Pƒrin›ii fondatori ai UE

  • View
    221

  • Download
    4

Embed Size (px)

DESCRIPTION

În urmă cu peste o jumătate de secol, un grup de lideri vizionari a iniţiat crearea Uniunii Europene în care trăim astăzi. Fără energia și motivaţia lor, nu ne-am mai bucura de acest spaţiu al păcii și stabilităţii despre care credem deseori că ni se cuvine de drept. Oameni cu preocupări diverse, de la luptători ai mișcării de rezistenţă, până la avocaţi, părinţii fondatori au fost animaţi de același ideal: crearea unei Europe unite, pașnice și prospere. Această publicaţie vă prezintă povestea a 11 dintre părinţii fondatori ai UE. Mulţi alţii s-au dedicat însă neobosiţi proiectului european. Broșura face parte din seria „Să înțelegem politicile Uniunii Europene”. Aceasta explică modul în care acționează UE în diverse domenii de competență, din ce motive și cu ce rezultate.

Text of Pƒrin›ii fondatori ai UE

  • Prinii fondatori ai UE

    S N E L E G E M P O L I T I C I L E

    U N I U N I I E U R O P E N E

  • S nelegem politicile Uniunii EuropenePrinii fondatori ai UE

    Comisia EuropeanDirecia General ComunicarePublicaii1049 BruxellesBELGIA

    Manuscris finalizat n mai 2012

    Ilustraii de pe copert i de la pagina 2: UE, Corbis

    28 p. 21 29,7 cmISBN 978-92-79-28708-4doi:10.2775/99481

    Luxemburg: Oficiul pentru Publicaii al Uniunii Europene, 2013

    Uniunea European, 2013Reproducerea este autorizat. Pentru orice utilizare sau reproducere a fiecrei fotografii n parte, trebuie s se solicite direct permisiunea deintorilor drepturilor de autor.

    Broura face parte din seria S nelegem politicile Uniunii Europene.

    Aceasta explic modul n care acioneaz UE n diverse domenii de competen, din ce motive i cu ce rezultate.

    Pentru a citi i descrca brourile disponibile, accesai:http://europa.eu/pol/index_ro.htm

    S NELEGEM POLITICILE UNIUNII

    EUROPENE

    Afaceri externe i securitate Afaceri maritime i pescuit

    Agenda digital Agricultur

    Ajutor umanitar i protecie civil Buget

    Cercetare i inovare Comer

    Concuren Consumatori

    Cultur i audiovizual Dezvoltare i cooperare

    Educaie, formare, tineret i sport Energie

    Extindere Fiscalitate

    ntreprinderi Justiie, cetenie, drepturi fundamentale

    Lupta mpotriva fraudei Mediu

    Migraie i azil Ocuparea forei de munc i afaceri sociale

    Piaa intern Politic regional Politici climatice

    Sntate public Securitatea la frontiere

    Siguran alimentar Transport

    Uniunea economic i monetar (UEM) i moneda euro Vam

    Cum funcioneaz UEEuropa 2020: Strategia de cretere a Europei

    Prinii fondatori ai UE

  • KonradAdenauer

    JosephBech

    Johan Willem Beyen

    Winston Churchill

    Alcide De Gasperi

    Walter Hallstein

    Sicco Mansholt

    Jean Monnet

    Robert Schuman

    Paul-Henri Spaak

    Altiero Spinelli

    n urm cu peste o jumtate de secol, un grup de

    lideri vizionari a iniiat crearea Uniunii Europene n

    care trim astzi. Fr energia i motivaia lor, nu

    ne-am mai bucura de acest spaiu al pcii i

    stabilitii despre care credem deseori c ni se

    cuvine de drept. Oameni cu preocupri diverse, de

    la lupttori ai micrii de rezisten, pn la

    avocai, prinii fondatori au fost animai de

    acelai ideal: crearea unei Europe unite, panice i

    prospere. Aceast publicaie v prezint povestea

    a 11 dintre prinii fondatori ai UE. Muli alii s-au

    dedicat ns neobosii proiectului european.

    Prinii fondatori ai UE

    P R I N I I F O N D A T O R I A I U E

  • S N E L E G E M P O L I T I C I L E U N I U N I I E U R O P E N E

  • Prinii fondatori ai UE

    Primul cancelar al Republicii Federale Germania, care s-a aflat n fruntea acestui nou stat din 1949 pn n 1963, a schimbat mai mult dect oricine altcineva Germania postbelic i cursul istoriei europene.

    Asemenea multor oameni politici ai generaiei sale, Adenauer i dduse seama, dup Primul Rzboi Mondial, c pacea durabil nu poate fi garantat dect de o Europ unit. Experienele trite n timpul celui de-al treilea Reich, cnd a fost ndeprtat de naziti din funcia de primar al oraului Kln, nu au fcut dect s-i ntreasc aceast convingere.

    Pe parcursul a numai ase ani (1949-1955), Adenauer a realizat obiective de politic extern de mare amploare, destinate s stabileasc legturi ct mai strnse ntre Germania i aliana occidental: aderarea la Consiliul Europei

    (1951), crearea Comunitii Europene a Crbunelui i Oelului (1952), intrarea Germaniei n NATO (1955).

    O piatr de temelie a politicii externe a lui Adenauer a fost reconcilierea cu Frana. Colaborarea sa cu preedintele francez Charles de Gaulle a marcat un moment de cotitur n istoria Europei: n 1963, Frana i Germania, odinioar rivale de nempcat, au semnat un tratat de prietenie care a reprezentat unul dintre cele mai importante repere ale integrrii europene.

    Konrad Adenauer: democrat pragmatic i unificator neobosit

    Konrad Adenauer 1876 1967

    U

    niun

    ea E

    urop

    ean

    Om politic german

    Konrad Adenauer s-a nscut n oraul catolic Kln, la data de 5

    ianuarie 1876, ntr-o familie de origine modest, dar caracterizat

    de ordinea i disciplina insuflat de tatl su. S-a cstorit n 1904

    cu fiica unei familii influente din Kln, ceea ce i-a permis s intre

    n contact cu oameni politici locali i s se implice astfel i n viaa

    politic. A profitat din plin de talentul su politic, n calitate de

    membru al Partidului Catolic Zentrum,iar cariera sa a luat avnt,

    Adenauer devenind primarul oraului Kln n 1917. Aceast poziie

    a nsemnat i implicarea n proiecte mari, cum ar fi construirea

    primei autostrzi din Germania, ntre Kln i Bonn. Determinarea

    i tenacitatea sa au fost unanim apreciate. Distanndu-se n mod

    clar de convingerile politice extreme care au avut muli adepi n

    generaia sa, Adenauer i-a luat angajamentul de a le insufla

    cetenilor diligen, ordine, precum i valorile i nvturile cretine.

    nc de la sfritul anilor 20, Partidul Nazist a nceput o campanie

    de defimare la adresa lui Adenauer. Acesta a fost acuzat de

    sentimente antigermane, de risipirea fondurilor publice i de simpatie

    fa de micarea sionist. Atunci cnd n 1933, dup ce nazitii

    ajunseser la putere, a refuzat s decoreze oraul cu svastici cu

    ocazia unei vizite a lui Hitler, Adenauer a fost demis din funcie, iar

    conturile bancare i-au fost ngheate. Era acum omer, fr adpost

    i fr venituri, dependent de bunvoina prietenilor i a bisericii.

    Chiar dac nu a mai aprut pe scena public n timpul rzboiului, a

    fost totui arestat n mai multe rnduri. Dup tentativa euat de

    a-l asasina pe Hitler n 1944, Adenauer a fost nchis n renumita

    nchisoare a Gestapoului din Brauweiler, Kln.

    RO

  • Prinii fondatori ai UE

    Adenauer dnd mna cu Charles de Gaulle n 1961.

    Dup rzboi, Adenauer a fost repus n funcia de primar al oraului

    Kln de ctre americani, dar a fost ndeprtat la scurt timp de ctre

    britanici, cnd oraul a fost transferat n zona de ocupaie britanic.

    Astfel, Adenauer a avut timp s se dedice nfiinrii Uniunii Cretin-

    Democrate (UCD), prin care a sperat s unifice germanii protestani

    i catolici ntr-un singur partid. n 1949, a devenit primul cancelar

    al Republicii Federale Germania (Germania de Vest). Iniial, s-a

    crezut c Adenauer va fi cancelar doar pentru o perioad scurt

    de timp, avnd n vedere c avea deja 73 de ani la acea vreme.

    Cu toate acestea, n ciuda prerii generale, Adenauer (supranumit

    Der Alte, sau Btrnul) a continuat s ocupe aceast funcie n

    urmtorii 14 ani, devenind astfel nu numai cel mai tnr primar

    al oraului Kln, ci i cel mai n vrst cancelar pe care l-a avut

    Germania vreodat. Sub conducerea sa, Germania de Vest a devenit

    o democraie stabil i a ajuns la o reconciliere de durat cu rile

    vecine. Cancelarul a reuit s recapete o parte din suveranitate

    pentru Germania de Vest prin integrarea rii n comunitatea euro-

    atlantic, aflat n curs de dezvoltare (NATO i Organizaia pentru

    Cooperare Economic European).

    Contribuia la integrarea european

    Experienele trite n timpul celui de-al Doilea Rzboi Mondial

    l-au transformat pe Adenauer ntr-un susintor al realismului

    politic. Opiniile sale cu privire la rolul Germaniei n Europa au fost

    puternic influenate de cele dou rzboaie mondiale i de secolul

    de ostilitate dintre Germania i Frana. Prin urmare, i-a ndreptat

    atenia asupra promovrii ideii de cooperare paneuropean.

    Adenauer a fost un mare promotor al Comunitii Europene a

    Crbunelui i Oelului, a crei creare a fost propus prin intermediul

    Declaraiei Schuman din 9 mai 1950, precum i al tratatului

    instituind Comunitatea Economic European, din martie 1957.

    Opiniile lui Adenauer cu privire la Europa s-au bazat pe ideea c o

    Europ unit este esenial pentru instaurarea stabilitii i a unei

    pci durabile. Din acest motiv, a lucrat nencetat la reconcilierea

    Germaniei cu fotii si dumani, n special cu Frana. Mai trziu, n

    1963, Tratatul de la lyse, cunoscut i sub numele de Tratatul de

    prietenie, a pecetluit reconcilierea. Odat cu aceasta, Germania i

    Frana au pus bazele unor relaii care au marcat sfritul ctorva

    secole de rivalitate.

    Datorit talentului su politic, determinrii, pragmatismului i

    viziunii clare asupra rolului Germaniei ntr-o Europ unit, Adenauer

    a fcut tot posibilul pentru ca Germania s devin i s rmn

    o societate liber i democratic. Acest lucru nu numai c nu

    este pus la ndoial, ci este profund integrat n spiritul societii

    germane moderne.

    Konrad Adenauer este una dintre figurile cele mai remarcabile

    din istoria european. Pentru el, o Europ unit nu nsemna doar

    pace, ci i o modalitate de reintegrare a Germaniei post-naziste

    n viaa internaional. Europa, aa cum o tim astzi, nu ar fi fost

    posibil fr ncrederea pe care Adenauer le-a insuflat-o i altor

    state europene prin practicarea unei politici externe consecvente.

    Iar realizrile sale continu s fie recunoscute de ctre germani

    avnd n vedere c, n 2003, Konrad Adenauer a fost votat drept

    cea mai mare personalitate german a tuturor timpurilor.

    U

    niun

    ea E

    urop

    ean

  • Prinii fondatori ai UE

    Joseph Bech a fost politicianul luxemburghez care a contribuit la nfiinarea Comunitii Europene a Crbunelui i Oelului, la nceputul an