of 74 /74

Orbita_CT final.ppt

  • Author
    ovidiu

  • View
    256

  • Download
    7

Embed Size (px)

Text of Orbita_CT final.ppt

  • ANATOMIE-FIZIOLOGIE

  • Anatomie luat din ultima parteDiametrele globului ocular: n plan axial: -Pe dreapta: 28,6 1,2 mm -Pe stnga: 29,4 1,4 mm

    n plan sagital (pe imagini de reconstrucie): -Pe dreapta: 27,8 1,2 mm -Pe stnga: 28,2 1,2 mm

  • Nervul optic (n plan axial): a. Segmentul retrobulbar: 5,5 0,8 mm b. Punctul cel mai distal (la aproximativ jumtatea orbitei): 4,2 mm 0,6 mm

  • Vena oftalmic: 1,8 mm 0,5 mm (n plan axial la seciuni de 4 mm grosime) 2,7 mm 1 mm (plan coronal)

  • Antomie glob ocular

  • Scheletul orbitei

  • Muchii oculari: a. Muchiul drept superior: 3,8 mm 0,7 mm b Muchiul oblic: 2,4 mm 0,4 mm. c. Muchiul drept lateral: 2,9 mm 0,6 mm d. Muchiul drept medial: 4,1 mm 0,5 mm e Muchiul drept inferior: 4,9 mm 0,8 mm

    Glanda lacrimal: mai puin de jumtate din gland este dispus anterior de procesul fronto-zigomatic

  • Aparatul naso-lacrimal

  • Coninutul orbitei poate mprit n patru compartimente anatomice majore:

    globul ocular; nervul optic i nveliurile sale; aria intraconal; aria extraconal

  • Nervul opticare o lungime de aproximativ 4,5 cmeste format din segmenteleorbitar, canalicular intracranian.

    (Segmentul orbitar urmeaz un traiect tortuos, de la nivelul canalului optic pn la inseria sa pe partea posterioar a globului ocular. )

    Nervul optic este o formaiune rotund, format din axoni nconjurai de aceleai foie meningeale care nvelesc i creierul.

  • Globul oculareste format din trei straturi principale: sclera sau stratul exterior, care se ntinde de la cornee pn la nervul optic, de unde se continu cu dura mater; uvea sau stratul mijlociu, coninnd irisul, corpul ciliar i coroida; retina sau stratul intern.

  • Detaarea diferitelor straturi ale globului ocular poate genera trei spaii. Spaiul hialoid posterior (subhialoid), situat ntre membrana hialoid posterioar a corpului vitros i retin (dezlipire hialoid posterioar). Spaiul subretinian este localizat ntre cele dou straturi ale retinei, stratul intern senzorial i epiteliul pigmentar exterior (dezlipire de retin). Spaiul subcoroidal este situat ntre coroid i scler (dezlipire coroidian).

  • Tehnica de examinare CT

  • Pregtirea bolnavului nu este necesar

    Selecia parametrilor de scanare: -grosimea de seciune de 2-4 mm; -seciunile n plan axial vor paralele cu linia infraorbitomeatal, la care se va face, n funcie de caz nclinarea ansamblului surs-detectori cu un unghi de -10 fa de linia infraorbitomeatal, concomitent cu orientarea privirii pacientului n sus (la 40) pentru punerea n tensiune a nervului optic; -n seciunile coronale vom alege poziionarea pacientului cu hiperexia capului (cap atrnat) dac pacientul este n decubit dorsal i cu capul n hiperextensie, dac pacientul este n poziie de decubit ventral; -pentru a nu apare artefacte de micare datorit poziiei foarte incomode, capul va xat cu ajutorul unor sculei cu nisip; -n ambele poziii se va face o nclinare a ansamblului surs-detectori n funcie de conformaia cranio-facial, n aa fel nct seciunile s e perpedinculare pe linia infraorbitomeatal; -prima seciune se va face la 1 cm dorsal de rdcina nasului. Administrarea intravenoas de substan de contrast: este facultativ (sub form de perfuzie sau bolus)

  • Patologia orbitei

  • Traumatisme ale orbitei

  • Hematomul retrobulbarHematomul retrobulbar recent dup traumatismul nchis Zone hiperdense circumscrise n spaiul retrobulbar. n fracturile osului hematomul protruzioneaz frecvent concentric n interiorul orbitei.

  • Corpii strainiUn anumit numr de corpi strini pot localizai prin tomograe computerizat n spaiul intra- i extraocular dac se efectueaz seciuni rapide pentru a nu avea artefacte datorit micrilor oculare. Evidenierea depinde de dimensiunea particulelor (efectul de volum parial) i de radiodensitatea corpului strin. Particulele din lemn i sticl ca i unele fragmente metalice pot detectate computer tomograc.

  • Inflamatiile

  • INFLAMAIILE ACUTE ALE SPAIULUI RETROBULBAR

    n majoritatea cazurilor, inamaiile acute pot invada orbita de la sinusurile paranazale pot conduce la invazie egmonoas a esutului grsos retrobulbar.

    Inamaia paranazal (n special etmoidita) invadeaz esutul orbital adiacent sinusului. Flegmonul expansiv duce mai trziu la o cretere a densitii ntregului corp grsos cu mascarea consecutiv a structurilor retrobulbare

  • Infectii orbitale (celulite orbitale)

    implicarea orbitala n cadrul sinuzitelor se face n 5 etape:

    1. edem inflamator; 2. flegmon subperiostal cu abces subsecvent; 3. celulita orbitala; 4. abces orbital; 5. tromboza venei oftalmice si a sinusului cavernos. edemul si celulita apar sub forma unei infiltratii de tesuturi moi, imprecis delimitate, inomogene, care progreseaza de la nivelul spatiului preseptal (septul orbital anterior) si peretelui medial al orbitei; abcesele se vizualizeaza ca procese expansive, cu centrul necrotic, hipodens si pereti care fi xeaza substanta de contrast.

    cel mai frecvent secundare sinuzitelor; pot fi cauzate si de infectii ale pielii si faringelui; pot fi secundare traumatismelor, corpilor straini sau septicemiei; etiologia poate fi bacteriana, virala, fungica sau parazitara; infectiile micotice la diabetici si la persoanele imunodeprimate evolueaza mult mai agresiv, cu distructii osoase precoce si invazie a arterelor si venelor (ex. mucoviscidoza si aspergiloza); mucocelele cu originea n sinusul frontal sau etmoidal pot eroda peretele orbital adiacent si au aspect de masa omogena cu densitatea de 10-20 UH.

  • MODIFICRILE GRANULOMATOASE

    Inamaia granulomatoas poate apare n afara conului muscular i poate implica chiar muchii extraoculari, sau poate invada esutul grsos retrobulbar. Etiologiile cele mai probabile sunt legate de: sarcoidoz, histiocitoz i granulomatoza Wegener.

  • Sarcoidoza

    marire unilaterala a glandei lacrimale sau a tecii nervului optic; simuleaza un neoplasm primitiv al acestor structuri; poate exista si afectare bilaterala.

    manifestarile oculare includ:

    -uveite, -corioretinite, -keratoconjunctivite, chiste si noduli inflamatorii conjunctivali.

  • Granulomatoza Wegener

    infiltrare difuza retrobulbara cu aspect pseudotumoral; implicarea bilaterala si distructia osoasa sunt comune; de obicei se evidentiaza si implicarea nazala si sinusala.

    manifestarile oculare includ: sclerite, episclerite, uveite si vasculite retiniene.

  • DACRIOADENITELE

    Dacrioadenita bilateral se poate observa mai ales n sindroamele Sjgren i Mikulitz, ambele evideniind o uoar intensicare dup administrarea substanei de contrast.

    A 61-year-old man with slowly progressing protrusion of the intermittently infected left eye. Diagnosis: chronic sclerosing dacryoadenitis. Contrast-enhanced CT: a Axial view demonstrating global enlargement of the lacrimal gland, and indistinct differentiation in the absence of compression of the globe. b Coronal view with irregular encasement of the globe

  • NEVRITA RETROBULBAR

    n majoritatea cazurilor raportate nu exist o concordan cu simptomele clinice prezente (10). Semiologie CT CT relev ngroarea muchilor individuali (de obicei n sarcoidoz) i obliterarea parial sau total a esutului grsos, cu exoftalmie consecutiv (2). Exoftalmia depinde de extensia produs de creterea n dimensiuni a glandei lacrimale. Diagnosticul diferenial este precizat i de contextul clinic de evoluie (

    RM

  • Pseudotumorile idiopaticePseudotumorile reprezint un grup important al maselor primare orbitale. Ele pot expresia unei boli sistemice (granulomatoza Wegener, granulomatoza xantomatoas, colagenoza i sarcoidoza), sau rezultatul unui corp strin rezidual intraorbital.

    Termenul de pseudotumor este folosit n sens mai restrns n numeroase cazuri n care cauza nu poate clari cat ( pseudotumori idiopatice). Aspectele histologice i topograce permit diferenierea ntre formele limfoide, plasmatice, celulare i scleroase, iar pe de alt parte permit evidenierea tulburrilor ce implic n principal muchii, glandele lacrimale i vasele.

    Pseudotumorile asociate cu semne acute de in amaie ale pleoapelor, conjunctivei sau a glandelor lacrimale, sunt caracterizate prin atac clinic acut la pacienii ntre 30 i 80 ani. Acuzele dispar dup 2-3 luni, acesta ind aspectul acut prin care ele sunt difereniate de masele neoplazice cu apariie insidioas. De regul apariia este unilateral i n general pseudotumorile pot diagnosticate doar prin excludere.

    Explorarea CT poate face difereniere ntre formele miositice i non-miositice. Acestea se evideniaz la CT sub form de lrgire a sectoarelor individuale ale muchilor, dei implicarea difuz a tuturor muchilor este posibil

    Limitele masei parial lobulate, relativ dense sunt foarte clare. Pseudotumorile fr implicare muscular, apar cu densiti difuze, circumscrise sau ca opaciti ce nconjoar bulbul. Ele se pot extinde chiar i pn la glanda lacrimal, sau pot chiar s o implice. Intensicarea postcontrast a pseudotumorilor este n general moderat i nu se pot evidenia arii noi de leziune. O difereniere mai bun a pseudotumorilor solitare se poate atepta de la tehnica seciunilor n plan coronal sau de la o reconstrucie multiplan, executat n direcia muchilor extraoculari

    inflamatie

  • Oftalmopatia endocrina

  • OFTALMOPATIA ENDOCRIN

    Tireotoxicoza poate duce la inltrarea esutului moale al orbitei, cu depunere masiv de mucopolizaharide. Degenerescena grsoas i edemaierea muchilor este o expresie a miopatiei incipiente.

    Exoftalmia malign duce la formarea de edem accentuat i culmineaz cu broza esutului retrobulbar in amator, cu protruzia marcat a globilor oculari.

    Semiologie CT

    Semnul principal la CT este ngroarea difuz sau cilindric a muchilor extraoculari. Implicarea este bilateral n majoritatea cazurilor ind simetric n aproximativ 75% din cazuri.

    Muchiul drept medial i inferior sunt afectai mult mai frecvent dect muchiul drept lateral i superior, ns nu a fost observat nc mrirea izolat a muchiului drept lateral.

    n aproximativ jumtate din cazurile din oftalmopatii clinice unilaterale, CT a relevat modicri i pe partea opus. Valoarea administrrii de contrast n oftalmopatiile endocrine este pus sub semnul ntrebrii de majoritatea autorilor

  • Oftalmopatia tiroidiana ( Boala Graves)

  • Hemangiomul cavernos

    formatiune intraconala, rotunda sau ovalara, precis delimitata; frecvent cruta vrful orbitei; ocazional se pot evidentia mici fleboliti; fara distructii orbitale, dislocari sau infiltrarea nervului optic; prezinta o ncarcare marcata, omogena sau neomogena (cnd exista tromboza) cu substanta de contrast. cea mai frecventa tumora orbitala ce apare ntre 20-40 de ani; mai frecventa la femei; se prezinta cu exoftalmie unilaterala, diplopie si scaderea vederii (date de compresia nervului optic).

    A 32-year-old man with extreme proptosis of the right eye for more than 15 years, who presented with the complaint of progressive visual deficitDiagnosis: cavernous hemangioma.a Portrait of the patient with extreme protrusion of the right eye.CT: b Axial view with exophthalmos measurement of 33 mm. Sharply defined, encapsulated, intraconal tumor lateral of the optic nerve with medial dislocation and slight compression of the medial rectus muscle. Note the medial dislocation of the optic nerve at the entrance to the optic canal. The resulting hypomochlion may be accountable for the visual impairment.

  • Varicele orbitale

    masa intraconala, bine delimitata, lobulata; ncarcare puternica cu contrast; dimensiunile leziunii cresc n timpul manevrei Valsalva sau n timpul compresiunii jugulare; rar se asociaza fleboliti si eroziuni osoase; dilatare congenitala sau dobndita a venei orbitale superioare si/sau inferioare.

    A 33-year-old woman with recurrent right orbital protrusion, occurring particularly on physical exertion.Diagnosis: orbital varices. CT:a Axial contrast-enhanced view showing several small, enhancing lesions at the superior apex of the right orbit.b Corresponding view after Valsalva maneuver, demonstrating enlargement of the varices.

  • Fistula carotido-cavernoasa

    comunicare spontana sau post-traumatica ntre portiunea cavernoasa a arterei carotide si sinusul cavernos, cauznd exoftalmie pulsatila n stadii mai avansate mai apar limitarea miscarilor oculare si pierderea vederii, datorita cresterii presiunii intraoculare. dilatatiile, venei oftalmice superioare, inferioare si a venei jugulare interne; edematierea muschilor extrinseci ai globului ocular; ocazional se pot evidentia eroziunea selara si largirea fisurii orbitale superioare.

    A 48-year-old woman with slowly progressing, bilateral proptosis associated with bruit. Diagnosis: spontaneous carotid-cavernosus fistula (CCF, type A) of the left ICA. CT: Axial contrast-enhanced image with bilateral dilation of the superior ophthalmic vein with emphasis to the left, suggesting the presence of free fl ow in the intercavernous sinus.

  • Tromboza venei oftalmice superioare

    cresterea dimensiunii venei oftalmice superioare; contur care se ncarca cu contrast; cheag central cu densitate joasa; de obicei sinusul cavernos ipsilateral este de asemenea largit. frecvent asociata cu tromboza sinusului cavernos;

    A 43-year-old woman with tongue and oropharynx carcinoma presenting in a febrile state with acute N III paresis and left-sided protrusion. Diagnosis: extensive thrombosis of the cavernous sinus and intraorbital veins. Axial contrastenhancedCT: a Enlarged, sharply defined structures with central low density at the level of the optic nerve. The lesions are intraconal, extraconal, as well as preseptal (enlarged angular vein [arrow]). Note enhancement of both ICA in the hypodense, nonenhancing, but thrombosed cavernous sinus. b Involvement of both superior ophthalmic veins in the superior part of the orbit, the thrombi sparing the normal intravascular contrast (rubber phenomenon).

  • Tumorile orbitei

  • TUMORILE INTRACONALE

  • Tumori intraconaleHemangiom capilarTu.nervului opticGlioameMeningioameNeurinoameLimfoame maligneRetinoblastomul, melanomulAlte tumoriTumori maligne primareCarcinomulSarcom cu cel. cilindrice + sfereiceRabdomiosarcomulNeuroblastomulTumori maligne secundareMetastaze ma, re, pr, ut, ti, pa, pu

  • Hemagiomul capilar Net delimitat n totalitate de grsimea orbital, Muchii oculari i nervul opticLrgire orbital n angioame mari; Nu prezinta defecte osoase sau hiperostozeChiar i n angioame mari, este un spaiu triunghiular liber la vrful orbitei

  • Meningiom al tecii nervului optic

    Nerv optic ngroat aparent i/sau mas de esut moale de form neregulatBine delimitat de grsimea orbital. Are relaii cu nervul opticHiperostoza oaselor adiacente este posibil

  • Meningiomul

  • Gliom al nervului optic

    Mas de esut moale de obicei n traiectul nervului opticBine delimitat de grsimea orbital, umfl nervul optic.Canalul optic este de obicei lrgit

  • Gliomul nervului optic

  • Neurinom

    La nivel orbital se gasesc nervii III, IV, VI si V.TU bine delimitata ovoida.Poate contine tes. adipos langa celulele solide.

  • Schwannomul si neurofibromul

    originea n celulele Scwann; 5% din toate tumorile orbitale; originea n nervii cranieni, altii dect nervul optic, deoarece acesta din urma nu are celule Scwann.

    A 61-year-old woman with sudden vision loss 20 years ago, presenting for follow-up examination of the previously diagnosed mucocele.Diagnosis: suspected schwannoma of the superior orbital fissure.Axial view, demonstrating an extraconal, intraorbital mass located in the region of the superior orbital fissure, depressing the lateral wall of the (normally pneumatized) sphenoid sinus and causing widening of the lateral part of the sphenopalatine fossa

  • Limfom

    De obicei mas de esut moale de form neregulatDeseori se gsete lipit direct de globul ocular i este delimitat slab de grsimea orbital. Muchii i nervii optici sunt frecvent nchise ntr-o mas de esut moale.

  • Metastaze

    Mas de esut moale de obicei de form neregulat, mai rar tumor rotundDe obicei se extinde difuz n grsimea intraorbital, are tendina de a nchide muchii oculari i nervii, excepional de rar net delimitatFrecvent eroziuni osoase

  • Metastaze

    pot apare prin extensie directa de la nivelul unei tumori maligne cu originea n globul ocular, sinusurile paranazale adiacente, nas, vasele orbitale sau craniu (tumora primara deja evidentiata);

    originea si aspectul metastazelor depind de tumora primara, avnd trasaturi caracteristice.

    metastazele hematogene ale portiunii extraoculare ale orbitei sunt mult mai rare dect cele intraoculare si reprezinta aproximativ 12% din totalul metastazelor orbitale.

    A 68-year-old woman with known enteric carcinoid for the past 3 years, presenting with acute onset of double vision.Diagnosis: Suspected metastasis of an enteric carcinoid(no histology, patient refused therapy). CT: a Axial, contrastenhanced view with belly-like enlargement of the right medial rectus muscle due to a slightly ring-shaped enhancing intramuscular mass. b Corresponding coronal view

  • TUMORILE EXTRACONALE

  • TUMORILE EXTRACONALEMeningioameTu. gl.lacrimaleTu maligne periorbitareChiste dermoideFibroameNeurofibroame

  • Hemangioendoteliomul si hemangiopericitomul

    similar cu hemangiomul capilar; pot fi prezente eroziuni osoase.

    tumora vasculara benigna sau maligna; apare la adulti.

    A 60-year-old man with extra-axial proptosis of the right eye. Diagnosis: hemangiopericytoma. Axial CT: a Spherical tumor of the right extraconal space, dislocating, but not infiltrating the medial rectus muscle up to the optic nerve. b Apparent destruction of the medial orbital wall is visualized in the corresponding bone window. The angular extension of the posterior lamina papyracea (arrow) represents the suspected origin of the growth.

  • Dermoid/epidermoid

    masa grasoasa, bine delimitata, chistica (cu densitati negative) capsula groasa, poate prezenta calcificari; cea mai frecventa tumora orbitala benigna n copilarie; epidermoidul este mai putin frecvent si se prezinta ca o masa tumorala de tesut moale, cu densitate joasa, fara calcificari.

    A 32-year-old woman with slowly progressing, painless, eccentric, inferior proptosis of the right eye. Diagnosis: epidermoid of the lacrimal gland. CT: a Axial view, with a hypodense (fatty) mass in the superior lateral orbit (arrowhead), displacing the globe inferiorly. Note the impression of the zygomatic bone. b Coronal view, demonstrating the communicationwith the upper lacrimal gland (arrow)

  • Rabdomiosarcomul

    proces expansiv de dimensiuni mari, intra sau extraconal; imprecis delimitat; se extinde de obicei la pleoape, sinusurile adiacente si n cavitatea intracraniana, cu eroziuni sau distructii osoase; ncarcare considerabila cu contrast. cea mai frecventa tumora orbitala primara maligna n copilarie;

    A 36-year-old woman with pressure sensation and a reddish, swollen left eye; no double vision. Diagnosis: rhabdomyosarcoma of the left ethmoid. Axial CT: a View of the medial orbit with destruction of the medial orbital wall by a medially extending ethmoidal tumor. b Upper orbit with additional infiltration of the skull base at the site of the cribriform lamina

  • Tumora glandei lacrimale

    masa rotunda sau alungita, situata superolateral; se poate asocia cu eroziuni sau distructii ale vaselor adiacente (dg. dif. cu leziunile inflamatorii sau limfomatoase ale glandelor lacrimale, care n general nu afecteaza structurile osoase); tumora are tendinta la extindere spre partea posterioara; tumorile benigne au o linie neta de demarcare; cele maligne prezinta o margine zimtata.

    cele mai comune tumori epiteliale sunt adenomul pleiomorfic si chistul adenoid; diferentiarea lor prin CT nu este posibila; n evolutie, degenerarea maligna a adenomului pleiomorfic apare ntr-un numar semnifi cativ de cazuri netratate sau recidivate.

    A 86-year-old woman with a long history of extra-axial proptosis of the left eye. Diagnosis: pleomorphic adenoma of the lacrimal gland. a Portrait of the patient, showing the proptosis of the left eye, caused by a superolateral spaceoccupying lesion. b Axial contrast-enhanced CT with a predominantly solid, partly calcifi ed, partly cystic encapsulated tumor of the left extraconal space, and signifi cant depression and fl attening of the anterior dislocated globe.

  • Principalele afectiuni ale globului ocular

  • MicrooftalmiaCongenitalaGlob ocular micOrbita micaBilateral cataracta, chistDobanditaGlob ocular ratatinat, calcificatOrbita de dimensiuni normaleEtio+asociere cu:Rubeola congenitalaPersistenta corpului vitros primitiv hiperplazicFibroplazia antrolenticularaB.Norrie(http://ghr.nlm.nih.gov/condition=norriedisease;jsessionid=0CA5189B083FF862A0E49F1659A01ECD)S.Lowe (http://www.lowesyndrome.org/Lowe%20Syndrome/whatIsLS.html)Atrofia nervului opticSechele dupa traumatisme, infectii interventii chirurgicale, radioterapie

    Commentaire : TDM, coupe transversale, passant par lemilieu des orbites : droite,dformation du globe oculaire ; kystertro-oculaire de volume infrieur auglobe oculaire. A gauche : microphtalmie ;kyste occupant la presque totalit de lacavit orbitaire.

  • MacrooftalmiaGlob ocular marit

    AsocieriGlaucom + miopie de grad mareStafilom (protruzie muriforma a corneei cu saculatie piriforma a polului posterior)

  • ExoftalmiaProtruzie anterioara a globului ocular Etiologie variataUsor de identificat

    Asociata cu:Oftalmopatii de cauza tiroidianaHistiocitoza XDisplazia fibroasaNeurofibromatozaMase tumorale orbitaleAbcesePseudotumoriMucoceleTumoriBenigne Maligne Secundare ( metastaze)

  • B.Coats(http://www.rnib.org.uk/xpedio/groups/public/documents/PublicWebsite/public_rnib003642.hcsp#P2_52)Dezlipire de retina deficit de lipoproteineexudat hemoragicUnilateralDimensiuni oculare normaleFara calcifieri

    Asociat cu:Teleangiectazie congenitala dezlipire de retinaPredominent Varsta medie 6-8 ani

  • Persistenta corpului vitros primitiv hiperplazic

    Persista o stroma fibro-vasculara primitivaSe intinde din spatele cristalinului, de-a lungul corpului vitros pana la polul posterior al globului dezlipire de retina (cu nivele)Persista un canal hialoidDg. Dif. cu retinoblastom

  • ColobomaDefect congenital in fuziunea polului posterior al globului ocularLocalizare la nivelul portiunii intraoculare al nervului opticExcavarea discului optic (data de bombarea chistica a corpului vitros)Asociere frecventa de chist colobomatos retroglobular dezlipire de retina

  • ScleriteleIngrosare scleralaUni sau bilaterala IodofilaSunt idiopatice sau asociate cu boli de colagenAfecteaza in special Cele posterioare sunt nedureroase Imita aspectul melanomului uveal

    Right eye showing diffuse injection of the inferior sclera. (B) Computed tomography (CT) scan of orbit showing a mass that was confluent with the sclera.

  • Sclerite

    Orbital CT scan showing inflammation of the posterior sclera of the left globe, enlargement of the left optic nerve, and mild proptosis.

  • Dezlipirea hialoida posterioaraAcumulare de lichid sau sange inportiunea cea mai decliva a globului ocularNivel lichidian

    Apare la :Adulti> 50 aniLichefiere fiziologica de corp vitrosAsociata des cu degenerescenta macularaLa copii persistenta corpului vitros primitiv hiperplazic

  • Dezlipirea de retinadensitate crescuta hemoragica, forma semilunara, n portiunea decliva sau pe ntreg globul ocular; detasarea de retina se poate vizualiza ca o configuratie n forma de V, cu vrful la nivelul discului optic.

    -se poate asocia cu:vitro-retinopatia prematurilor, si diabeticilor din infectia toxocara, boala Coats, hemoragie subretiniana persistenta corpului vitros primitiv hiperplazic.

  • Dezlipirea coroidiana

    spre deosebire de dezlipirea de retina, foitele coroidale desprinse nu converg spre discul optic si acumularea de lichid subcoroidian se realizeaza ncet. Depaseste ora serrata

    -se ntlneste dupa interventii chirurgicaleintraoculare, traumatisme oculare penetranteafectiuni inflamatorii uveale sau sclerale.

  • Retinoblastomulcea mai frecventa afectiune maligna intraoculara n copilarie; bilaterala n 40% din cazuri; n 98% din cazuri apare nainte de vrsta de 2 ani, cu leucocorie, pierderea vederii si durere; sarcoamele induse de iradiere se dezvolta n 20% din cazuri; retinoblastomul trilateral se refera la asocierea retinoblastomului bilateral cu blastomul pineal. masa de tesut moale, densa, rotunda sau lobulata, cu margini netede; calcifi cari punctiforme sau complete (85%);leziunea se ncarca cu contrast si este asociata frecvent cu cresterea densitatii corpului vitros; extinderea subretiniana poate cauza dezlipire de retina (rareori singura modificare); extensia extraoculara, de-a lungul nervului optic, pna la vrful orbitei sau chiar n spatiul intracranian n 25% din cazuri.

  • Melanomul uvealngrosare slab delimitata a peretelui ocular, care proemina n corpul vitros,saumasa solida, bine delimitata, rotunda sau n forma de ciuperca, ce proemina n corpul vitros.

    -cea mai frecventa afectiune maligna intraoculara la adult (50-70 de ani),afectare unilaterala; -tumora poate avea originea n: coroida (85%), corpul ciliar (9%) sau iris (6%).

  • Metastazele ocularefrecvent bilaterale; zone mici de ngrosare a peretelui globului ocularmultiple; densitate crescuta; lnga macula (n zona bogat vascularizata). n 50% din cazuri se cunoaste tumora primara; cele mai frecvente tumori care dau metastaze oculare sunt carcinoamele de sn si plamn neuroblastomul, sarcomul Ewing tumora Wilms si leucemia;

  • Druze

    calcificari discrete, rotunde sau aplatizate, ale discului nervului optic; bilaterala n 75% din cazuri. depunerea unui material hialinic pe suprafata discului optic; poate fi familiala si asimptomatica sau nsotita de: cefalee, defecte ale cmpului vizual pseudoedem papilar.

    A 59-year-old man with unspecific history. Diagnosis: drusenpapilla. CT: the axial view demonstrates the bilateral calcification of the papilla

  • Hemoragia oculara

    hemoragia vitroasa se vizualizeaza ca o densitate cu margini imprecis delimitate, fara stratificare ; dezlipire de retina, de membrana hialoida si de coroida; densitatea colectiei scade n timp.

    hemoragia intraoculara poate fi:spontana, posttraumatica sau asociata cu alte sindroame hemoragice Alte afectiuni oculare.

    A 73-year-old woman suffering from acute visual loss after a sudden fall. Diagnosis: acute hemorrhage into the posterior hyaloid space. Axial CT: no apparent fracture, but a hyperdense area identifi ed at the posterior left globe was diagnosed as intravitreous hematoma; diagnosis confi rmed at surgery

  • Sfarsit