Ortezarea in Afectiunile Neurologice

  • View
    365

  • Download
    4

Embed Size (px)

Text of Ortezarea in Afectiunile Neurologice

ORTEZAREA IN AFECTIUNILE NEUROLOGICEAfectiunile neurologice in care se folosesc orteze sunt multiple: Leziunea de neuron motor central Leziunea de neuron motor periferic Scleroza multipla, Boala Parkinson, Pareza de nerv sciatic popliteu .a. I. Leziunile de neuron motor central Paraliziile cerebrale FORME CLINICE DUPA TOPOGRAFIA PARALIZIILOR CEREBRALE 1. Hemipareza (hemiplegia) afectare unilaterala a membrului superior si inferior de aceeasi parte. 2. Paraplegia afectare motorie a membrelor inferioare, uneori cu afectare usoara a celor superioare. 3. Triplegia trei membre afectate 4. Tetraplegia afectare concomitenta a tuturor celor patru membre cu afectare functionala a ntregului corp. DUPA SEVERITATE: SISTEMUL DE CLASIFICARE AL FUNCTIEI MOTORII GROSIERE mobilitate, mers pentru copii ntre 6-12 ani . Nivelul I Mers independent, limitari ale abilitatii avansate ale deplasarii Nivelul II Mers fara ajutor, limitari la mersul n mediul exterior sau pe teren variat Nivelul III Mers cu sustinatoare de mers, limitari la deplasarea n exterior sau comunitate Nivelul IV Mobilitate diminuata, copilul este transportat sau necesita alte mijloace de deplasare n exterior sau comunitate Nivelul V Mobilitatea independenta este sever limitata chiar cu suport tehnic. Diagnosticul de paralizie cerebrala se face pe baza: 1. ntrzierilor n dezvoltarea neuro-motorie, 2. semnelor neurologice anormale ce indica fie o leziune de neuron motor superior sau o tulburare de miscare, sau ambele, deobicei cu persistenta reflexelor primitive si 3. excluderea unei afectiuni neurologice tranzitorii sau progresive . S-a produs o schimbare de la a ncerca sa se vindece sau sa se normalizeze afectiunea, la a considera nevoile persoanei n contextul activitatilor sale zilnice si de rutina n relatie cu participarea n familie si la viata comunitatii . Scopul individualizat personal este 1

principala strategie curent folosita pentru dezvoltarea programelor interventionale pentru persoanele cu PC, pentru ca scopurile personale ofera o reflexie directa a nevoilor individului . Scopurile dezvoltate trebuie sa fie realiste si destul de solicitante sau provocatoare pentru a permite persoanei sa si atinga telul personalul maxim . Pentru a atinge aceste scopuri si pentru a atinge rezultate optime este nevoie de o diversitate de profesionisti din domeniul sanatatii care sa se ocupe de individ, iar grupul cheie este considerat cel al fiziokinetoterapeutilor. Scopurile terapiei sunt sa dezvolte, sa mbunatateasca si sa mentina starea de bine si participarea activa a individului la viata societatii si a comunitatii din care face parte. Terapia poate sa fie privita ca o paleta de interventii variate, aplicate sau prescrise, n scopul atingerii scopurilor individualizate, indiferent de profesionistul care a prescris sau care realizeza terapia. Se poate defini terapia ca orice interventie executata sau prescrisa de catre terapeut pentru a promova independenta, mbunatatirea abilitatilor functionale si minimizarea impactului dizabilitatii . Pentru o implementare eficienta a serviciilor de recuperare sunt necesare studii de evaluare a statusului functional, a serviciilor oferite actual copilului cu paralizie cerebrala infantila, concomitent cu estimarea nevoilor reale de reabilitare, precum si elaborarea unui program si a unui sistem de pregatire profesionala corespunzatoare. Odata cu initierea si realizarea reformelor n sistemul de sanatate publica si al protectiei sociale n Romnia, de o importanta covrsitoare devine necesitatea de ajustare a serviciilor medico-sociale si a celor educationale pentru copiii, n general, si pentru cei cu dizabilitati sau diagnosticati cu PCI, n special METODOLOGIA DE RECUPERARE Obiectivele majore ale recuperarii copilului cu paralizie cerebrala infantila au fost autonomia de deplasare si capacitatea de autoservire. Factorii ce au contribuit la alegerea tipului de terapie au fost: Tipul anomaliei motorii (spsticitate/distonie) Nivelul spasticitatii si cauzele sale Starea fizica generala si nivelul de dezvoltare al copilului Alte dezordini motorii ce afecteaza mobilitatea Forta si controlul muscular Echilibrul si balansul Abilitatile functionale Vrsta copilului. Dupa stabilirea obiectivelor terapeutice, s-au recomandat optiunile (metodele) terapeutice: Fizioterapie si kinetoterapie Terapie ocupationala Logopedie Ortezare Chirurgie ortopedica Medicatie orala. 2

Obiectivele fizio-kinetoterapiei au inclus: Prevenirea deformarilor osoase Ameliorarea mobilitatii Mentinerea supletei musculare si a amplitudinii de miscare Reducerea durerii Reducerea spasticitatii Prevenirea hipotoniei (slabirii) si deteriorarii musculare datorate neutilizarii Cresterea amplitudinii de miscare Reeducarea proprioceptiei si stimularea senzoriala Reducerea pattern-urilor de miscare anormala Combaterea posturilor anormale Promovarea pattern-urilor normale de miscare ntrzierea sau prevenirea, prin terapie, a interventiilor chirurgicale Amelioarea functionala globala Ameliorarea abilitatilor de autongrijire a pacientului total dependent. Trebuie depuse toate eforturile n programul de recuperare, n masura posibilitatilor, de reabilitare globala a copilului, n strnsa corelatie cu mediul sau familial si social. n ceea ce priveste dezvoltarea metodologiei de recuperare, problema de baza ramne elaborarea si implementarea unor modele de recuperare orientate pe dezvoltare (sau a unor modele alternative, cum ar fi abordarea sistemica), precum si a unor modele care ar cuprinde toate nivelurile de asistenta medico-sociala, ncepnd cu cel comunitar si terminnd cu cel mai performant, consultativ. Evident, aceasta poate avea loc doar n cazul alocarii resurselor financiare corespunzatoare si a pregatirii unui numar suficient de specialisti n domeniu. Repartitia tulburarilor de statica vertebrala n functie de forma paraliziei cerebrale infantile: au prezentat modificari de statica vertebrala. Se remarca o incidenta mai mare a cifoscoliozei n parapareza si a scoliozei n hemipareza spastica in tulburare de statica vertebrala diagnosticate, au apartinut copiilor cu parapareza spastica ACCIDENTELE VASCULARE CEREBRALE (A.V.C) Se stie c AVC este definit ca un deficit neurologic aparut brusc datorit unei hemoragii sau ischemii nevraxiale centrale. Accidentele vasculare acute ale creierului reprezint, prin frecvena lor, capitolul cel mai important din patologia nervoas. Orice tulburare circulatoare intens i brusc produce leziuni cerebrale grave. Aceste leziuni sunt, n linii mari, de trei feluri: ramolismentul, hemoragia i edemul cerebral. Bolile vasculare cerebrale, importanta problema de sanatate publica, constituie astfel una din principalele preocupri ale practicii medicale si cercetrii stiintifice actuale a patologiei umane din multe tri. Aceste preocupari sunt determinate pe de-o parte de morbitatea ai mortalitatea ridicata pe care le determina afectiunile vasculare cerebrale si pe de alta parte de dificultatile diagnostice,terapeutice si recuperatorii. Toate statisticile recente indic o crestere evidenta a bolilor cardiovasculare si implicit suferintelor 3

cerebrale. Prin frecventa sa hemiplegia de cauza vasculara constituie o autentica problema sociala. Alaturi de tratamentul de reanimare care se aplica in stadiul acut de boala, de prima importanta este tratamentul de reabilitare motorie, vizind ntr-o prim etapa recuperarea funcionala a membrelor paralizate, iar ntr-o a doua etap reintegrarea bolnavilor n familie i societate. Aspectul semiologic este diferit dup cum ne aflam n faa unui bolnav n stare de coma, n faa unei hemiplegii flasce sau a unei hemiplegii spastice. Hemiplegia poate s se instaleze n mod brusc sau lent dar si progresiv. Debutul brusc este caracteristic pentru leziunile vasculare, iar debutul lent pentru leziunile tumorale. Cnd bolnavul ajunge s mearga va avea un mers cosit . Debutul este acut. n tromboz, accidentul acut este adesea prevestit de mici semne ischemice care precede cu ore, zile, chiar sptmni accidentul masiv. Aceste simptome premonitorii sunt sub form de pareze discrete, parastezii care retrocedeaz total sau parial. Ele sunt expresia trombozrii progresive a unei artere. Apoi brusc, bolnavul are o senzaie de ameeal, uneori cefalee i grea; dac este interesat un vas mare, simptomele sunt mai intense i brutale, iar bolnavul i pierde contiina. Pierderea cunotinei, care nu este obligatorie, dureaz, de obicei, puin n ramolismentele ischemice pure i mici. n cele masive i mai ales n hemoragiile cerebrale se instalez, ns, o com profund. Hemiplegia cerebral vascular are debut brusc i evoluie lent i parial regresiv. Aceast evoluie prezint 2 faze: o faz iniial care dureaz ore sau zile i o faz ulterioar, de stare care dureaz mai mult: luni sai ani sau, chiar toat viaa. Termenul de hemiplegie este un cuvnt compus (hemi-jumtate, plegie-paralizie). a)Perioada iniial este caracterizat prin paralizia jumtii corpului de partea opus leziunii cerebrale, cu urmtoarele simptome: paralizia este flasc, cu reflexele osteotendinoase i cutante abdominale diminuate sau chiar abolite, iar semnul Babinski prezent. Capul i privirea sunt adesea ndreptate spre partea opus hemiplegiei. n decurs de 1-3 sptmni, hipotonia membrelor hemiplegice este treptat nlocuit printr-o hipertonie muscular, cu hiper-reflexie osteotendinoas, iar semnul Babinski pstrat. Concomitent, deviaia conjugat a capului i privirii spre partea opus se reduce treptat i, apoi, dispare. b)Perioada a II-a este anunat de instalarea hipertoniei i a hiperreflexei. Este perioada de hemiplegie n contractur, opus perioadei iniiale de hemiplegie flasc. Contractura are particularitatea c este mai intens la nceputul micrii pasive imprimate segmentului respectiv i cedeaz, apoi, n cursul desfurrii acestei micri. Odata constitutita, hemiplegia spastica se caracterizeaza prin hipertronie musculara, exagerarea reflexelor osteo-tendinoase, prezenta de sinkinezii La membrul superior contractura este mai preco