea cererii i a ofertei;

• reducerea suprapunerii administrative;

• încurajarea unei definiri mai clare a politicilor.



Cu timpul, programele generale ale Fondurilor Structurale au implicat, de asemenea, o angajare sporit a partenerilor sociali în programare i ma-nagement. Comitetul Economic i Social Euro-pean în septembrie 2003 a adoptat o opinie explo-ratoare cu privire la parteneriatele pentru imple-mentarea Fondurilor Structurale, care a recoman-dat o consolidare a parteneriatelor pentru c aces-tea contribuie la succesul programelor prin acorda-rea unei legitimitati sporite, astfel f cându-le mai u or de coordonat i ridicându-le eficacitatea itransparen a. Avantajele parteneriatelor sunt în deosebi evidente în programele ESF, unde mul iactori la nivel local au fost implica i direct în pro-gramele finan ate de UE.

Cu toate c e acceptat faptul c parteneriatul con-tribuie la eficacitatea i impactul Fondurilor Struc-turale, acesta introduce, de asemenea, noi niveluri de complexitate în procesul de elaborare i furni-zare a politicilor, fapt ce poate încetini procesul de luare a deciziilor. De aceea exist un compromis între complexitatea suplimentara rezultând din par-teneriat i amelior rile în elaborare i implementa-re, pe care le poate genera.

Concentrarea

Concentrarea e conceput pentru a asigura faptul c impactul Fondurilor Structurale nu e disparat printr-o distribuire insuficienta a resurselor, fie geo-grafic, financiar sau în termeni de priorit i politice, în acela i timp asigurând, îns , faptul c toate regi-unile cu probleme structurale primesc asisten .

Orientarea geografic a fost ghidat de definirea eligibilit ii zonelor ce pot fi clasate in raport cu un obiectiv al Fondurile Structurale. Au fost atinse progrese în aceast privin , perioada de progra-mare 2000–2006 având un nivel mai înalt de con-centrare decât cele dou perioade precedente, cuprinzând 41% din popula ia UE în Obiectivele 1 i 2. Oricum, procesul de identificare a regiunilor

Obiectiv 2 în perioada prezent a fost extrem de complex i a condus în unele cazuri la fragmenta-rea regiunilor i la dispersarea resurselor. Pentru anii 2004–2006, toate regiunile celor 10 rile

Membre noi vor fi cuprinse în Obiectivul 1, cu ex-cep ia regiunii Praga, Bratislava i Cipru, în care, împreun luate, 31% din popula ie va fi acoperitde Obiectivul 2.

Concentrarea asupra priorit ilor politice e reflecta-t în recomand rile Comisiei, care define te priori-t ile cu privire la transport, energie, competitivita-te, resurse umane, dezvoltare rural i, din ce în ce mai mult, considera ii de mediu. Natura ne-obligatorie i, deseori, foarte vast , a acestor re-comand ri a redus impactul lor.

De fapt, cu toate c s-au f cut progrese, evalu rile indic c Fondurile Structurale sunt uneori distribu-ite insuficient si pe o suprafa prea mare. Pro-gramele care includ toate ac iunile posibile eligibi-le, de obicei nu au impact efectiv, iar administrarea lor e complex i dificil , implicând numeroase organe de implementare i un sistem de indicatori extrem de vast.

Complementaritatea

Complementaritatea — principiul dupa care Fonduri-le Structurale nu ar trebuit s fi utilizate pentru a în-locui investi iile publice existente — a asigurat cFondurile Structurale majoreaza sumele destinate pentru a stimula dezvoltarea regional . Acest princi-piu a fost respectat în regiunile Obiectiv 1, unde, în pofida complexit ilor implicate, e totu i posibil de identificat dimensiunea resurselor care trebuie inves-tite. Determinarea complementaritatii pentru progra-mele Obiectiv 2 i 3, în deosebi pentru ultimul, a fost mai dificil , subminând valoarea sa ca principiu esen-ial pentru toate Obiectivele Fondurilor.

Evolu ia politicii structurale i c utarea eficacitatii

Odat cu acumularea experien ei a crescut gradul de expertiz privitor la implementarea programelor Fondurilor Structurale. Cu timpul, cerin ele au fost specificate mai clar în regulamente, rolul i respon-sabilit ile respective ale Comisiei, ale guvernelor na ionale i ale autorit ilor regionale fiind definite mai precis. A g si echilibrul între o administrare ri-



guroas i costurile administrative implicate, pe de o parte, i eficacitatea programelor, pe de alt par-te, e o provocare major pentru viitor.

Administrarea financiar i controlul — unde e punctul de echilibru?

Prevederile cu privire la administrarea financiari control au fost înt rite considerabil cu timpul.

Comisia r mâne responsabil in fata autorit ilor bugetare i se supune controlului extern al Cur iide Auditori pentru cheltuielile Fondurile Structu-rale, chiar i în contextul unei descentraliz ri mai puternice a responsabilit ilor în favoarea rilorMembre, fapt ce creeaz o tensiune anumit în-tre rolul ultimelor i cel al Comisiei.

În conformitate cu Tratatul, Comunitatea i rileMembre au responsabilit i împ r ite asupra sal-vgard rii finan elor UE, iar Comisia are puterea de a combate frauda, corup ia i activit ile ile-gale, care aduc prejudicii intereselor comunitare. Introducerea cerin elor de control mai detaliat la mijlocul perioadei 1994–1999 a avut drept con-secin un regim de control mai eficient i rigu-ros în general în rile Membre, de i — dupcum au ar tat problemele întâlnite la sfâr itul programelor — a fost dificil pentru rile Mem-bre de a da o asigurare satisf c toare privitor la regularitatea cheltuielilor declarate pentru în-treaga perioad de implementare.

Pentru perioada 2000–2006, Comisia a lucrat cu rile Membre în vederea dezvolt rii ulterioare a

cerin elor de control i în clarificarea responsabi-lit ilor autorit ilor administrative, pe de o parte, i a autorit ilor finantatoare, pe de alta. Arhitec-

tura dezvoltat pentru asigurarea administr riifinanciare adecvate i a controlului si principiile fixate sunt pe larg acceptate, cu toate c exist o marja pentru aplicarea mai vast a propor ionali-t ii în cerin e.

Mai mult, adoptarea târzie de c tre Comisie, cu mult dup începerea perioadei de programare, împreun cu suprapunerea cu închiderea pe-rioadei precedente, au cauzat dificult i semnifi-

cative pentru începerea efectiv a m surilor ne-cesare. Combinarea acestora împreun cu intro-ducerea a noi reguli cu privire la acorduri iplati15 ajut la explicarea acumul rii sim itoare a sumelor care trebuiau pl tite înc la sfâr itul lui 2002.

Cheltuielile globale pentru interven iile structura-le au crescut puternic în 2003, dep ind nivelul din 2000, pentru prima oar , la un nivel de chel-tuieli de 28,6 miliarde de euro. Aceasta pare sreflecte:

• pentru perioada 2000–2006, efectul combinat al disciplinei financiare impuse de regula ‘n+2’, m surile de simplificare introduse i ini ierea real a programelor in desfasurare.

• pentru perioada 1994–1999, o reducere semni-ficativ a angajamentelor în a teptare.

Cheltuielile în raport cu angajamentele au fost cele mai înalte în cazul Fondului de Coeziune, 100% fiind cheltuite i FECD, 96,5% fiind cheltuite.

De i autorit ile regionale recunosc c verific rilei controalele sunt concepute pentru a ameliora

administrarea i guvernarea, m sura cerin elor e deseori v zut ca o povara pentru care câ tigul nu garanteaz costurile administrative implicate. Exist perceperea insuficien ei de flexibilitate în perioada de programare curent , în deosebi cu privire la regula ‘n+2’ (în cadrul c reia, bugetul trebuie cheltuit timp in doi ani sau amendat). De asemenea, exist îngrijor ri pe marginea faptului c se întâmpl cazuri de dublare (care nu e ne-cesar ) a procedurilor cu sistemele na ionale. O critica speciala e c noile cerin e au fost decise la o etap târzie, for ând regiunile de a modifica sisteme care au fost deja definite. Aceasta a condus la întârzieri în implementarea programe-lor, cu efecte de domino din cauza regulii ‘n+2’, creând presiune de a efectua cheltuieli chiar da-c acestea sunt în defavoarea calit ii i a inov -rii. Conform unor ri Membre i regiuni, costuri-le implement rii tuturor procedurilor de control



financiar cerute de Comisie sunt prea înalte în compara ie cu câ tigurile atinse. Tema costurilor e deosebit de acut pentru interven iile în regiu-nile Obiectiv 2. S-a dovedit c pentru acestea, costurile de implementare sunt mai înalte decât propor ia cheltuielilor totale.

Selectarea i implementarea proiectelor

Cu excep ia proiectelor vaste (de peste 50 mi-lioane de euro– costuri totale în perioada 2000–2006), selectarea proiectelor e o responsabilitate ce revine Statelor Membre sau regiunii în cauz .Conform evalu rilor efectuate, procedurile de selectare a proiectelor în general au fost formale dar stricte, fiind utilizate atât sisteme competiti-ve, cât i mai pu in performante. În unele cazuri, procedurile au fost considerate ca fiind prea complexe, fapt ce ar putea descuraja promotorii de proiect eventuali. Pentru programele Obiectiv 1, s-a înregistrat o transparen insuficient în unele cazuri, pe când în regiunile Obiectiv 2, s-a dovedit o utilizarea pe larg de criterii formale, profesionalism i transparen sporit . În regiu-nile Obiectiv 6, oricum, selectarea proiectelor a fost uneori confuz i a implicat tenden ial doar un num r restrâns de participan i, de i din cauza sistemului nou, nu s-a acordat suficient aten iedezvolt rii proiectelor.

În pofida cre terii standardelor administr rii fon-durilor publice, mai exist marja de ameliorare, în special, în raport cu selectarea i implementa-rea proiectelor ample de investi ii. Potrivit evalu-

rilor ex post a programelor Obiectiv 1, doar o treime din proiectele rev zute au fost completate în cadrul schemei planificate ini ial, o alt treime erau tergiversate cu un an mai mult; dou treimi au dep it bugetul planificat, 20% din proiecte având costuri cu peste 30% mai înalte decât ce-le planificate ini ial. Printre cauzele identificate pentru aceste dep iri, se enum r planific rileinadecvate, inclusiv, incompeten a de a anticipa problemele de proprietate a p mântului, estim -rile inadecvate privitor la costuri i întârzieri administrative.

Dezvoltarea unui rol strategic pentru sistemele de monitorizare

Cu toate c monitorizarea e o component vitala sistemului, experien a sugereaz c comitetele de monitorizare sunt excesiv axate pe teme de management financiar i în particular în încerca-rea de a asigura absorb ia resurselor Fondului Structurale, mai degrab decât asupra mana-gementului strategic. Aceast axare influen eazprocesul de luare a deciziilor, contribuind la o tendin pentru utilizarea resurselor unde ab-sorb ia lor e testat i militeaz împotriva urm riimetodelor i a direc iilor mai inovatoare. Dezvol-tarea unui rol mai strategic pentru comitetele de monitorizare e una din provoc rile pentru amelio-rarea func ion rii politicii de coeziune. În aceastprivin , e important ca rolul parteneriatului comi-tetelor de monitorizare sa fie recunoscut de auto-rit ile de administrare i c nu exist alte meca-nisme de “ ablonare” a deciziilor luate în alte contexte.

Evalu rile programelor Fondurilor Structurale au atras aten ia asupra calitatii proaste a monitoriz -rii în perioada 1994–1999, chiar dac au fost evi-dente unele amelior ri, i s-a accentuat necesita-tea de a crea acces pentru comitetele de monito-rizare la informa iile referitoare la mersul imple-ment rii programelor.

Cu toate c monitorizarea a fost intensificat pe perioada 2000–2006, punându-se accentul pe utilizarea indicatorilor i fixarea scopurilor, pro-bleme persist . În special, indicatorii sunt deseori neclar defini i i prolifereaz în unele cazuri, în deosebi când programele au o orientare prea vas-t . În plus, sistemele de monitorizare în majorita-tea cazurilor nu sunt pe deplin opera ionale, la trei ani dup începerea perioadei de programare i sunt complicate prin cerin ele diferite ale

FECD, FSE i FEOGA.

Evaluarea

Evaluarea programelor Fondului Structural a fost dezvoltat i ameliorat în anii 1990, conducând la o transparen mai înalt a responsabilit ii în



managementului Fondurilor. Dac în 1988, ac-centul a fost pus mai ales pe auditul oper rii Fon-durilor, raza s-a l rgit cu timpul la rezultatele atin-se de cheltuielile efectuate. De i toate rile Membre urmeaz cerin a de a efectua o evaluare a utiliz rii Fondurilor, i în unele cazuri au introdus aceast practic în alte domenii politice, calea de implementare a acesteia variaz consi-derabil în rile Membre, reflectând tradi ii i cul-turi diferite.

În trecut, evalu rile au avut un impact redus pentru c acestea erau efectuate prea târziu pentru a putea influen a deciziile pentru informa-rea c rora acestea erau concepute. Pentru a confrunta aceast problem , regulamentele cu-rente ale Fondului Structural specific date limita pentru evaluarea care e legat de rezerva de performan . Comisia va pregati o comunicare asupra rezultatelor evalu rilor de termen mediu i alocarea rezervei de performan pe parcursul

anului 2004.

Evalu rile trebuie efectuate actualmente la o etapex ante de rile Membre, la jum tate de termen

rile Membre în cooperare cu Comisia i ex post— de Comisie. Evaluarea la mijlocul termenului, având un tabel de date limita fixe pentru a asigura c rezultatele pot fi folosite, e perceput ca fiind prea rigid16. S-a mai sugerat c efectuarea evalu -rii ex post peste doi ani de la finalizarea perioadei de programare creeaz dificult i în utilizarea efec-tiv a rezultatelor.

O implicare mai intens a regiunilor i a rilorMembre îmbun t e te exerci iul i îl face mai util i relevant, implicând c trebuie atras o mai

mare aten ie programelor de elaborare a evalu ri-lor, care s fie adaptate la necesit ile regionale i locale.

Primele rezultate ale evalu rilorde la mijlocul termenului

Toate programele Fondurilor Structurale pentru perioada 2000–2006 au fost supuse unei evalu ride jumate de termen. Aceasta a fost completat în

2003. O analiz ini ial a rezultatelor sugereazurm toarele:

• relevan a alegerilor strategice luate în 2000 e confirmat pe larg, în special accentul pe prio-rit ile de la Lisabona (inovarea, societatea de informare i re elele), cheltuielile pentru care au constituit circa 60 miliarde de euro sau 30% din Fondurile Structurale. Exist , totu i,o marja, pentru o axare i mai vast pe aceste priorit i, în special în raport cu inovarea ideficiente în re ele;

• în pofida unui start lent, rata absorb iei financi-are a crescut i regula N+2 pare a fi stimulat o implementare mai rapid a programelor. În unele cazuri, oricum, o aplicare prea mecanica acestei reguli pare a fi avut un efect negativ asupra calit ii i a inov rii;

• sisteme de selectare i implementare a proiec-telor sunt judecate a fi mai bune decât în tre-cut, dar în unele cazuri proceduri greoaie biro-cratice au introdus ineficien e;

• modernizarea administrativ , stimulat în par-te de Fondurile Structurale, trebuie înso it de sisteme ’inteligente‘ de informare pentru a da posibilitatea managerilor i persoanelor ce iau decizii de a evalua interven iile pe o baz cu-rent i de a lua m suri corective în cazurile necesare. Sistemele de monitorizare bazate pe o serie larg de indicatori trebuie simplifi-cat i axat pe o utilizare mai strategic a in-forma iei;

• m sura în care Obiectivele au fost atinse, e relativ înalt pentru unele programe, în speci-al în cele de infrastructur a transporturilor.

De i e prea devreme pentru a identifica efectul asupra perioadei 2000–2006 în întregime, în Spania, impactul investi iilor efectuate în 2000–2002 in Cadrul Sprijinului Comunitar (Fondurile Structurale plus cheltuielile publice na ionale) e estimat la 0,4% din PIB ( i e proiectat a fi 2,4% în 2006).



Rezerva de performan — rezultate recompensate

Rezerva de performan combin mai multe aspecte de bune practici de administrare, mai ales controlul financiar, eficacitatea implement rii, monitorizarea ievaluarea. Rezerva e o inovare în cadrul c reia, în perioada prezent de programare, 4% din resursele Fondurilor Structurale sunt puse deoparte pentru alo-c ri dup martie 2004, cel mai târziu, pe baza atingerii scopurilor specificate ini ial în documentele de pro-gramare. Obiectivele se refer la eficacitate (rezultate ob inute), teme financiare i administrare. De i func i-onarea rezervei trebuie testat în practic , aceasta reprezint un prim pas spre administrarea prin obiecti-ve i introduce pentru prima dat de stimulente finan-ciare pentru o administrare bun — un obiectiv pe care rile Membre au interes s -l ating .

De i au fost exprimate îngrijor ri cu privire la mecanis-mul actual introdus, în deosebi la rigiditatea i complexi-tatea lui, rezerva a fixat aten ia pe teme de performanimportante, precum absorb ia i calitatea datelor utiliza-te pentru monitorizare. În acela i timp, au ap rut îngrijo-r ri c accentul pus pe absorb ia financiar ar putea deplasa accentul de pe calitate, pe costuri.

Perceperea politicii structurale a UE în regiuni

Studiile de caz, ce au colectat opiniile oficialilor regio-nali asupra politicilor UE, la care s-a f cut referire în Partea 3, au colectat opinii, de asemenea, asupra func-ion rii Fondurilor Structurale. Intervievatii au fost una-nimi în ce prive te impactul Fondurilor în regiunile Obi-ectiv 1, în special cele din infrastructur mai ales în

rile de coeziune, unde convergen a PIB pe cap de locuitor spre media UE a fost un obiectiv major al politi-cii na ionale.

În alte regiuni Obiectiv 1 care au primit sume mai mici de finan are, a fost recunoscut (în Flevoland iHighlands and Islands, de exemplu) c eligibilitatea pentru suportul Obiectiv 1 a condus la faptul c li s-a acordat o mai mare prioritate în cadrul politicilor regionale.

În regiunile Obiectiv 2, studiile de caz confirm dificulta-tea de a ob ine date la un nivel adecvat regional pentru a putea scoate în eviden desf ur rile i faptul csumele financiare implicate, în general, nu au fost sufi-ciente pentru a stopa deteriorarea situa iei în regiunile în cauz .

Zonele Obiectiv 2 continu a fi zonele de concentrare a problemelor din regiunile în care se afl , fie acestea tendin e demografice, nivelul educa iei, restructurarea industriilor tradi ionale, omaj, mediu ambiant etc. In-vesti iile întreprinderilor tind a se concentra în alte p r iale regiunii sau în regiunile vecine, l sând Fondurile Structurale ca organ unic de acordare a ajutorului.

În multe cazuri, accentul a fost pus mai degrab pe efectul calitativ decât pe cel cantitativ al Fondurilor Structurale, în special în regiunile unde sumele ob inute de la Fondurile Structurale au fost relativ moderate, atât în raport cu PIB, investi ii sau bugetul na ional. În aces-te cazuri, parteneriatul, împreun cu programarea dar i urmarea unei strategii integrate la nivel regional au

fost cele mai frecvent men ionate avantaje trase din introducerea apropierii comunitare. S-a considerat cacestea au consolidat capacitatea institu ional dar mai ales expertiza necesar pentru evalu ri, în deosebi în raport cu temele orizontale, precum egalitatea oportuni-t ilor, dezvoltarea durabil sau inovarea.

Unele rezultate preliminare în regiunileObiectiv 1 din Spania pentru 2000-2002

Accesibilitatea sporit : 476 km de drumuri i auto-str zi i 173 km linii de c i ferate construite sau ameliorate; 810 km de re ele de distribu ie a ener-giei construite; 250 km de gazoducte construite;

sprijin pentru mediul productiv: 4.600 ÎMM sus inu-te, cu efect de pârghie asupra investi iilor, estimat la circa 12,2 miliarde de euro;

dezvoltarea societ ii de cunoa tere: 1.503 centre de cercetare i 48.199 cercet tori sus inu i; instala-rea a 26.864 linii ADSL;

resurse umane: suport pentru circa 7 milioane oameni prin FSE, din care 57% au ob inut formare.



Diversitatea practicilor de administrare

De i procedurile Fondurilor Structurale au fost descrise ca “un ablon pentru toate cazurile”, concluziile evalu rilor i a altor studii demon-streaz c exist o diversitate vast de practici, precum i o capacitate crescând a autorit ilorde a administra fonduri. Principiile practicilor po-zitive sunt înscrise în regulamente, acestea fiind clarificate i ameliorate cu fiecare perioad de programare. În acela i timp, orice Stat Membru a trecut printr-un ciclu de dezvoltare în care i-aintensificat cu timpul capacitatea de a implemen-ta Fondurile mai eficient.

Trei tipuri principale de Fonduri Structurale pot fi identificate:

o apropiere centralizat care s implice pre-ponderent programe sectoriale;

un amalgam de programe centralizate i des-centralizate;

o abordare descentralizat potrivit pentru mai multe programe regionale.

Sistemele au evoluat cu timpul, progresând de-seori de la o abordare centralizat la una decen-tralizat trecând printr-o faza mixt . Rezultatele

Cu excep ia regiunilor cu un nivel înalt de autonomie, aplicarea politicilor comunitare nu pare, în general, a fi coordonat formal. În acela i timp, posibilitatea de co-ordonare e împiedicat de lipsa de structuri de adminis-trare local puternic . Opinia aproape unanim , oricum, e c perioada de programare prezent implic mai mul-t coordonare decât cele precedente datorit experien-ei câ tigate.

Îns cre terea substan ial a costurilor de management, evaluare i control în perioada de programare 2000–2006 a fost criticat pe larg (unul din studii a men ionat o ridicare de la 5% a costurilor totale la 20%). Nemul umiri au fost exprimate, de asemenea, la adresa complexit iiprocedurilor de administrare a politicii de coeziune, care a crescut în fiecare perioad de programare nou . Pe de alt parte, cooperarea cu partenerii sociali, întreprinderi ialte organiza ii a fost în general considerat drept un avantaj semnificativ care trebuie continuat.

Propunerile Comitetului regiunilor cu privire la ame-liorarea managementului Fondurilor Structurale

Comitetului regiunilor i s-a cerut s preg teasc un raport despre modul în care administrarea politicii de coeziune ar putea fi simplificat dup 2006, în baza eviden elor detaliate ale autorit ilor de administrare a Fondurilor Structurale pe teren. Concluziile au fost discutate la o conferin la Leipzig în mai 2003 i prezentate Comisiei

Europene în iulie 2003. Recomand rile Comitetului sunt urm toarele:

un grad mai înalt de coeren i coordonare, la nivel intern (între diferite Fonduri, diferite servicii ale Co-misiei i diferite departamente guvernamentale) iextern (între programele comunitare, na ionale iregionale);

o aplicare mai corect a principiilor de subsidiaritate i propor ionalitate, acceptând c autorit ile regio-

nale i locale sunt în general organele cele mai po-trivite de luare a deciziilor politice i implementare eficient a lor;

continuarea abordarii comunitare regionale;

men inerea resurselor, deoarece o politic de coezi-une cu finan are redus e de neconceput;

contribu ia ameliorat a politicilor de coeziune sectoriale;

o simplificare mai avansat a procedurilor i amplifi-carea co-responsibilit ii;

o recunoa tere mai larg a cooper rii regionale ca mijloc de atingere a integr rii.



evalu rilor indic c distinc ia între abord ri cen-tralizate sau decentralizate e mai eficient , de iultima pare a fi mai efectiv pentru c r spunde mai adecvat la necesit ile regionale.

O abordare centralizat tinde a fi mai eficient datori-t procesului mai rapid de luare a deciziilor i a unei flexibilit i mai înalte, dar fiind mai pu in responsabila pentru necesit ile regionale, aceasta tinde a utiliza proceduri mai tradi ionale care pot milita împotriva inov rii. De i majoritatea rilor de coeziune i a re-giunilor din sudul Italiei au operat cu sisteme centrale în prima perioad de programare, în ultimele perioa-de se observ o tendin spre descentralizare, mai pu in în Portugalia decât în alte ri, Italia, Spania iGrecia începând procesul de descentralizare deja în perioada 1994–1999 i Irlanda în 2000–2006.

În alte p r i, regiunile Obiectiv 1 în Germania de est i în cele din alte ri se înregistreaz sisteme descentralizate, care de i uneori complexe, pot func iona eficient.

Managementul Fondurilor Structurale în regiunile Obiectiv 2 e în general descentralizat. Chiar i în

rile cu o tradi ie de centralizare, precum Fran a iRegatul Unit, s-a observat o delegare a puterilor de luare de decizii i autonomie administrativ în favoarea regiunilor Obiectiv 2. Mai general, pro-gramele Obiectiv 2 au fost integrate din ce în ce mai strâns în structurile politice regionale.

Extinderea Uniunii i politica de coeziune: abordarea provoc rilor

Sprijinul prin Fondurile Structurale va fi de im-portan central pentru noile ri Membre în fortificarea competitivit ii lor economice i recu-perarea in raport cu restul UE, în termeni de PIB pe cap de locuitor. Experien a actuala a diferitor fonduri de pre-adeziune e trecut în revist mai jos i sunt trase concluzii din negocierile asupra Planurilor de Dezvoltare Na ional i a progra-melor de implementare a Fondurilor Structurale pentru perioada 2004–2006.

Experien a fondurilor de pre-adeziune

În perioada 2000–2006, UE furnizeaz circa 3 miliarde de euro pe an ca ajutor financiar rilor candidate. Acesta vine din trei surse principale: ISPA (Instrumentul pentru Politicile Structurale pentru Ajutorul Pre-Adeziune), care finan eazproiectele de transport i mediu; SAPARD (Ac i-uni Speciale pentru m surile Pre-Adeziune pen-tru Agricultur i Dezvoltare Rural ), care nu necesit explica ii mai detaliate i PHARE, ce finan eaz consolidarea capacit ii administrati-ve i institu ionale în preg tirile pentru aderarea la UE

Asisten a de Pre-Adeziune a fost inten ionat , în parte, a fi un exerci iu pentru rile implicate, în faptul cum s utilizeze mijloacele financiare efi-cient, înainte de a primi fonduri mai semnificati-ve dup intrarea în UE. Acestea au trebuit screeze acorduri institu ionale care s reflecte cel mai adecvat circumstan ele i necesit ile locale, satisf când, de asemenea, standardele UE de administrare a fondurilor publice.

PHARE

Începând cu 2000, PHARE a fost orientat în asista-rea rilor candidate în prepararea pentru intrare în UE, bugetul fiind ridicat la 1,6 miliarde de euro pe an, axat pe trei priorit i esen iale:

• crearea institu iilor (30%),

• investi ii în infrastructura necesara pentru a asigura respectarea acquis-ului comunitar(35%),

• sprijin pentru coeziunea economic i social(35%).

Dup intrarea celor 10 rile Membre noi în UE în mai 2004, acestea vor continua s primeascasisten PHARE pe cel pu in înc trei ani, iar în Bulgaria i România programul ar putea continua pe o durat i mai îndelungat .



ISPA

ISPA corespunde în mare Fondului de coeziune iimplica investi ii în sistemul transporturilor i struc-tura de mediu ambiant, ambele fiind neglijate timp de zeci de ani înaintea procesului de tranzi ie, ne-satisf când necesit ile unei economii moderne. În ce prive te transportul, se acord prioritate rute-lor mari, definite în studiul de Evaluare a Necesit -ilor de Infrastructuri de Transport (TINA), care

leag rile candidate cu rile Membre curente, pe când ajutorul pentru ameliorarea mediului, axat pe furnizarea apei, tratarea apelor utilizate i a de-eurilor solide.

Ajutorul, atingând în total lejer mai mult de 1 miliard de euro pe an, e acordat doar proiectelor mai mici de 5 milioane de euro. În 2000 i 2001, primii doi ani de implementare, s-au depus eforturi puternice pentru prepararea proiectelor eligibile i a structuri-lor administrative necesare pentru implementare. La sfâr itul lui 2002, 249 proiecte cu angajamentele ISPA de 3,2 miliarde de euro au fost aprobate de Comisie, împ r ite in mod egal între transporturi imediu, iar în cadrul sectorului transporturilor — între drumuri i c i ferate, principalele proiecte fiind ori-entate spre îmbun t irea sau modernizarea infras-tructurii existente.

Treptat, rile au selectat proiecte care s co-respund strategiilor na ionale cu privire la transporturi i mediu în vederea utiliz rii cât mai adecvate a resurselor limitate disponibile.

ISPA a contribuit de asemenea la crearea compe-ten elor i a capacit ii administrative, sprijinite prin asisten a tehnic prin formare legat de procedurile de procurare, management financiar, pregatirea proiectelor, pregatirea documenta iei tehnice, anali-za costurilor i a profitului i utilizarea Sistemului Descentralizat de Implementare al Comisiei (SDIC).

SAPARD

SAPARD aloc 500 milioane de euro pe an rilor candidate pentru implementarea acquis-ului co-munitar în ce prive te PAC i restructurarea sec-toarelor lor agricole i a zonelor rurale. Sprijinul

este bazat pe planurile de dezvoltare elaborate de ri, care includ un num r limitat de m suri, pre-

cum ameliorarea acordurilor pentru asigurarea ca-lit ii, aplicând controlul veterinar i a plantelor sau fixarea grupelor de produc tori i registre rurale. Echilibrul pentru sprijinirea diferitelor m suri varia-z între ri, de i o mare parte revine investi iilor în procesare i marketing (26% din total) i pentru exploatatiile agricole i infrastructura rural (alte circa 20%).

În pofida implement rii lente17, SAPARD a avut un efect pozitiv în rile candidate prin încuraja-rea lor de a ini ia structuri financiare i sisteme de control similare cu cele din rile Membre existente, contribuind astfel la crearea capacit iiadministrative.

Înv mintele din Planurile de Dezvoltare Na ional

Problemele tranzi iei

Pentru rile candidate, prima perioad de pro-gramare, când acestea vor fi eligibile pentru Fondurile Structurale, e relativ scurt – între 2004 i 2006. Aceasta reprezint atât o oportuni-tate pentru definirea strategiilor de dezvoltare regional coerent i o provocare pentru integra-rea politicii structurale UE în cadrul lor de poli-tici na ionale i crearea mecanismelor potrivite pentru implementare.

Pentru prima perioad de programare, s-a conve-nit concentrarea interven iile structurale într-un num r limitat de zone prioritare a a încât s se ating un impact maxim i s se simplifice imple-mentarea. În patru din cele mai mari ri Membre noi (Polonia, Ungaria, Republica Ceh i Slova-cia), asisten a se va implementa printr-un Cadru de Sprijin Comunitar, înso it de Programe de Ope-rare, i în alte ri printr-un Document Unic de Pro-gramare.

Sprijinul total implicat, inclusiv cel din Fondul de Coeziune, atinge lejer mai mult de 7,3 miliarde de european, la pre urile din 1999. Aceasta se ampli-



fic cu co-finan rile din partea guvernului, care reprezint o cre tere semnificativ peste nivelurile existente, incitând provoc ri noi pentru bugetele publice, deja sl bite în ultimii ani prin cre terea relativ joas (Table A4.11).

Strategiile în curs de elaborare

Obiectivul suprem în toate rile candidate e de a atinge i a sus ine rate înalte de cre tere economi-c în vederea amelior rii condi iilor de trai i a ni-velului de ocupare. Planurile de dezvoltare na io-nal difer semnificativ în termeni de aloc ri de suport zonelor de interven ie, reflectând varia ii în circumstan ele sociale i economice i priorit ile percepute. Partea de finan e pentru investi ii în infrastructur , îns , variaz de la 19% în Slovenia la 78% în Cipru, acestea fiind efectuate pentru educa ie, formare i alte programe, de la 14% în Malta la 28% în Slovenia i pentru investi ii pro-ductive, de la 14% în Republica Ceh la 54% în Slovenia, multe din acestea – pentru ÎMM.

Documentul de programare pregatit de ri identifi-c i abordeaz unele din necesit ile de baz ale dezvolt rii, fapt care e important, dat fiind cFondurile Structurale i co-finan area na ionalîntre ele se ridic la circa 25% din toate cheltuielile publice pentru investi ii structurale. Abordarea glo-bal a cre terii fixate în documente e în conformi-tate cu strategiile de la Lisabona). În Polonia, Un-garia i Republica Ceh , Programele Opera ionale pentru dezvoltarea regional au fost concepute ca autorit ile centrale i regionale s aib în parte responsabilit i pentru implementare, i o parte semnificativ din bugetul global au fost alocate acestora.

Oricum, programele, pentru majoritatea riloridentific un num r mare de zone diferite pentru interven ii i deseori raza de orientare sau viziu-nea strategic au fost neclare. Experien a rilorMembre curente indic c , dac nu va fi rectificat, acest fapt va complica implementarea programelor i va reduce impactul i durabilita-tea lor.

Metodele analitice i sursele de informare utilizate trebuie dezvoltate în continuare pentru ca s poatasigura programe de înalt calitate dup 2006. Pentru o bun parte din programe, se dispune de analize doar limitate asupra interac iunii între Fon-durile Structurale i politicile na ionale, pe când temele orizontale, precum mediul i oportunit ile egale nu sunt suficient integrate.

Formularea programelor a fost sus inut în toate rile de evalu ri ex ante pe marginea efectului lor,

în general efectuate de grupuri de exper i externi. Conform acestora, se estimeaz c Cadrul de Sprijin Comunitar ridic PIB cu circa 4% în Ungaria i lejer mai mult de 3% in Polonia, din moment ce

efectele de multiplicare sunt luate în considera ie (a se citi: PIB va fi mai înalt cu aceste mijloace de-cât ar fi fost în alte cazuri), pe când se estimeazc investi iile în Ungaria vor creste cu 8% din PIB iar omajul în Polonia – se va reduce cu 2% din for a de munc în 2007.

Dificultatea implement rii

Fondurile Structurale necesit o preparare minu-ioas în termeni de elaborare a structurii adminis-

trative i a acordurilor de administrare a mijloace-lor primite. Aceste pregatiri au început mai înainte, în timpul negocierilor Tratatelor de adeziune.

În faza de preparare, rile candidate au f cut progrese remarcabile în stabilirea rela iilor de cooperare mai strânse între diferite p r i ale au-torit ilor lor administrative, fapt ce a condus la programe mai coordonate i eficiente. Eforturi intense au fost depuse i în vederea form rii an-gaja ilor, mai ales în ministerele relevante i în agen iile de implementare, si s-au observat ame-lior ri în multe autorit i regionale i locale. Im-plementarea Fondurilor Structurale, oricum, va afecta niveluri diferite ale administratiei în rile candidate, de la departamentele de planificare strategic la guvernele centrale si la autorit ile locale responsabile pentru selectarea proiectelor individuale. Subiectul capacit ii administrative va r mâne în centrul aten iei în perioada 2004–2006 i mai târziu. O consolidare avansat a



acestora, care va proveni par ial din experien ,va fi o condi ie necesar pentru descentraliza-rea mai puternic a implement rii programelor dup 2006.

Drept concluzie general , documentele programe-lor i ale activit ilor planificate reflect natura de tranzi ie a perioadei 2004–2006, preg tind terenul pentru respectarea lor i structurile de implementa-re în urm toarea perioad de programare.



Înfruntarea provoc rilor în rile candidate

De i e tentant de a considera rile candidate ca o enti-tate cu caractere i probleme uniforme, aceasta e de-parte de realitate. Cu toate c problemele structurale sunt acute i variate, aproape peste tot, infrastructura de baz fiind, în special, învechit sau inexistent , natu-ra i gradul acestor probleme difer substan ial între ri i regiuni. Aceasta se reflect în varia iile la PIB pe cap

de locuitor, care sunt mai vaste decât în UE15 atât între ri cât i între regiunile din acestea. Mai relevant, toate

tipurile de decalaje tind a fi mai mari în regiunile Obiec-tiv 1. Acest fapt e de o importan special pentru ela-borarea politicii structurale. Pentru fiecare regiune, sco-pul trebuie s fie de a identifica diferen ele majore care limiteaz competitivitatea i deterioreaz investi iile din exterior, pentru a da prioritate elimin rii acestora mai degrab decât atingerii unei rate înalte de cre tere cât mai repede posibil.

Decalajele regionale, deci, tind a cre te i mai mult, mai degrab decât a sc dea, dezvoltarea fiind concentratîn ora ele mari i în jurul lor, în special în capitale, care sunt focarele de cre tere pentru activit ile noi, mai ales în servicii. Aceast tendin e intensificat de concen-trarea paralel a investi iilor str ine directe în acelea ilocalit i, atrase de servicii, facilit i i for ele de munccompetente disponibile.

Leg turile de comunicare, oricum, sunt foarte inadecva-te în toate rile. Prin urmare, gradul de comutare, chiar i în capitale, e sim itor mai jos decât în rile Membre

existente (mai pu in de o treime din m rimea lor). Ame-lior rile în comunica ii trebuie s fie o prioritate major ,nu doar pentru a face posibil dezvoltarea, dar, de asemenea, pentru a facilita comer ul între regiuni i ri.În prezent, comer ul între noile ri Membre r mâne slab, chiar dac acestea sunt parteneri comerciali natu-rali, i trebuie s se extind cu mult pentru a sus ine in-terdependen a lor. Cu toate c acestea vor profita de extinderea planificat a re elelor de transport trans-europene, rutele noi planificate sunt concepute pentru a le conecta cu rile Membre existente mai degrab de-cât între ele.

Atingerea unei scheme caracteristice de cre tere mai dispersata e constrâns de densitatea relativ sc zut a

popula iei în multe regiuni i de absen a ora elor de di-ferite talii, care ar putea atrage investi ii i func iona ca centre pentru dezvoltarea economic . Doar în Polonia sunt câteva ora e mari (de peste 250 mii locuitori) care ar putea servi ca poli de cre tere în afara capitalei. În 8 din 41 regiuni NUTS 2 din noile ri Membre (5 În Po-lonia, dou în Slovacia i una în Republica Ceh ), nu exist ora e cu peste 100 mii locuitori i majoritatea po-pula iei locuie te în ora e sau comune de mai pu in de 20.000 locuitori. Aceast tr s tur caracteristic a a e-z rilor, combinat cu structura activit ilor economice ce prevaleaz , poate constrânge dezvoltarea dac nu exist leg turi fiabile de transport între ora e pentru a da posibilitatea popula iei de a se deplasa u or între lo-calit i sau spre locul de munc , sau pentru a avea ac-ces la unele servicii i facilit i, care ar putea fi împ r ite între un num r de ora e mici.

De i ameliorarea re elelor de transport e esen ial pen-tru dezvoltarea sus inut , acest scop trebuie atins f r a d una mediului, în deosebi din cauz c neglijarea timp de secole a prejudiciilor cauzate mediului de activit ileindustriale a l sat deja ca mo tenire o serie de zone degradate. Dat fiind insuficien a autostr zilor i starea proast a drumurilor, orice ameliorare a politicii trans-porturilor trebuie s includ un program relativ vast în vederea construc iei drumurilor noi i extinderii celor existente. Oricum, considera iile de mediu – i de con-gestii – înseamn c exist o necesitate paralel de for-tificare a re elelor de c i ferate pentru a putea limita transferul de pe c ile ferate spre drumuri. Aceasta în-seamn ameliorarea st rii liniilor, electrificarea i cre te-rea liniilor duble precum i asigurarea inter-operabilit iiîntre ri (prin standardizarea calibrului c ilor i a siste-mului de alimentare cu energie). Aceasta mai înseamnluarea în considera ie în mod explicit a circumstan elorlocale precum i elaborarea unei politici coordonate a transporturilor – fapt ce lipse te într-o serie din rileMembre – prin care se atinge dezvoltarea Obiectivelor în regiunea în cauz minimizând astfel daunele aduse mediului.

Doar ameliorarea transporturilor, îns , nu e suficient .Aceasta trebuie s fie parte a unei politici de dezvoltare



coerente care acord o aten ie adecvat restructur riisistemului de formare i educatie a a încât acesta s fie potrivit cu necesit ile pie ei, care, dup cum cerin ele transporturilor tind a fi diferite de la regiune la regiune, reflect caracteristicile activit ilor economice. Cu toate c nivelul de educa ie e aparent înalt, în sensul c o parte mai mare a popula iei apte de munc decât în UE15 are calific ri mai înalte decât coala generala, programele de educa ie i formare nu doteaz tinerii cu capacit ile necesare pentru gasirea unui loc de munca în economia nou , pe cale de r spândire. Mai mult, un num r relativ mic de persoane opteaz pentru educa ia universitara, pe când odat angaja i, oportunit ile de a continua formarea – pentru înv area durabil – sunt limitate.

Suportul pentru investi ii productive e la fel de important, în deosebi date fiind schimb rile pe scar larg în struc-tura activit ilor care trebuie s aib loc i care, iar i,variaz între ri, reflectând caracteristicile ce prevalea-z . (Agricultura constituie 19% din ocupare în Lituania iPolonia, 5% în Republica Ceh ; 17% din ocupare e în business i servicii financiare în Praga i Bratislava, 3% în unele p r i ale Poloniei.) E dificil de a organiza efici-ent suportul pentru investi iile antreprenoriale într-un context unde mai multe firme în serviciile în expansiune sunt înc foarte neînsemnate (sub 10 persoane) i un-de serviciile antreprenoriale sunt insuficiente. Acesta e cazul mai ales pentru regiunile unde sectorul serviciilor e sub-dezvoltat i unde necesitatea de reconstruc ie e cea mai acut .

Ajutorul în amplificarea capacit ilor inovative trebuie sfie un aspect important al sprijinului acordat întreprinde-rilor, împreun cu crearea serviciilor de consiliere iasisten financiar pentru dezvoltarea întreprinderilor. Iar i, necesitatea pentru acestea difer între regiuni, reflectând varia ia la gradul de cheltuieli pentru C&D, prezen a centrelor de cercetare i scara leg turilor între acestea i întreprinderile locale. (Cheltuielile pentru C&D, de exemplu, variaz de la 1½% din PIB în Slove-nia, i aproape 4% în Stredni Cechy, regiunea din jurul ora ului Praga, la sub ½% din PIB în Letonia, Bulgaria i România i doar circa 0,2% sau mai pu in într-un nu-

m r de regiuni din Polonia, Ungaria i Bulgaria.)

Identificarea necesit ilor structurale, oricum, e doar pri-ma etap în formularea strategiilor de dezvoltare regio-nal . Toate aceste necesit i nu pot fi satisf cute simul-tan. E de asemenea important de a identifica o list a zonelor prioritare pentru ac iune, pentru a determina or-dinea în care proiectele de investi ii sunt întreprinse în perspectiva c ii de dezvoltare economic de lung dura-t pe care regiunea în cauza inten ioneaz s-o urmeze, acordând aten ia necesar conec iei între ele, în vede-rea maximiz rii efectului lor asupra cre terii.

O dilem central pentru politicieni, valabil pentru toate rile cu excep ia celor mai mari, e în ce m sur asisten-

a structural trebuie s fie concentrat asupra centrelor principale de cre tere, unde profitul din investi ii pare a fi mai imediat i pe cât de dens ar trebui dispersate în re-giuni în functie de necesit i. Fortificând regiunile care sunt deja cele mai competitive e ansa cea mai înalt de a atinge o cre tere înalt pe termen scurt, alocarea spri-jinului în conformitate cu necesit ile poate contribui mai mult la coeziunea intern i la asigurarea unei dezvolt riechilibrate pe termen lung. Alegerea pare a fi complica-t , pe de o parte, prin faptul c pentru regiunile mai s -race a profita mai intens din primul tip de strategie pe termen lung, cere un nivel minim de infrastructur i alte forme de capital, implicând faptul c necesit ile lor nu pot fi neglijate chiar i pe termen scurt. Pe de alt parte, trebuie luate în seam constrângerile administrative existente în raport cu alocarea sumelor mari de asistenîn regiunile cele mai pu in dezvoltate.

Ultimul punct nu poate fi ignorat. Politica de dezvoltare regional , trebuie s recunoa tem, e implementat într-un context unde m sura capacitatii administrative e pusa sub semnul intrebarii, experien a i expertiza în aborda-rea problemelor structurale sunt inadecvate iar mijloace-le de coordonare între diferite autorit i în cauz — insu-ficiente. Aceasta constrânge inevitabil programele care ar putea fi implementate. Ceea ce înseamn c alocarea de fonduri pentru investi iile structurale trebuie combina-t cu sprijinul curent pentru îmbun t irea administra ieipe teren, pentru personalul de formare i pentru dezvol-tarea m surilor eficiente de management, coordonare, monitorizare i a programelor de evaluare, în deosebi la nivel regional.



Dezbaterile pe marginea politicii de coeziune viitoare

Comisia a lansat o dezbatere pe marginea viitorului politicii de coeziune la începutul anului 2001. Colegiul de Comisari a fost, de asemenea, implicat în dezba-teri. Pre edintele Comisiei i unii Comisari au fost pre-zen i la diferite conferin e. Colegiul a fost inut la curent cu toate temele atinse în dezbateri printr-o serie de rapoarte pe care le-a adoptat în aceast perioad .

La 31 ianuarie 2001, Comisia a adoptat al Doilea Ra-port despre coeziunea economic i social[COM(2001) 24 final]. Raportul a analizat pentru prima dat obiectivele cu raport la extindere i a deschis o discu ie despre schi ele pentru politica de coeziune dup 2006.

La 21 i 22 mai 2001, Comisia a inut al doilea Forum European cu privire la coeziune cu un num r mare de participan i (aproape 2 000 înregistra i plus al i 1 700 prezen i) i o participare politic la un nivel foarte înalt.

La Consiliul pentru 'Afaceri Generale' din 11 iunie 2001, Comisia a luat not de îngrijor rile exprimate de

rile Membre curente i viitoare, în special memo-randul prezentat de delega ia Spaniei cu privire la efectele extinderii asupra coeziunii economice i so-ciale. Comisia a declarat c va continua munca sa iva raporta cu regularitate Consiliului. Aceasta ar pre-g ti al Treilea Raport de Coeziune cu privire la înainta-rea propunerilor adecvate pentru politica de coeziune dup 2006.

Unele ri Membre i unii reprezentan i ai regiunilor, ora elor i partenerii sociali si-au exprimat opinia f rîntârziere pe marginea temelor dezb tute. Conform angajamentului luat în iunie 2001, Comisia a adoptat dou rapoarte de progres asupra coeziunii economice i sociale, la 30 ianuarie 2002 [COM(2002) 46 final] i

30 ianuarie 2003 [COM(2003) 34 final]. Aceste docu-mente au actualizat datele din cel de-al Doilea Raport de Coeziune (ianuarie 2001), în special cele cu raport la decalajele economice i sociale între regiuni.

Comisia a inut o serie de întrevederi în care o bunparte din responsabilii pentru politici în acest domeniu din rile Membre, regiuni i ora e au fost implicati:

• la 26 i 27 mai 2002, un seminar despre priorit i-le Uniunii pentru regiuni, cu circa 600 participan i;

• la 8 i 9 iulie 2002, un seminar cu privire la zonele urbane;

• la 30 septembrie 2002, un seminar cu privire la priorit ile pentru ocupare i coeziune social ;

• la 9 octombrie 2002, o întâlnire a mini trilor re-sponsabili pentru politicile regionale care au ajuns la compromisuri extinse privitor la simplificarea implement rii Fondurilor Structurale pentru pe-rioada 2000–2006;

• la 17 i 18 octombrie 2002, un seminar cu privire la zonele muntoase;

• la 3 i 4 martie 2003, un seminar cu privire la ad-ministrarea în viitor a Fondurilor Structurale;

• la 8 iulie 2003, o conferin cu tema "Coeziune iConstitu ie: rolul i responsabilit ile regiunilor", la care au asistat mai mult de 180 manageri din re-giuni, ale i regionali sau locali ca reprezentan i ai

rilor Membre i rilor candidate;

• la 13 noiembrie 2003, o conferin despre viitoarea politic de dezvoltare rural la Salzburg.

Mai recent, Directoratul General al Comisiei pentru Politica regionala a plasat pe situl s u Internet toate contribu iile primite de la Institu iile Comunitare, rileMembre, rile Membre noi, regiuni, ora e, organiza-ii regionale, parteneri sociali i institu ii de cercetare:

http://europa.eu.int/comm/regional_policy/debate/reflex_en.htm

Peste o sut de contribu ii sunt deja disponibile pe sit, preluate în general de la dezbateri, seminarii, sub-comitete inter-ministeriale si diferite studii. Împreun ,acestea reprezint un efort colectiv f r precedent pentru dezbaterea unui domeniu din politicile Uniunii.

Reprezentan ii Comisiei au luat parte în sute de întâl-niri, conferin e i seminare inute în întreaga Uniune asupra acestui subiect. Comisia a primit, de asemenea sute de delega ii pentru a discuta temele implicate.


AL TREILEA RAPORT DE COEZIUNE ECONOMIC I SOCIAL

Trei întâlniri informale ale ministerelor responsabile pentru politicile regionale au fost organizate de Pre-edin ia Belgiei (Namur, 13 i 14 iulie, 2001), Pre e-

din ia greac (Halkidiki, 16 mai, 2003) i cea italian(Roma, 20 octombrie, 2003). O alt întâlnire ministe-rial va avea loc la ini iativa Pre edin iei Irlandei la 27 i 28 februarie, 2004.

De asemenea au fost conduse dezbateri vaste în Par-lamentul European, având ca rezultat adoptarea unor rezolu ii referitoare la politica de coeziune, incluzând:

• la 7 noiembrie 2002, o rezolu ie cu privire la ra-portul Schroedter (Partidul Verde, Germania)

• la 3 septembrie 2003, rezolu ii cu privire la rapor-tul Mastorakis (Partidul Socialist European, Gre-cia) i raportul Pomés Ruiz (Partidul European al Poporului, Spania).

Comitetul regiunilor a adoptat o declara ie, la Leipzig la 5 i 6 mai 2003, chemând institu iile europene la consolidarea politicilor UE cu privire la dezvoltarea

regional . Comitetul a adoptat, de asemenea, douopinii importante la acest capitol la 2 iulie 2003:

• raportul Schneider cu privire la cel de-al Doilea Raport despre Progresul Coeziunii Economice iSociale;

• raportul consolidat al Dlui Fitto (Partidul European al Poporului, Italia) i Dl Van Cauwenberghe (Par-tidul Socialist European, Belgia) despre guverna-re i simplificarea Fondurilor Structurale dup2006.

Comitetul Economic i Social European a contribuit, de asemenea, la dezbaterile despre viitorul politicii de coeziune prin adoptarea de opinii la cele dou Ra-poarte de Progres i dou opinii exploratoare in 25 septembrie 2003 cu privire la:

• raportul Barros-Vale despre “Parteneriatul pentru implementarea Fondurilor Structurale”;

• raportul Dassis despre “Constribu ia altor politici comunitare la coeziunea social i economic ”.

1 Cu excep ia Danemarcei i a Luxemburgului precum i a Regatului Unit, pentru care se a teapt valori satisf c toare.2 Principalele mijloace prin care BEI asist dezvoltarea regional sunt împrumuturile individuale pentru proiecte sau programe

vaste, i împrumuturi globale intermediarilor financiari pentru scheme mai mici. Fondul European de Investi ii (FEI) pentru dez-voltarea ÎMM investe te în fondurile cu capitalul de risc i ofer garan ii de pachete prin credite modificate, credite asigurate sau tranzac ii structurate. Împrumuturile BEI tind a fi complementare granturilor de la Fondurile Structurale, orientate spre maximiza-rea impactului resurselor bugetare i de pe pia a de capital.

3 Principalele mijloace prin care BEI asist dezvoltarea regional sunt împrumuturile individuale pentru proiecte sau programe vaste, i împrumuturi globale intermediarilor financiari pentru scheme mai mici. Fondul European de Investi ii (FEI) pentru dez-voltarea ÎMM investe te în fondurile cu capitalul de risc i ofer garan ii de pachete prin credite modificate, credite asigurate sau tranzac ii structurate. Împrumuturile BEI tind a fi complementare granturilor de la Fondurile Structurale, orientate spre maximiza-rea impactului resurselor bugetare i de pe pia a de capital.





8 În perioada 2000-2006, programul MEDOC ("Mediterana Occidental ”) a fost ini iat în cadrul INTERREG IIIB incluzând regiuni din Portugalia, Spania, Fran a, Italia i Grecia (din 2003), precum i Gibraltar, cu o contribu ie total din FECD de circa 119 mi-

177



lioane de euro. Obiectivul principal e de a încuraja cooperarea între aceste regiuni în patru domenii vaste (dezvoltarea economi-c , planificarea teritorial , transporturi i TIC, i protec ia mediului ambiant), în vederea consolid rii rela iilor cu alte ri meditera-neene pentru a le implica în proiectele întreprinse.


10 Circa16 miliarde de euro sunt explicit destinate politicii urbane în perioada 2000-2006 (circa 14% din Fondurile Structurale). Mai mult de 15 miliarde din acestea sunt alocate în cadrul programelor predominante sau Obiective 1 i 2, care au ca scop, în general restructurarea centrelor ora elor. In plus de aceste m suri specifice, aproape toate programele sunt implementate în linii mari în ora e f r ca s fie etichetate ca m suri “urbane”. Acestea acoper toate aspectele dezvolt rii urbane, inclusiv investi ii în infras-tructur , sprijin pentru ÎMM i activit i de integrare social .

11 6 planuri regionale de tehnologie au fost lansate în 1993-1994, 33 strategii regionale de inovare (RIS) în 1996, urmate de 25 RIS+ (implementarea RIS) în 1999. Acestea au fost bazate pe o metodologie propus de Comisie. 30 din aceste proiecte sunt descrise i analizate în "Strategii Regionale de Inovare din cadrul Ac iunilor de Inovare FECD 2000-2002", Comisia European ,DG pentru Politicile Regionale, 2002.

12 6 regiunile RISI au fost lansate în 1994, urmate de 22 RISI ac iuni pilot în 1996, i 12 RISI+ în 1999. 13 Comunicarea “despre simplificarea, clarificarea, coordonarea i administrarea flexibil a politicilor structurale 2000-2006”,

C(2003) 1255. 14 ”Administrarea Fondurilor Structurale în viitor: ce divizare a responsabilit ilor?”, Bruxelles, 3-4 martie 2003. 15 În perioada 2000-2006, dup un avans de 7%, plata se face numai dup survenirea cheltuieli, pe când în perioada precedent ,

rile Membre au putut primi plata în avans pan la o limit anumit dac acestea certificau c avansurile au fost cheltuite par i-al.

16 Dezbaterile la Conferin a a cincea cu privire la Evaluarea Fondurilor Structurale, Budapesta, 26/27 iunie 2003. 17 Num rul proiectelor pentru care au fost semnate contracte cu beneficiarii a crescut de la 2.100 la sfâr itul lui 2002 la peste 4,300

la sfâr itul lunii aprilie 2003. Bugetul UE planificat pentru aceste proiecte corespunde la peste 80% din suma disponibilizat ri-lor pentru primul an. La sfâr itul lui 2002 doar 40% din aceast sum a fost acordat primitorilor finali. Suma total de pl i s-a ri-dicat la peste 201 milioane de euro la sfâr itul lunii mai 2003.

Surse

Evaluarea ex post a programelor Obiectiv 1 1994 1999, 2003

Evaluarea ex post din 1994-99 a programelor Obiectiv 2, iunie 2003

Evaluarea ex post a Ini iativei Comunitare URBAN (1994-1999), August 2003

Evaluarea ex post a Ini iativei Comunitare INTERREG II (1994-99), 2003

Efficiency of Structural Funds Implementation Methods, 2003

An examination of the ex-post macroeconomic impacts of CSF 1994-99 on Objective 1 countries and regions: Greece, Ireland, Portugal, Spain, East Germany and Northern Ireland, December 2002

Assessing the Regional Economic Effects of Structural Funds Investments, September 2003

The Socio Economic Impact of Cohesion Fund Interventions, 1987 (3 volumes)

The economic impact of objective 1 interventions for the period 2000–2006, May 2002

Thematic Evaluation of Information Society, October 2002

The Thematic Evaluation on the Contribution of the Structural Funds to Sustainable Development, December 2002

Thematic Evaluation of the Territorial Employment Pacts, October 2002

Human capital in a global and knowledge based economy, Angel de La Fuente and Antonio Ciccone, May 2002

A study on the impact of Member State policies on social and economic cohesion at regional level, London School of Economics, December, 2003

A study on regional factors of competitiveness, Cambridge Econometrics, November 2003

Impact of Community policies on social and economic cohesion, LABOR, October 2003

A study on the needs of regions in current Member States and the candidate countries in areas that are eligible for Structu-ral Funds, Al-phametrics, November, 2003

Relocation and European Integration. Is Structural Spending justified? K.Midelfart-Knarvik, H. Overman, Economic Policy October 2002

Regional Policy in the European Union, R. Leonardi, 2003


A n e x s t a t i s t i c l a P a r t e a 4



UE1

5

1275

44

8411

1973

5

2718

2405

0

1155

2

1940

10

1783

6

2120

10 0,0

22,3 3,4

18,1

74,3

217,

4

93,6

41,4

12,3

UK

5085

1167

3989 70

6

4568

1061

1657

6

1657

6

0,2

8,6

3,5

23,4

87,9

143,

0

81,9

41,4

12,6

SE 722 0

354 52 720

375

2223

2223 0,

1

10,6 0,0

13,0

89,4

104,

1 :

41,4

12,3

FI 913 0

459 30 403

316

2120

2120 0,

2

21,0 0,0

30,9

79,0

121,

1 :

41,4

14,2

PT

1612

4

2905 0 0 0

733

1976

2

3060

2282

2

2,9

66,6

33,4 0,0

0,0

348,

2

125,

3

: :

AT 261 0

578

102

528

379

1848

1848 0,

1

3,4

0,0

24,8

96,6

135,

3 :

41,4 9,7

NL 0

123

676

119

1686 62

0

3223

3223 0,

1

0,0

1,8

15,0

98,2 :

63,2

41,4

15,8

LU

0 0 34 6 38 15 92 92 0,1

0,0

0,0

28,3

100,

0 : :

41,4

13,0

IT

2193

5

187

2145 37

7

3744

1247

2963

6

2963

6

0,4

33,6 0,6

12,9

65,8

162,

3

80,7

41,4

14,2

IE

1315

1773 0 0 0

159

3247 55

6

3803 0,

6

26,6

73,4 0,0

0,0

194,

7

95,2 : :

FR 3254 55

1

5439 61

2

4540

1273

1566

9

1566

9

0,2

2,7

1,9

31,3

95,4

282,

7

70,7

41,4

11,3

ES

3774

4

352

2553 98

2140

2250

4513

7

1116

0

5629

7

1,4

58,5 1,3

22,2

40,2

232,

2

95,3

41,4

19,2

EL

2096

1 0 0 0 0

858

2182

0

3060

2488

0

2,9

100,

0

0,0

0,0

0,0

285,

8

: : :

DE

1922

9

729

2984 52

5

4581

1748

2979

7

2979

7

0,2

17,3 1,6

12,6

81,1

194,

1

80,2

41,4 9,8

DK 0 0

156 27 365

274

822

822

0,1

0,0

0,0

10,2

100,

0 : :

41,4 9,9

BE 0

625

368 65 737

245

2038

2038 0,

1

0,0

12,6

12,5

87,4 :

69,5

41,4

11,9

A4.

1 A

loc

rile

Fon

dulu

i Str

uctu

ral p

e ob

iect

ive

iar

, 200

0-20

06

Alo

cril

e 20

00-2

006

(EU

R m

ilioa

ne la

pre

urile

199

9)

Obi

ectiv

1

tran

ziie

Obi

ectiv

2

tran

ziie

Obi

ectiv

3

Cel

elal

te*

Fond

uri S

truc

tura

le to

tale

Fond

ul d

e C

oezi

une

Fund

Tota

l

Tota

l (%

din

PIB

în 2

000

la p

reur

ile 1

999)

Popu

laia

cup

rins

(% d

in to

tal)

Obi

ectiv

1

tran

ziie

Obi

ectiv

2

Obi

ectiv

3

Alo

cril

e pe

an

pe lo

cuito

r (EU

R)

Obi

ectiv

1

tran

ziie

Obi

ectiv

2

Obi

ectiv

3

* In

i iat

ive

com

unita

re, n

on-O

b. 1

FIF

G (I

nstru

men

t Fin

anci

ar p

entru

Orie

ntar

e în

Pes

cuit)

, Pea

ce

Sur

se: D

G R

EG

IO



A4.2 Efectul de pârghie al Fondurilor structurale asupra cheltuielilor publice i private în cadrul Obiectivului 1, 1994-1999 i 2000-2006

EUR

1994-1999* 2000-2006 Fonduri publice na ionale

pe Euro din FS Fonduri private pe Euro din FS

Fonduri na ionale publice pe Euro din FS

Fonduri private pe Euro din FS

BE 0,77 1,18 1,02 1,43

DE 0,37 1,53 0,58 0,02

EL 0,52 0,28 0,50 0,48

ES 0,51 :* 0,52 0,04

FR 0,54 0,23 0,88 0,33

IE 0,43 0,34 0,76 0,25

IT 1,40 :* 0,89 0,45

NL 2,49 1,42 2,15 0,55

AT 1,59 3,79 0,33 1,76

PT 0,42 0,30 0,60 0,46

UK 0,53 0,24 0,85 0,43

Total UE11 0,62 0,36 0,63 0,29

* bazat pe cheltuielile reale 1994-2000

ES, IT: for 1994-1999, fondurile publice na ionale includ fondurile private

EU11: dac excludem FI, SE

Surse: DG REGIO

A4.3 Împrumuturi BEI, 1989-2002

EUR milioane

1989-93 1994-99 2000-02

Împrumuturi totale în UE15 70,9 128,9 95,3

Dezvoltarea regional , din care 47,2 86,7 59,3

Împrumuturi Individuale 37,8 66,6 40,7

Împrumuturi globale 9,4 20,1 18,6

Media anual , din care 9,4 14,4 19,8

Obiectiv 1 5,0 6,8 10,5

Obiectiv 2 3,4 5,5 6,6

Mixte i altele 1,0 2,1 2,7

Împrumuturi totale în rile candidate, din care 1,7 9,3 9,2

Împrumuturi Individuale 1,3 8,4 7,8

Împrumuturi globale 0,4 0,9 1,4

Media anual 0,3 1,6 3,1

Surse: EIB i Comisia European



Tota

l pe

ca

tego

rii

% 33,8 5,1

1,4

6,5

0,7

1,9

9,5

2,7

6,0

23,1 6,8

3,1

1,3

7,0

4,9

41,3

19,8 3,5

12,8 1,2

3,9

1,8

100,

0

Tota

l UE

4590

3

6874

1905

8892 98

4

2553

1284

9

3706

8138

3137

8

9231

4237

1737

9473

6701

5616

9

2698

6

4723

1743

3

1663

5363

2504

1359

5510

0,0

UK

2500 13

5 33 205

102

157

1248 20

6

412

2014 49

3

384 96 510

530

1608 46

5

363

569

109

102

130

6252

14,0

SE

EU

R m

ilioa

ne

457 72 6 53 11 0

179 42 94 149 13 18 19 21 77 102 33 56 6 3 4 14 722

4,6

FI 596 83 23 80 6 75 201 8

119

259 67 19 19 65 89 44 11 11 7 7 8 14 913

0,5

PT 6368

1165 39

1

773

210

123

2638 38

9

678

3868 39

7

673 51

2473 27

3

8433

3211 49

6

2429 46

9

1827 36

019

02 90,

2

AT

190 17 5 14 1 23 76 36 19 48 29 3 2 1 12 16 0 8 4 4 0 7

261

0,7

NL 57 1 0 11 6 3 22 8 6 31 17 11 1 1 3 30 3 7 18 1 3 3

123

0,1

LU

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

IT

9838

1609 24

9

1552 18

5

235

2103

1404

2501

4005

1140 20

8

384

1552 72

2

7470

3134

1103

2721 26

9

243

809

2212 2

16,3

IE 910

122 32 42 99 0

306 56 252

844 50 210 10 409

165

1319 95

4

104

218 44 0 15

3088 2,

3

FR 1298 24

4 55 380 68 80 231

152 87

1237 99 20

6 25 787

120

1216 43

9 94 451 43 189 54

3805 2,

8

ES

1069

3

1543 88

4

2328 0

1084

2368 54

6

1940

8858

4162 53

1

240

1248

2678

1836

3

9128 80

2

6405 28

7

1740 18

2

3809

628

,0

EL 4587 98

5

127

1099 29

3

133

953

585

410

3975 76

6

729

345

1411 72

4

1184

1

6497

1496

2190 41

1

1247 55

9

2096

115

,4

DE

8041 86

9 98

2343 0

602

2370 23

5

1524

5902

1994

1218 54

6

935

1209

5664

3102 17

7

2373 11 0

353

1995

914

,7

DK 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0,0

BE

368 30 3 8 2 38 152 40 96 190 4 27 0 61 99 62 9 6 43 5 0 5

625

0,5

A4.

4 O

biec

tiv 1

: cla

sific

area

indi

cativ

a F

ondu

rilor

Str

uctu

rale

pe

cate

gorii

de

chel

tuie

li, 2

000-

2006

Med

iu p

rodu

ctiv

Agric

ultu

r

Silv

icul

tur

Dez

volta

rea

rura

l

Pesc

uit

Asis

ten

a în

trepr

inde

rilor

mar

i

Asis

ten

a ÎM

M &

arti

zana

t

Turis

m

DR

T

Res

urse

um

ane

Polit

icile

pie

ei m

unci

i

Inte

grar

e so

cial

Aciu

ni p

oziti

ve p

t. pi

aa

mun

cii p

t. fe

mei

Educ

aie

& fo

rmar

e pr

ofes

iona

l

Antre

pren

oria

t

Infra

stru

ctur

Tran

spor

t

Tele

com

unic

aii &

soc

ieta

tea

de in

form

are

Med

iu a

mbi

ant

Ener

gie

Soci

al &

sn

tate

Alte

le

TOTA

L Pa

rtea

din

aloc

rile

tota

le O

b. 1

(%)

Sur

se: D

G R

EG

IO



A4.5 Cheltuielile din Fondul structural pt. transport în cadrul Obiectivului 1, 2000-2006

% din total Drumuri 33,1C i ferate 29,4Autostr zi 16,5Transport urban 6,1Porturi 6,1Transport multimodal 3,9Aeroporturi 2,4Altele 2,0C i fluviale 0,4Sisteme de Transport Inteligent 0,3Total 100,0

Surse: DG REGIO

A4.6 Efecte macroeconomice ex post asupra politicii structurale 1994-1999: rezultatele simula iilor HERMIN

% diferen a de la linia de baz f r politic în 1999

Grecia Spania Irlanda Portugalia Germania E. Irlanda N. PIB 2,2 1,4 2,8 4,7 3,9 1,3 Produsul industriei u oare 3,4 3,7 4,7 10,6 3,2 0,6Produsul serviciilor de pia 2,4 1,2 2,4 4,8 4,4 2,2 Investi ii fixe * 18,1 9,1 12,1 24,8 7,8 1,2Productivitatea muncii * 2,3 2,1 2,2 6,6 1,2 0,5 Ocupare* 1,0 1,5 4,7 3,7 2,0 0,1

* doar sectorul industriei u oare

Surse: DG REGIO



A4.7 Efectul politicii structurale asupra infrastructurii fizice i a capitalului uman, 1994-2010: rezultatele simul rilor HERMIN

% diferen a de la linia de baz f r politic în 2010 Ani Grecia Spania Irlanda Portugalia Germania E. Irlanda N. Fizic Uman Fizic Uman Fizic Uman Fizic Uman Fizic Uman Fizic Uman

1993 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 1994 1,1 1,0 1,2 0,7 1,1 1,5 3,5 3,8 0,9 0,4 0,1 0,31995 2,7 1,9 2,3 1,4 2,3 2,9 6,3 7,2 1,6 0,8 0,2 0,5 1996 3,9 2,7 3,3 2,0 3,3 4,1 8,8 11,0 2,3 1,2 0,4 0,81997 4,9 3,5 4,3 2,6 4,3 5,5 11,0 14,2 2,9 1,5 0,5 1,0 1998 6,0 4,1 5,4 3,4 5,1 6,6 13,2 17,4 3,5 1,8 0,6 1,21999 7,0 4,8 6,5 4,0 5,8 7,6 15,3 20,5 4,0 2,1 0,7 1,4 2010 4,8 2,8 4,6 2,1 2,5 4,1 8,7 11,5 2,0 1,2 0,6 0,8

Surse: DG REGIO

A4.8 Efectele comer ului asupra interven iilor Obiectiv 1, 2000-2006

R spândirea la rile UE * (% din interven iile Ob. 1)

R spândirea la rile non-UE * (% din interven iile Ob. 1)

Grecia 42,6 3,8Spania 14,7 13,2Irlanda 26,7 11,1Portugalia 35,2 6,7Noile Landuri 18,9 9,4Mezzogiorno 17,4 8,6Total 24,3 9,1

* Importuri ca % din cheltuielile din cadrul Fondurilor Structurale

Surse: Eurostat, Tabele Input-output



Tota

l pe

cate

gorii

% 29

,1 0,4

0,1

4,5

0,1

1,1

14,6 3,7

4,5

0,1

53,3

15,6

11,3 4,1

10,5

11,8

14,1 3,5

1,7

7,5

0,4

0,7

0,3

3,4

100,

0

Tota

l U

E

1691

324

8 8426

01 46 662

8456

2168

2594 53

3096

390

7565

7123

9860

7668

4381

9820

3710

0643

43 229

424

159

1981

5805

510

0,0

UK

3469 0 0

211 5 13

2884 13

921

9 056

4112

6916

34 366

1418 95

477

9 82 165

478 8 45 0

435

1032

41,

3

SE

EU

R m

ilioa

ne

414 12 1 63 2 2

222 56 56 0

902

193

146 63 152

349

136 52 40 35 4 6 0 49

1501

17,8

FI 442 11 3 71 1 10 202 40 103 0

594

149 81 41 136

187

130 29 32 65 2 1 0 42

1208 2,

6

PT 309 26 9

182 5 3 60 9 15 0

204 10 53 19 60 62 203 73 11 60 11 46 2 18 733

2,7

AT 770 3 1 84 0

147

265

137

132 0

710

264

140 83 102

121 69 8 15 29 11 6 0 38

1587 2,

1

NL 573 0 0

187 1 7

265 92 21 0

2149 80

874

5 21 505 71 340 38 58 228 0 15 0 38

3101 5,

3

LU 21 0 0 2 0 3 3 3 10 0 46 18 15 2 5 6 24 1 1 16 5 0 0 2 92 0,2

IT

1605 18 5

247 3 9

867

328

104 25

4367

1429 26

645

111

9110

3011

13 251 98 696 28 40 0

429

7514

12,9

IE 70 3 1 51 2 0 7 1 6 0 53 7 14 2 18 11 32 21 3 7 1 0 0 415

90,

3

FR 3361 42 13 44

3 18 196

1324 78

551

1 3058

3110

7414

96 342

1545

1373

2259 59

328

711

23 70 72 114

414

1186

420

,4

ES 2177 30 17 56

0 0 58 621 58 832 0

3280

1025 44

129

821

613

0015

23 501 68 792 32 130 0 61

7041

12,1

EL 294 45 3

144 8 3 50 30 11 0

206 45 30 20 48 63 327

169 40 68 14 36 0 32 858

1,5

DE

2806 28 3

317 0

158

1489 34

446

7 057

0023

8711

45 581

542

1046 99

819

1 74 662 34 15 22 334

9838

16,9

DK 153 0 0 25 0 11 39 43 35 0

597

235

142 0 54 166 41 5 20 8 4 3 0 32 822

1,4

BE 451 29 28 14 3 41 159

103 73 0

683

165

222

108 84 105

225 22 94 73 7 9 21 55

1414 2,

4

A4.

9 N

on-O

biec

tiv 1

: cla

sific

area

indi

cativ

a F

ondu

rilor

Str

uctu

rale

pe

cate

gorii

de

chel

tuie

li, 2

000-

2006

Med

iu p

rodu

ctiv

A

gric

ultu

rS

ilvic

ultu

rD

ezvo

ltare

a ru

ral

Pes

cuit

Asi

sten

a în

trepr

inde

rilor

mar

i A

sist

ena

ÎMM

& a

rtiza

nat

Turis

m

DR

TA

ltele

Res

urse

um

ane

P

oliti

cile

pie

ei m

unci

i In

tegr

are

soci

alA

ciu

ni p

oziti

ve p

t. pi

aa

mun

cii p

t. fe

mei

E

duca

ie &

form

are

prof

esio

nal

Ant

repr

enor

iat

Infr

astr

uctu

rTr

ansp

ort

Tele

com

unic

aii

& s

ocie

tate

a de

info

rmar

e M

ediu

am

bian

t E

nerg

ieS

ocia

l & s

nta

teA

ltele

Alte

leTO

TAL

Part

ea d

in a

loc

rile

tota

le O

b. 1

(%)

Sur

se: D

G R

EG

IO



A4.10 Atribuirea Fondului Structural pentru dezvoltarea rural , 2000-2006

Sec ia FEOGA-Orientare ERDF

EUR milioane % din total EUR milioane % din total

Agricultur 6786 39,1 88 6,3

Silvicultur 1842 10,6 27 1,9

Promovarea adapt rii dezvolt rii zonelor rurale 8712 50,2 1276 91,8

din care in afar de agricultur i silvicultur 2588 14,9 664 47,8

Surse: DG REGIO

A4.11 Angajamentele din cadrul Fondurilor Structurale în noile ri Membre, 2004-2006*

EUR milioane, pre uri1999CY CZ EE HU LT LV MT PL SI SK % din total

Obiectiv 1 0 1286 329 1765 792 554 56 7321 210 921 61,0

Obiectiv 2 25 63 0 0 0 0 0 0 0 33 0,6

Obiectiv 3 (afar de Ob. 1) 20 52 0 0 0 0 0 0 0 40 0,5

Instrumentul pt. Pescuit (FIFG) 3 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0,0

Interreg 4 61 9 61 20 14 2 196 21 37 2,0

Equal 2 28 4 27 11 7 1 119 6 20 1,0

Fondul de Coeziune 48 836 276 994 544 461 20 3733 169 510 35,0

Total 101 2328 618 2847 1366 1036 79 11369 405 1560 21708

* Clasificarea pe ar e indicativ

Surse: DG REGIO

A4.12 Clasificarea indicativ a angajamentelor din cadrul Fondului Structural în noile ri Membre, 2004-2006

% din total CY CZ EE HU LT LV MT PL SI SK

Infrastructura de baz 16,9 37,2 16,4 39,4 32,6 14,1 40,5

Competitivitate/Industrie i Întreprinderi 17,9 19,7 21,5 25,3 25,0 60,0 15,2 57,5 14,5

Dezvoltarea resurselor umane 21,9 20,5 28,2 18,3 21,2 17,0 17,8 31,9 27,2

Agricultur , Dezvoltarea rural i Pescuit 67,5 12,0 18,7 15,9 15,3 18,5 11,0 16,7 9,9 17,7

Dezvoltarea regional 31,2 18,0 10,0 35,9

Restructurare urban 30,0

Altele* 2,5 3,9 1,7 2,7 2,0 0,3 0,8

Total 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0

* inclusiv Asisten a Tehnic Surse: DG REGIO

Documents

Partea 4 — Impactul úi valoarea ad ugat a politicilor ... · Partea 4 — Impactul úi valoarea ad ugat a politicilor structurale 138 AL TREILEA RAPORT DE COEZIUNE ECONOMIC ùI