Upload
truongdiep
View
329
Download
11
Embed Size (px)
Citation preview
PANOURI
FONOABSORBANTE
Ȋn urma studiilor efectuate, pentru reducerea zgomotului pe calea ferată, au fost adoptate următoarele soluţii:
• montarea de-a lungul şinei de panouri antizgomot;
• micşorarea neregularităţilor roţilor şi ale şinelor;
• introducerea de saboţi de frână din materiale compozite pentru vagoanele de marfă;
• introducerea unor noi tipuri de linii etc.
Panouri fonoabsorbante
Conform Acordului de Mediu emis de Agenţia Regională
pentru Protecţia Mediului, „se vor amplasa panouri
fonoabsorbante şi de protecţie, minimizând impactul
zgomotului asupra populaţiei cauzat de traficul feroviar
pentru zonele ȋn care se găsesc case de locuit, aflate la o
distanţă mai mica de 50m faţă de calea ferată.
Panourile fonoabsorbante se vor amplasa după caz, pe partea dreaptă-stangă a căii ferate, ȋn lungul
acesteia la o distanţă de 3,30m, distanţă masurată de la faţa panoului fonoabsorbant până la axul CF cel
mai apropiat, ȋn spatele stâlpilor de contact.
Se vor folosi panouri fonoabsorbante agrementate AFER şi care trebuie să aibă categoria de performanţă
de absorbţie A3, conform SREN 1793-1-1999.
Calculul ȋnălţimii panourilor fonoabsorbante
Ȋn calculul ȋnălţimii panourilor fonoabsorbante s-a ţinut cont de poziţionarea panourilor faţă de calea
ferată (ao), distanţa (12-50m) pană la cea mai apropiată proprietate, ȋnălţimea imobilului, precum şi
profilul căii ferate.
Condiţiile impuse pentru determinarea ȋnălţimii panourilor fonoabsorbante sunt:
hpanou > 𝐻𝑥 𝑎𝑜
𝑎𝑜𝑥𝑏𝑜
a > hef
b > hef
Calculul ȋnălţimii panoului fonoabsorbant s-a efectuat cu datele de intrare (ȋnălţime maximă bloc, casă,
distanţă minimă sursă – panou) cele mai defavorabile.
Ȋnălţimea panourilor fonoabsorbante rezultată din calcul este de 2.50m faţă de NSS proiectat.
Experienţa internaţională a demonstrat că, folosind panouri fonoabsorbante, pentru locuinţele situate la
mai puţin de 50 m de calea ferată, intensitatea zgomotului se poate reduce cu circa 50%. Dar tot
experienţa arată că aceste panouri sunt prea scumpe şi, ȋn plus, constituie obstacole vizuale.
Ȋncercări aplicate panourilor, conform SR EN 1793-1,2
Panourile fonoabsorbante, trebuie să corespundă atât ȋncercărilor de dimensiuni, culoare, greutate, dar mai ales
ȋncercărilor gradului de absorbţie şi izolaţie, care sunt de altfel cele mai importante caracteristici, conform
SR EN 1793-1,2.
Tipuri de panouri fonoabsorbante – după cum urmează:
• Panouri fonoabsorbante ecologice
• Panouri fonoabsorbante fotovoltaice, capabile să producă curent pentru
iluminarea drumurilor
STÂLPII DE SUSŢINERE
Pentru susţinerea panourilor fonoabsorbante şi a plăcii de bază se utilizează profile metalice zincate tip
HEA140, 160 şi 200.
Profilele HEA trebuie să fie nedeformate, fără defecte, găuri sau rugină. Protecţia anticorozivă se va face
pe toată suprafaţa expusă mediului ȋnconjurător, cu un strat de acoperire de min. 80 microni.
Panourile se rulează ȋntre aceste profile, fără a se utiliza şuruburi.
FUNDAŢIILE STÂLPILOR
Fundaţiile stâlpilor de susţinere se dimensionează ȋn funcţie de: teren (studiu geotehnic), de ȋncarcarile
din vânt, de greutatea proprie a panourilor şi stâlpului, de lăţimea de lucru a parapetului, de categoria
drumului, etc.
Fundaţiile stâlpilor de susţinere pot fi continue sau izolate.
Fundaţii continue din beton armat
Ȋn ţările europene (Italia, Austria, Spania, etc) se utilizează frecvent fundaţii continue din beton armat
pentru fixarea stâlpilor de susţinere.
Fundaţii izolate
Ȋn aceasta categorie a fundaţiilor izolate, am ȋntâlnit până ȋn prezent următoarele tipuri de fundaţii:
Fundatii izolate circulare din beton armat
Fundaţiile de tip circular cu un diametru de 800 mm şi o adâncime aproximativă de 4m, se folosesc ȋn
cadrul panourilor fonoabsorbante utilizate la calea ferată, având o deschidere de 4-5ml.
Ȋn cazul drumurilor şi autostrăzilor, se folosesc fundaţii cu un diametru de 600 mm, având o adâncime de
la 2-3 m, ȋn funcţie de ȋnălţimea peretelui, deschidere 3-4ml.
Stâlpii se ȋncastrează ȋn fundaţia din beton armat 0,5-1,0 m.
Fundaţii izolate circulare din ţeavă din oţel
Se utilizează ȋn general tuburi din oţel cu diametrul de 510x8 mm şi ȋnălţime de 3m. Ȋn acest tub se va
turna un strat de beton, ȋn care se va ȋncastra profilul HEA.
Baterea tuburilor din oţel se realizează cu mijloace mecanice, pe o adâncime de 3 m, menţinându-se
verticalitatea pe toată durata baterii.
Fundaţii izolate din şuruburi de tip Krinner
Fundaţiile ȋnşurubate KSF- Krinner, din oţel, care se introduc ȋn sol prin ȋnşurubare cu maşină specială
KRINNER KR E 20 Driver Z1.
Evaluarea capacităţii portante se face pe bază de model de analiză structurală, după catalog.
LEGISLAŢIA ÎN DOMENIUL POLUĂRII FONICE
În multe ţări membre UE există norme de calitate sonoră a mediului, ca de pildă: Directiva 2002/49/EC, ,
HG nr. 321/2005 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental, HG nr. 321/2005), OM nr.
1258/2005 pentru stabilirea unităţilor responsabile cu elaborarea hărţilor de zgomot pentru căile ferate,
drumurile şi aeroporturile aflate în administrarea lor, a hărţilor strategice de zgomot şi a planurilor de
acţiune aferente acestora.
Legislatia din România care reglementează poluarea sonoră este următoarea:
• Legea nr. 265/2006 pentru aprobarea O.U.G. nr. 195/2005 privind protecţia mediului;
• H.G. nr. 321/2005 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental;
• Ordinul nr. 536/97 al ministrului sănătăţii pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de
viaţă al populaţiei;
• Ordinul nr. 678/1344/915/1397/2006 pentru aprobarea Ghidului privind metodele interimare de calcul al indicatorilor de
zgomot pentru zgomotul produs de activităţile din zonele industriale, de traficul rutier, feroviar şi aerian din vecinătatea
aeroporturilor;
• H.G. nr. 674/2007 pentru modificarea si completarea H.G. nr. 321/2005 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului
ambiental;
• STAS 10009 – 88 Acustica urbană. Limite admisibile ale nivelului de zgomot;
• STAS 6161/3 – 89 Determinarea nivelului de zgomot in localităţile urbane. Metodă de determinare;
• STAS 6156 – 86 Protecţia împotriva zgomotului în construcţii civile şi social-culturale. Limite admisibile şi parametrii
de izolare acustică;
• SR ISO 1996/1,2,3:1995 Acustică. Caracterizarea şi măsurarea zgomotului din mediul inconjurător;
• SR ISO 9613/2:2006 Acustică. Atenuarea sunetului propagat în aer liber. Metodă generală de calcul;
• SR ISO 8297 – 1999 Acustică. Determinarea nivelurilor de putere acustică ale instalaţiilor cu multe surse pentru
evaluarea nivelurilor de presiune acustică din mediul inconjurător. Metoda tehnică;
• STAS 12025-1:81 Acustica in construcţii. Efectele vibraţiilor produse de traficul rutier asupra clădirilor sau părţilor de
clădiri. Metode de măsurare;
• SR 12025-2:94 Acustica in construcţii. Efectele vibraţiilor asupra clădirilor sau părţilor de clădiri. Limite admisibile;
• STAS 10183/1,2,3,4-75 Acustica in transporturi. Supravegherea zgomotelor produse de avioane pe aeroporturi si in
vecinatatea acestora.
VA MULTUMESC !