T R A N S I L V A N I A O R G A N U L

ASOCIAŢIUNII P E N T R U LITERATURA ROMÂNĂ ŞI CULTURA POPORULUI ROMÂN.

Nr. X. Sibiiu, Novembre — Decembre 1900. Anul XXXI.

CÂTEVA PAGINI DIN SUFERINŢELE ROMÂNILOR BĂNĂŢENI.

De Patriciu Drăgălina.

(Disertaţiune cetită la Adunarea generală din Băile Herculane, 10 Sept. 1900).

Marginile, relieful şi avuţiile Banatului.

Aceea pa r t e a Ungar ie i , care e î ncung iu ra t ă de MurSş, T isa şi D u ­năre , iar la os t şi no rd -os t e despă r ţ i t ă pr in cu lmea Carpa ţ i lo r de R o m â n i a şi Trans i lvania , se d i c e : „Bana tu l t imişan" . Is tor iograf i i magh ia r i mo­derni şi s ta t is t icele oficiale o n u m e s c : „Ungar i a de Sud" (Delmagyar-orszâg).

B a n a t u l t imişan cup r inde în t re l imitele ind ica te 25,932T4 k m . 3 î n B a n a t sun t 3 c o m i t a t e : Toron ta l , T imiş , şi Căraş-Sever in . Comi ta tu l pr im şi cel din u r m ă sun t cam de aceeaşi măr ime, iar T imişu l e circa cu 2000 k m 2 mai mic, decâ t comita te le suror i .

Condi ţ iuni le cele mai de căpetenie p e n t r u p rospera rea şi desvol ta rea unei te r i sun t apele curgă toare . B u n u l D u m n e d e u a înzes t ra t Bana tu l şi mai cu seamă Caraş-Sever inul în a b u n d a n ţ ă cu ape curgă toa re , căci pe lângă arter i i le pr inc ipa le numi t e mai udă solul B a n a t u l u i : Timişul , Beghe iu l , Carasul , Nera , Cerna, Berzava , Minişul, B i s t r a şi mul ţ ime de afluenţi, cari, ca toa te apele de mun te , ros togolesc în p r ipă unde le lor cr is tal ine spre bă t r ânu l D a n u b i u .

B a n a t u l se împa r t e din punc tu l de vedere al formelor sale p las t ice în 3 regiuni , a n u m e : partea resăriteanăposede munţi urieşi (G-ugu, V. Pe t r i i , Ţa rcu , G-odianu, Scăr işoara , Munte le mic, Semenicul , etc.) ale căror vîrfuri ne pres in tă cea mai boga tă floră a l p i n ă ; î n t r e flori ocupă t randafirul de m u n t e şi a lba regină, locul de f runte . Coaste le văi lor sun t c rescute cu pădu r i seculare, d u p ă expres iunea n imer i t ă a t rubadur i lo r poporu lu i nos t ru : De secure netăiate,

Numai de cocoş cântate. 17

234

Ramur i l e p re lung i te ale munţ i lor , r e spând i t e pes te mij locul Bana­tu lu i pană. la Ver şe ţ şi Baziaş , formează regiunea dealurilor, d is t insă p r in văi largi , a r id ică tur i de formă mai ro tundă şi mai pu ţ in să lba t i că ; ea con ţ ine r u d ă de meta le şi minera le în abundan ţă . P e n t r u exploa ta rea avuţ i i lor minera le s'au în temeia t în B a n a t mai mul te s tab i l imente de fer, d in t re cari fabricele dela Reci ta , n u m i t e r B i r m i n g h a m - u l unguresc" , ocună fără îndoia lă locul d intâ iu .

Apusu l Bana tu lu i e cupr ins de un şes, ale cărui câmpii scufundate spre Tisa şi spre Dună re , suferă mai ales pr in debordăr i le Timişulu i şi ale Beghe iu lu i . P ă m â n t u l câmpii lor e mănos şi dă rodur i î m b e l ş u g a t e ; aceas tă pa r t e -a B a n a t u l u i se d i c e : g rânar iu l Ungar ie i .

Desp re B a n a t r apor t ează (la 1747) un oficier al s ta tu lu i major îm­pără tese i Măria Terez ia u r m ă t o a r e l e : „ . . .economul seceră de 20 de ori mai mul t , decâ t a s ă m â n a t ; pa r t ea de din j o s de Timişoara are asemănare cu E g i p t u l , şi ar fi ap roape to t a tâ t de produc t ivă , dacă ar fi t r ave r sa t ă de mul ţ imea canalelor exis tente în E g i p t . . . Aceea j u m ă t a t e a B a n a t u l u i însă, care e ho ta rn ică cu R o m â n i a şi cu Trans i lvania , e boga t ă în vii şi în mine de fer, a ramă şi argint , are apă bună şi aer s ă n ă t o s " . ' )

R e g i u n e a m u n t o a s ă a Bana tu lu i e cheia, care deschide calea că t ră apusul E u r o p e i . S i tua ţ iunea aceasta şi rodul îmbe l şuga t al câmpi i lor a t rase asupra sa urgia popoare lor ge rmane , s lave şi a l taice, car i î n t r ' u n şir i ung de ani se per înd i ră după olaltă. Cei din u rmă barbar i s u n t Avar i i , a căror împără ţ i e cade sub lovi tur i le lui Carol cel mare .

De la căderea imper iu lu i avar pană la veni rea Maghiar i lor (803—889) se organisează R o m â n i i sub suveran i t a t ea Bulgar i lo r în s ta te mărun te , ceea-ce se cons t a t ă şi p r in istoriografii maghia r i . Se a ra tă cu d 'oda tă ex is ten ţa comuni tă ţ i lo r Keve (Cuvin), Titel şi Orşova, cari p r in u rmare sun t a se cons idera ca cele mai vechi local i tă ţ i bănă ţene , al căror n u m e n i l-au păs t r a t cronicar i i vechi . Măies t rul istoriografiei române dl B . P . H a ş d e u dice despre B a n a t 2 ) : „că din toa te regiuni le locui te de R o m â n i la Nord de Dunăre , Banatul şi Oltenia, cu pre lungi rea cea comună în ţ a r a Haţegului, sun t s inguri le . cari r epres in tă o con t inu i t a te ne în t r e rup t ă geo-grafico-istorică a neamulu i românesc , — un cuib de u n d e se roman i sau t r e p t a t ţări le spre apus , spre crivăţ şi spre resăr i t , ba ind i rec t şi cele de pes te Dună re , cuibul mereu descărcându-ş i pr isosul , dar r emânând t o t d e a u n a p l in" . P r i n mulţ imea- numer ică , p r in o rgan isa ţ iunea mil i tară eminen tă şi p r in v i te j ia înăscu tă poporu lu i nos t ru , au fost Român i i d in B a n a t în s tare să s toarcă dela regii maghiar i autonomie naţională, juris-dicţiune după legea românească şi administraţiune proprie, lucrur i cardinale , cari formau „magna Car ta" a l iber tă ţ i lor şi privi legi i lor aşa numi te lo r districte valachice din Banatul Severinean.

*) Dr. Szentklâray Jeno: Szâz ev Del-Magyarorszâg ujabb tortenetebo'J. ') Hasdeu: „Românii Bănăţeni" Bucuresci lb96.

235

î n t impur i le fur tunoase ale evului med iu şi dela începu tu l celui nou, când roiur i de seminţ i i semibarbare amen in ţ au cu s t r icăc iune ho ta ­rele răsăr i tene , a avu t in s t i tu ţ iunea d is t r ic te lor î n semnă ta t e deosebi tă p e n t r u Ungar i a . E r a t r e b u i n ţ ă de p ropr i e t a r i l iberi şi mil i tar i b ine orga-nisaţ i , cari p r in apărarea propr ie i moşii, t o t o d a t ă să scu tească ţ a ra de învas iunea popoare lor s t ră ine . î n reg iuni le dea lungul Dunăr i i le-a t r e ­bu i t regi lor magh ia r i o astfel de sent inelă , şi dacă n ' a r fi aflat-o în lo­cui tor i i dis t r ic telor , ar fi. t r ebu i t s'o creeze în scutu l şi l iniş tea teri i . Şi, dacă cerce tăm t recu tu l , î n t r ' adevă r popo r mai v iguros , mai cu c red in ţă şi mai ap leca t spre jer fă şi învăpă ia t în pa t r io t i sm, decâ t poporu l r o ­mânesc , ei n ' au p u t u t să afle în t re popoare le Ungar ie i . R o m â n i i s 'au achi ta t cavalereş te de dator i i le puse în sarcina lor. R o m â n i i po t să do­vedească cu is tor ia în mână , că pr in locuri le înc red in ţa t e pazei lor, n ' a p u t u t Turcu l să s t r ăba tă în in ima teri i , p en t ru ca să-i calce independenţa .*)

Numele Banatului şi starea lui după izgonirea Turcilor.

Istoriografi i Ungar i e i folosesc de t impur iu n u m i r e a : Temeskdz sau Temesfcus, în l imba românească „Timişana", uneor i în sens mai ângus t , r es t r îns la d is t r ic tu l Caransebeş , ca n u m e pen t ru aceas tă provin ţă . T e r i ­tor iu l Timişanei era împăr ţ i t în t re dis t r ic te le române (Caransebeş , L u g o j , Comiat , Berzava , Căraş , I l idia, Almăj şi Media) şi în t re c o m i t a t e l e : H o -rom, K e v e , Căraş , Timiş şi T o r o n t a l ; ba chiar Cianadul cupr inde por ţ iun i în semna te din regiuni le de că t ră mează-noap te .

Dis t r i c te le r o m â n e au fo rmat d i m p r e u n ă cu Ol tenia aşa numi tu l „ Banat al Severinului". Banat se der ivă dela cuvântu l „Ban" , care era ocârmui tor iu l p iov in ţ e i şi avea a rma tă propr ie , semn al oare-cărei nea t î r -nă r i te r i tor ia le . în Munten ia , de unde fără îndoia lă s'a î m p r u m u t a t aces t n u m e , „Bănia" era o demni t a t e supra- ie rarchicâ foarte v e c h e 2 ) , iar în Unga r i a B a n u l era al t re i lea d ign i ta r iu în t re s tegar i i ţări i , j u d e o rd inar iu al ţăr i i , m e m b r u în loco tenen ta guvernia lă , căp i tanu l insurec ţ iune i şi guve rno ru l d is t r ic te lor dela marg inea ţări i . A s u p r a originei nume lu i Se -w i n (Bana tu l Sever inului , Sever iner Bana t ) , diferesc părer i le . R e n u m i t u l Aschbach şi is toriografi i r omân i îl der ivă dela oraşul Tumu-Severin, de după care mai ân tâ iu o pa r t e a Olteniei , apoi mai târcjiu şi păr ţ i le r e -săr i tene ale Timişane i , s 'au n u m i t Banatul Severin, iar în t r ' o d ip lomă a lui Bela IV. „ te r ra de Sever in" .

A s u p r a aces tu i corn de ţa ră , de măr imea unu i rega t , în care v ia ţa românească odinioară a pu l sa t a t â t de pu te rn ic , au s t ăpân i t pe s ch imba te când regi i maghiar i , când voevocjii m u n t e n i .

D u p ă căderea cetă ţ i i Tu rnu -Seve r in în s t ăpân i re tu rcească (1524) se sch imbă esenţ ia l fa ţa B a n a t u l u i Sever inean . Pă r ţ i l e o l tene cad în

>) Drăgălină: Din istoria Banatului Severin, p. I, Caransebeş, 1899. s ) Hasdeu: Etymologicum magnum Eomaniae, v. III. fasc. I.

17*

236

prop r i e t a t ea Ban i lo r craioveni , iar în păr ţ i le ungurene , mai v î r tos în u r m a decadin ţe i d is t r ic te lor valache, î ncepu v ia ţa românească să lânce-cjască, şi nici chiar formarea Banatului caransebeş-logojoM, în a cărui f runte se aflau „Bani i Sebeşulu i şi a L o g o j u l u i " n ' a p u t u t să dee boer imei de or igine r o m â n ă î n s e m n ă t a t e a şi lus t ru l de odinioară .

Copleş i rea tu rcească puse cape t autonomiei , p re roga t ive lor şi l iber­tă ţ i lor , de car i mai benificiau Român i i d is t r ic te lor deja decădu te . Ca p re tu t indenea , aşa şi aici, Tă tar i i şi voluntar i i crudeli , ca a v a n t g a r d a g reu lu i a rmate lor turcesc i compuse din ianiceri şi d in spahi i , devas ta ră satele, uc iseră locui tori i , le răp i ră femeile şi copiii , cu u n cuvân t T imi -şana, aceas tă p rov in ţ ă boga t ă în oraşe şi sate, deven i sub s t ăpân i rea tu rcească u n deşe r t ap roape l ips i t de locu i to r i . 1 )

I n t r ' o consemnare a cab ine tu lu i secre t din Viena compusă la 1717, aşa dară inmed ia t d u p ă izgonirea Turc i lor din Timişana , aflăm 663 sa te în mare pa r t e deşer te de locuitori , cu 21,289 case sărăcăcioase .

Cele mai mul te sate (108 la n u m ă r cu 1968 case) sun t în d is t r ic tu l F ă g e t u l u i , apoi (91 sate cu 3915 case) în al Caransebeşulu i , iar cele mai pu ţ ine (21 sa te şi 448 case) în dis t r ic tul Cianad şi Bec iche rec (24 sa te eu 574 case). Cea mai împopu la t â comună cu 422 case a fost Caranse­b e ş u l ; i-a u r m a t Caraşova (400 case), Logo ju l (218 case), J e b e l u l (200 case), Orşova (170 case), pe când o mul ţ ime de sate din d is t r ic tu l F ă ­ge tu lu i n u m ă r a u 6—10 case.

î n actele oficioase şi în opuri le scrise de învăţa ţ i i t impur i lo r aces tora se folosesce „Bana tu l Timişoare i" ca n u m e de provin ţă . Marsigl i , con-t i m p u r a n u l lui Carol V I (ca r ege unga r al treilea), o numesce mai ân tâ iu „ B a n a t u s Temesvar iens i s , qui a fortali t io Temesva r i ta ape l la tur" . Numele „Bana tu l T imişoare i " n u co respunde adevărulu i is tor ic , căci i s tor ia n u cunoasce „Bani t imişoreni" .

Mareşalul l oco tenen t conte le Florimund Claudiu Mercy a compus o car tă a „Bana tu lu i t imişorean" (prescur ta t B . t imişan) 2 ) , care înfâţoşază s ta rea provin ţe i , în t re anii 1723—1725, a râ tându-se satele locui te şi cele deşa r te de locui tor i . Czoern ig a t rase a t en ţ iunea căr turar i lor asupra ace­stei car te geografice şi la publ ica ţ iun i le sale adause o l is tă a comunelor locui te şi părăs i te din dis t r ic te le Cianad, Bec icherec şi Panc iova . L u i Czoern ig au u r m a t alţii cu e labora te de aceeaş na tu ră . P e basa aces tor publ ica ţ iun i ne ara tă Dr. Szen tk lâ ray J e n o 3) că în dis t r ic te le Bana tu lu i au fost 559 comune locui te şi 333 părăs i te . Cele mai mu l t e sate pără­site le aflăm în d is t r ic te le din câmpie, căci acolo sărmani i locui tor i n u aveau unde să se adăpos tească d ina in tea Turc i lor . î n d is t r ic tu l Bec icherec

J) Pessler: Geschiclite von Ungarn, v. V. 2) „Der Temesvarer Banat, abgetheilt in seine Districte" aufgenommen tinter dem

Guvernament Claudii von Mercy 1723—1725. 8) „Szâz ev Del-Magyarorszâg ujabb tortenetebol" v. I.

237

sun t în reg i s t r a t e 55, în al Panc iove i 40, în al Timişoare i 58, ia r în al L i p o v e i 70 sate, l ips i te de locui tor i .

D u p ă învă ţă tur i le coranului pămân tu l cucer i t de Otomani era p r o ­pr ie ta tea sul tanului , care cu m â n ă a b u n d a n t ă îl dona, d i m p r e u n ă cu toa te satele, paşale lor şi begilor, cari se d i s t ingeau în r e s b o a i e ; moşi i le ce mai remâneau , le d is t r ibuia în t re spahii , cari le admin i s t r au şi e rau deobl igaţ i la serviţ i i mil i tare şi să ţ înă în p r o p o r ţ i u n e cu es t inderea feudului oameni înarmaţ i , în f runtea cărora în cas de l ipsă m e r g e a u la bătaie . Locu i to r i i oraşelor, ca supuş i ai su l tanului , erau l iberi , aveau d rep tu l să agonisească avere şi să d i spună de ea d u p ă c h i p z u i n ţ ă ; lo­cui tor i i rural i şi ai opidelor însă se cons iderau ca iobagi ai s t ăpânu lu i feudal, care ţ inea acum locul p ropr ie ta r i lo r de mai na in te . Ţe ran i i erau lega ţ i de glie şi la rec lamaţ iun i le spahiei t r ebu i au să fie t r imiş i în-dărăp t .

Sis temul tu rcesc n ' a r ecunoscu t n ic i când d rep tu r i l e şi pr ivi legi i le nobi l imei unga re . Ori-care nobi l al p rov in ţe lor sub juga t e devenia ca ţ e -r anu l de r â n d sclavul spahiu lu i o toman. Din causa aceas ta emigrează nobi l i i din comita te le sub juga te în v r ' unu l din comi ta te le l ibere, şi con-s t i tu indu-se acolo d u p ă obiceiur i le vechi lor comi ta te , a ş t ep tau cu n e ­r ăbda re izgonirea. Turci lor , ca să rec lame drep tur i l e av i t i ce . x )

S u n t da te pos i t ive , că, după cupr inderea B a n a t u l u i ca ransebeş- lo-gojan, a pă răs i t nobi l imea de aici în 2 r â n d u r i căminele s t r ăbune . A n t â i a emigrare s'a î n t â m p l a t i nmed ia t după p reda rea cetăţ i lor Caran­sebeş şi L o g o j . N u m e r u l emigranţ i lor , cari au p leca t la î ndemnul pr inc ipe lu i Aha ţ i u Barcsay , a fost a tâ t de mare , încâ t d ie ta t rans i lvă­n e a n ă s'a veclut î n d e m n a t ă să d i spună pr in lege de sălăşluire . E m i g r a ­rea a doua s'a î n t âmpla t îna in te 1675, s taver indu-se în anul aces ta la Alba-Iul ia , ca nobi l imea logoj -caransebeşană să fie pe 3 ani scu t i t ă de con t r i bu ţ i e . 2 )

Nici pr ibegi i , nici descendenţ i i n u s 'au în tors mai mu l t înapoi , că pr in in t roduce rea s is temului mil i tar de guve rna re dînşii se s imţ iau j i g n i ţ i în interesele de castă pr iv i legia tă . S is temul mil i tar s'a p ă s t r a t în aşa numi tu l confiniu mil i tar pană la anul 1872, aşa dară pană că t ră decenii le din u rmă ale veacu lu i lumini i , când privi legi i le de castă au fost ş terse şi lanţur i le iobagiu lu i r omân frânte de r evo lu ţ iunea ani lor 1848—49.

Momente le aces tea ne esplică l ipsa nobi l imei r o m â n e din B a n a t u l Severin, unde aceas tă castă s'a manifes ta t a tâ t de s t ră luci t , î ncâ t reg i i Ungar ie i au fost nevoi ţ i să decreteze , că nici lor înşiş i să n u le fie permis în cele 8 dis t r ic te să doneze s t ră ini lor poses iuni şi sate , decâ t n u m a i acelora, pe cari un ivers i t a tea nobil i lor români , în u rma servicii lor i vor afla de v r edn i c i . 8 ) Din pomelnicul l ung al Boer i lor amin t im numele

') Fessler: G-eschichte von Ungarn, v. V. 2) Pesty Frigyes: A szorenyi Bânsâg v. I. p. 100. s) Drăgalina: Din istoria Banatului Severin, partea II,

238

familii lor Iosica, F i a t h , Racovi ţă , Pe ica , Simon, Danc iu , P r ibek , Bekes , Todor , Vaida, F o d o r , F loa re , Găman, Bizerea, Micşa, Ivul , Ombozi , Laczugh , Ber ta , Bob ic , H ă l m a g h , F loca , etc .

A b s o l u t a major i t a te a mar i lor p ropr ie ta r i de astăcli s 'au aşeda t în B a n a t d u p ă re încopc ie rea sa cu U n g a r i a (1778).

S ta rea B a n a t u l u i ni se p res in tă deci pe la î ncepu tu l veaculu i al X V I I I în colorile cele mai posomor i te . Sa te r u ina t e şi deşer te de locui tor i , 169 predi i pâr logi te , mul ţ ime esarendate , 1 ) iar casta pr ivi legia tă , f runtea locui tor i lor , împrăş t i a t ă p r e t u t i n d e n e a ; ia tă- i aspec tu l t r is t . Turcu l n ' a zidit , n ' a împopula t , ci a d is t rus şi a s t ins , ce a esistat . Deceni i de an i n ' a c rescu t i a rba pe pămân tu l călcat de copi te le cailor tu rceş t i .

î n u r m a păci i dela Passarov icz (1718) au t r e b u i t Turci i să pă ră ­sească B a n a t u l . P r i n ţ u l E u g e n de Savoia p ropuse şi guve rnu l cent ra l d in Viena d i s p u s e : ca, pe basa dreptului armelor, Banatul să se separeze de cătră Ungaria şi să se administreze ca provinţă autonomă, după cum, se administrează şi guvernează provinţele ereditare austriace, căci — dice din sul — n u m a i aşa e cu p u t i n ţ ă a ţ inâ Ardealu l în supunere şi c red in ţă faţă de dinast ie , iar marg inea Ungar i e i de Sud n u se poa t e apăra a l tcum în con t ra necredincioş i lor . R e s o a n e mai înal te de s ta t determinară ' pe împăra tu l să sanc ţ ioneze aces te d ispos i ţ iuni şi să decre teze organisarea militărească a Banatului şi guvernarea lui în mod absolutistic. De g u v e r n a t o r s'a d e n u m i t mareşa lu l Mercy, care în conţe legere cu consil iul aulic de resbo iu şi cu oficiul cameral imper ia l , avea să d i spună în afacerile p rov in ţe i .

Ca so lda t s'a d is t ins Mercy pr in vi tej ie şi energie , ca om pr in no­b le ţă şi bună ta t e , ca o rgan i sa to r p r in concep ţ iun i îna l te , i svor î te din u n cap lumina t şi d in t r ' un suflet b o g a t în e spe r in ţ e ; cu al te c u v i n t e : ta lente le sale mul t i la te ra le şi carac teru l seu n e p ă t a t g a r a n t a u p rospe ra rea Bana tu lu i . Mercy a luc ra t neobos i t pană la 1734; în anul acesta mur i moar te v i te-j a s c ă îna in tea cetăţ i i P a r m a .

N u e scopul acestei d i se r ta ţ iun i a a ră ta ac t iv i ta tea mul t i la te ra lă a neobos i tu lu i guve rna to r . P e n t r u scopul , care ni l-am propus , a junge schi­ţ a rea colonisăr i lor de pe acest t imp .

Numărul locui tor i lor din B a n a t u l t imişan n u t recea cu mul t p res te 2 5 , 0 0 0 ; 2 ) a n u m e : în păr ţ i le apusene , d 'a lungul Tisei , şi la meac}ă-di pe lângă Dunăre , locuiau Şerbi, în mare pa r t e ames teca ţ i Ţinţari şi R o m â n i ; 3 ) iar în cent ru , la răsăr i t şi pe r îpele Mureşu lu i şedeau Românii. N 'a fost în B a n a t nici u n sat maghiar. Chiar în Timişoara , afară de 12 familii de J i d o v i spaniol i , locuiau numa i R o m â n i şi Sârbi , cari aveau aici o ep iscopie .

*) Fr. Vanioeck: Specialgeschichte der Militărgrenze, v. I. p. 193 şi 194. 2) Szentklâray: o. c. v. I. 8) Ibid. la p. 101: a jovevenyek kozott (e vorba de Sârbi) nagy szâmban voltak

gorogok, ugynevezett czinczârok es român eredetiî nepek, mi Csernovics patriarchânak, Lipot czâszârhoz intezett es karloviczi leveltârban 6'rzott egy iratâbol tttnik ki,

239

î n curând însă se sch imbă fisionomia etnografică a T imişane i . Cei d in tâ iu colonişt i sun t indus t r iaş i din Arad , Bacica , Cianad, Csongrâd şi Greci , cari se aşedară în Timişoara , Becicherec , L o g o j , Caransebeş şi Verşeţ. D e o d a t ă cu dînşii se s tabi l i ră Germani din Ungar ia , iar la 1720 aduse Mercy coloniş t i d in "Wurtemberg, Hessen , Nassau şi din g iu ru l Rinulu i . Aces tora li se făcură conces iuni deosebi te . E i aveau drep tu l , după l iberă voie, a se aşeda acolo, unde li se părea locul mai pr i incios . Cea mai î n semna tă colonie din t impur i le acestea e Biserica albă.

Pub l i ca rea pa ten te lo r imper ia le în Germania şi în ţer i le învec ina te (1723), pr in cari li se ga r an t ează indust r iaş i lor scut i re de dare pe 15 ani de c\i\e şi a l tor imigran ţ i diferite favorur i , — at rase u n p o t o p de s t ră ini a supra Timişanei . Cei mai favorisaţ i sun t Germani i şi Boemii , cari u rmară inmed ia t provocăr i i . Aşedându-se pr in satele părăs i te ei n u t r ebu i r ă n ic i case să-şi zidească. Cu astfel de mij loace se r id icară şi se impopu la r ă în 10 ani, (dela 1720—1730) c o m u n e l e : St. Peter, Zădorlak, Freiăorf, Recaş, Cudriţ,' Uj-Pecs, Detta, Becicherecul mic, BrucJcenau, Gyar-mata, Giroda. Becicherecul mare şi se spor i în mod cons iderabi l popula-ţ i unea din Buziaş , Ciacova, L o g o j , Verşe ţ , Caransebeş şi F ă g e t . T o t pr in coloniş t i se puseră în func ţ iune ciocanele de fer şi minele bănă ţ ene . Mai veni ră în fine Spaniol i şi I tal ieni, cari aveau să se ocupe cu cult i­varea vermi lor de mă tasă şi cu p lan ta rea urezului . I ta l ieni i impopu la r ă satul , care în amint i rea guverna to ru lu i , s'a n u m i t Mercydorf.

L a anul 1739 sun t aduşi şi iernează la Orşova şi Media 4600 Bul ­gar i catolici , cari cu vr 'o câţ i -va ani mai na in te s 'au fost aşecjat la Is laz şi Craiova. E i în temeia ră comunele Vinga, Lovrin şi 0-Besseny6. Aces to ra le u rmează al te cete de Bulgar i a lbanezi şi c lement in i , cari , d u p ă ce sun t pes te i a rnă găzdui ţ i , împopulează Caraşova, Lupac, Vodnic, Nermet, Iabalţa, Clocodiciu şi Rafnic, apoi Vinga, O-Bessenyo şi Vizesda.

P e lângă toa te concesiuni le colonisări le nu se sporiau amSsurat do­r in ţe lor ge rman i să toa re ale cameri lei din Viena, ba mul ţ i s t ră in i cădnră je r t fă climei nepr i inc ioase şi c iumei ce u r m a în călcâiul resboiu lu i cu Turci i , ce în cu rând se încinse pr in văile şi câmpii le Timişane i . L a c u ­nele t r ebu iau supl ini te , şi fiind-că armele seducă toa re se toc iseră şi s t ră ini i nu mai veniau la B a n a t de b u n ă voie, guve rnu l hotăr î să-1 facă un loc de depor t a ţ iune , — o Sibir ie austr iacă, — u n d e aveau să se t r imi t ă to ţ i vagabundj i şi dro jdea societăţ i i vas tului imper iu . Deven ise la m o d ă depor t a rea la B a n a t „per ş u b " a t u t u r o r cr iminal iş t i lor şi făcători lor de rele . Nu t rebura omul să fure, să ucidă, să jăfue , sau să comită tăc iu-nări i , pen t ru ca să fie e speda t la B a n a t ; t r ansgres iunea cea mai mică era de ajuns, ca cineva să-şi a t ragă asupra capulu i a şanumi ta „poena arbi tvaria", d u p ă cum era cualificarea j u r id i că a pedepse i acesteia. Se t r imi teau din Viena în fie-care an câ te 2 t r anspoa r t e de v a g a b u n d i spre Siber ia aus t r i acă : unul pr imăvara , al tul toamna. Osândi ţ i i se t r a n s p o r t a u pe apă pană la Semlin sau P a n c i o v a şi d 'aci pe u s c a t pană la Timişoara ,

2 4 0

Călător ia dura 6—7 săp tămâni şi dînşii p r imiau în d u r a t a călătoriei câ te 7 cr. p e n t r u a l imentare . î n Timişoara t r ebu iau să se p res in te la „Şub-Di r ec to r " şi aces ta avea da to r in ţa pe cei j u d e c a ţ i la rob ie să-i a runce în carcere , iar pe ceialalţi , d u p ă obic inui ta pub l i ca ţ iune cu doba , să-i scoată în piaţă , „und k a n n eine F r a u oder Mannes -Person h inausgehen , sie alle ansehen , u n d aus allen sich einen auswăhlen, ohne dass man fraget , zu was , oder w a r u m ? " Aceia, cari n ' aveau norocul să fie p lasa ţ i în Timişoara , erau escor ta ţ i cu husa r i în provin ţă , unde oficianţii îi con­semna, le as igna p ă m e n t şi îi d imis iona fără ban i de chel tuia lă şi fără câş t ig . Dela 1737—1770 s'au depo r t a t an de an câ te 200—300 din această speţ ie de p ioni r i ai cul ture i ge rmane . Uni i din t r înş i i apucându-se de muncă , în temeia ră comune , dar alţii, în t run i ţ i în bande de tâ lhar i , bă­t eau drumur i le în lungul şi la tul Bana tu lu i , r ăp iau turmele şi averea lo­cui tor i lor şi comi teau cele mai groaznice tăc iunăr i i .

^^Populaţ iunea băş t inaşă a Timişanei , copleşi tă de neamur i s t ră ine în l imbă şi obiceiur i şi împovăra t ă cu mul te feluri de sarcini , — n u p u t e a să aibă in imă şi iubi re faţă de un guvern , care s is temat ic lucra la ru inu l ei. R o m â n i i subş t e rnu ră mai mul te p lânsor i la locuri le mai înal te , în cari, a ră tând durer i le şi năcasur i le , cerură sanarea relelor. Ia tă vr 'o câ teva din g ravamine le lor. 1 ) „Pe când s t ăpân iau Turci i , — se dice în t r 'o r ep resen ta ţ iune , — ni-a fost permis să facem şi să v indem şer­b e t şi răchie , d rep tu l aces ta însă s'a e sa renda t J idov i lo r din Timişoara , cărora cu bani g re i t r ebue să le plăt im beutur i le , a tâ t de ned i spensab i l e p e n t r u munci tor i , — , w o doch ve rmog unse re r Glaubens leh re dasje-n ige , was ein J u d p raepa r i r e t zu geni issen uns ve rbo ten i s t ; i iber dieses wird noch auferlegt , dass wir mi t unse ren Vich diesen J u d e n das be-no th ig t e Holz ohne einige Krei izer ge l t oder bezah lung , eine grosse q u a n t i t e t Brennholz , j ăh r l i ch zu fiihren und unser Vich ru in i ren mus-sen" . P o p o r u l de r â n d t r ebu ia şi acum să facă r o b o t ă şi ancă mai grea , decâ t od in ioa ră ; căci n u numa i provizorul şi v iceşpanul , ci fie-care func-ţ ionar iu d is t r ic tua l , — şi n u m ă r u l amploia ţ i lor e des tul de î n semna t — are p re t ens iun i de clacă. P e t impu l Turc i lo r era p reo ţ imea r o m â n ă şi se rba şi familiile ei scu t i tă de robotă , de dare şi deciuială , acum însă t r e b u e să supoa r t e încor te lă r i de mili tari , „und iiber das mi t deme al lers-po t t l i chs t en reden t ract i re t , welches wir s ammt ihnen sehr schmerzl ich empfinden miissen, und uns du rch die Ti i rken als u n g l ă u b i g e n i ch t wi-derfahren" , — va să dică împovă ra rea p reo ţ imei cu dări şi despre ţu i rea ei, a supă ra t s imţul de vene ra ţ iune a drep tc red inc ioş i lo r noş t r i s t r ăbun i în t r ' a t â t a , î ncâ t ei îşi ţ i nu ră de da to r in ţa să s t igmat i seze aceas tă necu­v i in ţă a s t răini lor . Se p l âng mai d e p a r t e : că nici pen t ru clădirea locu­in ţe lor p ropr i i , b a n ic i chiar pen t ru r id icarea caselor lui D u m n e z e u , n u le este pe rmis să ta ie l emne din pădure , fiind p r e t u t i n d e n e a împedeca ţ i

*) Szentklâray: op. cit. pp. 144 "şi 145.

241

de si lvanişt i , cari le secues t rează bă rc i l e şi securi le . P ră s i r ea vi te lor co rnu te s tagnează , oficianţii şi oficerii mănân că numa i carne de vi ţel , şi dacă s t ăpânu l staulul obsearvă , că p re ţu l de 2 fl., care de r egu lă se p lă teş te de cap , e p rea mic, — atunci averea i-se ia cu pu te rea . R o ­mâni i sun t neces i ta ţ i să lucre g r a t u i t la r e s t au ra rea cetă ţ i lor şi la zidi­rea fortificaţiunilor, mai mul t , nici mâncare n u li se dă. Porunc i to r i , domni şi s tăpân i sun t aţâţa , că n u şt im de cine să ascul tăm, — „dass wir e igent l ich n i c h t wissen, von wem oder welchem allein zu depend i ren haben , wo u n t e r den Ti i rken doch n ich t mehre , ausser e inen g e s t a n d e n " . P o p o r u l de r ând e l ips i t de toa te mai cu seamă în reg iun i le Dună r i i de j o s , n 'a re ce să mance , n ' a re sSminţe de sSmânat şi n u posede nici vi te . Tă tar i i , chemaţ i în t ru ajutorinl Turc i lo r (1717), au pâr jo l i t satele, au pus t i i t holdele şi au dus în rob ie pa r t ea cea mai mare a locui tor i lor . „Das Volkh, — se dice în al tă r ep resen ta ţ iune , — hat noch da to n i t so viei R u c h gehab t , dami t sye sich ihre abgebren te H e y s e r wieder e rbauen k o n n e n , sondern rrmssen den "Winter in miserab len k a l u p e n zubr ingen und ers tens von Hunge r , anders ten wegen de K ă l t e ă rger denn das Viech k rep i ren , wobey selbe dan noch ni t R u c h haben , sondern ihnen aufget ragen worden , Ka lch zu b rennen , S te in brechen , vili T a u s e n d Klaf ter ziegel b rennen , als ander s Bauholz , und et l iche 100.000 Schinde l zu schlagen, und zu f i ihren". Dis t r ic te le Caransebeş , Orşova, Almăj , L o g o j , Verşe ţ şi P a l a n c a nouă au ajuns la sapă de l emn.

I n p lânsor i le aces tea s'a descris în chip nemăies t r i t rob ia R o m â n i ­lor din Bana t . Şi fiind-că locuri le mai înal te n ' au urech i ca să le audă durer i le , în despera rea şi amărăc iunea lor, ei sun t nevoi ţ i a se revo l ta şi cu arma în m â n ă să-şi facă d rep ta t e . î ncă i e ra rea cu Turc i i le-a fost prilej b ineveni t .

Luptele cu Turcii 1736—1739.l) L a 6 A u g u s t 1726 s'a fost l ega t în t re Aus t r ia şi Rus ia o al ianţă

defens ivă ; con t rahen ţ i i p romi t a-se ajutora, dacă vor fi a tacaţ i din oareş-care pa r t e .

F i i n d Turc i i ocupaţ i în Pe r s i a credu ţ a r evna Ana, că a ven i t t i m p u l să se desfacă de pac tu l umil i tor , care a fost i m p u s lui Pe t ru cel mare pr in pacea de lângă P r u t (1711). Turci i sun t b ă t u ţ i ; Perş i i ocupă Geor-gia şi se a runcă asupra Daghes t anu lu i tu rcesc . Pen t ru evi tarea cata­strofei even tua le năvăl i t ă t ă r imea din Crimea la p o r u n c a Su l t anu lu i spre Caucas . Tă ta r i i călcară în calea lor pămen tu l Ucra ine i , ceea-ce a fost p e n t r u R u s i a de ajuns, ca să t r imi tă (1 Mart ie 1735) pe mareşa lu l Miin-n ich cu a rmată pu te rn i că spre Azov şi Pe r ecop .

Aus t r i a n ' avea mot ive a se b u c u r a de e rumperea aces tu i resbel , căci r eg imente le sale n u erau la î n d e m â n ă ; ele se aflau în I ta l ia şi pe

l ) Mitfheilungen aus dem k. k. Kriegsarchiv.

242

l ângă Rin , ia r genialul E u g e n de Savoia mur ise în 6 Apri l ie 1735. D a r t emerea , că Rus i a va r e p u n e Turc i a şi va cucer i Moldova, a fost mo­t ivul , care î n d e m n a cur tea din Viena să în t re cu toa te forţele sale în luptă , cu a tâ t mai v î r tos , căci în pac tu l încheia t cu Rus ia (1736) i-s'a p romis Bosn i a şi A lban ia pană la Dr in , Valahia pană la Bră i la şi Moldova pană la Pru t .

Sub s teagur i le imper ia le se adunară (finea lui Iunie 1737) 52000 in­fanteriş t i , 43,000 cavalerişt i şi 310 tunu r i .

E d rep t că comandan tu l suprem, mareşalul Sechendorf, s'a fost di­s t ins în mai mu l t e răsboaie , dar n 'avea ta lente le de l ipsă pent ru un con­ducător , d 'aceea u n şir de perder i desas t roase u rmară d u p ă olaltă.

Cea mai mare p a r t e a t rupe lo r s'a concen t ra t la Be lg rad , u n corp de a rmată la Gradisca şi altul în Trans i lvania .

A r m a t a pr inc ipală îna in tând repede spre Morava luâ (23 Iul ie) Nissa (Niş) p r in capi tu la re şi cu ce ta tea d impreună 144 tunur i . Corpul din Gradisca , fiind în Bosn ia bă tu t , t r ebu i să se r e t r agă pes te Sava, iar cel din Ardea l , în t impinând , d u p ă ce cupr inse Munten ia pană la P i teş t i , p r e tu t i ndenea duşmănia boieri lor şi a ţ ă ran i lo r şi n e a v e n d ce să mance , se r e t r a se spre Craiova.

Seckendorf a avu t mai ân tâ iu de scop să asedieze şi să cup r indă V i d i n u l ; dar în ţe legând de res t r i ş tea corpulu i din Grad isca porn i spre Bosnia , iar pe K h e v e n h u l l e r îl t r imise cu 10,000 ostaşi a s u p r a Vid inu-lui . Conv ingendu-se Khevenhu l l e r , că numa i cu t rupe le puse la disposi ţ ia lui n u este în s tare să cupr indă Vidinul , preferi a r ă m â n e în valea r îu lui T i m o c , u n d e încung iu rându-se cu şan ţur i a ş t ep ta desvol ta rea mai depar t e a evenimente lor .

Turc i i n ' a u fost p regă t i ţ i a se lup ta cu Aus t r iac i i . Arma te l e lor erau în Pers ia şi în con t ra Rus ie i . Dar tocmai în momentu l , când a rma ta pr inc ipa lă , pr in marşu r i for ţate fără scop, era aproape ru ina tă , năvă l i ră a supra p rov in ţe lo r cupr inse de Aust r iac i . Generar iu l Doxa t , care avea să apere ce ta tea Nissa cu 3300 ostaşi , capi tula a doua di după sosirea Turci lor , pen t ru care faptă mişe lească a fost decap i t a t la sen t in ţa t r ibu­na lu lu i marţ ia l . U r m ă t o r i u l lui Khevenhu l l e r , genera lu l Salm, în t re l up t e con t inue cu Turc i i t r ebu i să părăsească cast re le de lângă T imoc şi să se r e t r agă spre Orşova. I n Oltenia devenise pos i ţ ia corpului t r ans i lvănean în u r m a ost i l i tă ţ i lor făţ işe ale Oltenilor, nesupor tab i lă , deci fără mu l t ă vărsa re de sânge le-a fost Turc i lor cu p u t i n ţ ă să-1 r e sp ingă spre T r a n ­silvania.

R e a s u m â n d cele ce s'au pe t r ecu t în vara şi t o a m n a anului 1737 se consta tă , că Austr iaci i pe rdură Nissa şi Oltenia, r e m â n e n d marginele B a ­na tu lu i deschise invas iuni lor turcesci , iar pu te rn i ca a rmată imper ia lă de­veni necapab i lă de ori-ce ac ţ iune .

243

Anul 1738.

Lupta dela Orşova, 8 Maiu 1738. Orşova veche , A d a - K a l e h (Orşova nouă) şi fortul E l i s abe ta , n i ş te

în tă r i tu r i r id ica te lângă Ada-Kaleh pe ţ e rmul d rep t al Dunăr i i , se aflau în poses iunea Aus t r i ec i lo r ; o ga rn i soană avea să apere Media, iar r emă-şi ţele a rmate i ţ ineau valea Timişulu i şi a Cernei dela Caransebeş pană la Orşova.

De as tă -da tă luară Turc i i foarte de t impur iu ofensiva. Guverna ­toru l Vid inulu i Had j i Mohamed, avea î nd rumarea să n ă v ă l e a s c ă . cu 20,000 ostaşi a supra Bana tu lu i şi să cupr indă Orşova. î n ţ e l egând Ne ippe rg că Turc i i sau încă iera t deja cu garn i soană for tului E l i sabe ta , t r imise n u m a i de câ t t r u p e auxil iare în t ru apăra rea Orşovei . Dar abia o pa r t e a fost a juns aici, când ia tă că 4 — 5000 de spahii năvă lesc la 8 Mar t ie pe la 3 oare după ameazi asupra cetăţ i i . Miseroni , neş t i ind cât de mar i le sun t forţele, le iese îna in te numai cu 340 călăreţ i . L u p t a fu scur tă , da r sângeroasă . Miseroni este ucis d impreună cu cea mai mare pa r t e a cava­leriei sale. Ca fulgerul se reped i ră apoi spahi i asupra Pa lance i şi o iau d in mani le ba ta l ionulu i a şeza t în t ru apărarea ei.

Cuprinderea Mediei la 26 Maiu. Căderea Orşovei le deschise Turc i lor calea că t ră Media, în ale că­

rei fortificaţiuni ancă ne t e rmina te se afla colonelul P ico lomini cu 1200 Austr ieci . P ico lomini resp inse 3 asa l tur i înverşuna te , dar vedendu-se (în 26-lea) a t aca t de 6000 Turc i şi d in dărăp t , el t r ebu i să capi tuleze. Dându- i - se voie a se r e t r age cu toa te onorur i le mi l i tare a fost pe t recu t de Turc i p a n ă la Caransebeş .

Dela Media se r ă spând i ră oardele tu rceş t i , ca po topu l , a supra Al-măjului şi d'aci a supra câmpiei . Venerabi lu l p ro top resb i t e r Nicolae Stoica de Haţeg1) descr ie aceas tă invas iune în chipul u r m ă t o r : „Omir pa şa în fortul Mehadiei s'a aşeda t D o m n ; . . . oameni i din Almăj (Stoica scrie Halmăj) veni ţ i cu poclon , paşa pe v ia ţă le-au porunci t , ca ei în ha ia ţ a ră că t ră Oraviţa , nici să meargă , nici cuvân t de venirea Turc i lo r să le dea, că altfel t oa te satele Almăju lu i cu oameni i vo r peri , şi le-au

') Nicolae Stoica de Haţeg, născut în Media la 1751, a scris o cronică românească, care din bunătatea unui strănepot al seu, a Dlui Isaia Stoica de Haţeg a ajuns în manile mele. Cronica aceasta espune, după G-riselini, faptele petrecute pe pământul Banatului ti-mişan, deci am pute sâ-1 numim cronicariul Banatului. întâmplările celui din urmă resboiu turcesc (1788—1790) le-a vedut cu ochii, însoţind, în calitate de preot militar, un ba­talion al reg. conf. valaho-iliric pretutindenea în escursiunile sale. Stilul e avântat, limba-giul românesc, tablourile sunt vii şi numirile locale corecte, fiind-că o mare parte a tere­nului, ca fiu al poporului, îl cunoşte din juneţa sa. Evenimentele resboiului 1736—1739 le narează după cum le-a audit din gura cutărui moşneag demn de credement. Cronica a terminat-o la 1827, când era de 76 ani. A scris un tractat în limba germană despre Băile Herculane; a mai vorbit serbesce şi latinesce; cea din urmă limbă a înveţat-o în Timişoara,

244

spus , că în cu ta re ch' l f t t oa tă casa pâ ine sau mălae, azime, coleaşă g a t a să fie şi Turc i lor t recă tor i pr in Almăj dă rabe în mână să le dea, carii aşa au şi făcut , şi oas tea tu rcească pes te Cârjie şi S tanc i lova la P o t o c , Socolar i coborând , foc, sabie au p u s ; aceas ta s'a î n t âmpla t în sărbător i le Rusal i i lor , când erau acolo în sate j ocu r i , danse, oameni , feciori, muier i , fete mar i la j o c a d u n a ţ i ; t i rani i de tu rc i cu caii după dealur i satele veciend în fugă au alergat , o cea tă pe u n sat , al ta pe al tu dela Socolari , Răcăjdia , Ciuchiciu, Iertof, Vrăn iu ţ , I ladia, Oraviţa , Broş ten i , păn şi la Vărăd ia pes te Căraş au t r e c u t ; oameni , feciori, j u n e -laşi, neves te , fete mar i şi mici chit i te , cete mari t u r m e au luat . L a 3 (Iile cei-ce s'au în tors c iopoare robi i pr in Almăj la Mehadia la paşa i-au adus şi împăr ţ indu- i acas i-au t r imis ; Turc i i copii (prunci mici) în disagi mari , câte 4 băgaţ i , p re cai i-au adus . Cu aceas ta Turc i i sau aceea paşă îşi r e sp lă t i pat imile , care acelea sate, oameni i lor, în valea rea anu 1717 Turc i lo r făcuse. Turc i i uni i cu rob i s'au dus , ia ră alţii verbă lu ia se imeni n u numa i pre Căraş , ci dela Sebeş , L o g o j , Chiză tău şi B e l i n ţ ; Ciacova, mănăs t i r ea Sâmgiorgiului , Den ta , a rdea şi robea , dar şi volunt i r i (seimeni) cu s imbrie aduna" .

P e lângă jaful şi p rada obic inui tă Turc i i adunau şi î na rmau cete de R o m â n i ca eventua l să le folosească în cont ra Neamţu lu i .

Asediarea cetăţii Orşova nouă (Ada-Kaleh). î n decursu l acestor invas iuni sosi seraskierul Mehemed paşa cu

oas te număroasă la Ada-Kaleh . î n ce ta te erau 2000, iar în fortul E l i sa -beta numa i 240 A u s t r i e c i ; u n n u m e r de to t nesuficient, ca să ţ ină pe d ' asupra şi şanţur i le r id ica te la vama podului , de pe ţ ă rmul s t â n g al Dunăr i i . P e lângă toa te neajunsur i le colonelul Cor r enbe rg era decis a se l up t a pană la cea din u r m ă p ică tu ră de sânge . U n a tac al Turc i lor a supra for tu lu i E l i s abe t a (27 Maiu) 1-a resp ins maioru l S te in cu vitej ie, p rov ian t era în abundan ţ ă , deci n u era l ipsă a se g â n d i la o capi tu lare ruş inoasă . Nici b locarea formală a cetăţ i i pr in t rupe le lui Had j i Mohamed, care după re în toarcerea sa dela Media se pos tase pe ţ e rmul s t â n g al Dunăr i i , nici focul îngroz i to r al art i leriei turcesci , n ' a fost în s tare să înspă imân teze pe cei asediaţ i şi să-i clat ine în p ropuse le lor. E i erau de credinţă , că în curând le vor veni tovarăş i i lor de arme în t ru ajutor .

Dar pe când Turc i i năvăl i seră asupra Baua tu lu i oas tea imper ia lă era ancă în formaţ iune . Concent ră r i le decurgeau a tâ t de greoiu, încâ t corpul dela Belgrad , care pela mij locul lui Maiu t r ebu ia să a jungă la Caransebeş , abia pe la începu tu l lui Iun ie deveni capabi l de oare-care ac ţ iune .

A c u m însă era prea târciiu, căci locui tor i i Bana tu lu i , amărî ţ i p a n ă în suflet de faptele păcă toase ale organelor de guve rna re , iar acum, în u r m a le targiei a rmate i imper ia le , fiind copleşi ţ i de un d u ş m a n feros, — preferiră a se supune Turc i lo r şi a se l up t a pen t ru conservarea propr ie .

245

I a t ă re la ţ iunea guve rna to ru lu i N e i p p e r g despre s ta rea de a tunc i a B a ­n a t u l u i : cea mai mare par te a locui tor i lor au dec la ra t r ebe l iunea pe f a ţ ă şi r id icând de taşemin te le şi pos tur i le mil i tare mai mici au î n t r e r u p t le­g ă t u r a t rupe lo r imperia le cu Orşova. E i jă fuesc şi comi t tăc iunăr i i dife­r i te , şi pe lângă toa te aceste, ca lami tă ţ i s 'au lă ţ i t p r in t rupe le a rde leneş t i î n t r ' un mod îngrozi tor iu asupra Bana tu lu i .

Aceas tă re la ţ iune a lui N e i p p e r g cons ta tă ne îndoie ln ic es is t in ţa une i revoalte a Românilor din Banatul timişan, — alic a Români lor , — pent ru-că cea mai mare par te a coloniş t i lor ge rman i aflară de bine s'o iee la să­nă toasa şi să părăsească ţ inutur i le , în cari învas ionaseră Turc i i . 1 )

Istoriografii ge rman i şi maghiar i , vorb ind despre aceas tă revol tă , ne-o pres in tă în felul lor.

D o a r ă şi Iancu, idolul neamulu i nos t ru , după a lor pă re re n ' a fost mai mu l t decâ t u n „haramia v e z e r " ; pen t ru -ce B ă n ă ţ e n i i acelor t impur i , cari se lup tau p e n t r u va t ra s t răbună , să n u fie b a n d e de tâ lhar i şi de t ăc iunar i , pof t i toare de ja f şi p r a d ă ?

R e g r e t ă m din suflet l ipsa datelor refer i toare la mişcăr i le Român i lo r . Rapoa r t e l e oficioase au fost arse şi numa i u n s ingur „(iiuariu'*, fără in­dicarea mai de ap roape a nexului causal, ne a ra tă locuri le a supra cărora aceas tă revoa l tă era r e spând i t ă . Getele Român i lo r rescula ţ i se ţ ineau în călcâiul os tăş imei imper ia le şi p r in hăr ţu ie l i şi scaramuşi i se n i su iau să-i s t r ice.

Corpul din Be lg rad ajunse în sfîrşit în 19. Iun ie la Şag . L a L o -gojel se efeptui împreuna rea cu corpul lui Ne ipperg , iar la Caransebeş sosi corpul t rans i lvănean . Pe vas tu l p la tou de lângă Slatina, n u m i t „Câmpul fomii" se adunară 40.000 ostaşi . Conducă to ru l nomina l al acestei a rma te era g inere le împăra tu lu i , ducele Francisc de Lotharingia, pe când conducerea fapt ică se incred in ţase mareşa lu lu i campes t ru conte le Kdnigsegg, care era responsabi l pen t ru consecinţe le resboiului . Spre as igurarea B a ­na tu lu i şi p e n t r u sus ţ inerea comunica ţ iune i ne în t r e rup te cu T imişoara s 'au fost separa t deja în Logo je l '6 r eg imen te de cavalerie, cari , sub co­m a n d a genera l -maiorulu i contele Pâllfy, ţ ineau l inia Logo j -Caransebeş -Sla t ina . Aceas t ă disposi ţ ie , anume dis locarea unei pu te r i a tâ t de consi­derabi le pen t ru as igurarea comunica ţ iune i n e î n t r e r u p t e pe l inia L o g o j -Slat ina, ancă e dovadă că Băna tu l se afla în ferbere şi că Român i i erau osti l i Neamţu lu i . Şi aşa şi era, căci după măr tu r i s i rea lui Iosif Novac ,

*) Griselini: Versuch ciner politischen und nattirlichen Geschichte des Temesvarer Banats, p. 164: „Aus dem lotzten (Banat) floh der grosste Theil der neuen Einwohner, Deutsche sowohl als andere nationen, und keine Sorgfalt vermochte sie aufzuhalten." Stoica scrie: „Nemţii cei de Mercy în Banat aduşi nu numai dela Orşova, Berkwerke, Sasca, Oraviţa, Potoc, Marcovişte, Biserica albă, Cudriţ, Vârşeţ şi altele din Banat se duseră, fabrica din Timişoara cu totdeodată cădu, că maistorii cei aduşi, ne având proptire, se îra-prăştiară.

246

a preo tu lu i catol ic d in Slat ina, „la sosirea a rmate i imper ia le satele erau ap roape deşar te de locui tor i" .

p i u a sânţ i lor apostol i P e t r u şi Pave l , adecă 29 Iun ie , a fost o cji de r epaus pen t ru os tăş ime. Cu ocas iunea aceas ta aranja F r a n c i s c şi fratele seu Carol o vână toare , dar se pe rdu ră în des imea pădur i lor . Aran jă tor iu l vână­toare i a fost Petru Vancea1) d in Bucoşn i ţ a . Observând dînsul ră tăc i rea pr in­ţ i lor s'a dus d i m p r e u n ă cu alţi tovarăş i ca să-i caute , şi P e t r u Vancea avii norocul , să-i afle. A c u m însă n u p u t e a să-i ducă pe aceeaş cale, fiind-că Turci i îna in taseră în t r 'aceea, iar des imea pădur i lo r a scundea mul ţ ime de duşmani . Vancea , care din escurs iuni le sale de spionaj cunoş tea toa te po tec i le acestui ţ i nu t , 1-a povă ţu i t la o colină d ' asupra Slat inei , de unde se vedea t abe ra aşedată în câmpul fomii.

Bătălia dela Cornea, 4 Iulie; recucerirea Mediei la 9 Iulie. î n 2 Iul ie îna in ta ră Aust r iec i i că t ră dealul Domaşne i , c iocnindu-se

n e c u r m a t cu cete turceş t i , de car i c locot iau pădur i le . Marşul pr in cheile Armen i şu lu i şi ale Teregove i era anevoios şi cerea mul t ă p recau ţ iune . Greu l a rmate lor tu rceş t i ocupaseră dealuri le de lângă Cornea şi din mul ­ţ imea cor tur i lor şi a s t indarde lo r se vedea , că pu t e r ea lor era considerabi lă . Aust r iec i i vădându- i se aşeclară în ord ine de bă ta ie . Ar ipa s t ângă ţ inea p la toul de lângă Cornia, cea d reap tă „Turc i i mor ţ i " , iar cent ru l r id ica tur i le , cari formează cumpăna apelor în t re Timiş şi Be la -Reca . O vale afundă despăr ţ i a bel igeranţ i i .

P r in ţu l de H i l d b u r g h a u s e n cunoscu. î n s e m n ă t a t e a u n u i deal dela a r ipa s t ângă şi cu învoirea lui Wal l i s aduse aici 5 ba ta l ioane infanter ie şi ar t i ler ie suf ic ientă ; la po runca lui K o n i g s e g g însă, r evocându-se aces te d ispos i ţ iuni , r e m â n în t ru apăra rea acestui p u n c t î n semn a t n u m a i 100 infan te r i ş t i şi t o t a tâ ţ ia dragoni .

Observând Turc i i cele pe t r ecu t e aici năvăl i ră a supra ar ipei din s tânga . Asa l tu l fu a t â t de vehement , încât , pe l ângă toa te sucursele ,

4) Petru Vancea a fost sergent la o companie bănâţană dc panduri, iar nu căpitan de haiduci, după cum afirmă unii, ceea-ce se dovedeşte prin 2 paşapoarte din anul 1737, care le-a păstrat fiul seu Ioan, maior pensionat în Logoj. Paşapoartele le-au estradat administraţiunea banatică c. r. şi vicecomandantul Banatului, contele Scotti, pe sama lui Petru Vancea şi a celor 12 tovarăşi, cari făceau serviţii de spionaj şi raportau despre miş­cările Turcilor din iarna anului 1737 spre 1738. Prin patenta ddto Comia, în Iulie 1738, a ridicat Francisc pe sergentul Petru Vancea, pentru serviţii avantagioase, prestate de mai multe ori în contra Turcilor, la rangul de sublocotenent al pandurilor din Banatul timişan. Comisiunea aulică pentru Banat dispune prin ordinaţiunea din 28 Aprilie 1754, ca sublo­cotenentul de panduri Petru Vancea, să fie pentru totdeauna staţionat la Jupalnic (1. Or­şova), să contragâ sub comanda sa cei 22 plăieşi din districtele Caransebeş şi Orşova, nu­meral lor să-1 ridice la 27 şi să-i întrebuinţeze pentru serviţii dealungul graniţei. Prin rescriptul deputaţiunei aulice banato-ilirice din Viena (25 Maiu 1754) 1-a denumit împe-răteasa Măria Terezia de căpitan al plăieşilor. Petru Vancea a reposat la 1776 în Caran­sebeş, iar fiul seu în Logoj (1843) ca maior pensionat şi nobil unguresc.

'"247

Aust r iec i i n u p u t u r ă să resiste. î ncu ra j a ţ i de pr imul succes duşmani i atacă, s p a r g cen t ru l şi s t r ăba t chiar în cuar t i ru l genera l , unde d u p ă vechiu l lor obiceiu începură să jăfuiască şi să facă pradă . Genera lu l Phi l iber t , a le rgând aici cu u n r eg imen t de chirasiri , îi resp inse şi puse stavi lă succeselor turceş t i . Cu mai mu l t noroc s'a l up t a t ar ipa dreap tă^condusă de g inere le împăra tu lu i . Aus t r iec i i uc iseră a tâ ta mul ţ ime de Turc i , î ncâ t acele locur i d ' a tunc i sun t n u m i t e : „Turcii mor ţ i " . Ar ipa d reap tă a decis lup ta . Turc i i fugiră în r u p t u l capulu i pe în t r eaga linie, lăsând în mani le înv ingător i lor 5 tunur i , p rov ian t şi mun i ţ iunea toa tă . Bă tă l i a a ţ i n u t dela 1—5 oare d u p ă ameadi .

Număru l inimici lor nu se poa te cons ta ta cu s iguran ţă , da r la t o t caşul au s ta t în foc la 15,000, din care 2000 au remas mor ţ i pe câmpul de lup tă . T rupe l e imper ia le au avu t perder i mai mar i decâ t Turc i i , căci numai în j u r u l cas t re lor s 'au aflat 1200 cape te t ă i a t e , 43 oficeri mor ţ i şi 47 răni ţ i . D in causa numeroase lo r perder i şi a une i ploi to ren ţ i a le de t re i dile au fost Turc i i în s tare să se r e t r agă n e c o n t u r b a ţ i şi să con­cent reze la Media 20,000 ostaşi .

A jungâ nd Aust r iec i i în 9 Iul ie la Media în ţe leseră , că Turc i i s 'au re t ras în r u p t u l capulu i spre Orşova. E f e c t u l înv inger i i dela Cornea a fost p e n t r u ei ,atât de depr imător , încâ t nici n u avură cu tezan ţa să res is te , ba chiar ga rn i soana Mediei, cons t a t a toa re din 2000 ianiceri şi 300 spahii , capi tu la în clina aceeaşi .

î n 10 şi 11 Iul ie , pe când Aust r iec i i t ândă leau cu luarea în pose­s iune a fortif icaţiunilor din Media, îi supr inse r apoar t e l e colonelului Cor renberg , că Turc i i au r id ica t în p r ipă asediarea cetăţ i i Ada-Ka leh şi că au părăs i t castrele , lăsând tunur i le , mun i ţ i unea şi p rov ian tu l în mani le creşt ini lor .

K o n i g s e g g n 'a p r i cepu t s i t u a ţ i u n e a ; în loc să a runce r epede cava­leria sa în u rma inimici lor aduşi în d isordine şi să cupr indă Orşova, preferi a-şi în tocmi bata l ioanele , ca să fie cu a t â t mai s igur de b i ru inţă .

î n t r ' a c e e a căpă t ând Turci i sucurse p roaspe te se reculeseră de spaima, care ie in t rase în oase, şi pe când coloanele imper ia le î na in t au cu g ra ­v i t a t e spre Orşova (14 Iulie), le veni ş t i rea nep lăcu tă , că in imicul a apă ru t iarăş pe câmpul de luptă . A c ţ i u n e a Aust r iec i lor era în tă râ ta tă , cu m u l t p rea în t â rz i a t ă .

Retragerea armatei imperiale cătră Belgrad.

Rapoar t e l e despre b i ru in ţa vul tur i lor imper ia l i au s t â rn i t nespusă bucur ie în toa te pătur i le popoare lor aust r iaco. î m p ă r a t u l a r e m u n e r a t în a b u n d a n ţ ă vitejia ostaşi lor sei, garn i soane lor din Media şi din Orşova a acorda t soldă îndoi tă . Bucur ia însă n 'avu du ra t ă lungă, căci mai na in t e de ce a fost a juns cu r i e ru l 1 ) la Viena, a rmata înv ingă toare era pe cale

1j Călătoria unui curier dela Orşova la Viena dura p'atunci cel puţin 8 dile,

2 4 8

spre valea Timişului . L u c r u l s'a î n t âmpla t as t fe l : mare le vezi r I e g e n Mohamed, având de scop să recucerească Be lg radu l , năvăl i se eu 60.000 ostaşi a supra Serbiei . Auclind de înfrângeri le din B a n a t se în toarse spre Vidin şi d 'aci t r imise pe A g a ianicer i lor în con t ra t rupe lo r aust r iece , iar lui însuşi îşi reservâ asedierea cetă ţ i i Ada-Ka lek .

T o c m a i în m o m e n t u l , când 59 compani i de g renad i r i î na in t au spre Orşova, iar 7 ba ta l ioane de infanter ie făceau pregăt i r i le de l ipsă să t reacă la Ada-Kaleh , 7000 de spahi i se a runcară fără ves te a supra coloanelor noas t r e , car i m e r g e a u îna in te fără gri jă, ca şi când nici n u s 'ar fi aflat în s tare de resboiu . Ofensiva Turc i lo r a fost a t â t de su rp r inză toa re şi a tacu l a t â t de energic , încâ t grenadi r i i n u avură t imp să se împreune cu g reu l a rmate i , iar ba ta l ioanele auxi l iare şi oameni i ocupa ţ i eu t r anspo r tu l tunur i lo r părăs i te de inimici , n u m a i d u p ă mar i pe rde r i p u t u r ă să se a runce în şan ţu r i şi d 'acolo să se r e t r agă pe insulă . O pan ică cumpl i t ă cupr inse acum rândur i le ostaşi lor şi conducă tor i i îşi pe rduse ră capul cu desăvîrş i re .

K o n i g s e g g pr iv ia încăera rea dela Orşova ca o l u p t ă despe ra t ă a cetelor de Turc i , car i n ' a u p u t u t să scape ancă pes te D u n ă r e . N imenea n ' avea cunosc in ţă de ac ţ iunea mare lu i vezir şi chiar F r a n c i s c era să dev ină j e r t f a orbecăr i i şi neor ien tă r i i car t i ru lui genera l . „Marele he r ţog , — scrie Stoica în cronica sa, — d u p ă în tâ ia veste , că s'au dus Turc i i , cu general i i s tabsoficeri de d iminea ţă în t r ' o oii dela Media la Orşova au p leca t şi cale de u n ceas ar fi m e r s ; î n t â m p i n â n d p e 3 R o m â n i , spioni t r imiş i că t ră Ostrov (insula Ada-Kaleh) , în t re carii unu l P e t r u Vancea au fost, carele d in p ă d u r e j o s a le rgând obe rcăp i t anu lu i seu Tokol i şi aces ta gene ra r iu lu i ara tă , că t r u p a d ina in te cu oas tea tu rcească ce v ine s 'au în tâ ln i t şi apă rându- se b ine î n d ă r ă p t se r e t r age aşa dar to ţ i la Me-had ia s 'au în to r s " . E faptă, că a rmata împără tească n u îndrăzn i n ic i măcar să se opună serios in imicului . Consil iul de râsbo iu decise re t ra ­ge rea i nmed ia t ă a t rupe lo r spre va lea Timişu lu i . M o t i v e : l ipsa de cava­lerie şi de furajă şi disposiţia duşmănoasă a locuitorilor.

Greul a rmate i părăs i (15 Iulie) Media fără pedec i , însă n u aşa ar iâre-garda , care se îneâierase cu Turc i i . F r anc i s c , fiind încunosc i in ţ a t despre aceas tă în tâmpla re , t r imise sucurse suficiente. Acum se nasce la r îpele din p re ju ru l Mediei şi îna in tea fortificaţiunilor o l up t ă pe v ia ţă şi moa r t e . Turc i i cupr ind la p r imul asal t pal isadele şi bas t ioanele d in j u r u l cas te lului şi apără tor i i sun t măce l ă r i ţ i ; în d^ua u rmă toa re o pă ţesc Turc i i aşa, da r nici ei n u cedează. Tre i asal tur i ale ianicer i lor sun t r e s ­p i n s e . Cu i a t aganu l sclipicios în m â n ă dau Turc i i , dar fără folos, al pa­t ru lea a s a l t ; fiind nevoi ţ i 'a se r e t r age suferă, mai cu seamă în cheia Top le ţu lu i , pe rde r i i reparabi le . S to ica măr tu r i sesce , că la apă ra rea for-t ă r e ţ e i s'a d is t ins s t egar iu l Mihail Sor inca cu mil i tar i t iseni .

L a Media înv inse F r a n c i s c p e n t r u ul t ima dată . F r i g u r i g re le îl cons t r i ng a se în toarce la Viena şi a-şi r e s t au ra sănă ta tea zd runc ina t ă . L u i i-a u r m a t K o n i g s e g g d impreună cu a rmata , m o t i v â n d : că d in lipsa

249

subs is ten ţe lor n u poa t e să meargă îna in te , dar nici să stee locului . R ă ­măşi ţe le armatei , dec imate pr in marşur i forsate şi p r in boale , a junseră în 28 Iul ie la Chevereşul mare , iar în 13 A u g u s t la Cuvin .

De taşemin te le , cari au înso ţ i t pe F r a n c i s c în călătorie, au fost în decursu l re t rager i i a taca te de R o m â n i în mai mul t e r ândur i , ceea-ce se a ra tă în cele scrise de Sto ica şi î n t r ' un „diuar iu" p ă s t r a t în arcbivul mi­n i s t ru lu i de răsboiu .

Na ra ţ i unea lui Stoica e a tâ t de in te resan tă , încâ t mă văd î n d e m n a t s'o dau din cuvân t în cuvân t pub l ic i t ă ţ i i : „Marele h e r ţ o g _Fran ţ la aceas tă acţie sau bătăl ie (Media) dela î ncepu t p ă n â la capă t de faţă au fost, măcar că uni i dic, că na in te au fost plecat , fiind prins de fr iguri , şi adevăra t , că d in răceală rea le-au avut , a l ta fiind că în B e c i u împă­ra tu l nepu t inc ios , bolnav era, şi în loc de h in t eu sau căruţă , din Me-had ia cu leagăn pe 4 musco i (muie sau catâri) bine sedând şi od ihn ind în sus, au plecat . D o u e t rupe de cavalerie cu s t inda rde îna in te şi dă răp t , păzi tor i având, au fost pe t recu t , de care îna l tă călătorie mie în Mehadia şi în Cornia moş i bă t râni , că aşa au fost, mi-au poves t i t . E ş i n d în dea­lul Domaşne i s 'au î n ş t i i n ţ a t : că Turc i i de pr in pădur i le cheii Sla t inei lui F lo re i cu R o m â n i caraşoveni , pogonicen i seimeni (volontiri) cu t o ­poare , securi , pădu rea mare d 'asupra d rumulu i cheii t ă indu-o , cu rmez i ş pes te cale au încâlci t -o, d rumul mare de to t l-au î n c u i a t ; acum veclu marele h e r ţ o g p lanu l Turci lor , că armea împără tească este închisă, în­da tă î n d â r â p t a s ta t şi husar i uşor i po runcă scrisă genera r iu lu i g ra f K o -n igsegg la a rmeă că n u poa te pasirui cheia, că-i d rumul a s tupa t şi pă­duri le sun t pl ine de T u r c i şi de R o m â n i armaţ i , ancă şi cu art i ler ie foc din pădur i în d rum j o s dau, ca înda tă o t r u p ă uşoară de pădu r i şi ar­ti lerie ceva înda tă să-i t r imită , ca să poa tă merge la Caransebeş , să n u se întârcjie, — şi aşa v i ind dela Mehadia ar t i ler ie 6 canoane cu mun i -ţ ion, mul ţ i z imermani cu mil i tar i t i sem şi mureşeni , 1 r e g i m e n t infan­terie , a l tul cavaler ie , a junseră îna in te în cheie i n t r a r ă ; Turc i i din pădur i cu tunur i şi puş t i s p ă i m â n t a ; R o m â n i i seimeni cu t u r b a n e tu rceş t i în cap, aşa schimonosi ţ i , n ică paşă , -c iucă agă, nene bara ie tăr cu s teagur i , cu canoane mici şi mar i de cireşi să lbateci (pădureţ i ) ne jupui ţ i , î ngâu-r i te foc vă r sa ; ci deschizendu-se bater ia împără tească căt ră u n fer tar iu de cheie în l ăun t ru şi începând a j u c a focul pr in pădu rea mare , Oto­mani i şi Român i i vedend ce o să fie î n d ă r ă p t fuga au da t şi în t r ' a l ţ i mun ţ i au scăpa t Al ţ i moşi poves t iau , că lanăş Bumbăcilă fusese paşă în pădure , când s 'au a s tupa t cheia în d rumul Sla t inei" .

D i n cele espuse v e d e m : că Român i i aveau arme şi t unu r i de cireş sălbat ic , că e rau organisa ţ i în cete mil i tare , cari sub conducerea p r o ­pri i lor căpi tani , se lup tau pe faţă d 'a lă turea cu Turc i i în con t ra Nem­ţi lor . Căpi tanul unei astfel de cete a fost lanăş Bumbăcilă din Teregova , ai cărui descenden ţ i au ţ i n u t în poses iune un m u n t e t imp înde lunga t ,

18

260

care m u n t e d u p ă t rad i ţ i a familiară 1-a căpă ta t un s t r ăbun al lor dela u n paşă tu rcesc .

Cuvin te le laconice ale osuarului n u m i t : „Diese N a c h t (18 Iuii) is t un te r sch ied l i ch von R ă u b e r n auf unser L a g e r geschossen w o r d e n " , şi „am 21 J u l i fruh is t der Gene ra l -Ad ju tan t Br . Scbe rod ing von R ă u b e r n t o d t geschossen worden" , — arată, că la Te regova şi la Caransebeş , în­drăzni ră Român i i a se hă r ţu i chiar cu cete d m g reu l a rmate i lui K o ­n igsegg .

Diuar iu l , î n tocmai ca şi Gr i s e l i n i l ) înfă ţoşază aceas tă rescoalâ , ca p roven i t ă d in pofta de j a f a Români lor . „I>ie R a u b g i e r d e gesei l te ihnen (adecă Turc i lor , cari pus t i i se ră dis t r ic te le P a n c i o v a şi Verşeţ) auch die W a l a c h e n zu, die sich fur T r u p p e n des F i i r s t en R â k o c z y ausgaben . D e r du rch sie ve ru r sach te Schaden war unendl ich grosser , als der, den die Ti i rken se lbs t anr ich te ten , indem sie aile Deu t sche , die ihnen in die H ă n d e fallen mochten , um ger inges Geld in die Sclavere i verkauf ten . Meis tens be t ra f solchen die jenigen, welche die Geb i rge um Orşova u n d Mehadia , an den Grenzen der e igent i ichen Walachei , bewohn ten" . Gri ­selini cons ta tă , că ura Român i lo r a fost î n d r e p t a t ă în con t ra Germani lor , adecă a colonişt i lor , pe cari , dacă îi p r indeau , îi v indeau Turc i lo r pe sume bagate le . P e n t r u aceste fapte , în t r ' adever barbare , Român i i sun t numi ţ i tâ lhar i , t ă c m n a r i , popor necred inc ios şi mai ştie bunu l D u m n e ­z e u c u m ?

Aflăm însă în t re s t ră in i şi bă rba ţ i de aceia, cari iau cuvân tu l în t ru apă­ra rea R o m â n i l o r a t â t de bat jocori ţ i . î n t r e aceşt ia se cuvine locul de onoare Br . Enge l shofen , pe a tunc i vice - g u v e r n a t o r al Bana tu lu i . B ă r b a t cu sen t imente nobi le , îngr i j i t de soar tea supuşi lor sei, şi pl in de iubire faţă de cei înc red in ţa ţ i verot i re i sale, a ră tând î n t r ' u n r a p o r t că t ră consi l iul din Viena s ta rea nesănă toasă a Bana tu lu i , p roven i tă din mul ţ imea sar­cinilor nesupor tab i l e , d m mal t r a t a rea locui tor i lor şi din abusur i le co­mise de oficianţi la încassarea dărilor, — ceru sanarea reului şi desărc i ­na rea poporu lu i , s ingure le mijloace, p r in cari se poa te câş t iga iub i rea Români lo r . Enge l sho fen rapor tează u r m ă t o a r e l e : 1 ) „dass man die a rmen U n t e r t h a n e n in Pana t , ohne sie von den le tz ten Drangsă l en verschnauffen zu lassen, schon w i e d e r u m b e n auff das ăussers te d ruuken u n d mi t uner -schwingl ichen g a a b e n Be laden w o i i e ; E u e r Kays l . Mayes t . a l le rhochs ter D iens t erforder t anjezo mehr als n iemahlen, dieses Vol lck bei g u t h e m W i l l e n zu erhal ten , und dadurch die j e t z ige Graniz desto mehre r s zu v e r s i c h e r n ; Man h a t auch umb so weniger ursach, diese L e u t h zu Be -d răngen , als sie sich von selbsten, wie es der Ansch luss weiset , su so grossen Praestationen erbiethen, die gewiss kein Unterthan in Oesterreich m entrichten vermochte. D a s haubt- i ibel so in dieser P rov inz bisshero grass i re t , und

*) Op. cit. p. 171. ') Dr. Szentklâray: op. cit. pp. 154 şi 155.

261

den fatalen aufstand verursachet hat, en t sp r inge t haub t sâch l i ch daher , dass man in denen Collectia, wovon dock der W o h l - oder t j be l -s t and eines L a n d e s zum g ross t en thei l a b h ă n g t , ganz keine regul beob-achtet, sondern alles nach der Pr iva t -Wi l lk i ih r ein — oder andere r P e r s o n e n , welohe die Saeh n i ch t g e n u g tieff e ingesehen, oder wohl gar mit dem Blnih derer unterthanen sich Verdiensten machen wollen, d i r ig i re t w o r d e n " .

R a p o r t u l lui Enge l sho fen s'a subş t e rnu t consi l iului d in Viena in-med ia t după te rminarea resboiu lu i tu rcesc (1739). E l numesce mişcăr i le î na rma te ale R o m â n i l o r revoltă (Aufstand), p rovoca t ă de sarcini nesupor ­tab i le şi de vexaţ iuni le funcţ ionar i lor s t ră ini comise la încassarea dări lor , cari pr in sângele supuşilor (al Români lo r ) voiau să-şi câşt ige mer i te ( w e l c h e . . . mi t dem B l u t e der U n t e r t h a n e n sich Verd iens te m a c h e n wollen). P r o v o -cându-se t o t o d a t ă la da tor in ţe le , r ec lamate de oficiul seu, elice: ca s a s e p u n ă s tavi lă abusur i lor de pană acum, pen t ru -că numai astfel se vor as igura marg in i le monarchie i , dacă poporu l bănă ţan , — care de sine s'a oferit să pres teze servi ţ i i mai ex t ra -ord inare , de câ t ori-care al tul d in t re popoare le monar*chiei, — se va ţ ine în d ispos i ţ iune bună. Măr tur i s i rea lui Enge l shofen ne este preţ ioasă . Ca o rgan al g u v e r n u l u i şi ca ag rea tu l cur ţ i i a ra tă cu obiec t iv i ta te căuşele rescoalei şi ind ică t o t o d a t ă mij loa­cele potr iv i te , pen t ru câş t igarea acestui popor v iguros , capabi l de m u n c ă şi de p res t a ţ iun i ex t raord inare .

Capitularea cetăţii Ada-Kaleli la 14 August; învasiuni în Banat.

D u p ă re t r age rea t rupe lor imper ia le şi după căderea Mediei r e m â n e ceta tea Ada -Ka leh fără ajutor. Garnis iunea , r edusă pr in hăr ţu ie l i con­t inue la 800 ostaşi , t r ebu i în fine să capi tuleze. Turc i i de lă tu ră în chipul acesta pedeca din urmă, care î n g r e u n a l ibera comunica ţ iune în t re Vidin şi Be lgrad , ob iec tu l t u t u r o r n i su in ţe lor şi încordăr i lor tu rceş t i .

Dela Orşova, ca şi dela Pa l anca (cuceri tă la 19 Septemvr ie ) înva-s ionară Turc i i în mai mul te r ândur i asupra Ban a tu lu i , ca să facă ja f şi p radă . Locu i to r i i e rau nevoi ţ i a se l up t a n u numa i cu dînşii , ci şi cu maroder i i g e r m a n i şi cu de taşemin te le lui Iosif Râkoczy , fiul cel mai mare a revolu ţ ionar iu lu i F ranc i sc , care, în lipsa une i aprovis ionăr i r egu­la te erau neces i ta ţ i să-şi câşt ige pr in jaf şi p r adă cele de l ipsă pen t ru conservarea propr ie . I n astfel de împre jurăr i , când toa te a junseră la o comple tă des t răbă lare , în ţ i nu tu r i unde n u era nici un a tom de asigu-r an ţ â sau ordine , unde d rep t a t ea era pe pa r t ea celui mai ta re , era prea firesc, că locui tor i i a t r ebu i t să sufere cumpl i t .

Necazur i le resboiu lu i sun t de regulă înso ţ i te de mul te al te re le . O c iumă cumpl i tă a secerat n e n u m ă r a t e v ic t ime, mai cu seamă în co­m u n e l e Meedica, Pâ rvova , Lăpuşnicel , I ab l an i ţ a şi Cruşove ţ . U n cu t r emur

18*

252

de pămân t , p r in spaima şi g roaza ce au b ă g a t în bieţ i i locui tor i , ame­n in ţ a cu des t răbă la re chiar şi legătur i le familiare 1 ) .

Anul 1739.

Disposiţiuni pentru continuarea resboiului. K o n i g s e g g a fost r id ica t din pos tu l seu şi conducerea resboiu lu i s'a

pus în mani le lui F r a n c i s c de Lo tha r ing i a . p i c â n d u - s e , că n ' a r fi con­sult , ca g inere le împăra tu lu i să-şi per ic l i teze v ia ţa în n iş te ţ inu tu r i , în cari pes te iarnă a g ra sa t c iuma şi al te boale contagioase , s'a otăr î t , ca mareşa lu l campes t ru , conte le Wal l i s , cu d rep tu l de l iberă d ispos i ţ iune , să-i fie ca „ad l a tu s" în t ru ajutor.

î n v i r tu t ea p lanu lu i de resbel aveau a se concen t ra 54.000 comba­t an ţ i la F u t a k lângă Panc iova , corpul bănă ţan , sub comanda contelui Ne ippe rg , la Arad , iar în f runtea corpulu i t rans i lvănean r e m â n e şi mai depa r t e pr inc ipe le L o b k o v i t z .

Masacrarea Românilor*). Atacur i l e curaj ioase ale Român i lo r a supra maroder i lor şi a supra t ru­

pelor , cari cu t re ie rau B a n a t u l fără cap şi fără ţ in tă , a con t r ibu i t în mare pa r t e la desas t ru l şi înfrângerea Austr ieci lor , fiind în de obş te c u n o s c u t : că în t impur i de resboaie inimici i din l ăun t ru sun t mai pr imejdioşi , decâ t cei din afară. S'a ară ta t , că Român i i s'au l u p t a t d 'a lă turea cu Turc i i în con t ra imperia l i lor , ba ce e mai mult , Nemţ i lo r le-a fost cunoscut , că R o m â n i i s'au fost în ro la t chiar sub s t indarde le d u ş m a n i l o r 3 ) . Dec i Nemţ i i aveau des tu le mot ive , să fie nemul ţămi ţ i cu ţ i n u t a Români lo r . Goana înve r şuna tă porn i t ă din doue păr ţ i asupra- le , a ra tă că n ' aveau de scop numai n imici rea satelor, ci chiar s t i rp i rea neamulu i românesc .

L a ordin mai îna l t p lecară în 14 I anua r i e 1789 din Timişoara sub conducerea colonelu lu i l oco tenen t Nisemeusche l 1600 infanter iş t i , 1200 cavaler iş t i şi 70 vo lun ta r i miliţie rasc iană spre Caransebeş , ca aici să se î m p r e u n e cu genera lu l Lentulus, care concen t rase la Grăd iş te 1000 ca­valer iş t i g e r m a n i şi 300 călăreţ i mili ţ ie na ţ iona lă ardelenească . Scopu l aces tor espedi ţ iun i era pedeps i rea esemplară a Român i lo r rebel i , nimi­cirea p rov ian tu lu i şi a t u t u r o r mij loacelor de a l imentare , ca să le înă-duşască pofta de a se duşmăni cu oas tea împără tească . T i m p u l a fost

*) Din manuscriptul lui C. Schwab: „Geschichte des Romanen Banater Grrenz-Regiment Nr. 13".

a) După „diuariul amintit" decopiat în archivul ministrului de resboiu. 3) într'o relaţiune din Orşova la pag. 71 a diarului se dice: Vor 25 Tagen sind von

Orşova 10 Tiirken, genannt Ciohordar, nach lasenova abgegangen und von derjen dort umliegenden Dorfern 2,100 Walachen Malkontents angeworben, welche nach Orşova ge-bracht und der dasige Comandant hat sie in die Compagnien eingetheilt und ihnen Haupt-leute und auch andere Ofriciere vorgelegt, und dann er gedachten Malkontents jedweden einen albanesen Rappen gegeben . . . w i e auch denjenigen, welche kein Grewehr gehabt, mit Bolchen versehen.

253

b ine a l e s ; roa te le de R o m â n i erau împrăş t i a te , voinici i a runcaseră armele la o par te , căci n imenea n u s'a gândi t , în t imp de iarnă, la con t inuarea osti l i tăţ i lor .

D in mot iv , că locui tor i i d in comunele Marga şi Mărul au t r a s cu foc asupra pa t ru le lor împără teş t i , comunele aces tea au fost la 16 I anua r i e de că t ră seară scăldate în sânge. 50 ţ ă ran i sun t aici ucişi , iar sa te le d impreună cu mij loacele de subs i s ten ţă sun t prefăcute în cenuşe (bis 50 B a u e r n n iedergemacht , die Orter nebs t Subs is tenz in die Asche gelegt) .

î n 17 îna in tează L e n t u l u s pană la Ohaba-b i s t ra pâr jo l ind sate le Crâcima, Mal, Cireşa, B i s t r a şi Ohaba şi omorînd locui tor i i d u p ă esemplul de mai na in te . D 'aci p lecară mâne-cii (18 Ianuar ie) călare 200 German i şi t o t a tâ ta mili ţ ie t r ans i lvăneană spre Caransebeş , unde , „lotr i i şi t â l ­har i i " c redendu-se în s iguranţă , se adunase ră în mare n u m ă r la t î rgu l de săp tămână . Ostăş imea imperială , î n t imp inând aici res is t in ţă , ucise p a n ă la 300 de „sceleraţ i" , 2 ianiceri şi puse m â n a pe o t u r m ă de oi, care avea să n e t r imisă Turc i lor .

Cronica lui S to ica ne descrie măcelu l dela Caransebeş în u r m ă t o r u l c h i p : „Urî ta fap tă a Români lor , se imeni turceş t i , dela L o g o j pană la Slat ina , Cărăşoveni , P o g o n i c e n i cu Teregoveni i , ce au a juta t Turc i lo r în anul 1738 să as tupe d rumul cheii Teregovi i , ca oastea împără tească în Mehadia s'o înch idă şi alţi lotr i Curu ţ i d 'alui Râkoczy, ce erau pe apa Bis t ra , în Chizăteu şi în a l te sate, j u c a u - c â n t a u : Ţ i n e D o a m n e t o t aşa, nici cu Turcu , nici cu Neamţu , 1 ) — care aşa s'a r e s p l ă t i t : în Noemvr ie 1738, 2) J o i a în Caransebeş <li de t î rg , pe po runcă reg imente le de ra i tă r i husa r i p lecând, p re ameadi Caransebeşu l cu t î rgul seu de toa te păr ţ i le fâr' de ves te lovind oameni , femei, copii , fete, preoţ i , negus to r i , în bi­serica românească şi nemţască , ce la F r a n c i s c a n i scăpase , cu ei î m p r e u n ă ascuţ i tu lu i săbiei şi a pus te lor j e r t f ă s'au dat , b iser ic i şi case focul le-au mistui t , d 'aci r eg imente le au apuca t că t ră Caraşov, aşa au lucra t şi încoac i pană în S la t ina au t ă ia t şi au ars, să se pomenească . 3)

Din Caransebeş a t r imis L e n t u l u s os tăş imea pr in comunele vecine , ca să recui reze furajă şi de cele t r ebu inc ioase pen t ru a rmată . E s e e u ţ i u -ni le n u s'au efeptui t fără vărsare de sânge. Aşa d. e. mil i tar i i t r imiş i la Bănitf) numa i după o lup tă g rea au fost în s ta re să-şi îndep l inească mis iunea.

*) Se vede ca cetele de Români se băteau, când cu Turcii, când cu Nemţii. a) Stoica a cules multe din datele referitoare la acest resboiu din gura bătrânilor.

E cunoscut, că poporul nu leagă evenimentele de ani, ci de alte împrejurări accidentale; în caşul de faţă anul şi luna sunt greşite, dar tîrgul de septemână dintr'o Joie, consună cu comunicatele diuarului.

3) După arătarea „diuariului" a fost, la sosirea regimentelor timişorene, esecuţiunea asupra Caransebeşului deja îndeplinită.

4 ) In jurul Caransebeşului nu există nici un sat cu numele Bănia, dar cunoaştem o comună cu acelaş nume în valea Almăjului; ceea-ce a dus pe Pesty Frigyes în eroare şi 1-a făcut să creadă (A szorenyi 'Bănsâg v, I. p. 150), că recuisiţiunile militare s'au estins şi

254

î n 22-lea se împreuna la Caransebeş os tăş imea din Timişoara cu cea arde lenească . U n de t a şemen t de mili ţ ie e de nou t r imis a supra Bă­niei , care de as tăda tă . uc idând la 20 de „lotri" , resp inse „rebel i i" din în tăr i tur i le lor. Şi coloanele t imişane d is t ruseră pr in sabie şi pr in foc cuibur i le resvră t i to r i lo r şi uc iseră pe cei-ce li s 'au opus în a lor cale. Au fost ucişi p r in sate şi p r in pădur i 215 ţă ran i , mai mul ţ i au fost pr inş i şi escor ta ţ i la Timişoara .

„Rebel i i şi lotr i i" , adunându-se în t r ' aceea în cete mărun te , s t r icară podur i le , ş ă p a r ă şan ţur i şi se î ncung iu ra ră cu în tă r i tu r i , d in cari n u m a i d u p ă lup te sângeroase au fost a lunga ţ i . Aşa s'a î n t âmpla t la S la t ina (23 Ianuar ie) , unde Român i i din culmea dealur i lor d iceau os taş i lo r : „să se care din ţ a ra lor, că dînşii n u se vor supune" . 400 de că lăre ţ i ger­mani , 6—700 de infanter iş t i şi cavaler iş t i rasc iani se l up t a ră aici în con­t r a rebel i lor , pe cari n u m a i d u p ă m u l t ă vărsa re de sânge îi a lungară din posi ţ ia , în care s'au fost în tăr i t . î n t r e mor ţ i s'a aflat şi p r imaru l sa­tu lu i . D u p ă t e rmina rea lup te i cădură soldaţ i i a sup ra satului şi-1 n imic i ră d impreună cu mij loacele de subs is t in ţă . î n asemenea chip s'a purces cu satele Goleţ, Petroşnifa, Bohaşniţa şi Borhva, pen t ru -că toa te erau cui­bur i no tor ice de lotr i . î n toa te satele acestea s 'au aflat cuan t i t â ţ i enorme de furajă, da r toa te , câte s'au aflat, au fost prefăcute în cenuşe .

Din Caransebeş a p leca t Nisemeuschel cu 1500 ostaşi pres te Tic-fani la Verşeţ şi Moldova, având înd rumarea să p u r c e a d ă faţă de locui­tor i cu asemenea r igoare şi n u m a i a tunc i să dee pardon , când locui tor i i se p r edau fără res i s ten ţă şi dau chizeşie. L a to t caşul însă mij loacele de subs i s t in ţ ă sun t a se nimici .

T rupe l e a rde leneş t i şi L e n t u l u s luară calea că t ră Tincova , iar cele b ă n ă ţ e n e spre Gavojd ia . î n 26-lea cădu Syocz adecă Jdioara, care comună era cons idera tă ca cuibul pr inc ipa l al „ tâ lhar i lor" , d u p ă ce călăii îşi po­tol i ră se tea în sângele locui tor i lor şi pâr jol i ră satul , p lecară cu asemenea esecuţ iun i a supra Criciovei. D'aici se puseră t rupe le în mişcare că t ră valea Begeiulu i , o pa r t e ocupă Costeiul, cealal tă satele Bo ldu r şi Ohaba.

Crud imi n e a u d i t e s 'au comis în Luncăpentru-că aici se ţ ineau „ tâ lhar i i cei mai ves t i ţ i " şi pen t ru -că , numa i pr in încordarea t u t u r o r

asupra Almăjului. Dela Caransebeş la Bănia Almăjului sunt circa 86 km. Detaşemintele miliţiei naţionale n'aveau lipsă să facă excursiuni de furajare în locuri atât de îndepărtate, mai cu seamă, când satele dinprejurul Caransebeşului le oferiau prospecte spre asemenea scopuri, şi când Turcii din Media uşor puteau să le taie comunicaţiunea cu ai lor. în otarul Bolvaşniţei, comună situată în cercul prctorial al Caransebeşului, există un ţinut cu numele „Băni". Ruinele zidurilor, gropile, muşunoaiele şi tradiţia locuitorilor, care vorbeşte de esistenţa unui sat dispărut, atestează că aici sau la Cârpa avem să căutăm comuna Bănia, unde a fost acel cuib de voinici, pe care călăii lui Lentulus numai după lupte re-peţite au fost în stare să-i strivească.

') Fiind în „diuariu" cea mai mare parte a numelor comunelor schimonosită, am fost la început de credinţă, că e vorba de Luncani, o comună dela marginea resăriteană a Carasului, înfundată într'o vale încungiurată de codri. Din cele espuse însă câştigasem

255

for ţelor d isponibi le au fost în s tare să cup r indă aces t ţ inu t . D u p ă de-lă tu ra rea bar icade lor de copaci , cu cari se încung iu rase ră „rebelii şi lo t r i i" , p lecară din L o g o j în 28 Ianuar ie trei colone spre L u n c ă . P r ima a condus-o loco tenent -co lone lu l Madooza că t ră moara românească din Budinţi *), a doua a p leca t spre Ohaba (Ohaba Jabă r ) , iar a treia a con­dus-o maiorul husar i lo r Kâroly i pe d rumul ce duce d ' asupra more i împără teş t i . Deşi „ tâlhari i şi rebe l i i " au fost d i spă ru t la aprop ie rea coloanelor , t o tu ş , fiind-că afară de n i ş te obiec te de ale Nemţi lor , os tă-ş imea n ' a aflat pradă , s 'au pus t i i t satele şi au fost uciş i p r in pădu r i la 200 b ă r b a ţ i şi femei. O pa r t e a provis iuni lor au fost n imic i te în diurn aceea şi în cea u rmătoare , iar ceealal tă s'a folosit pen t ru a l imentarea ostăşimei . Cu ocas iunea execuţ iunei din 29-lea s 'au aflat la moara îm­pără tească eo respond in ţa refer i toare la această revoal tă , şi în t re al te mul te v ic t ime a căciut je r t fă şi p reo tu l din Topolovă ţ , cons ta t ându-se , că a fost par t i san al „archi tâ lharului Nicohea". Reg re t ăm, că n u cu-noascem mai deap roape referinţele numi tu lu i Nicolcea, care, ca şi B u m -băci lă din Teregova , a avu t la t o t caşul oareş-care rol de conducă to r în revoa l ta R o m â n i l o r bănă ţen i .

In aeeeaş d!i au fost cupr ins satul Desch, un cuib no to r i e de lo t ro -mani , pu ru rea duşmănoş i şi r en i t en ţ i faţă de N e m ţ i ; 60 de locui tor i sun t aici ucişi şi sa tul a fost prefăcut în cenuşă . T o t astfel s'a în tâm­p la t la Balinţi.

î n 30-lea t r imise L e n t u l u s mil i ţ ia a rde lenească că t ră F ă g e t , că să se pedepsească mai mul te sate după esemplul s t ave r i t la Desch . Cu oca­s iunea aceas ta au fost scăldate în sânge c o m u n e l e : Hanzeşti, Drinova şi Useşti. Sa tu l din u r m ă a fost pedeps i t a tâ t de cumpli t , î ncâ t d 'a tunc i Uzeşt i i d ispar de pe suprafa ţa pământu lu i .

Se r apor t ează în fine, că espedi ţ iunea t r imisă căt ră Moldova, luând s teag dela „rebel i" , a purces cu aeeeaş aspr ime. Vic t ime n e n u m e r a t e şi sa te arse a ră tau calea b ă t u t ă de călăii lui Nisemeuschel . Mâna sa b ru t a l ă o s imţ i ră acum chiar şi locui tor i i Almăjulu i .

convingerea, că Nemţii, de frica vr'unei catastrofe evitând cu precauţiune strîmtorile, s'au restrins în esecuţiunea lor numai asupra acelor comune, cari sunt situate dealungul dru­murilor frecuentate, adecă dicend la1 înţeles: „unde ei se simţau la largul lor"! După Pesty (Krasso vârmegye tortenete, v. II part. I. p. 412) e a se înţelege sub „Lunca Lo­gosului" teritoriul pe care zac comunele: Sîlba, Coşteiu, Belinţ, Boldur, Jabăr, Sârbova, Sinersig, Racoviţa, Căpet, Hitiaş şi Dragşina; iar sub „Lunca Lipovei" teritoriul comunelor Recaş, Bazoş, Bucoveţ, Topoloveţ, Ictar, Şuşanoveţ, Balinţ, Fadimac, Nevrincea, Grruiu, Babşa şi TSrgovişte.

Arătându-se în „diuariu", că espediţiunea a pornit din Logoj, teatrul crudimilor nu pOatc fi altul decât „Lunca Logoj ului".

') Budinaţi (Bwdinaeb se scrie în chrisoave), sat situat în districtul Logojului, 1-a donat regele Ioan Zâpolya (1535) nobilului Ioan Peica din Caransebeş. Budinaţi, verosimil Budinţii, din chestiune au dispărut.

256

Pag in i l e c run te ale „diuar iu lu i" se încheie la 14 F e b r u a r i e , cti n i ­mic i rea to ta lă a unu i de taşement , t r imis de L e n t u l u s asupra Verse tu lu i . 1000 de „rebel i" a tacară ap roape de Verse t os tăş imea împără tească şi tă indu- i re t ragerea , husar i i au scăpa t pană la 10, iar vo lun ta r i i au per i t cu t o ţ i i ; numai un s ingur corporal şi 10 feciori s 'au în to r s teafări .

Din not i ţe le acestui „d iua r iu" se consta tă , că revo l ta Români lo r era es t insă asupra Căraş-Sever inulu i de astădi , ba şi asupra unor por ţ iun i cons iderabi le ale Comi ta tu lu i Timiş . Se poa te dice, că chiar por ţ i le ca­pi ta le i Bana tu lu i au fost zgudu i t e de ţ ipe te le de r e s b u n a r e ale unu i p o p o r nemul ţ ămi t . R e v o a l t a fu îneca tă în sânge. Cavaler ia împără tească , a runcându-se în mod mişelesc asupra Români lor , bă tu în t r 'o l ună de dile d rumur i le dela P o a r t a de fer a rde lenească pană la D u n ă r e şi dela T imişoara pană la Slat ina, prefăcu în cenuşă o mare pa r t e a satelor, uc ise fruntaşi i şi pe cei mai voinic i ai satelor , lăsând în t imp de ia rnă bă t r ân i neput inc ioş i , mame, soţii şi prunci minoreni fără căpătâiu, p r adă foamei şi geru lu i cumpl i t . Se pare , că s'a luc ra t s i s temat ic la s t i rp i rea neamulu i românesc , care în t ru legi t ima sa apăra re r idicase arma în con t ra asupri tor i lor .

Suferinţele şi necazur i le Român i lo r ni-le a ra tă chinezii sa te lor adu­na ţ i în Cornia pen t ru conscr ierea popula ţ iune i (1741). „Domnii din T imi ­şoara în t re al tele au dis Knej i lor . de ce voi sân tu lu i s t eag cu cruce n 'a ţ i fost credincioşi , iară s teagulu i fără cruce v 'a ţ i î n c h i n a t ? Knej i i au res -p u n s : steagurile cu sânta cruce trei ani toate bucatele şi verdeturile câmpu­lui nostru ni le-au mâncat, şi grea foamete am răbdat, în păduri coajă de cer am mâncat, iară vi ind s teag fără cruce, a d u n â n d satele le-au împăr ţ i t b u c a t e şi seimeni cu simbrie , care au voi t s 'au p u s " — ceea-ce se tă l ­măceş t e : Nemţ i i , ca pr iet ini , au răp i t avu tu l R o m â n u l u i , iar păgânu l i-a a l inat suferinţele şi n u 1-a lăsa t să leşine de foame.

Decursul resboiului şi lupta dela Groczka, în 22 Iulie. Wal l i s îşi concen t rase puter i le sale la F u t a k ; auojind că marele vezir

Had j i Massade Mohamed paşa e deja în Nissa şi că are de cuge t cu 100.000 T u r c i să a tace Be lg radu l , de te ordin lui N e i p p e r g să-i v ină în t r ' a ju to r . T r e c â n d la Semlin pes te Sava ocupa c i rcumvala ţ iuni le d in j u r u l Bel ­g radu lu i şi abia d u p ă 10 dile îşi puse t a b e r a în mişcare . I n t r ' a c e e a avan tga rda mare lu i vezir a junse la Groczka . I n 22 Iul ie se înc inse aci o l up t ă sângeroasă , care a du ra t 12 ore . Aus t r iec i i suferind perder i enorme >) au t r ebu i t să re t i reze în d iua u rmătoare căt ră Be lg rad . R e t r a ­ge rea t rupe lor pes te D u n ă r e , î n t âmpla tă la 26-lea a de t e rmina t soar tea resboiu lu i şi a capi ta le i sârbeşt i . Nici chiar înv ingerea dela P a n c i o v a (30 Iulie) a supra uniri corp de a rma tă tu rcesc n ' a s ch imba t în t ru n imic s i tua ţ iunea fatală. î n 1 Septemvr ie scrise p len ipo ten ţ i a tu l Aus t r i e i conte le

') Au periţ 10 generali, 346 ofieeri ai 5500 ostaşi.

257

N e i p p e r g : „pacea s'a înche ia t şi s'a subscr is , pr in u rmare duşmăni i le încea tă şi t r age rea cu foc se opreş te . "

Deş i acţ iuni le ho tă r î toa re n u s 'au pe t r ecu t în Bana t , t o tuş i câm­piile sale şi de a s t ăda tă au fost călcate de inimici . De ja la începu tu l lui Iun ie se iviră la Caransebeş 5000 Turc i , cari în 16-lea se r e t r a se ră spre Domaşnea , unde sosi mul tă cavaler ie şi al te a jutoare . Cons ide rând că la Media se aflau 5—6000 Turc i înarmaţ i , forţele seraskierului , con­cen t ra te în t re Te regova şi Media, a jungeau la 20,000 comba tan ţ i . 1 ) Pen ­t ru a l imentarea r egu la tă a oştir i lor făcuseră 7000 cup toa re de p â n e şi s teagur i le de călăreţ i , care învas ionaseră pană la Sacos , n ' a u comis escese şi plăt iau în bani cele de l ipsă pen t ru a l imentare .

O alta cea tă de mai muRe mii de Turc i îna in ta p a n ă la Be l in ţ şi î ndemnând locuitori i satelor din ju ru l Timişoare i a se supune su l tanulu i şi să-i p lă tească t r ibu t , ancă s'au p u r t a t c ins t i t şi s 'au a l imenta t cu pâne t r imisă dela Orşova. I n epistoalele t r imise Chinezi lor d iceau a p r i a t : că resboiul îl poar tă în con t ra Germani lor , iar nici decum în a locu­i tor i lor .

Ostăş imea împără tească n u îndrăzni să iase din T i m i ş o a r a ; numa i 2 compani i de g renad i r i fort if icându-se la poa r t a de fer aveau să se opună unei eventuale invas iuni în Trans i lvania .

A t â t a e t o t ce s'a pe t r ecu t în B ă n a t în decursu l anului 1739. Beasumare. I n i s tor ia universa lă n'aflăm esemple , cari s'ar pu t e

asămâna cu decursu l acestui răsboiu. Tre i a rma te pu t e rn i ce au fost în 3 ani consumate . î n t â i a fu n imic i tă fără ca să se fie c iocni t serios cu in i ­micul , a doua deven i impo ten t ă pe lângă toate , că a r epo r t a t mai mu l t e v ic tor i i s t ră luc i te a supra d u ş m a n i l o r ; iar a treia deveni incapabi lă d u p ă o s ingură l up t ă nedecisă, ba chiar după ce oda tă învinse asupra con­t ra ru lu i . 2) Mai a d a u g că subcomandan ţ i i os tăş imei aus t r iece au fost mai des toinic i în esecu ta rea Români lor , decâ t în ar ta resboiu lu i şi înfrun­tarea inimici lor c reş t ină tă ţ i i .

Pacea dela Belgrad. F ă r ă păreche şi adânc umil i toare se poa t e numi pacea dela

Be lgrad , înche ia tă la 1 S e p t e m b r e 1739, în u rma căreia Aus t r i a pe rdu Oltenia, Serbia şi ce ta tea Ada-Kaleh cu fortul E l i save ta . B a n a t u l remase şi mai depar t e în poses iunea împăra tu lu i . S'a s t ipu la t mai depa r t e , ca fortificaţiunile din Media şi cetăţ i le d 'a lungul Dunăr i i şi Savei să se s p a r g ă şi să n u se z idească nici odată , iar î n t r ' u n p u n c t special se lasă Turc i lo r m â n ă l iberă, să cupr indă Orşova veche şi comunele Barza , Tople ţ , Coramnic , Tufâr i , J u p a l n i c şi Băi le Hercu lane , dacă în t i m p de un an vor pu t e să aba tă cursul r îului Cerna aşa, ca apele sale să se scurgă

') Pesty: A szorenyi Bânsâg. v. I. p. 152. ') Mittheilungen auş dem k. k. Kriegs-Ar«hiv,

258

pela D ă l b o c a ' ) în D u n ă r e . 2 ) Ing ine r i francezi îndepl in i ră aceas tă operă. P re s t e boa i t e , curcubee , apaduc te ina l te şi pr in dealur i tă ia te s'a săpa t canalul în t r 'o lung ime de 3 miluri . p i u a , în care apele Cernei se vărsa ră la Dă lboca în Dunăre , s'a se rbă to r i t la Ţă r ig rad cu rugăc iun i şi cu salve de t u n u r i . 3 ) D a r bucur ia Turc i lo r n ' avu dura tă lungă, căci unde le tur ­ba te ale Cernei resfă ţa te sparseră iegazuri le şi îşi cău tară vechia lor matcă.

Ru ine l e aces tu i canal se văd pe a locurea chiar şi astăcli; ele n e p res in tă o pr ivel iş te imposan tă lângă podul Top le ţu lu i la „pia t ra lui Io rgovan" , care îşi r eog l indă faţa-i încre ţ i tă în unde le z imbi toare ale Cernei în veci m u r m u r ă t o a r e : f

„apa t rece , pet r i le r e m â n " .

C a r a n s e b e ş , în luna lui A u g u s t 1900.

ANCĂ ODATĂ LA „PETIŢIA CU PRICINA" A LUI AVRAM IANCU.

D u p ă analogia axiomei ju r id i ce „actor i i n c u m b i t p r o b a " n 'aş i fi da­tor, ca eu să dovedesc că, subscr ierea numelu i lui Avram Iancu e falsă, ci da tor i ar fi fost cei ce în „Fami l i a " Nr. 35 a. c. de repe ţ i te -or i au afirmat că, subscr ierea e autent ică , să-şi dovedească afirmarea, după-ce eu, ba sa t pe măr tur i s i rea unu i mar to r clasic, ce o am în scris şi pe al te mot ive înşirate , am con te s t a t au ten t ic i t a tea subsc r i e r e i ; cons iderând însă că, t inerul domn Alexandru Ciura, care , ca un zelos fiiu al acelor mun ţ i a purces cu bună credinţă , dar mai ales câ sun t 4 luni d 'a tunci , şi ia tă că afară de mine nici de as tă-dată n ime n 'a săr i t în t ru apăra rea lui I a n c u ; ca să pun cape t aces tu i inc iden t nep lăcu t , şi ca să se facă lumină deplină, voiu înşira dovedi le , cari ne vor conv inge că, subsc r i e rea d in „pe t i ţ ia cu pr ic ina" n u e făcută de mâna lui I ancu .

Mai ân tâ iu am tr imis subscr ierea „fac-simile" din „Fami l i a" Nr. 47 domnulu i W . Krafft, care a fost un l u n g şir de ani e spe r t j u ra t , pe l ângă Tr ibuna lu l din Sibiiu, cu ruga rea ca s'o asemene cu subscr ie rea au ten t ică a lui Avram Iancu din supl ica d însu lu i adresa tă M. S. î m p ă ­ra tu lu i în 24 Mart ie 1867. Supl ică ce se păs t rează la Asoc ia ţ iune .

Ia tă r e spunsu l domnulu i W . Kraf f t : Hermannstadt, 8 December 1900.

„ Wohlgeboren Herrn Gerichtsrath Siulutiu hier. Die mir vorgelegten Namensziiye des Avram Iancu 1. Facsimile abgedrucM in „Familia'1 Nr. 47 ex 1900.

l ) Dălboca e numele unei văi, situate între Orşova şi Joselniţa. 3) Griselini: o. c. p. 174. 8) Din manuscriptul lui Schwab. >

259

2. Gesuch des Avram Iancu vom 24 Mdrz 1867 sind so verschieden von einander, dass das Facsimile als falsch erklărt werden muss, wenn die Unterschrift auf dem Gesuch als echt angenommen wird.

W. Krafft Buchdrucher und gewesener Sachverstăndiger beim h. Gerichtshof

fur Vergleichung von Schriften".

M'am adresa t că t ră fostul T r ibun Mihail Andre i ca în Câmpeni , un c u n o s c u t din copilărie al lui Avram Iancu . Dînsu l 'mi r ă s p u n d e în 9 1. c. în t re altele :

„Subscrierea publicată în „Familia" nu e a lui Avram Iancu, deşi e binişor imitată. Eu cunosc bine subscrierea lui Avram Iancu; am asămănat subscrierea din „Familia" cu aceea de pe decretul ce-l am dela Avram Iancu. Cu linişte sufletească declar subscrierea din „Familia" de falsă".

Am asămăna t împreună cu dl Si lves t ru Moldovan toa te subscr ier i le lui Avram Iancu , aflătoare la Asocia ţ iune . Ia tă r e s u l t a t u l :

„Subscrisul, împreună cu domnul Iosif Sterca Şuluţu, am esaminat şi asămănat subscrierea lui Avram Iancu (facsimile) din „Familia" Nr. 47 a. c. cu cinci (5) subscrieri ale dînsului, cari se găsesc pe cuietanţiile lucrătorilor ocu­paţi cu facerea tunurilor de lemn etc. din a. 1848 şi 1849; apoi cu o scrisoare a lui Avram Iancu, adresată în limba germană, unui general austriac, în 24 Aprilie 1849 şi constat că „facsimile" nu este identic cu nici una din aceste subscrieri.

Observ că: în toate aceste subscrieri litera „c" e scrisă cu cir cum -flecs „c" ceea-ce în ^facsimile" lip s es ce; apoi manu-propria, ce este foarte carecteristic la ori şi cine. la toate subscrierile este una şi aceeaşi, dar absolut deosebită şi străină de manu-propria din „fa c-simile".

Pe basa celor espuse, eu, care am depus spre păstrare la Asociaţiune acele documente; ca unul care cunosc bine subscrierea lui Avram Iancu, declar subscrierea reprodusă prin rfacsimile'1 de o imitaţiune, prin urmare de un falsificat.

Sibiiu, în 16 Decembre 1900. Silvestru Moldovan".

Din parte-mi mai adaug că, la asemănarea unei subscrieri fire-ar aceea ori-cât de reuşită, trebue să fii foarte precaut. Am avut un cas în pracsa mea judecătorească, unde imitaţia a fost atât de perfectă, încât însuşi respec­tivul, a cărui subscriere s'a imitat, n'a fost în stare să deosebească cea ade­vărată de cea falsă. A scăped de urmări numai atunci dupâ-ce a dovedit prin alibi, imposibilitatea fisică, anume că: în timpul subscrierei a absentat nu numai din localitate, dar a absentat chiar din ţeară.

Un alt cas s'a petrecut aici în Sibiiu, când un tată a fost condamnat la solvirea unei sume, pe basa unui cambiu falsificat de fiul seu. Mai târziu păcătosul a recunoscut că dînsul a falsificat subscrierea; judecătorul însă n'a

260

vrut să-i creadă; atunci falsificatorul în presenţa judelui i-a imitat subscrierea atât de perfect, încât însuşi judele n'a fost în stare sâ deosebească care e sub­scrierea cea falsă.

D. U. S. Şulufiu. Cred că dovedi le produse , cari se vor păs t r a la Asocia ţ iune , sun t

de ajuns, pen t ru de a împedeca ori ce abus din pa r t ea oameni lor fana­t ici , a supra cărora numele lui Avram I a n c u face impres iunea , ce o p ro ­duce coloarea roşie a supra bivolului .

D a r abs t r ăgend dela aceasta , mot ivele ps ichologice îna in tea unu i om, care aprofundează şi face s tud iu din v ia ţa aceluia, despre care are să-şi dea verdic tul , cumpănesc mai m u l t ca ori-ce al te dovedi .

N e s p u n e Bar i ţ i u în „Trans i lvan ia" Nr . 21 şi 22 4 i n a - 1872 că I ancu d u p ă ce a fost escor ta t din Alba-Iu l ia la Sibiiu, în t r ' una din <\i\e, înso ţ i t de Ilie Măcelar , unde era in te rna t , la p rovoca rea guve rnu lu i s'a p r e sen t a t în biroul baronulu i H a i d t e , colonel şi cap al cancelar ie i pres i -diale . Când H a i d t e i-a p ropus lui I ancu ca să p r imească o funcţ iune , b ine salar isată , în V i e n a ori în Sibiiu, I a n c u s'a t u l b u r a t şi î n t r ' a t â t a s 'a a l terat , încâ t la m o m e n t a î ncepu t a aiura. Primele semne de alterarea minţii.

L a aucful acelei p ropuner i , sigur, că îna in tea ochilor sufletesci ai lui I a n c u s'au înfă ţoşa t cei patru-cjeci de mii R o m â n i căcjuţi j e r t fă furiei acelui r ă sbo iu înfricoşat, apoi cele 300 sate prefăcute în cenuşe .

Va fi văcjut pe amicii şi colegii dînsului , pe advoca tu l B u t e a n spânzu ra t pe furcile din Jozaş i , iar pe advoca tu l Dobra supus to r tu re lo r în scoală reformată diD Abrud .

î ş i va fi r eamin t i t p roc lamaţ ia baronului Puchne r , care a fost plă­măd i t ă t o c m a în acea odae, în care se afla el. P roc l ama ţ i e pr in care Român i i au fost p rovoca ţ i la arme, promi ţendu- l i - se în nume le î m p ă r a ­tu lu i F e r d i n a n d al V-lea l ibe r ta te şi ega l i ta te na ţ iona lă .

î ş i va fi adus amin te de episodul descr is de mine în „Memoriu l meu , O lacr imă fe rb in te" la pag . 66.

î i va fi t r e c u t pe d ina in tea ochilor sei sufletesci scena când a fost a lunga t din V i e n a ; când a fost a runca t cu genda rmi i la s t r adă ca u n ş t rengar . îl vor fi u s t u r a t ancă pălmile pr imi te pes te obraz în t emni ţ a d in Alba-Iul ia . Cu u n cuven t i se va fi înfă ţoşat scârboasa i ng ra t i t ud ine a „Nemţi lor" în toa tă oroarea sa. Şi că numa i o uşă îl despar te de gu ­ve rna to ru l pr inc ipe le Schwarzenbe rg , care îl n u m i a „Canal ie" .

î n t impul când I ancu era Prefect , mai de mul te-or i fu pr imit de coman-dan te le genera l b a r o n P u c h n e r , r ep resen tan te le Marelui P r inc ipe al Ar ­dealului , cu d i s t inc ţ iune şi onoare , t ocmai în acea odae în care se afla a cuma faţă cu colonelul ba ronu l H a i d t e .

î ş i va fi adus aminte bie tul I a n c u de ceea-ce ne-o spune şi gene ­ralul de honvez i graful R icha rd Q-elich în opul seu „Magyarorszâg fug-

261

ge t lensâg i ha rcza" că, în t impul când „Moţi i" lup tau , p recum i-am văcjut eu însumi, flămânzi, descul ţ i , numai cu pusei de iepur i , cu lănci şi cu tu­nu r i de lemn, dar înv ingă tor i , în acelaşi t imp a rma ta aus t r iacă şi cea muscă lească au fost a lunga te pes te g ran i ţ a ţăr i i . Şi că comandan te l e gene ra l ba ronu l P u c h n e r , în g r a b a cu care a pă răs i t Sibiiul în 11 Mar t i e 1849, şi-a u i t a t toa te decora ţ iuni le în puiul m e s e i : ordul Măr ia Teresia , c rucea împăra tu lu i Leopo ld , coroana de fer clasa I. e t c . ; iar genera lu l de honvez i Bem, om galant precum era, le-a t r imis după P u c h n e r la Bucuresc i , cu o comit ivă, spunându- i c ă : „Esce len ţ ia Sa şi-a u i t a t ordur i le în Sibi iu" .

S c u r t : în acele momen te de o supremă t o r t u r ă sufletească, I a n c u îşi va fi r evoca t în memorie totul , ce dînsul mai târefiu a e te rn i sa t în doina s a :

„ F r u n d ă la tă de pe bal tă , fostu mi-a şi b ine odată , dar s 'antors f runza pe tău , şi-am ajuns la a tâ ta r ău" .

D a r cine afară de D u m n e z e u ar fi în s tare să n e s p u n ă : ce s'a pe­t r ecu t în acele m o m e n t e în sufletul lui I ancu , sbuc iuma t de a tâ tea vijel i i t e r i b i l e ; vijelii, cari de mu l t se g rămădeau , p â n ă ce de as tăda tă au e rupt . Şi dacă ar şi fi cine-va care să p ă t r u n d ă în sufletul r ăn i t al lui I a n c u : U n d e e condeiul lui Dan te , ca să-i înfunde în infern, sau al lui Schi l ler ca să sgudue pi laş t r i i firmamentului, să le cu t ropească mormân tu l acelora, cari au fost causa nefericiri i lui Iancu.

I n astfel de s tare sufletească se afla Iancu, când baronu l H a i d t e l - a a g r ă i t : — V'am chiemat , ca să Vă î n t r e b : ce poftesci pen t ru pe r soana

domnie i t a l e ? — P e n t r u persoana m e a ! ? pen t ru pe r soana mea n ' am poft i t şi n u

poftesc nimic, r e spunse I ancu spăriat , ca t rez i t d in t r ' un vis ur î t . — P o ţ i să-ţi alegi o funcţ iune bine salar isată , în Viena sau în Sibi iu. — A m lup ta t p e n t r u pat r ie , na ţ iune şi T ron , n u pr imesc n imic ,

r e spunse I a n c u ir i tat . — Veţ i fi având şi dator i i făcute de când sun te ţ i în Sibi iu ? — Vre-o sută florini, r e spunse Iancu. — Vor fi şi t re i sute , adause Măcelar . A tunc i H a i d t e a scos cinci sute florini şi i-a în t ins lui Iancu. D a r

I ancu u i t ându-se la bani cu un d ispre ţ ce n u se poa te descr ie , a refusat . Să rmanul I a n c u : s ingur prepusul , că dînsul ar fi în s tare , p e n t r u

favoruri personale , a-şi t r ăda t recu tu l seu şi asp i ra ţ iuni le unui popor , a fos t -de ajuns ca să-i dea lovi tura din u rmă. L a m o m e n t i s'a î n t u n e c a t min tea şi a începu t a aiura. P r i m u l cas când s 'au a ră ta t semne de tu l ­bu ra rea minţ i i sale.

„Nu cer n imic p e n t r u m i n e ; dar pen t ru „ N a ţ i u n e " faceţi în V id ra de sus o academie de d rep tu r i şi o baie de abor" , $ise g l a iu rând .

I n 4 i u a u rmă toa re 1-a găs i t Măcelar pe Iancu p l â n g â n d ; p lângea a t â t de ter ibi l î ncâ t îi curgeau lacrămile pe per ină ca ploaia.

î n t r eb eu acum la r ându l m e u : E s t e cu pu t in ţă , ca I ancu în to r s acasă în m u n ţ i şi r e s t au ra t binişor, pe u n t imp oare-care , la vre-o câ te -va

262

luni d u p ă cele pe t r ecu te în Sibiiu, să se subscr ie în t r 'o „pet i ţ ie scan­da loasă" adresa tă unu i „Neinţ işor" Bez i rks -Vors t ehe r : „Client şi s lugă umil i t " .

N u ! N u ! De o mie de ori n u ! Dar adevăra t când ar fi, ceea ce n u este, că subscr ierea de pe

„pe t i ţ i e " e făcută de m â n a lui Iancu, a tunc i ar fi păţ i t şi el, ceea ce au pă ţ i t chiar ' bă rba ţ i de s tat , anume că, î n t r e mai mu l t e ac te p reda te spre subscr ie re s'a furişat şi „pe t i ţ i a" cu „pr ic ina" , astfel a subscr is-o fără a observa con ţ inu tu l . Şi dacă n u mă înşel, astfel va fi p ă ţ i t şi dl Vu lcan când a pub l i ca t „pe t i ţ ia" fără nici o o b s e r v a r e ; mai ales când t o t în acelaşi n u m e r r e c o m a n d ă damelor cet i rea „Imi ta ţ iuni lor lui Iuon dela Bucec i " , ca o lectură plăcută.

Scuza că I a n c u în acel t imp a fost smint i t de min te , pu ţ in ne-ar ajuta, deoare-ce e sc iut că d însul avuse mul te in te rva le lucide . E i bine, poftesce şi dovedesce acuma, că în momen tu l când a subscr is „pet i ţ ia" n 'a fost în toa tă firea.

N u este i e r t a t ca să r ămână nici u m b r ă de susp ic iune pe numele lui Iancu , cu a t â t mai pu ţ in mater ia l de dovadă .

Că mie n u mi-ar fi succes să-i rehabil i tez bunul n u m e al lui I a n c u îna in tea t u tu ro r M a g h i a r i l o r — precum dice „Fami l ia" — de oare-ce t o t se mai găsesc Maghiar i , cari-1 bat jocoresc, "va fl adevăra t , dar scopul meu n ' a fost, nici am c redu t a fl posibi l , ca să înfund g u r a t u tu ro r as-torfel de oameni . N u i-a succes cardinalului Ha jna ld pe lângă toa tă pu ­terea şi mij loacele de care d ispunea, ca să s t î rpească din poporu l magh ia r ur î tul obiceiu d'a în jura şi b lăs tăma pe D u m n e z e u , pe toa tă ţ ica-mica.

Ceea ce eu am urmăr i t , am real isat . B ă r b a ţ i , cari se ocupă cu sci inţă, cu is tor ia , îl aseamănă pe I a n c u

cu cei mai celebri t iner i m a g h i a r i ; ba uni i chiar cu provocare la scrie­rile mele spun, că I a n c u a fost un idealist , asemenea lui Vasvâr i şi Petofi.

Cred că cu a tâ ta pu tem fi mul ţămi ţ i . Nu me îndoiesc , că şi pes te una sută de ani se vor găs i magh ia r i

fanat ic i , cari îl vor ba t jocor i pe Iancu, dar as tor fel de oameni d e c u m v a cu secolul ce apune , se va s t înge şi idealul din lume, şi nu va mai fi c ine să le r ă spundă , le va r ă s p u n d e proverbul m a g h i a r : „Szamâr boges nem halszik menyor szâgba" (sbieratul măgaru lu i n u se aude în raiu).

Te rminând cjic: cu aceas ta desluşire ca adaus la scrieri le mele an te r ioa re , m 'am ach i ta t n u n u m a i faţă cu memor ia lui A v r a m Iancu , de care me leagă suvenir i le t inere ţe lor , dară m 'am ach i ta t şi faţă cu memor ia fratelui meu Dionis ie şi a t a tă lu i meu , cari au avu t un rol foar te i m p o r t a n t în t ru apăra rea acelor mun ţ i clasici, de cari me leagă o t r ad i ţ iune familiară de mai mul ţ i s eco l i ; m ' am ach i ta t însă, mai presus de toa te , faţă cu adevărul is tor ic .

Sibi iu în 20 D e c e m b r e 1900. losif Sterca Şuluţu.

263

O RESCOALA ÎN REŞINARI LA MIJLOCUL SECL. XVIII. Comunicări din protocoale manuscrise ale magistratului Sibiiului, de

Nicolau Togan.

F r u n t a ş a c o m u n ă românească Reş ina r i din vec ină ta tea Sibi iului a t r e b u i t să poar te în seci. X V I I I o l up t ă î nde lunga tă pen t ru i n d ep en ­d e n ţ a sa t e r i to r ia lă şi au tonomia sa comunală . P e la 1735 aceas ta co­m u n ă a junsese să fie aserv i tă cu to tu l de pu te rn i ca ce ta te a Sibi iului şi soar tea locui tor i lor ei să dev ină insupor tab i lă . N u mai pu ţ in de 17,529 fl. făceau dările, decimele şi taxele diferi te că t ră s ta t şi na ţ i unea săsească, ce apăsau pe locuitori i acestei vechi comune românesc i , afară de diferi tele p res ta ţ iun i că t ră ce ta tea Sibi iului , că t ră consulul provinc ia l şi alţii şi pe l ângă aces tea comuna fu l ipsi tă şi de d r ep tu l de j u d i c a -tură . In t reven i se şi ep iscopul Ioan Inocen ţ iu Kle in în favorul Reş ină-reni lor la împăra tu l Carol VI şi la Cancelar ia aulică, dar fără resu l ta t* ) , căci aces te i s tăr i apăsă toa re îi puse sfîrşit d u p ă un proces î nde lunga t abia umanu l î m p ă r a t Iosif I I pr in prea îna l tu l r e sc r ip t din 6 N o v e m b r e 1786, în v i r tu t ea căruia com. Reş ina r i fu scoasă de sub domnia Sibiie-ni lor şi dec lara tă comună liberă regească. P r i n acel r e sc r ip t ce ta tea Sibi­iului fu t o toda t ă înda to ra tă , ca n u numa i din păşune , din mun ţ i şi din pădur i să asemneze Răş inăren i lo r a tâ t , cât îi va fi ei de pr isos , şi să deosebească pr in semne şi movile de ter i tor iul Sibi iului , dar şi foloasele , car i le-a t ras comuni t a t ea aceas ta dela 1735 sub t i t lu l de pres ta ţ iun i , să fie da toa re a le re funda comunei Reş ina r i cu toa te in terese le cuveni te . **)

Rescoa la din Reş ina r i dela 1750, care ne p res in tă mai mul te mo­m e n t e v rednice de a ten ţ iune , este şi ea o u rmare a s tăr i lor apăsă toa re de a tunci . I a t ă ce n i -au păs t r a t pro tocoale le mag i s t r a tu lu i Sibi iului în astă p r iv in ţ ă :

î n şed in ţa mag i s t r a tu lu i din 16 N o v e m b r e 1750 sena toru l W a g n e r rapor tează , că conform însărc inăr i i p r imi te s'a p r e sen t a t în Răş inar i , ca să iee l is ta celor pa t ru cand ida ţ i la derege tor ia de p r imar (die vier Can-didatos zum R e s c h i n a r e r J u d j e - A m t von dem Dorfe emnehmen) , dar abia s'a a d u n a t a pa t ra pa r t e a locui tor i lor şi aceşt ia fiitorului p r imar n ' au voi t să-i încuvi in ţeze d rep t chel tuel i comunale mai m u l t de 100 fl. ung . (welche dann vorsers te dem zuki inf t igen J u d j e zur Dorf -Kol tua le n i ch t mehr als H . fl. 100 vorwil l igen w o l l e n ) ; iar când a voi t apoi să facă cand ida rea şi să scrie din fiecare pă t ra r al sa tului câte o persoană po t r iv i t ă pen t ru deregă tor ia de primar, oameni i p resenţ i în t re mar i sb ie-ră tu r i au declara t , că ei abso lu te n u candidează , ci îş i vor p u n e ei sin­gu r i un pr imar . î n t r e astfel de împre jurăr i , cu toa te persuas iuni le , n e -pu t end isprăvi nimic, oameni i l-au părăsi t , s 'au dus la biserică şi în p re sen ta unor p reo ţ i de acolo, afară de p r o t o p o p u l ( j edoch mi t A u s -

*) Cf. Dr. Aug. Bunea, episcopul Ioan Inocenţiu Klein. Blaş, 1900, pag. 421. **) Vecji mica broşura: Libera comună regească Keşinari, de Petru Brote. Sibiiu, 1878,

264

n a h m e des P r o t o - P o p p e n ) , au ales p r imar pe sub- judele de până a tunc i R a d u l Murar , iar pe un anumi t Mâny Majranul l-au ales sub- jude şi pe l ângă aceşt ia 4 pârgar i (Porgâr) . Cu aceea ocas iune oameni i au dec la ra t p r in cuv in te exprese (expressis verbis), că sa tu l lor zace t pe te r i toru l lor propr iu , p r in u rmare şi ei, ca şi alte sate , s. ex. Ves temul e tc . sun t înd rep tă ţ i ţ i la aceea, cu toa te că au refusat cu to tu l să d e p u n ă aşa nu­miţ i i b a n i de marg ine şi taxele pen t ru mun ţ i (das sogenann te Marsch ine-Geld und G-eburgs-Taxen) şi au denega t consulului d rep tu l de cr i şmăr i t (Wein -Schank) , căci bu tea de v in t r imisă acolo de consulul , au lăsat-o să s tee pe s t r adă t imp de 24 ceasuri , fără de a face c ineva disposi ţ i i p en t ru t recerea v inulu i .

D i scu tându- se şi j u d e c â n d u - s e cu ma tu r i t a t e aceas ta î n t âmp la r e cu to tu l neaş t ep ta t ă , se conchiamă s t an ţe pede comi te tu l comuni tă ţ i i la casa sfatului , care p resen tându-se acolo în curând , i se comun ică pe l a rg în t r eaga în tâmplare , se ţ ine sfat şi j u d e c a t ă şi pe u r m ă se aduce hotăr î rea , ca pr in 2 poli ţai (Stadt-Rei i ter) să se ci teze cei aleşi în mod ilegal la dare de seamă, împreună cu to ţ i cei ce au lua t pa r t e la acel a c t ; t o toda t ă să se aducă şi metale le Cisnădie i şi ale Cisnădioare i (auch die H e l t a u e r und Miche lsberger Metales here in b r ingen zu lassen) şi t o t ce se va în tâmpla mai depar te , să se comunice guve rnu lu i ca au to r i t a t e super ioară (Landes- Ins tanz) n u m a i decât şi să se imploare necesara asi­s t en ţ ă mai îna l tă a tâ t dela guvern , cât şi dela Esce l . Sa c o m a n d a n d u l ' gene ra l .

In (ţiua, u rmătoa re , 17 N o v e m b r e 1750, afacerea Răş inăreni lor e adusă îna in tea în t rege i c o m u n i t ă ţ i ; consulul provincia l r apor tează în ce fel Reş inăren i i a tacă d rep tu l ter i tor ia l al acestui oraş (der h ies ig ten S t ad t j u s ter i tor iale) , şi cum se încearcă a-şi însuşi ter i tor iul avu t păn ' acum în folosinţă cu conces iunea publ icu lu i de aici, p recum şi munţ i i folosiţ i de ei pe l ângă taxă, şi că deja au comis diferite ac te de vo ln i c i e ; de aceea a c i ta t pe ad_i la dare de seamă pe complot iş t i i răscula ţ i , cari în con t ra praxei de pănâ acum cu p ropr ia lor pu t e re şi-au cons t i tu i t p r i ­mar şi v icepr imar . Deoare-ce însă d rep tu l ter i tor ia l al publ icu lu i îl pr i ­vesce a t â t pe magis t ra t , câ t şi pe lăudabi la comuni ta te , s'a aflat de l ipsă, ca i n aceas ta afacere să se ţ ină sfat cu în t r eaga comun i t a t e şi să se aducă în comun hotâr î r i . Comuni t a t ea din parte-ş i ia ac t şi mul ţ ă -mesce d u p ă cuvi in ţă p e n t r u cele împăr tăş i t e , p romi ţ ând a con t r ibu i din pa r te - ş i t o t ce este cu pu t in ţ ă . D u p ă c e s'a d i scu ta t în aceas tă mate r ie p a n ă că t ră 12 oare şi d in t r e Răş inăren i i c i taţ i nici unu l n u s'a p resen ta t , ambele colegii (magis t ra tu l şi comuni ta tea) au căc|ut de acord şi au h o ­tă r î t , ca pr imaru l R a d u l Murar , ales în mod "ilegal, împreună cu ade­ren ţ i i sei complo t i ş t i să fie pr inş i şi a runca ţ i în cea mai aspră t emn i ţ ă (in scharfs ten Arres t ) , apoi p r in cancel iş t i să se facă inqu is i ţ iune la faţa locului , ca să se p o a t ă e rua cei ce au in scena t aceas ta pur t a re a rogan tă şi r en i t en tă . Mai depar t e deoarece ambelor colegii s'a p ă r u t lucrul foar te

265

pre judi ţ ios , ca adecă conform în ţe lesului avu t cu D . comite Kemăny , să se r ecunoască Răş ină ren i lo r d rep tu l , ca sa tu l să p res in te dlui consul pen t ru de regă to r ia de p r imar 4 candidaţ i , ambele colegii convin în t r ' a -ceea, ca acest privi legiu, care şi a l t cum este o inova ţ i e în con t ra o b -se rvan ţe i de până aci, pe vi i tor să se pe rmi tă sa tu lu i cu a t â t mai pu ţ in , cu cât Reş inâren i i chiar şi de da ta aceas ta au lucra t în con t ra aceluia şi v r e a u să mea rgă cu a rogan ţa şi mai depar te . D e aceea pen t ru a a junge din acest cas ex t raord inar iarăş i în poses iunea d rep tu lu i s t r ăvech iu de ma i na in te , „comrnunicat is consil i is in p raep lena sess ione" să se numească şi cons t i tue din pa r t ea dlui consul p e n t r u anul 1751 j u d e K r e t s u n B u r n y e , iar sub jude B u c u r Vidr igin , „id a t t amen absque futuro prae judi t io h u c -d u m per D n o s consules prac t ica ţ i , i i sdemque concessi j u r i s , j u d i c e m ib idem pr iva t ive d e n o m i n a n d i " . T o a t e aces te ho tă r î r i se r apor t ează „ex ipsa sess ione" pr in dl Vil i icus de Rosenfe id t şi p r in no ta r Esce l . Sale Dlu i gube rna to r , î m p r e u n ă cu toa te cele în t âmpla te până acum în aceas ta afacere nep lăcu tă şi se cere cu supune re îna l ta as is tenţă a aceluia. E x c e -lenţ ia Sa a şi p r imi t aces t comunica t foar te g ra ţ ios şi cu p reven i re , a a p r o b a t hotăr î r i le lua te de câ t ră ambele colegii cu adausul , că în caşul dacă Reş inăreni i s'ar ară ta şi mai depa r t e r emten ţ i , pub l icu l chiar şi „mânu for t i" să-şi sus ţ ină j u r i sd i c ţ i unea sa. D u p ă aces tea se ho tă resce mai depar te , ca despre t oa t e aces tea să fie in format şi Exce l . Sa Dl c o m a n d a n t genera l , ceea-ce se şi face „ex h a c ipsa sess ione" pr in cei doi domni depu ta ţ i de mai sus. Dar Exce l . Sa a cerut , ca toa te cele spuse cu g u r a să i se predee în scris. — în sfirşit domni i sena tor i Mi-chael W a g n e r şi de Ad le r shausen p r imesc însă rc ina rea ca în d iua u r m ă ­toare să mea rgă la Răş inar i şi să ins ta leze pe K r e t s u n B u r n y e ca j u d e şi pe B u c u r Vidr ig in ca sub jude . (Pro toc . magis t r . d in 1750 pag . 294—298).

î n şed in ţa mag i s t r a tu lu i d in 20 Novembre sena tor i i W a g n e r şi Adle r shausen r apor t ează despre ins ta larea făcută şi despre cele î n t âmpla t e cu aceea ocas iune şi d u p ă aceea, şi anume , că conform comis iunei pr i ­mi te s 'au p r e s e n t a t în Răş ina r i şi au ins ta la t pe n o u func ţ ionar i comunal i în toa tă l iniscea în p resen ta locui tori lor , a p ro topopu lu i şi a u n u i preot , dar ins ta la rea s'a p u t u t face n u m a i îna in tea bisericii, căci popa l a c o b , deş i p rovoca t de t re i-or i din par tea p ro topopu lu i , n ' a vo i t să dee cheile biserici i , apoi „niore consve to" i-au condus acasă u rma ţ i de circi ter 150 pe r soane . Cele-ce au u r m a t după aceea le r e p r o d u c e m in tex tu l or iginal .

„ E s h a b e sich aber ere ignet , dass als sie w iede rum nach H e r m a n n -S t a d t g e g e n A b e n d r e tou rn ie ren sollen, sie den R a d u l Mura r g e g e n E n d e des Dorfes , an eben dem Orte, wose lbs t er damahls fruhe, als sie h inne in gefahren, ge s t anden , g le ichsam zur B r a v o u r abermahls s tehen g e f u u d e n ; all dieweii sie n u n Ordre gehab t , ihn g e b u n d e n her re in zu b r ingen , als h ă t t e n sie auch dense lben durch die S tad t -Re i i t e r b in d en lassen (worein er sich auch g a n t z wil l ig gegeben) , auch berei ts derges ta l l t i iber 100

19

266

Schr i t t we i t gefi ihret gehab t , als auf e inmal biss 100 derer sch lech tes ten "Wallachen dase lbs t Tol lvai rufende. dann H . v. Ad le r shausen jun . , und H. W a g n e r j u n . Secre ta r io , wie auch denen S tad t -Re i i t e rn nachgelofen , le tz tere bey denen Pferd-Zai imen aufgehal ten, und den A r r e s t a n t e n R a d u l mi t E n t z w e y s c h n e i d u n g des Seils, womi t er g e b u n d e n , den J u s t i z - H â n d e n g e w a l t t h ă t i g entr issen, da es denn geschehen , dass der S tad t -Re i i t e r Chres te l den jen igen Wal l achen , welcher das Seil zerschni t ten , in den A r m geschossen , n a c h d e m e er vorhero bis 3-mahl g e d r o h e t zwischen sie zu schiessen, w e n n sie den Ar re s t an t en n ich t folgen lassen wiirden, worauf denn dieses aufruhr ische Complo t t den a r res t ie r ten R a d u l Murar wiede r zuruck in ' s Dor f gefi ihret ."

î n u r m a aces tora mag i s t r a tu l însărc inează pe Dl ba ron Mor inger şi pe no ta r , ca toa te aces tea să le aducă la cunosc in ţa Esce l . Sale d-lui g u b e r n a t o r şi să imploreze dela înal t acelaşi u l te r ioară as i s ten ţă şi sfat b u n ; t o t o d a t ă să ceară şi doi cancel iş t i pen t ru în t r ep r inde rea unei in-ves t iga ţ iun i şi să în t rebe , că ce ţ inu tă ar fi să observe mag i s t r a tu l la a runcu l dări i în Răş ina r i faţă cu r en i t en ţa (Wiederspenns t igke i t ) s t a to rn ică a aces tor oameni ?

In t e re san te sun t cele pe t recu te în şed in ţa din 22 N o v e m b r e N 5 0 , în care mica revolu ţ ie din Răş inar i îşi află înche ie rea ; le r e p r o d u c e m şi aces tea în t ex tu l o r ig ina l :

„Die 22 9-bris. Sessio Ine l . Magis t ra tus e t |Commun i t a t i s pos t Sacra ho ra 10-ma in cur ia publ ica .

B e y d e n Collegiis refer ieret Ti t . H . Consul , ddss der No ta r iu s b e n e b s t Tit . H . Bar . Mor inger des H e r r n G u b e r n a t o r s Exce l l . auf-g e t r a g e n e r m a s s e n das in Rosch ina r Vorgefal lene sei thero referieret hă t t en , u n d in A n t w o r t gebrach t , wie dass S 0 Excel l . die zu perag ie rende Inqu i s i t ion a l lerdings bi l l igten, den Z ins -Ansch lag aber, more suo dum soli to, per Commissar ios anzuschlagen anra the ten , als da sie, I n w o h n e r von Roschinar , um so viei straffălliger w e r d e n wiirden, wenn sie in Befo lgung dieses hochs ten H e r r e n - Diens tes sich wiede r spenns t ig oder t umul tua r i s ch bezeigen soll ten. . I n d e n n o c h gegen A b e n d h a b e n H o c h g e d a c h t e S 6 Excel l . Ti t . H e r r n Bar . Mor inger allein zu Sich rufen lassen, u n d ers t l ich mi t grosser Empfmdlichkeit geahndet, dass man Hoch-dieselbe ab Seiten des Publici mit Unwahrheit berichtet hătten, da die Sache sich gantz anders verhielte, als Seine Excel lens ab Seiten des hiesiyten Publici informieret worden wăren, dahero andertens die zu peragierende Inquisition wiederriethen, und vielmehr anratheten in dieser Sache aus verschiedenen wichtigen Considerationibus nicht nach der Strenge zu verfahren, sondem diese Zwistigkeit bello modo (cu frumosul) beyzulegen, wozu zu gelanyen S^ Excell. das beste Expediens zu seyn erac/deten, wenn man pro hic et nune die von dem Dorf zuerst elegierte Beamten, als den Radul Murar und Mayoran bey-behielte, alles dieses jedoch nur svasorio modo.

26?

Beede Collegia n e h m e n dieses alles pro e t con t r a în Del ibera t ion , finden j e d e n n o c h , dass du'rch B e y b e b a l t u n g derer , von d e n e n wieder-spenns t igen e rwăhl te r A m t s - L e u t h e , dem J u r i Ter r i tor ia l i dieses Pub l i c i a l lzunahe ge t r e t t en werden w u r d e ; dabero we rden Tit . H . von E h r e n b u r g , H . Dr. H u t t e r , H . Bar . Moringer senatores , u n d ex pa r t e A lmae Com-muni ta t i s H . J o b a n n Hamleseber , H . S a m u e l Dobos i u n d H . J o h a n n F i l t s ch Pro tocol l i s ta zu H o c b g e d a c h t e S r i

e Exce l , deput iere t , um Hoch-derose lben die un t e r t băn ig s t e Remons t r a t i ones diesfalls zu macben , zugle ich aber auch zu declar ieren, dass tler Mag i s t r a t und Com-m u n i t a i t absque Caesione Sui J u r i s Terr i tor ia l i s a tque H o n o r i s den in p lena Sess ione e rnand ten J u d j e und Szmdje(?) n i ch t w iede rum de-grad ie ren , v ie lweniger die vom Dorf e r n a n d t e beybeha l t en k o n n t e . Als diese H e r r n D e p u t i e r t e n w iede rum z u r u c k g e k o m m e n , b r ingen sie in An twor t , dass S i Exce l l . das in Hochd iese lben se tzende V e r t r a u e n dieses Publ ic i , und gemacb te G e g e n - V o r s t e l l u n g e n sehr g n ă d i g auf- und an-g e n o h m e n , auch unse re B e d e n k e n vor gegr t inde t e rkandt , j e d e n n o c h lange im Zweifel ge s t anden , wie m a n diese Sache derges ta l l t g u t angrei fen konn te , bis H o c h d i e s e l b e endl ich mi t ihnen D e p u t a t i s zugle ich es vor s r a th sams te erachte t , den H . Reg i s t r a to r Re t sche i b e n e b s t dem H . Can-cell isten Semler h inauszuschicken , um diese w iede r spens t igen Le i i t he dah in zu bewegen , dass sie sich zum Ziel l e g e t e n ; w o b e y es denn auch E i n L o b i . Magis t ra t und Communi t ae t bewenden lassen. A n n e b s t aber wi rd resolvieret , von allen diesfalls Vorgefa l lenen Ti t . H . Comiţ i Be r i ch t zu er the i len" . (Protoc . magis t r . d in 1750 pag. 299—303).

E s t e i n t e re san t a se sci, că curând după mica rescoala din Reş ina r i , au denega t şi locui tor i i român i din comuna aprop ia tă S a d u supune rea că t ră Saşii din Cisnădie , sub al căror t u t o r a t se aflau, şi aceas ta chiar la exemplul Reş inăren i lo r . Şi-au ales adecă şi ei p r imar fără scirea şi voia Saşi lor din Cisnădie , aşa că mag i s t r a tu l Sibi iului în şed in ţa din 4 D e c e m b r e 1750 fu n e v o i t să exmită o comisie la Cisnădie , ca să com-planeze în mod amicabil conflictul ivi t în t re cele doue comune (beede Geme inen amicabi l i te r ause inander zu setzen. — P r o t o c . magis t r . d in 1750 p a g . 307).

O CONSTATARE ISTORICĂ. ' î n 28 Octobre a. c. s 'au împl in i t 301 ani, de când Mihaiu eroul,

domni to ru l Muntenie i , a r a p o r t a t înv ingerea s t ră luc i tă dela Şel imbSr asupra a rmate i maghiaro-săsesc i a p r inc ipe lu i -card ina l Andre i B a t h o r i din Ardea l .

î n anul t recut , 1899, a apă ru t în Nr. 7866 al cliarului săsesc „Sieben-bi i rg isch-Deutsches T a g e b l a t t " din Sibi iu în memor ia amint i te i ciile u n art icolaş de foileton, în t i tu la t „Die Schlacht bei Sche l l enberg . 28. O k t o b e r 1599". L - a m cet i t şi am aflat, că e scris cu mul t ă r ău t a t e la adresa noas t ră

19*

268

a Români lo r . Ia tă cum este carac ter i sa t în acel ar t icol pr incipele Miha iu : „der "Woiwode der Walache i , Michael der Tapfere , ebenso tha tkrăf t ig , als versch lagen , z u w a r t e n d und dann plotzl ich zuschlagend , lugenhaf t und g r a u s a m . . . " ; iar a rma ta lui Mihaiu n u este învredn ic i t ă de al tă numire , decâ t de „die wi lden H o r d e n Michaels" . în fine după mai mul te ep i te te to t a t â t de „măgul i toare" , au toru l ar t icolului încheie spunând , că oficerii genera lu lu i aus t r iac B a s t a — la al cărui i n d e m n şi po rnncă a fost asas ina t Mihaiu în 19 A u g u s t 1601 la T u r d a — i-au pus aces tuia u n m o n u m e n t cu u rmă toa rea inscr ipţ ie „ce-1 carac ter iseazâ a t â t pe el cât şi t impu l său" („ihn u n d die Ze i t charak te r i s i e rende Inschr i f t " ) :

H i c j a c e t iile ferus, L a t r o merus , Nero verus , I i le malus D a c u s , Sce le rum lacus, I i le Va lachus . Qui hic t rans ib i s Bis t e rve cacabis et ibis.

Nu-i vorbă, o inscr ip ţ ie foarte „frumoasă, es te t ică" şi pes te toa te „carac te r i să toare" !

P r iv i t o r la ci tata inscr ip ţ ie de pe mormân tu l lui Mihaiu am să observ , că era cu mul t mai es te t ic din pa r t ea foi le tonis tului dela „S . D. T .° , dacă, din r e spec t faţă de publ icu l cet i tor , nici n u făcea pomeni re de ea, mai ales după-ce chiar şi is tor icul E n g e l încheie is tor ia lui Mihaiu E r o u l cu u rmătoare le c u v i n t e : „ W i r wol len die Grabschr i f ten auf Michael i ibergehen, welche B e t h l e n und Benko und die s i ebenburg i schen Chronis ten auf die Naehwe l t g e b r a c h t haben . "Wir wol len l ieber B l u m e n auf das Grab eines walach ischen F i i r s t en s t reuen, der wel th i s tor i sches In te resse ha t , e tc ."

î n t r ' u n a din lunile t r ecu te răsfoind eu pr in car tea „Michael der Tapfere" de "W. St . Teu t sch laender , şi având din în tâmpla re la î n d e m â n ă şi c ronica săsească arde leană „Siebenbi i rgischer W u r g - E n g e l " scrisă de Mathias Miles la 1670, am cet i t în ele mai cu de -amănun tu l capi tolele pr iv i toare la lup ta dela Şel imbăr. F ă c â n d compara ţ ie în t re cele ce se dic în aceste capi to le , şi în t re con ţ inu tu l ar t icolaşului din cest iune, ' am aflat, că aces ta es te compi la t din operele mai sus numi te , d in t re cari dea l tmint re lea şi car tea lui Teu t sch laender în mare par te este scrisă după cronica lui Miles.

Des tu l că făcând aceas tă compara ţ ie , am ajuns la resu l ta tu l , că a tâ t Teu t sch laende r dela Miles, cât şi au toru l ar t icolului din „S. D. T ." dela Teu t sch l aende r şi Miles, împrumută , ci tează şi r e p r o d u c numa i păr ţ i le ce le convin, — omi ţând şi refăcând to t ce n u le este pe plac.

269

Şi acum am ajuns la ceea-ce v reau să spun . Dacă foi le tonis tul s ibian după debu ta rea cu fel de fel de epi te te , care de care mai alese, la adresa lui Mihaiu şi a a rmate i sale, dice, că inscr ip ţ ia de m o n u m e n t , fabr ica tă de hienele lui Bas ta , îl „caracteriseazâ" pe Mihaiu şi t impu l s e u ; a t u n c i fie-mi er ta t , ca eu să citez din cuvân t în cuvân t pasagiul , cu care cro­nis tul săsesc Mathias Miles încheie în cronica sa descr ie rea lup te i dela Şel imber , — pasagiu, pe care, cum vSd, nu-i convine nici lui T e u t s c h -laender şi nici foi le tonis tului din ,,'S. D. T." să-1 citeze.

I a t ă -1 :

„Und diese Nieder lag geschach den 29. Ok tober am F e s t S imonis u u n d Iudae . Sachsen s ind woll hier n i ch t i iber 350 b l i eben , denn wie sie mi t g robem Geschii tz kegen e inander spielten, sch lug die Lufft den Pulffer-Dampff u n d R a u c h gan t z auff des Cardinae ls Laeger , dasz sie sich ane inander n ich t s a h e n ; da rmi t entlieffen vili Sachs ische B a w r e n u n d kamen zur H e r m a n s t a d t gelauffen, da w u e r d e n sie mi t S t r i cken von ih ren Bruede rn ueber die Mawren h i n e i n g e z o g e n : D e n n dasz m a n diesem Schaaff zwo H a u t t e n soite ab schinden, war unbi l l ig und unrecht , dasz die ge rech te Sachsen im F r i e d e n sol ten schwere Zinse t r agen , und zu unfriedliegen Ze i t t en ihnen auch die Hae l se en tzwey lassen schlagen, denn es h e i s t : T u supp lex ora, t u p ro tege , t u q u e l a b o r a ; Quisque pius Spa r t ae sufficiat p rop r i ae ! "

P e r o m â n e s c e :

„Şi acest desas t ru s'a î n t â m p l a t la 29 Oc tobre în 4 i u a lui S imon şi Iuda. Saşi poa te că n ' au remas aci mai mul ţ i ca 350, căci cum puşcau unul în t r ' a l tu l cu tunur i le , vân tu l sufla aburu l şi fumul prafului spre t abă ra cardinalului , încâ t n u se vSdură unu l pe a l t u l ; a tunci fugiră mul ţ i ţ e ran i saşi şi a junseră în fugă la Sibiiu, aci ei fură t raş i cu funii de că t ră fraţii lor pes te mur i î n l ă u n t r u : Căci era necuvi inc ios şi n e d r e p t să i se belească acestei oi două piei, ca Saşii d rep ţ i în t imp de pace să poa r t e dări grele , şi în t impur i de resbo iu să lase să li-se crepe cefele, căci se elice: T u (ca rugă tor ) te roagă , tu te apără şi t u m u n c e s c e ; fie­care om bun să ajute propr ie i sale S p a r t e " — sau cu al te c u v i n t e :

Grijească-şi fie-care de co joc !

Sap ien ţ i s a t !

N ă s S u d , Oc tobre 1900.

Virgil Şotropa.

270

D O C U M E N T E I S T O R I C E . Venirea Şerbilor.

(Copii din protocolul de circulare al s. biserici din Maidan pe anii 1783—1792).

Continuare*).

III. Nr. 28 este o o rd ina ţ iune că t ră p ro topresb i te r i , ca să d i spună ca

la cet i rea o rd ina ţ iune i de sub Nr. 29 să fie de faţă în toa te biseri­cile un oficiant mirean dela comitat , sau dela cămară , respec t ive un oficier dela mil i ţ ie .

IV. Nr. 29/1791.

Bine încuviinţatului protopresviter şi parochialnicilor preoţi din protopopiatul Varadiei!

D e vreme ce oare care obs t ina de legea noas t r ă care t rec înd cu v e d e r e a : calea cea d reap tă a canţelar iei cei de cur te I l ir iceşt i au t r imis cererea sa dregă tor i i lo r celor prea îna l te ca să poa tă zidi biser ică noă, deci alor sfinţită mări re , al doilea sau adus că doară ar t icul 27 a dietei cei de pre u rmă H u n g u r e ş t i nici b ine încuvin ţeni i lor voas t re nici pr in voi no rodu lu i nos t ru nu ar fi publ i ţ i ru i t , şi de aceia cu în ţe legerea p r e a îna l tu lu i decre t cel ce sub t dechemvrie Nr. 2286 mie sau t r imis , alor măr i re îmi po runceş t e ca acelaş mai sus pomen i t al 27 ar t icul de d ie tă şi b ine încuvinţeni i lor voas t re şi p r in voi norodu lu i să-1 pub l i ţ i ruesc care la aşa g l ă sues t e :

Cu pu t e r ea ar t icului al 27 carele la die tă sau în tă r i t au voi t alor împără tească crăiască şi apos to l icească mări re în t ru asa însuş prea îna l tă pu t e re ca în ce chip fericiţii răposaţ i i s t rămoşi i săi şi el cu d i rep tă ţ i l e şi s lobozenii le no rodu lu i nos t ru , şi a clerului şi' a biserici lor şi cu î n t r ebu ­i n ţ a r e a legii şi cu fundaţ i i le cu scolele cu creş terea t iner imei şi cu pri-v i leghi i le d u p ă prea îna l ta sa voe şi d u p ă aflarea sa de bine cu t oa t e acelea să po t ă aşăzări şi r înduel i a f a ce : ,

E a r ă fiindcă to t e acestea mai sus pomeni t e lucrur i b ine au voi t a lor măr i re pen t ru î nd rep t a r ea a le credinţ i i I l i r iceşt i canţelar i i de cur te ceia ce în 5 a luni i lui Mar t ie acestui an ias tă în temeia tă , aşadară şi

*) Am descris aceste circulare, ca cei interesaţi în causa despărţirii de Sârbi să le cunoască, şi să ştie cum au întrat Serbii în bisericile noastre.

Mai atrag atenţiunea celor interesaţi şi la călindariul editat în limba slavonă şi sârbă la anul 1790, în care călindar „este scrisă Historia norodului celui serbesc; care ne învaţă să ştim din caro an, adecă, în anul 1690, supt fericitul repausatul întîiul Leopold, pentru credinţa norodului nostru, privilegliiile şi slobozeniile au fost date, etc". etc.

Sofroniu Liuba, învă ţă tor ,

271

cu milos t iv i re po runcesc ca în t ra l te le şi lucrul cel ce să a t inge de zi­direa biser ici lor n e t r e c u t să a t î rnă dela îna l t s lăvi tă i l ir iceasca canţe lar ia de cur te , deci de acum îna in te cînd ar vrea vreo obs t ina să z idească bi­serică t o t d e u n a de aceia s lobozenie să ceară episcopul său dela b ine p o ­men i t a I l i r iceasca cance lar ie de cur te .

însă pe lângă aceas ta se cuvine a în ţe lege ca obşt i le ce vor v r ea să ceară s lobozenie dela p rea îna l ta d regă tor ie p e n t r u z idi rea biser ic i i cei nouă acela după 66 a prea înal tu i chiar a ră tă to r iu lu i r e şc r ip t sau a r egu lamen tu lu i celui I l i r icesc care în anul 1779 sau aşăzat dela m a g i s ­t r a tu l seu sau dela d regă to r ia care i se cuvine a tes ta tu l t r e b u e să a ibă precum în locul acela b iser ica iaste de t r e b u i n ţ ă şi fără o îngreu ia re a supuş i lor se va pu tea zidi , încă şi zidul dela biser ică şi cît va cos tu lu i şi de u n d e se va plăti să se ara te aşa iaste voia şi po runca cea p rea îna l tă şi d u p ă acesta pre sine să vă î nd rep t a ţ i şi no rodu lu i în b iser ică d u p ă cum ias te obiceiul de faţă fiind u n ofiţiant mi renesc p e n t r u în­d rep ta rea lor a le publ i ţ i ru i dator i sunte ţ i , eară în ce chip aces ta p o ­runcă în t ru cea desăvî rş i tă împl in i re va fi adusă dela p ro topresv i t e ru l dorn ică ins t in ţa re voiu aş tep ta .

D a t în Verşe ţ 31 dechemvrie 1791.

losif Ioanovici Şacabent, E p i s c o p . Maidan în 17 I u n i u 1900.

SCIINŢĂ, LITERATURĂ ŞI ARTĂ.

Academia maghiară de sciinţe. In t impul din u r m ă s'au pe t r ecu t în sinul aceste i ins t i tu ţ iun i sciinţifice doue lucrur i , cari n e in te resează mai de aproape .

î n şed in ţa secţ iunei a I I . dela 12 Nov. 1900, membru l ord. Dr. Lu­dovic Thalloczy şi-a ţ i nu t discursul seu de r ecep ţ iune asupra „chestiunii Vlachilor", obiect a tâ t de a t r ăgă to r pen t ru savanţ i i maghia r i . Ne aducem aminte , că Lad i s l au R e t h y a admis n u de mul t din p u n c t de vedere l inguis t ic , că Vlachii sun t or iginar i din I t a l i a ; acum vine Thal loczy şi confirmă cele espuse de R e t h y , mânecând din alt p u n c t de vedere , anume din cel social şi economic . D u p ă Thal loczy, Vlachi i au ven i t în Balcani , şi mai ân tâ iu în Iliria, în evul mediu, şi de aici s 'au r ă s p â n d i t mai de­pa r t e la domicil i i le lor de adi . Rec ip iendaru l se ocupă cu aces t e lement de păs tor i pe temeiul scrieri lor economiş t i lor romani Varro şi Golumella, şi consta tă , că acest e lement în vech ime exista în I ta l ia pe lângă p o p u -la ţ iunea agricolă ca castă economică s epa ra t ă ; schi ţează apoi modul lui de via ţă şi posi ţ ia lui de d rep t p r iva t pană că t ră sfîrşitul epocei împă­raţ i lor . Aceas ta cea tă de păs tor i îşi avea oleitatea sa d e o s e b i t ă : R u n i m a ; p rea jma sanc tua ru lu i ei era p l an t a t ă cu smochini , căci păs tor i i îşi în.-

272

chegau lapte le cu suc de s m o c h i n e ; a ra tă mai depar te , că acest e lement de păs to r i se deosebia şi în p r iv in ţa l inguis t ică de e lementu l roman agr icol şi expr imă părerea , că modul lui de v ia ţă e iden t ic cu cel al păs tor i lor balcanic i (dalmatini) de mai tâ rd iu . Pa t r i a s t răveche a păs to­r i lor Vlachi e Apulia şi Calabria , unde pană în t impu l mai nou au exis­t a t republ ic i de păs to r i foarte mici. î n sfirşit conclude rec ip iendaru l , că or ig inea şi r ă spând i rea Vlachi lor a tunc i va fi depl in lămur i tă , când v ia ţa păs torească din Apul ia şi Calabria, din Macedonia şi Bulgar ia , cum şi cea din Alpi i Trans i lvanie i , va deveni obiec t de compara ţ iune s is te­mat ică , când i s tor ia va m e r g e m â n ă în m â n ă cu filologia şi an t ropologia , î n fine $ice: Aceas ta este p rob lema sci inţei magh ia re . P a u l Hunfa lvy a făcut începu tu l deslegări i acestei p rob leme, Lad i s l au R e t b y a dus-o mai depar t e şi puncte le pr inc ipa le ale teoriei lui R e t h y par a fi chemate să p u n ă în depl ină lumină o ches t iune , odinioară foarte complicată , acum însă în t r ă să tu r i mar i ap roape des legată .

* L a 26 Nov. 1900 s'a î n t run i t Academia magh ia ră în ses iune gene­

rală ex t raord inară pen t ru decernerea premiului Brody pe anul 1900 în sumă de 6000 cor., p remiu des t ina t publ ic iş t i lor dis t inş i .

î n aceas tă ses iune referentul ju r iu lu i A u g u s t Pulszky , pres in tă ra­por tu l comisiuni i censură toare de u rmă to ru l cupr ins :

„Deoarece ses iunea genera lă din acest an a resp ins cu 18 vo tur i con t ra 7 r apo r tu l comisiuni i în causa conferiri i p remiulu i publ ic is t ic de 6000 cor. din funda ţ iunea S ig ismund B r o d y pe anul curent , membr i i co-mis iunei anter ioare şi-au pr iv i t manda tu l ca expirat , şi au anun ţa t , că abcjic de a mai face pa r t e din aceas ta comis iune ; iar p res iden tu l secţiei a II. s'a r u g a t hotăr î t , să fie absolva t dela conducerea acestei comisiuni .

Secţ iuni le I. şi I I . în u rma aces tora au ales m e m b r i nou i şi comi-s iunea s'a cons t i tu i t sub pres idiul baronulu i E u g e n Nyâry din membr i i P a u l Gyula i şi E m i l T h e w r e w k (secţia I.), A ladâ r Bal lag i şi A u g u s t P u l s z k y (secţia II.) Aceas ta comisie s'a ţ i n u t s t r îns de li terile fundaţ iuni i S ig i smund Brody , în sensul că ro ra : 1, premiul publ ic is t ic inomis este a se d e c e r n e ; 2, p remiu l e des t ina t pen t ru acele r amur i din sci inţele so­ciale, car i apar ţ in la sfera sci inţelor de s ta t şi a is toriei aces tora (d rep tu l ginţ i lor , d r ep t public), cu eschiderea s ta t is t icei , etnografiei , a teor iei şi is tor iei legis la ţ iuni i , a d rep tu lu i privat , d rep tu lu i in te rna ţ iona l , is toriei d rep tu lu i şi a j u r i s p r u d e n ţ e i compara t i ve ; 3, premiul în pr ima linie este a se decerne unei lucrăr i (carte, broşură , s tudiu, serie de articole), care a apă ru t în t i pa r în decursu l celor trei ani din u r m ă ; numa i l ips ind o asemenea lucrare , se poa te p remia ac t iv i ta tea genera lă a unu i publ icis t , c a r e se va afla v redn ic de aceasta .

Comis iunea a examina t lucrăr i le publ ic is t ice apă ru t e în anii 1897—99, broşur i volante , s tudi i , a căror consemnare se cupr inde deja în r apor tu l comisiuni i de mai na in te , D i n t r e aceste pub l ica ţ iun i comis iunea cu ma-

273

jo r i t a t e de vo tu r i s'a dec la ra t pen t ru car tea lui Jancsd Benedek: A ro-măp^wemzetise'gi torekvesek tortenete Ss jelenlegi ăllapota. 11. kotet. Budapest, 1^99. (Istoria şi s tarea actuală a aspi ra ţ iuni lor na ţ iona le române . Voi. I I . 1899). L u c r a r e a aceasta în seria s tudi i lor autorului a supra rapor tu r i lo r pol i t ice şi is tor ice ale Români lor , este a treia. Cele d in tâ i doue au fost amint i te şi l ăuda te mer i tor ie deja la 1897 în r apor tu l comisiuni i pen t ru premiul din fundaţ iunea Brody . Comis iunea de a tunci le-a ţ i n u t însă mai mul t d r ep t lucrăr i istorice, decâ t publ ic is t ice . An tâ iu l r a p o r t din anul 1900 amin tesce şi el lucrarea a treia, dar „nefiind aceea lucrare pu ­blicist ică, care ar indica pro iec te pract ice sau mij loace pen t ru formarea vieţi i publ ice actuale, ci mai mu l t fixarea unor even imente i s tor ice" , comis iunea a credut , că la conferirea premiului n u poa te fi lua tă în con-s idera ţ iune . Comis iunea exmisă acum, din contră , d u p ă u n s tud iu meri ­tor ie , a ajuns la resu l ta tu l , că lucrarea din chest ie es te de a se cons idera , fără îndoială , ca o lucrare publ ic is t ică , î n t rucâ t e de ac tua l i ta te poli t ică, şi la nici un cas n u posede un carac te r exclusiv teore t ic , sau acela al une i cărţi d idact ice . Cu deosebire vo lumul II. apă ru t în 1899, care t r ac ­tează în mod de ta ia t şi aprofundat despre is tor ia asp i ra ţ iuni lor na ţ iona le române , începând din t impul împăra tu lu i Iosif II . ,pănă„Ja-a» i i cincidjeci ai seci. al X I X . , se referesce mai mu l t la r apor tu r i l e faptice, decâ t ce­lelal te volumur i . Au to ru l ara tă ho tă r î t cu depl ină obiec t iv i ta te (?), de­par te de ori-ce t e n d e n ţ ă de par t id (?), ba chiar fără color i t na ţ iona l (?), ideile conducă toa re ale epocei, şi dovedesce cu c lar i ta tea exemplului , că aspi ra ţ iuni le na ţ iona le române din t r e c u t şi p resen t s tau în t r 'o contra-d/icere incomplanab i l ă cu aceste idei ale t impulu i şi cu pr incipi i le lui conducă toare . E l anal isează în t r ' un mod cu to tu l n e p r e o c u p a t (?) mot i ­vele ps ichologice şi is tor ice ale aces tor asp i ra ţ iun i , c o n d a m n ă ţ i n u t a po­litică, din care fără voe şi-au t ras n u t r e m e n t u l asp i ra ţ iuni le na ţ ionale , şi î nd rumă to toda t ă la aceea pol i t ică d reap tă şi echi tabi lă , ce t r e b u e să o urmeze s ta tu l m a g h i a r în propr iul seu in teres şi al t u tu ro r supuşi lor sei în conformi ta te cu condi ţ iuni le civi l isaţ iuni i mode rne şi cu l iber ta tea cons t i tu ţ iona lă . Secre tu l influenţei lui publ ic is t ice ne t ăgădu i t e zace toc­mai în f rancheţa şi în ar ta , cu care autoru l în cadrul unu i t r ac t a t i s tor ic de o s incer i ta te i reproşabi lă e în s tare să indice p rob lema poli t icei ma­ghia re de s ta t şi dă a se în ţe lege modal i tă ţ i le deslegări i acestei p rob leme .

No i pr in u rmare aflăm lucrarea aceas ta v redn ică pen t ru a i-se con­feri p remiu l s ta tor i t , şi r e c o m a n d ă m Academie i cu t oa t ă că ldura premiarea ei, a tâ t pen t ru d i l igenta î n t r u p a t ă în t r ' însa şi pen t ru t r ac t a rea aprofun­da tă a mater ie i , câ t şi pen t ru ta len tu l , de care dă dovadă aceas tă lucrare , în ceea-ce pr ivesce anal isa şi t rac ta rea l ămur i tă a chest iuni lor , şi în sfîrşit în u rma efectului, ce-1 au chest iuni le t r ac t a t e în aceas ta lucrare , asupra opiniuni i publ ice şi asupra l i tera tur i i" .

Membru l ord. Vic to r Concha, con t ra expuner i lor referentului , ţ i ne că lucrarea lui J a n c s o n u e lucrare publ ic i s t ică şi că p u n c t u l de vedere

274

al ootnisianii es te greş i t , la ce re fe ren tu l Aug . P u l s z k y declară , că aceas ta lucrare cu t o t carac terul ei is toric, pen t ru pr incipi i le ei ac tuale no rma­t ive este de a se cons idera ca lucrare publ ic is t ică , iar ses iunea genera lă conform propuner i i comisiuni i decide premiarea aceleia.

L a acestea no i d in pa r t e -ne observăm n u m a i a tâ ta , că am reg re t a t t o tdeuna , şi r eg re t ăm şi de as tăda tă , vSdend că o Academie de sci inţe — fie română , fie maghia ră , — părăsesce te renul pe care s ingur este che­ma tă a lucra, şi se p u n e în serviciul unor anumi te t enden ţe , premi ind n u sciinţă, ci t e n d e n ţ a pol i t ică ca a tare .

Bibliografie.

«Revista Economică», o rgan pen t ru in terese economice-f inanciare, ed i t a t din însărc inarea şi cu a jutorul bănci lor române , cu începere dela Anu l nou se va t rans forma dintr 'o rev is tă lunară în t r 'o foaie septemănală. Delega ţ iunea exmisă de conferenţa Direc tor i lor de bancă din 1898, s'a î n t run i t în 16 D e c e m b r e a. c. la o şed in ţă în Sibiiu, şi a decis aceas tă schimbare pe mot ivul , că rev is ta are să servească în pr imul r â n d in terese prac t ice de toa te dilele şi ches t iuni de ac tua l i ta te , car i rec lamă o lămu­r i re şi resolvire mai g r abn ică de cum li-se poa te da în t r 'o rev i s tă lunară . I n vederea d imensiuni lor mari , ce le-a lua t lucrarea economică a p o p o ­rulu i nos t ru , şi a s t r inselor l egă tur i ce există în t re diferitele ramur i ale vieţ i i noas t re economice, „Rev. E c o n o m i c ă " va da a ten ţ iunea cuveni tă t u t u r o r ches t iuni lor de carac te r economic, şi astfel va fi de in teres n u numa i pen t ru bănci le noas t re , ci şi pen t ru cercur i mai largi . „Revis ta E c o n o m i c ă " va apare în es tens iune de 1—2 coaie de t ipar , format 4° mare şi va cos ta pe 1 an C. 2 0 — , pe an C. 1 0 — . Prenumera ţ iun i l e se vor t r imi te la admin is t ra ţ i a „Revis te i E c o n o m i c e " în Sibi iu (Nagy-szeben) .

*

«Anuarul Băncilor Române». I n ed i tura Delegaţ iuni i Bănc i lo r R o m â n e a apă ru t Anu l I I (1901) al acestui in t e resan t A n u a r financiar, care în pa r t ea sa pr inc ipa lă cupr inde Şemat i smul bănci lor şi soc ie tă ţ i lor comerciale române din ţeară . Aces t şemat ism de as tă d a t ă a fost compus în es tens iune mai mare şi cupr inde b i lanţu l , contul profit şi perder i , d is t r ibui rea profi tului şi cuote i de binefacere a anulu i de ges t iune 1899, î m p r e u n ă cu l is ta membr i lo r d i recţ iuni i şi comi te tu lu i de supraveghie re , cum şi a funcţ ionar i lor t u t u r o r societăţ i lor noas t r e financiare şi comer­ciale. L a fie-care i n s t i t u t se mai dau informaţ iun i de ta ia te asupra dife­r i te lor d ispos i ţ iuni s t a tu t a r e cu pr ivire la semnarea firmei, ia cupoane le de ac ţ iun i , e t c , se indică ramur i le opera ţ iun i lor şi condi ţ iuni le acestora , apoi p re ţu l ac ţ iuni lor şi cupoanelor , e tc . Afară de aceste A n u a r u l mai cupr inde un Calendar (Gregor ian şi Iul ian) cu indicarea t e rmene lor pen-

275

t r u p la t a con t r ibu ţ iun i lo r şi compet in ţe lo r erariale , a t rager i lo r la sor ţ i , a scadenţe i cupoanelor , — apoi Regu lamen te l e Bănci i aus t ro -ungare şi Cassei de păs t ra re poşta le , Tabe le pen t ru t imbre şi compe t in ţe , pen t ru calcularea de in terese , Tarifele poştale şi telegrafice, I n s t ruc ţ i un i referi­toare Ia monete le s ta te lor europene , la sch imbarea şi valoarea lor, etc .

Anua ru l cupr inde m u l t p res t e 100 pagini 8° mare, este e legan t l ega t în pânză şi costă G. 3 -—. Se poa te p rocura la Admin i s t r a ţ i a „Revis te i E c o n o m i c e " în Sibi iu.

* Biblioteca poporală a Asocia ţ iuni i pen t ru l i te ra tura r o m â n ă şi cul­

tu ra poporu lu i român . Nr. 1. Povestiri din viaţa ţăranilor români, de loan Pop Retegamd. Sibi iu, 1900. E d i t u r a Asociaţ iuni i . T iparu l t ipografiei ar-chidiecesane. 62 pag. 8o. Cupr inde 4 povest i r i prea ins t ruc t ive scrise la înţe lesul p o p o r u l u i : B ă l t o s u l ; P o v e s t e a m ă r u l u i ; Mihaiu P u şca şu l şi Sfat b u n la t imp potr iv i t . Comande le să se adreseze exclusiv l a : L ib ră r i a ar-chidiecesană şi la l ibrăr ia W . Krafft în Sibiiu. P r e ţ u l unu i exemplar 20 fii. + 5 fii. por to .

Familiile boereşti române. I s to r ie şi genea logie (după i svoare au­tent ice) de Octav- George Lecca. Bucureş t i , M D C C C X C I X . Ins t i tu tu l de ar te grafice şi ed i tura „Minerva", P i l ip , Moroianu, Popov ic i şi Tâlăşescu. 6. S t r ada Rega l ă (Hote l Union) , 6. 595 pag. 8° mare . P r e ţ u l 10 lei. A u ­toru l în aceasta lucrare face is toricul şi genea log ia a pes te 300 familii boeresci d in Moldova şi Munten ia şi a 33 fam. nob . dela noi . Cât pen t ru aces tea din u r m ă autorul s'a folosit de pub l ica ţ iunea D-lui I. cav. de P u ş c a r i u : Da te is tor ice pr iv i toare la familiile nobi le române .

* Viaţa şi operele lui Andreiu Mureşan. S tud iu is tor ic- l i terar , de

loan Raţia prof. ord. la p repa rand ie şi şcoala super ioară de fete din Blaş . Blaş . Tipografia seminar iu lu i a rchid iecesan . 1900. 182 pag. 8°. P r e ­ţu l 1 fl. Veni tul cu ra t va fi o cont r ibu i re la formarea u n u i fond pen t ru in te rna tu l p reparandia l din Blaş . — Aces t s tud iu valoros , păn ' acum cel mai vas t despre viaţa şi operele nemur i to ru lu i nos t ru bard na ţ ional , a fost favorabi l apre ţ i a t de presa noas t ră . II r e c o m a n d ă m şi noi cet i tor i lor noş t r i cu toa tă căldura.

* Sâmbăta morţilor. D ramă din popor în cinci acte , local isată d u p ă

R a u p a c h , de Teodor V. Pâcăţian. Sibi iu. „Tipograf ia" socie ta te pe acţ iuni . 1900. 108 pag. 8° mic. P r e ţ u l unu i exemplar 60 ban i .

* Epistola pastorală pentru iubileul sântei Uniri, da tă de episco­

patul provincie i met ropo l i t ane gr . -cat . r omâne de Alba-Iu l ia şi F ă g ă r a ş . Anul D o m n u l u i 1900. Dela sân ta Uni re anul 200. Tipografia seminar iu lu i gr.-cat . d in Blaş . 1900. 56 pag . 8°.

276

Curs elementar de botanică şi zoologie pen t ru clasele inferioare ale şcoalelor medii , de George Chelariu, profesor şi d i rec tor la şcoala reală. P a r t e a I. Braşov. E d i t u r a şi t ipar iu l t ipografiei Ciurcu & Comp . 1901. E d i ţ i u n e a ju tora tă de fondul , ,Coresi" din Braşov , cu dev i sa : „Să cet i ţ i şi bine să socoti ţ i , că veţ i vede înşi-ve, că e cu adever" . D iaconu l Coresi, 1577. 224 pag . 8°. P r e ţ u l cor. 2'60. Aces t manua l e în tocmi t în cadrele planului minis ter ia l pen t ru ins t ruc ţ iunea din bo tan ică şi zoologie, ce s'a in t rodus de un an încoace în clasele inferioare ale şcoalelor medii , p lan, care de altfel n u e nou, căci s'a p rac t ica t mul tă v reme în şcoalele reale şi s'a p rac t i ca t cu bun succes, dovadă , că acum 1-a accep ta t şi g imnas iu l în t ru toa te . î m p ă r ţ i r e a mater ia lu lu i e făcută după ano t impur i , punând autorul în f runte câte o scur tă schiţă , ca un t ab lou mic, ce ni-1 pres in tă n a t u r a în acele fase ale anului . Manualul e i lus t ra t în mod corăspuncjător.

Anuarul 1. al reuniunii sodalilor români din Sibiiu, c u p r i n d e n d unele date dela în temeierea ei pană la 31 D e c e m b r e 1899, pub l i ca t de comi te tu l reuniuni i . Sibi iu „Tipografia", socie ta te pe acţ iuni . 1900. 132 pag. 8°. P r e ţu l 1 Cor. 20 bani, cu por to pos ta i 1 Cor. 40 bani . Aces t i n t e re san t anuar , es te o nouă dovadă de progresu l la care se avân tă mereu harn ica r eun iune a sodali lor român i din Sibiiu şi n u ne îndoim, că va fi bine pr imi t şi spr i j in i t de căt ră toţ i , cari sciu apre ţ ia î n semnă ta t ea une i r eun iun i de meser iaş i la noi .

Anuaru l în t re mul te le da te in te resan te cupr inde şi por t re te le fru­mos executa te ale unor bărba ţ i b inemer i ta ţ i pen t ru r eun iune , ca: Nicolae Cristea, p res iden t onorar pe v ia ţă al r e u n i u n i i ; a rch iep iscopul şi met ro-poli tul Andre iu bar. de Şaguna , fost prim pa t ron al r e u n i u n i i ; ep iscopul Nicolae Popea , naşul s teagulu i r eun iun i i ; An ton iu Bechni tz , în temeie to ru l une i fundaţ iuni , şi t ipograful Nicolae Simtion, pr imul m e m b r u onorar pe v ia ţă al reuniuni i . Notăm, că r eun iunea sodali lor român i din Sibi iu a fost în temeia tă cu peste 30 ani îna in te de aceas ta şi î n t r ' u n t imp, când meseri i le la noi se aflau în pr imul proces al nascer i i , iar indus t r i a pen t ru noi e ra un lucru aproape necunoscu t şi că e ân tâ ia de acest fel la noi .

* Recompensele şi pedepsele în şcoala poporală. S tud iu pedagog ic

de loan Dariu. Cu un adaus despre pedeapsa corpora lă în şcoala p o p o ­rală, după P r . W i e d e m a n n . Braşov, 1900. Tipografia A. Mureş ianu . 61 pag . 8». P r e ţ u l 60 ban i .

* Cuveni funebru, ros t i t la î nmormân ta r ea fostului d i rec tor şi î nvă ­

ţ ă to r pens iona t G. Bellissimus, î n t âmpla tă la 8/21 Oc tobre 1900, de I. Dariu. Tipografia A. Mureş ianu, Braşov 1900. 19 pag . 8° mic.

*

277

Istoricul Setninariului din Curtea-de-Argeş, fonda t la anul 1836 de episcopul I l a r ion al Argeşulu i , pe lângă f rumoasa şi m i n u n a t a ca te­drală a acestei epa rch i i : Monăs t i rea lui Neagoe Vodă Basa rab , z idi tă la anul 1518 de l egendaru l Meşterul Manole. De economul Stavrofor George C. Drâgănescu, cavaler al ord inulu i „Coroana Român ie i " , d i rec tor al Seminar iu lu i . P i tesc i . Tipografia Gheorghe Popescu . 1900. 43 pag . 8°. P r e ţ u l 1 leu.

* Notice sur le Domaine de la Couronne de Roumanie, pour l 'Ex-

pos i t ion universe l le de 1900 â Par i s . Bucares t . Impr imer i e «Gu tenbe rg» , J o s e p h Gobl . 1900. 114 pag. 8».

O in t e re san tă b ro şu ră asupra Domeni i lo r Coroane i din R e g a t u l român , p u r t â n d în f runte po r t r e tu l rege lu i Carol I. şi t r a c t â n d despre i s tor ia creări i Domeni i lo r Coroanei , numirea , s i tua ţ iunea , fo rmaţ iunea geologică , cl ima şi suprafa ţa acelora, apoi în capi to le s e p a r a t e : I. des ­p re domeni i le agr icole , II . despre domeni i le forest iere şi III. despre in-s t i tu ţ iun i le de învă ţământ , de p rogres şi de binefacere de pe aces te do ­meni i . In te resan ta b roşură ne pres in tă în 49 i lus t ra ţ iun i deosebi te le in­s ta la ţ i uni şi i n s t i tu ţ iun i de pe aceste domeni i , aflătoare sub admin i s t r a ţ i a D-lui I. Ka l inderu , căruia se da toresce s tarea înflori toare a acelora.

* Musica naţională. D . A. Sequens, profesor de musică la ins t i tu tu l

t eo log ic -pedagogic din Caransebeş , a avu t ferici ta idee de a aduna me­lodiile drăgălaşe şi pl ine de mot ive românesc i ale f rumoase lo r j o c u r i românesc i din Sever in , le-a a rmonisa t pen t ru p ianofor te şi t i pă r i t în a te­l ierul l i tografic Oscar B r a n d s t ă t t e r din L i p s e a în t r ' un caet e legan t şi pe hâr t ie foarte fină, care se poa te p rocura dela D. Petru Valuşescu (Caran­sebeş) cu pre ţu l de cor. l - 6 0 . R e c o m a n d ă m aces t caet tu tu ro r , cari iu­besc mus ica na ţ iona lă românească .

* Fragmente din istoria Românilor, de Eudoxiu Baron de Hurmu­

zaki. Sub auspici i le Minis ter iului cul te lor şi ins t ruc ţ iun i i pub l ice şi ale Academie i R o m â n e . Tomul al t rei lea. T raduce re făcută de loan Slavici. Bucureş t i S tab i l imentu l grafic I. V. Socecu, s t rada Berze i 59. 1900. 662 pag. 8°. P r e ţ u l 6 lei.

* Antropomorfisme şi antiantropomorflsme în limba română, de

Nicolae Sulică. (Ret ipăr i re din „Gaze ta Trans i lvanie i" ) . B r a ş o v , 1900. T i ­pografia A. Murăş ianu. 96 pag . 8° mic . P r e ţ u l 80 ban i . —

* Pentru conservarea portului naţional. î n t impu l din u r m ă au

apă ru t două căr ţ i poş ta le i lus t ra te , una r e p r e s e n t â n d costumul na ţ iona l p r emia t cu prem. I. la adunarea genera lă a „Asocia ţ iuni i" , ţ i n u t ă la Băi le He rc u l a ne , a doua (colorată) cel p remia t cu prem. I I I . A n t â i a se

2?8

poa t e comanda la l ibrăr ia a rchid iecesană din Sibiiu, iar a doua la li­brăr ia d iecesană din Caransebeş .

* Verhandlungen und Mittheilungen des siebenburgischen Vereines

fur Naturwissenschaften zu Hermannstadt. X L I X . Band , J a h r g a n g 1899. H e r m a n n s t a d t . D r u c k von J o s . Drotleff. I n b a b e r : Pe te r Drotleff. 1900. 65 pag . în 8°. Cupr inde conspec tu l membri lor reuniuni i (m. on. 4, m. coresp. 30, m. fund. 18, m. ord. 247), r apo r tu l a supra adunăr i i gen . din 23 Ian . 1900, s tarea bibliotecii , şi in formaţ iuni dela r eun iune pe temeiul p rocese lor verba le ale şedinţe lor . î n sfîrşit Dr. D. Czeke l ius : D a t e sta­t is t ice despre caşuri le de moar t e p roduse de difterie în Sibi iu îna in te şi d u p ă in t roducerea serului antidif teric , şi A. G o t t s c h l i n g : Tab lou al feno­mene lor meteoro logice în Sibi iu în an i i 1895—99.

* A magyar honfoglalăs kutfoi, a honfoglalâs ezredeves emlekere

a Magyar Tud . A k a d e m i a megbizâsâbo l grof K u n n Geza t iszt . , Fe j e r -pa t aky Lâsz lo , H a m p e l Jozsef, Thal loczy La jos rend. , Marczal i H e n r i k lev., J a g i c V. k. t ag , H o d i n k a Anta l , Maroth i Rezso es Dr. Vâr i Rezso kozremukodâseve l szerkesz te t tek Pau l e r Gyula es Szilâgyi Sândor rendes -tagok. Budapes t . Kiad ja a Magyar T u d o m â n y o s Akademia . 1900. F r ank l i n -tâ r su la t nyomdâja . Un vo lum 4° de 877 pag. c u p r i n z â n d isvoarele is tor ice p r iv i toare la cucer i rea Ungariei de căt re Maghiar i , şi a n u m e : isvoarele b izant ine , or ientale , apusene , isvoarele slavice, pa t r io t ice şi în sfîrşit monumen te l e de pe t impu l cucerir i i . Re l evăm aceas tă lucrare mai ales p e n t r u mot ivul , că în aceste vechi isvoare se vorbesce în mai mul te locuri şi de R o m â n i .

Din literatura străină. î n n u m e r u l 9 din 1900 al per iodicului is toric magh . „Szâzadok"

D . Kropf Lajos, cu care ne -am mai ocupa t în rev is ta noas t ră , debu tează din n o u la adresa R o m â n i l o r ; de as tă-dată sub t i t l u l : Vâlasz a „ R e v u e H i s t o r i q u e " in tesere . Rev i s t a franceză în t r 'un n u m ă r din u rmă îi de te adecă D-lui K r o p f persona l sfatul, ca să înce teze cu a tacur i le sale d in „Szâzadok" la adresa ei şi să n u facă responsab i lă r edac ţ iunea aceleia p e n t r u păcate le is toriografi lor români , adăugând , că dai ea de seamă, pu­bl ica tă n u de mul t în rev is ta franceză de un anumi t domn Monod asupra cărţ i i lui A lexandru de B e r t h a este des tu lă dovadă despre aceea, că ea e impar ţ ia lă în ceea-ce pr ivesce cer te le na ţ iona le .

I a t ă ce r e s p u n d e D. K r o p f la aceas ta a d m o n i ţ i e : „Să admi tem deocamda tă toa te aces t ea ; n u m a i cât ar t icolul D-lui

M o n o d apăruse în fascicolul pe Maiu- Iunie , a tacul meu ul t im însă, care dete ocas iune la aceas ta admoni ţ ie , la 15 Maiu, şi na tu ra l , că eu am tr imis manusc r ip tu l meu la redacţ ia lui „Szâzadok" cu mul t mai na in te . Că am avu t mot iv de a fi nemul ţămi t , am să dovedesc numai decât .

279

Ce pr ivesce b u n u l sfat, eu mă învoiesc bucuros la armist i ţ iu , căci văd şi din al te semne, că aurora adevăru lu i i s tor ic începe a se ivi şi în col ţul bu levardu lu i Sa in t -Germam, de u n d e d-lui X e n o p o l şi soţ i lor sei l i-a succes să a lunge p ă n ' a c u m lumina cu to tu l .

D . Monod se p lânge , că în chaosul is tor iei p r iv i toare la con tac tu l maghiaro-va iach anevoe te po ţ i or ienta , căci e g r eu a cons ta ta şi s tarea adevăra tă a lucrur i lor (mame Ies po in t s de faits son t difficiles â etabl i r) . Da te l e is tor ice în mu l t e caşuri sun t foarte pu ţ ine . Să luăm s. ex. fru­moasa teor ie despre cont inu i ta tea daco- română . Aceea, că T ra i an „ex to to o rbe romano infmitas copias h o m i n u m . . . . t r ans tu l i t (in Dac iam) ad agros et u rbes co lendos" n u o t r age la îndoia lă nici u n s ingur scr i i tor cu min tea sănătoasă , n u m a i cât păn ' acum ancă nici unu i I ta l ian , Spanio l sau F r a n c e z t reaz „in to to orbe r o m a n o " n u i-a veni t în minte , că Ma­ghiar i i să r e n u n ţ e p e n t r u aceea la locuinţe le lor ocupa te îna in te cu 0 miie de ani.

Mai depar t e după V o p i s c u s : Aure l ian „subla to exerci tu et p rov in -cial ibus re l iquis . . . a b d u c t o s q u e ex ea (Dacia) popu los în Moesia col lo-cavi t" . Sex tus Rufus ancă s c r i e : că „ t rans la t i s exinde R o m a n i s " , şi E u -t rop ius , că „ a b d u c t o s R o m a n o s ex u rb ibus et agriş Dac iae" . Noi Maghiar i i pe temeiul aces tora sus ţ inem, şi mul ţ i scr i i tor i va lachi ne dau d rep t a t e , că Roman i i s 'au re t ras din Dacia cu căţel şi purce l (pereput tyost i i l )^ tocmai aşa ca şi Eng lez i i mai târcliu din F ranc i a . D a c ă însă c ineva to tuş i ar crede, că cu ta re şi cutare , sau to ţ i Valachi i ardeleni sunt urmaşi i popu la ţ iun i i r o m a n e de sânge curat , rămase în Dacia , sau ai s t răvechi lor locui tor i de s ânge daco- roman, — aceas ta e părerea lui par t iculară . T ră ­iască n u m a i mai depar t e în această închipui re , dar t ră iască în pace , şi n u facă pol i t ică cu prost i i le lui.

Căci no i Maghiari i tocmai de aceea ne p lângem, că Valachi i ag i tă mereu pr in F r a n c i a şi Angl ia , în revis te sciinţi t ice şi quasi-sciiuţifice, în con t ra „barbar i lor de Maghiar i " , cari opr imă pe „s t răvechi i locui tor i ai Dac ie i" . Iar dacă se în tâmplă , să voiască a r ă s p u n d e cu ta re scr i i tor cu sen t imen te magh ia re , a tunci domni i r edac tor i se scuză cu aceea, că pen t ru astfel de con t roverse nu este spa ţ iu în coloanele revis te i de sub conducerea lor. Aşa mi s'a î n t âmpla t aceasta mie când m 'am adresa t la „Eng l i sh His to r i ca l Rev i ew" , iar „Scot t i sh R e v i e w " nici n u m'a învred­nic i t de vre u n cuvânt . Cu domni i dela „Revue H i s t o r i q u e " însă aşa am p ă ţ i t - o :

Când apăruse is tor ia valachă a lui X e n o p o l (col laborateur ass idu de la „Revue His to r ique" ) în pre lucrare franceză la Pa r i s , u n al t scri i tor r o m â n şi co labora tor ai lui Xenopo l , a scris în „ R e v u e " a supra ei o re-cens iune — des tu l de nepăr t in i toare , — dar a supra mea aceea recens iune a făcut impresia , ca şi când aş fi ce t i t apre ţ ia rea unu i om, care n u scie d is t inge colorile, a supra unei lucrăr i despre colorile curcubeu lu i , scrisă de u n amic al seu, care to t a semenea n u scie d i s t inge colorile. Căci,

280

4eu, să măr tur i s im, D. Teodoru , scr i i torul respec t iv , n u se pr icepe nici pe a tâ ta la istoria, geografia, l imba maghiară , e t c , ca X e n o p o l . A m scris deci „Revue" - i ceva de gus ta t , şi în acel scop am ales poves tea lui R a d u Negru , căci am sciut , că D. Monod, ca cunoscă tor t emein ic al a l tui r am din isvoarele evului mediu , va pu t e observa numa i decâ t d in scur tu l meu art icol , cum a t r ac t a t X e n o p o l mater ia lu l is tor iei maghia ro -va lache din evul mediu .

Manusc r ip tu l l-am t r imis pr in pos tă r e c o m a n d a t redacţ iuni i , dar de a tunc i au t r ecu t vre-o t re i ani, şi nici un şir n ' a apă ru t din ace la ; iar nume le bie tului nos t ru Hunfa lvy s tă şi acum la locul de ba t jocură (pel-lengeren) , u n d e 1-a aşeza t X e n o p o l la 1895, cu toa te că D. Monod $ice, că „nous sommes reconna i ssan t s â ceux qui s' efforcent de nous eclairer" . R e p r o b ă m mai depa r t e la redacţ ia „Revue" - i faptul , că a tunc i , când avea ocasiune, n ' a c o n d a m n a t manopere le (handabandâi t ) mai mul to r scrii­tor i r omân i şi francezi, cari cu is tor ia înadins falsificată fac pol i t ică în spir i t daco-român. Dacă D. Monod doresce să s t r ăba t ă în ta inele p roce­sului, cum X e n o p o l fabr ică is torie, a tunci îi mai a t r ag ancă oda tă a ten ţ i a a supra scur tu lu i m e u art icol , apă ru t la 1897 în „Szâzadok '" sub t i t lul , ,Radu Negru, în temeiă to ru l pa t r ie i" . „II sera i t inut i le d 'analyser ici — cet im iu număru l u l t im ai , ,Revue t - - i *) — Ies a rgumen t s de M. X e n o p o l qui Ies a lui meme plus d 'une fois p resen tăs avec u n e a b o n d a n c e var iee aux lec teurs de cet te „Bevue". Ne rugăm, audiatur et alttra purs o d a t ă ! 1

D. Kropf, cum vedem, începe a deveni to t mai in t e resan t şi ancă to t pe aceeaşi temă. Ad_i m â n e va t r ebu i să-1 rugăm, să ne facă Dsa is toria , dacă nu mai bine, cel pu ţ in ca Hunfa lvy , J a n c s o , de Ber tha , e tc . Ne va ascul ta Dsa ruga rea? . . . . c redem, că da, căci va fi sciind de s igur , că noi Valachi i dăm un mate r ia l de muncă l i terară foarte m u l ţ ă m i t o a r e ; ocu-pându- t e mereu cu Valachi i , poţ i să- ţ i faci r enume l i terar , parale (mai ales parale) şi să câş t ig i premii , e x e m p l u : aceia pe ale căror u rme schio-po tează şi D. Kropf. P r e m i u l B r o d y n u e de despre ţu i t , şi şanse mai s igure de a-1 câş t iga la proxima ocasie, are de s igur acela, care va scrie mai m u l t despre Valachi , aşa ca D. J a n c s o , de exemplu. —

!) LXXIV. 1. pag. 240.