aa1

123

PARCUL NATURAL BALTA MICA A BRAILEI

Balta Mica a Brailei, zona umeda de interes international (sit RAMSAR), este ultimul vestigiu ramas in regim natural de inundatie pe cursul inferior al Dunarii, dupa desecarea fostei Delte Interioare (Balta Brailei si Balta Ialomitei), care conserva in present complexe de ecosisisteme acvatice si terestre intr-o forma apropiata de cea initiala.

Parcul Natural Balta Mica a Brailei seintinde pe o suprafata de 24555 hectare, inclusiv bratele Dunarii si zonele dig-mal, este situat in lunca inundabila s Dunarii, intre Campia Brailei si Insula Mare a Brailei. Delimitarea este urmatoarea:

In partea de Nord, extremitatea din aval al Insulei Fundu Mare la kilometrul 175 pe Dunare, in dreptul Municipiului Braila In partea Sudica se afla extremitatea Ostrovului Constantin, km 237 pe Dunare langa podul Giurgeni Vadu - Oii La Vest este digul care protejeaza Campia Baraganului intre municipiul Braila si Podul Giurgeni Vadu -Oii. Si in partea de Est digul care protejeaza Insula Mare a Brailei, continuandu-se pe digul dobrogean de la podul Giurgeni Vadu-Oii pana la locul unde se desparte bratul Macin din bratul Valciu

Cai de acces in parc:

Singurul mod de a ajunge in Parcul Natural Balta Mica a Brailei este traversarea bratelor Dunarii cu ambarcatiuni mici sau cu bacul, avand puncte de plecare localitatile din jurul Baltii Mici a Brailei. Balta Mica are doua porti principale de acces: mun. Braila la nord si drumul european E60 de la ambele capete ale Podului Giurgeni Vadu Oii Accesul in localitatile invecinate parcului se face pe drumuri judetene si comunale, iar punctul principal de plecare este orasul Braila, dupa cum urmeaza: Braila Marasu, pe DJ212A, 56 km; Braila-Stancuta, pe DJ 212, 52 km; Braila-Chiscani, 10 km; Braila Gropeni, 23 km.

Zona umeda a Dunarii in Romania, pana in anul 1964, ocupa 3.322 km2 si formau o autentica delta. Grigore Antipa sustinea in 1910 ca Dunarea de la intrarea in tara si pana la Marea Neagra avea o zona inundabila de 891.232 ha, din care daca se scade suprafata Deltei (404.748 ha), rezulta ca Lunca Dunarii ca formatie geomerfologica distincta, se intindea pe 4.865 km2. Din aceasta, fosta Balta a Brailei ocupa 149.000 ha din care o jumatate cu Domeniul Brailei este prezentata in imaginea alaturata.

Obiective turistice:

Insula Harapu are o suprafata de 252 ha , din care 229 ha padure si 21 ha iezerul Harapu. Distanta pana la mun. Braila este de 1 km. Pe malul bratului Harapu sunt plaje neamenajate si locuri pentru pescuit sportiv unde se practica turism de week-end.

Insula Calia are o suprafata de 685 ha, din care 466 padure si 219 luciu de apa ( iezerele Lupu si Tabacaru ). Accesul se face dinspre comuna Gropeni ( 2 Km pana la DJ 212), importanta turistica si ornitologica pentru Ardeidae sp.

Insula Fundu Mare are o suprafata de 1899 ha, din care 965 padure iar 934 ha luciu de apa (lacurile Chiriloaia, Stan, Misaila si Bratusca). Remarcabile din punct de vedere turistic sunt zona de conservare speciala de 857 ha din sudul insulei si colonia de cormorani, starci si egrete de la Chiriloaia, de interes ornitologic si cuiburile de codalb din sudul insulei. Colonia mixta de starci, egrete si cormorani aflata la numai 4 km de municipiul Braila a fost apreciata in mod deosebit de guvernatorul Siciliei, dr. Salvatore Cuffaro si de de prof. H. Alvaro de la Universitatea din Madrid.

Insula Chiciul Orbului are o suprafata de 305 ha din care 245 ha padure si 60 luciu de apa (iezerul Orbu, areal preferat de coloniile de pelicani). Bratul Orbu este preferat de impatimitii pescuitului sportiv. Accesul la bratul Orbu, 4 km la DJ 212

Ostrovul Cracanel are o suprafata de 1080 ha din care:780 ha padure si 300 ha luciu de apa ( iezerele Ciontu, Chioru si Sutanu). In prezent se desfasoara importante lucrari de reconstructie ecologica prin renaturare cu plopi autohtoni.

Insula Mica a Brailei, cea mai importanta sub aspect stiintific si turistic din salba celor 7 insule, are o suprafata de 9559 ha, din care 6566 ha padure si 2921 ha luciu de apa (include 18 iezere). Accesul cel mai usor este prin Stancuta DJ 212, 4 km, Gropeni DJ 212, Giurgeni sau Harsova E60. Din punct de vedere al activitatii turistice, prezinta un interes deosebit partea din aval a insulei, zona Popa, si jumatatea din amonte a Insulei Mici: zona de protectie speciala Egreta. In partea din aval a Insulei Mici a Brailei, firma Ocmava, concesionara a punctului piscicol Navodari de la Compania Nationala de Pescuit, si-a propus sa dezvolte turismul de cherhana cu posipilitati de cazare in balta. Tot aici turistii pot vizita colonia mixta de cormorani, egrete si starci si lebedele de pe lacul Cucova.

Pe aceste lacuri Casa de Productie Cinematografica Rosso Fuoco a realizat o parte a unui documentar in memoria scriitorului Italian Primo Levi, film comandat de RAI Cultural si Ministerul Culturii din Italia. A doua zona de conservare speciala, in suprafata de 4.225 ha este situata in sudul Insulei Mici a Brailei. Ca infrastructura turistica, aici exista cabanele Egreta (14 locuri) si Gura Garlutei (6 locuri), trei turnuri observator pentru birdwathing si trei trasee marcate. Pentru viitor, firma de turism Contara, proprietara fostului punct piscicol Chirchinetu, propune realizarea Complexului turistic si de cercetare Punto a capo, iar administratia parcului promoveaza proiectele Sat de vacanta Gura Garlutei, beneficiar Consiliul Local Bertestii de Jos si ferme agroecoturistice la Bandoiu si Marasu.

Ostrovul Varsatura cu o suprafata de 1234 ha, din care 1219 ha padure cu numai 12 ha luciu de apa, constituie un excelent loc de refugiu pentru caprioare si mistreti in timpul viiturilor mari. Accesul, 3 km de la Podul Giugeni Vadu Oii (E 60)

Fiecare dintre cele 7 insule reprezinta o entitate geo-morfologica distincta, cu microrelief de lunca distribuit pe o amplitudine altitudinala de 6 m, de la varful de grind pana la fundul de lac. Aceasta variatie altitudinala determina la randul ei o diversitate de habitate acvatice terestre si mixte caracteristice pentru fiecare insula in parte care este inundata la cote diferite ale Dunarii. De aceea fiecare dintre cele 7 insule reprezinta o atractie turistica particulara.

in partea din aval a Insulei Mici a Brailei, firma Ocmava, concesionara a punctului piscicol Navodari de la Compania Nationala de Pescuit, si-a propus sa dezvolte turismul de cherhana cu posipilitati de cazare in balta. Tot aici turistii pot vizita colonia mixta de cormorani, egrete si starci si lebedele de pe lacul Cucova. Pe aceste lacuri Casa de Productie Cinematografica Rosso Fuoco a realizat o parte a unui documentar in memoria scriitorului Italian Primo Levi, film comandat de RAI Cultural si Ministerul Culturii din Italia.

A doua zona de conservare speciala, in suprafata de 4.225 ha este situata in sudul Insulei Mici a Brailei. Ca infrastructura turistica, aici exista cabanele Egreta (14 locuri) si Gura Garlutei (6 locuri), trei turnuri observator pentru birdwathing si trei trasee marcate. Pentru viitor, firma de turism Contara, proprietara fostului punct piscicol Chirchinetu, propune realizarea Complexului turistic si de cercetare Punto a capo, iar administratia parcului promoveaza proiectele Sat de vacanta Gura Garlutei, beneficiar Consiliul Local Bertestii de Jos si ferme agroecoturistice la Bandoiu si Marasu

Plutica (Nymphoides peltata)

Starc pitic (Ixobrychus minutus)

Pescarasul albastru (Alcedo athis)

Cuib lisita (Fulica atra)

Colonie cormorani (Phalacrocorax sp.)

Cormoranul mare (Phalacrocorax carbo)

Corcodel cu gat rosu (Podiceps grisegena)

Pescarus argintiu (Larus argentatus)

Starc de noapte (Nycticorax nycticorax)

Ciocintors