ANATOMIE-FIZIOLOGIE

Anatomie luat din ultima parte• Diametrele globului

ocular: – • În plan axial: – - Pe dreapta: 28,6 ± 1,2 mm – - Pe stânga: 29,4 ± 1,4 mm

– • În plan sagital (pe imagini de reconstrucţie):

– - Pe dreapta: 27,8 ± 1,2 mm – - Pe stânga: 28,2 ± 1,2 mm

– Nervul optic (în plan axial):

– a. Segmentul retrobulbar: 5,5 ± 0,8 mm

– b. Punctul cel mai distal (la aproximativ jumătatea orbitei): 4,2 mm ± 0,6 mm

• Vena oftalmică: • 1,8 mm ± 0,5 mm (în

plan axial la secţiuni de 4 mm grosime)

• 2,7 mm ± 1 mm (plan coronal)

Antomie glob ocular

Scheletul orbitei

• Muşchii oculari: • a. Muşchiul drept superior: 3,8 mm

± 0,7 mm • b Muşchiul oblic: 2,4 mm ± 0,4 mm. • c. Muşchiul drept lateral: 2,9 mm ±

0,6 mm • d. Muşchiul drept medial: 4,1 mm ±

0,5 mm • e Muşchiul drept inferior: 4,9 mm ±

0,8 mm

• Glanda lacrimală: mai puţin de jumătate din glandă este dispusă anterior de procesul fronto-zigomatic

Aparatul naso-lacrimal

• Conţinutul orbitei poate fi împărţit în patru compartimente anatomice majore:

• globul ocular; • nervul optic şi învelişurile sale; • aria intraconală; • aria extraconală

Nervul optic

• are o lungime de aproximativ 4,5 cm• este format din segmentele

– orbitar, – canalicular – intracranian.

(Segmentul orbitar urmează un traiect tortuos, de la nivelul canalului optic până la inserţia sa pe partea posterioară a globului ocular. )

• Nervul optic este o formaţiune rotundă, formată din axoni înconjuraţi de aceleaşi foiţe meningeale care învelesc şi creierul.

Globul ocular

• este format din trei straturi principale: – sclera sau stratul exterior,

care se întinde de la cornee până la nervul optic, de unde se continuă cu dura mater;

– uvea sau stratul mijlociu, conţinând irisul, corpul ciliar şi coroida;

– retina sau stratul intern.

• Detaşarea diferitelor straturi ale globului ocular poate genera trei spaţii.

• Spaţiul hialoid posterior (subhialoid), situat între membrana hialoidă posterioară a corpului vitros şi retină (dezlipire hialoidă posterioară).

• Spaţiul subretinian este localizat între cele două straturi ale retinei, stratul intern senzorial şi epiteliul pigmentar exterior (dezlipire de retină).

• Spaţiul subcoroidal este situat între coroidă şi scleră (dezlipire coroidiană).

Tehnica de examinare CT

• Pregătirea bolnavului nu este necesară

Selecţia parametrilor de scanare: - grosimea de secţiune de 2-4 mm; - secţiunile în plan axial vor fi paralele cu linia infraorbitomeatală, la care se va face, în funcţie de caz înclinarea ansamblului sursă-detectori cu un unghi de -10° faţă de linia infraorbitomeatală, concomitent cu orientarea privirii pacientului în sus (la 40°) pentru punerea în tensiune a nervului optic; - în secţiunile coronale vom alege poziţionarea pacientului cu hiperflexia capului (cap atârnat) dacă pacientul este în decubit dorsal şi cu capul în hiperextensie, dacă pacientul este în poziţie de decubit ventral; - pentru a nu apare artefacte de mişcare datorită poziţiei foarte incomode, capul va fi fixat cu ajutorul unor săculeţi cu nisip; - în ambele poziţii se va face o înclinare a ansamblului sursă-detectori în funcţie de conformaţia cranio-facială, în aşa fel încât secţiunile să fi e perpedinculare pe linia infraorbitomeatală; - prima secţiune se va face la 1 cm dorsal de rădăcina nasului. • Administrarea intravenoasă de substanţă de contrast: este facultativă (sub formă de perfuzie sau bolus)

Patologia orbiteiPatologia orbitei

Traumatisme ale

orbitei

Hematomul retrobulbar

• Hematomul retrobulbar recent după traumatismul închis

– Zone hiperdense circumscrise în spaţiul retrobulbar.

– În fracturile osului hematomul protruzionează frecvent concentric în interiorul orbitei.

Corpii straini

• Un anumit număr de corpi străini pot fi localizaţi prin tomografie computerizată în spaţiul intra- şi extraocular dacă se efectuează secţiuni rapide pentru a nu avea artefacte datorită mişcărilor oculare.

• Evidenţierea depinde de dimensiunea particulelor (efectul de volum parţial) şi de radiodensitatea corpului străin. Particulele din lemn şi sticlă ca şi unele fragmente metalice pot fi detectate computer tomografic.

Inflamatiile

INFLAMAŢIILE ACUTE ALE SPAŢIULUI RETROBULBAR

• În majoritatea cazurilor, inflamaţiile acute pot invada orbita de la sinusurile paranazale

• pot conduce la invazie flegmonoasă a ţesutului grăsos retrobulbar.

• Inflamaţia paranazală (în special etmoidita) invadează ţesutul orbital adiacent sinusului.

• Flegmonul expansiv duce mai târziu la o creştere a densităţii întregului corp grăsos cu mascarea consecutivă a structurilor retrobulbare

Infectii orbitale (celulite orbitale)

• implicarea orbitala în cadrul sinuzitelor se face în 5 etape:

1. edem inflamator; 2. flegmon subperiostal cu abces subsecvent; 3. celulita orbitala;

4. abces orbital; 5. tromboza venei oftalmice si a sinusului cavernos.

• edemul si celulita apar sub forma unei infiltratii de tesuturi moi, imprecis delimitate, inomogene, care progreseaza de la nivelul spatiului preseptal (septul orbital anterior) si peretelui medial al orbitei;

• abcesele se vizualizeaza ca procese expansive, cu centrul necrotic, hipodens si pereti care fi xeaza substanta de contrast.

• cel mai frecvent secundare sinuzitelor; • pot fi cauzate si de infectii ale pielii si faringelui; • pot fi secundare traumatismelor, corpilor straini

sau septicemiei; • etiologia poate fi bacteriana, virala, fungica sau

parazitara; • infectiile micotice la diabetici si la persoanele

imunodeprimate evolueaza mult mai agresiv, cu distructii osoase precoce si invazie a arterelor si venelor (ex. mucoviscidoza si aspergiloza);

• mucocelele cu originea în sinusul frontal sau etmoidal pot eroda peretele orbital adiacent si au aspect de masa omogena cu densitatea de 10-20 UH.

MODIFICĂRILE GRANULOMATOASE

• Inflamaţia granulomatoasă poate apare în afara conului muscular şi poate implica chiar muşchii extraoculari, sau poate invada ţesutul grăsos retrobulbar.

• Etiologiile cele mai probabile sunt legate de:– sarcoidoză, – histiocitoză şi – granulomatoza Wegener.

Sarcoidoza

• marire unilaterala a glandei lacrimale sau a tecii nervului optic;

• simuleaza un neoplasm primitiv al acestor structuri;

• poate exista si afectare bilaterala.

• manifestarile oculare includ: -uveite, -corioretinite, -keratoconjunctivite, chiste si

noduli inflamatorii conjunctivali.

Granulomatoza Wegener

• infiltrare difuza retrobulbara cu aspect pseudotumoral;

• implicarea bilaterala si distructia osoasa sunt comune;

• de obicei se evidentiaza si implicarea nazala si sinusala.

• manifestarile oculare includ: sclerite, episclerite, uveite si vasculite retiniene.

DACRIOADENITELE

• Dacrioadenita bilaterală se poate observa mai ales în sindroamele Sjögren şi Mikulitz, ambele evidenţiind o uşoară intensificare după administrarea substanţei de contrast.

A 61-year-old man with slowly progressing protrusion of the intermittently infected left eye. Diagnosis: chronic sclerosing dacryoadenitis. Contrast-enhanced CT: a Axial view demonstrating global enlargement of the lacrimal gland, and indistinct differentiation in the absence of compression of the globe. b Coronal view with irregular encasement of the globe

NEVRITA RETROBULBARĂ

• În majoritatea cazurilor raportate nu există o concordanţă cu simptomele clinice prezente (10).

• Semiologie CT • CT relevă îngroşarea muşchilor

individuali (de obicei în sarcoidoză) şi obliterarea parţială sau totală a ţesutului grăsos, cu exoftalmie consecutivă (2).

• Exoftalmia depinde de extensia produsă de creşterea în dimensiuni a glandei lacrimale. Diagnosticul diferenţial este precizat şi de contextul clinic de evoluţie (

RM

Pseudotumorile idiopatice

• Pseudotumorile reprezintă un grup important al maselor primare orbitale. Ele pot fi expresia unei boli sistemice (granulomatoza Wegener, granulomatoza xantomatoasă, colagenoza şi sarcoidoza), sau rezultatul unui corp străin rezidual intraorbital.

• Termenul de pseudotumoră este folosit în sens mai restrâns în numeroase cazuri în care cauza nu poate fi clarifi cată ( pseudotumori idiopatice). Aspectele histologice şi topografice permit diferenţierea între formele limfoide, plasmatice, celulare şi scleroase, iar pe de altă parte permit evidenţierea tulburărilor ce implică în principal muşchii, glandele lacrimale şi vasele.

• Pseudotumorile asociate cu semne acute de infl amaţie ale pleoapelor, conjunctivei sau a glandelor lacrimale, sunt caracterizate prin atac clinic acut la pacienţii între 30 şi 80 ani. Acuzele dispar după 2-3 luni, acesta fi ind aspectul acut prin care ele sunt diferenţiate de masele neoplazice cu apariţie insidioasă. De regulă apariţia este unilaterală şi în general pseudotumorile pot fi diagnosticate doar prin excludere.

• Explorarea CT poate face diferenţiere între formele miositice şi non-miositice. Acestea se evidenţiază la CT sub formă de lărgire a sectoarelor individuale ale muşchilor, deşi implicarea difuză a tuturor muşchilor este posibil

• Limitele masei parţial lobulate, relativ dense sunt foarte clare. Pseudotumorile fără implicare musculară, apar cu densităţi difuze, circumscrise sau ca opacităţi ce înconjoară bulbul. Ele se pot extinde chiar şi până la glanda lacrimală, sau pot chiar să o implice. Intensificarea postcontrast a pseudotumorilor este în general moderată şi nu se pot evidenţia arii noi de leziune.

• O diferenţiere mai bună a pseudotumorilor solitare se poate aştepta de la tehnica secţiunilor în plan coronal sau de la o reconstrucţie multiplană, executată în direcţia muşchilor extraoculari

inflamatie

Oftalmopatia endocrina

OFTALMOPATIA ENDOCRINĂ

• Tireotoxicoza poate duce la infiltrarea ţesutului moale al orbitei, cu depunere masivă de mucopolizaharide. Degenerescenţa grăsoasă şi edemaţierea muşchilor este o expresie a miopatiei incipiente.

• Exoftalmia malignă duce la formarea de edem accentuat şi culminează cu fibroza ţesutului retrobulbar infl amator, cu protruzia marcată a globilor oculari.

• Semiologie CT

• Semnul principal la CT este îngroşarea difuză sau cilindrică a muşchilor extraoculari. Implicarea este bilaterală în majoritatea cazurilor fi ind simetrică în aproximativ 75% din cazuri.

• Muşchiul drept medial şi inferior sunt afectaţi mult mai frecvent decât muşchiul drept lateral şi superior, însă nu a fost observată încă mărirea izolată a muşchiului drept lateral.

• În aproximativ jumătate din cazurile din oftalmopatii clinice unilaterale, CT a relevat modificări şi pe partea opusă.

• Valoarea administrării de contrast în oftalmopatiile endocrine este pusă sub semnul întrebării de majoritatea autorilor

Oftalmopatia tiroidiana ( Boala Graves)

Hemangiomul cavernos

• formatiune intraconala, rotunda sau ovalara, precis delimitata;

• frecvent cruta vârful orbitei; • ocazional se pot evidentia mici

fleboliti; fara distructii orbitale, dislocari sau infiltrarea nervului optic;

• prezinta o încarcare marcata, omogena sau neomogena (când exista tromboza) cu substanta de contrast.

• cea mai frecventa tumora orbitala ce apare între 20-40 de ani;

• mai frecventa la femei; • se prezinta cu exoftalmie

unilaterala, diplopie si scaderea vederii (date de compresia nervului optic).

A 32-year-old man with extreme proptosis of the right eye for more than 15 years, who presented with the complaint of progressive visual deficitDiagnosis: cavernous hemangioma.a Portrait of the patient with extreme protrusion of the right eye.CT: b Axial view with exophthalmos measurement of 33 mm. Sharply defined, encapsulated, intraconal tumor lateral of the optic nerve with medial dislocation and slight compression of the medial rectus muscle. Note the medial dislocation of the optic nerve at the entrance to the optic canal. The resulting hypomochlion may be accountable for the visual impairment.

Varicele orbitale

• masa intraconala, bine delimitata, lobulata;

• încarcare puternica cu contrast;

• dimensiunile leziunii cresc în timpul manevrei Valsalva sau în timpul compresiunii jugulare;

• rar se asociaza fleboliti si eroziuni osoase;

• dilatare congenitala sau dobândita a venei orbitale superioare si/sau inferioare.

A 33-year-old woman with recurrent right orbital protrusion, occurring particularly on physical exertion.Diagnosis: orbital varices. CT:a Axial contrast-enhanced view showing several small, enhancing lesions at the superior apex of the right orbit.b Corresponding view after Valsalva maneuver, demonstrating enlargement of the varices.

Fistula carotido-cavernoasa

• comunicare spontana sau post-traumatica între portiunea cavernoasa a arterei carotide si sinusul cavernos, cauzând exoftalmie pulsatila

• în stadii mai avansate mai apar limitarea miscarilor oculare si pierderea vederii, datorita cresterii presiunii intraoculare.

• dilatatiile, venei oftalmice superioare, inferioare si a venei jugulare interne;

• edematierea muschilor extrinseci ai globului ocular;

• ocazional se pot evidentia eroziunea selara si largirea fisurii orbitale superioare.

A 48-year-old woman with slowly progressing, bilateral proptosis associated with bruit. Diagnosis: spontaneous carotid-cavernosus fistula (CCF, type A) of the left ICA. CT: Axial contrast-enhanced image with bilateral dilation of the superior ophthalmic vein with emphasis to the left, suggesting the presence of free fl ow in the intercavernous sinus.

Tromboza venei oftalmice superioare

• cresterea dimensiunii venei oftalmice superioare;

• contur care se încarca cu contrast;

• cheag central cu densitate joasa;

• de obicei sinusul cavernos ipsilateral este de asemenea largit.

• frecvent asociata cu tromboza sinusului cavernos;

A 43-year-old woman with tongue and oropharynx carcinoma presenting in a febrile state with acute N III paresis and left-sided protrusion. Diagnosis: extensive thrombosis of the cavernous sinus and intraorbital veins. Axial contrastenhancedCT: a Enlarged, sharply defined structures with central low density at the level of the optic nerve. The lesions are intraconal, extraconal, as well as preseptal (enlarged angular vein [arrow]). Note enhancement of both ICA in the hypodense, nonenhancing, but thrombosed cavernous sinus. b Involvement of both superior ophthalmic veins in the superior part of the orbit, the thrombi sparing the normal intravascular contrast (rubber phenomenon).

Tumorile orbitei

TUMORILE INTRACONALE

Tumori intraconale• Hemangiom capilar• Tu.nervului optic

– Glioame– Meningioame

• Neurinoame• Limfoame maligne• Retinoblastomul, melanomul• Alte tumori

– Tumori maligne primare• Carcinomul• Sarcom cu cel. cilindrice + sfereice• Rabdomiosarcomul• Neuroblastomul

– Tumori maligne secundare• Metastaze – ma, re, pr, ut, ti, pa, pu

Hemagiomul capilar

• Net delimitat în totalitate de grăsimea orbitală,

• Muşchii oculari şi nervul optic

• Lărgire orbitală în angioame mari;

• Nu prezinta defecte osoase sau hiperostoze

• Chiar şi în angioame mari, este un spaţiu triunghiular liber la vârful orbitei

Meningiom al tecii nervului optic

• Nerv optic îngroşat aparent şi/sau masă de ţesut moale de formă neregulată

• Bine delimitat de grăsimea orbitală.

• Are relaţii cu nervul optic• Hiperostoza oaselor

adiacente este posibilă

Meningiomul

Gliom al nervului optic

• Masă de ţesut moale • de obicei în traiectul

nervului optic• Bine delimitat de

grăsimea orbitală, • umflă nervul optic.• Canalul optic este de

obicei lărgit

Gliomul nervului optic

Neurinom• La nivel orbital se

gasesc nervii III, IV, VI si V.

• TU bine delimitata ovoida.

• Poate contine tes. adipos langa celulele solide.

Schwannomul si neurofibromul

• originea în celulele Scwann; • 5% din toate tumorile orbitale; • originea în nervii cranieni, altii

decât nervul optic, deoarece acesta din urma nu are celule Scwann.

A 61-year-old woman with sudden vision loss 20 years ago, presenting for follow-up examination of the previously diagnosed mucocele.Diagnosis: suspected schwannoma of the superior orbital fissure.Axial view, demonstrating an extraconal, intraorbital mass located in the region of the superior orbital fissure, depressing the lateral wall of the (normally pneumatized) sphenoid sinus and causing widening of the lateral part of the sphenopalatine fossa

Limfom• De obicei masă de ţesut

moale de formă neregulată

• Deseori se găseşte lipit direct de globul ocular şi este delimitat slab de grăsimea orbitală. Muşchii şi nervii optici sunt frecvent închise într-o masă de ţesut moale.

Metastaze• Masă de ţesut moale de

obicei de formă neregulată, mai rar tumoră rotundă

• De obicei se ex tinde difuz în grăsi mea intraorbitală, are tendinţa de a închide muşchii oculari şi nervii, excepţional de rar net delimitat

• Frecvent eroziuni osoase

Metastaze

• pot apare prin extensie directa de la nivelul unei tumori maligne cu originea în globul ocular, sinusurile paranazale adiacente, nas, vasele orbitale sau craniu (tumora primara deja evidentiata);

• originea si aspectul metastazelor depind de tumora primara, având trasaturi caracteristice.

• metastazele hematogene ale

portiunii extraoculare ale orbitei sunt mult mai rare decât cele intraoculare si reprezinta aproximativ 12% din totalul metastazelor orbitale.

A 68-year-old woman with known enteric carcinoid for the past 3 years, presenting with acute onset of double vision.Diagnosis: Suspected metastasis of an enteric carcinoid(no histology, patient refused therapy). CT: a Axial, contrastenhanced view with belly-like enlargement of the right medial rectus muscle due to a slightly ring-shaped enhancing intramuscular mass. b Corresponding coronal view

TUMORILE EXTRACONALE

TUMORILE EXTRACONALE

• Meningioame

• Tu. gl.lacrimale

• Tu maligne periorbitare

• Chiste dermoide

• Fibroame

• Neurofibroame

Hemangioendoteliomul si hemangiopericitomul

• similar cu hemangiomul capilar;

• pot fi prezente eroziuni osoase.

• tumora vasculara benigna sau maligna;

• apare la adulti. A 60-year-old man with extra-axial proptosis of the right eye. Diagnosis: hemangiopericytoma. Axial CT: a Spherical tumor of the right extraconal space, dislocating, but not infiltrating the medial rectus muscle up to the optic nerve. b Apparent destruction of the medial orbital wall is visualized in the corresponding bone window. The angular extension of the posterior lamina papyracea (arrow) represents the suspected origin of the growth.

Dermoid/epidermoid

• masa grasoasa, bine delimitata, chistica (cu densitati negative)

• capsula groasa, poate prezenta calcificari;

• cea mai frecventa tumora orbitala benigna în copilarie;

• epidermoidul este mai putin frecvent si se prezinta ca o masa tumorala de tesut moale, cu densitate joasa, fara calcificari.

A 32-year-old woman with slowly progressing, painless, eccentric, inferior proptosis of the right eye. Diagnosis: epidermoid of the lacrimal gland. CT: a Axial view, with a hypodense (fatty) mass in the superior lateral orbit (arrowhead), displacing the globe inferiorly. Note the impression of the zygomatic bone. b Coronal view, demonstrating the communicationwith the upper lacrimal gland (arrow)

Rabdomiosarcomul

• proces expansiv de dimensiuni mari, intra sau extraconal;

• imprecis delimitat; • se extinde de obicei la

pleoape, sinusurile adiacente si în cavitatea intracraniana, cu eroziuni sau distructii osoase;

• încarcare considerabila cu contrast.

• cea mai frecventa tumora orbitala primara maligna în copilarie;

A 36-year-old woman with pressure sensation and a reddish, swollen left eye; no double vision. Diagnosis: rhabdomyosarcoma of the left ethmoid. Axial CT: a View of the medial orbit with destruction of the medial orbital wall by a medially extending ethmoidal tumor. b Upper orbit with additional infiltration of the skull base at the site of the cribriform lamina

Tumora glandei lacrimale• masa rotunda sau alungita,

situata superolateral; • se poate asocia cu eroziuni sau

distructii ale vaselor adiacente (dg. dif. cu leziunile inflamatorii sau limfomatoase ale glandelor lacrimale, care în general nu afecteaza structurile osoase);

• tumora are tendinta la extindere spre partea posterioara;

• tumorile benigne au o linie neta de demarcare; cele maligne prezinta o margine zimtata.

• cele mai comune tumori epiteliale sunt adenomul pleiomorfic si chistul adenoid;

• diferentiarea lor prin CT nu este posibila;

• în evolutie, degenerarea maligna a adenomului pleiomorfic apare într-un numar semnifi cativ de cazuri netratate sau recidivate.

A 86-year-old woman with a long history of extra-axial proptosis of the left eye. Diagnosis: pleomorphic adenoma of the lacrimal gland. a Portrait of the patient, showing the proptosis of the left eye, caused by a superolateral spaceoccupying lesion. b Axial contrast-enhanced CT with a predominantly solid, partly calcifi ed, partly cystic encapsulated tumor of the left extraconal space, and signifi cant depression and fl attening of the anterior

dislocated globe.

Principalele afectiuni ale globului ocular

Microoftalmia• Congenitala

– Glob ocular mic– Orbita mica– Bilateral– ± cataracta, chist

• Dobandita– Glob ocular ratatinat, calcificat– Orbita de dimensiuni normale

• Etio+asociere cu:– Rubeola congenitala– Persistenta corpului vitros primitiv

hiperplazic– Fibroplazia antrolenticulara– B.Norrie(http://ghr.nlm.nih.gov/condition

=norriedisease;jsessionid=0CA5189B083FF862A0E49F1659A01ECD)– S.Lowe (

http://www.lowesyndrome.org/Lowe%20Syndrome/whatIsLS.html)– Atrofia nervului optic– Sechele dupa traumatisme, infectii

interventii chirurgicale, radioterapieCommentaire :

TDM, coupe transversale, passant par lemilieu des orbites : à droite,déformation du globe oculaire ; kysterétro-oculaire de volume inférieur auglobe oculaire. A gauche : microphtalmie ;kyste occupant la presque totalité de lacavité orbitaire.

Macrooftalmia

• Glob ocular marit

• Asocieri– Glaucom + miopie de

grad mare– Stafilom (protruzie

muriforma a corneei cu saculatie piriforma a polului posterior)

Exoftalmia• Protruzie anterioara a globului

ocular – Etiologie variata– Usor de identificat

• Asociata cu:– Oftalmopatii de cauza tiroidiana– Histiocitoza X– Displazia fibroasa– Neurofibromatoza– Mase tumorale orbitale

• Abcese• Pseudotumori• Mucocele• Tumori

– Benigne – Maligne – Secundare ( metastaze)

B.Coats(http://www.rnib.org.uk/xpedio/groups/public/documents/PublicWebsite/public_rnib003642.hcsp#P2_52)

• Dezlipire de retina – deficit de lipoproteine– exudat hemoragic

• Unilateral• Dimensiuni oculare normale• Fara calcifieri

• Asociat cu:– Teleangiectazie congenitala

± dezlipire de retina– Predominent ♂– Varsta medie 6-8 ani

Persistenta corpului vitros primitiv hiperplazic

• Persista o stroma fibro-vasculara primitiva

• Se intinde din spatele cristalinului, de-a lungul corpului vitros pana la polul posterior al globului

• ± dezlipire de retina (cu nivele)

• Persista un canal hialoid• Dg. Dif. cu retinoblastom

Coloboma

• Defect congenital in fuziunea polului posterior al globului ocular

• Localizare la nivelul portiunii intraoculare al nervului optic

• Excavarea discului optic (data de bombarea chistica a corpului vitros)

• Asociere frecventa de chist colobomatos retroglobular

• ± dezlipire de retina

Scleritele

• Ingrosare sclerala• Uni sau bilaterala • Iodofila• Sunt idiopatice sau

asociate cu boli de colagen

• Afecteaza in special ♀• Cele posterioare sunt

nedureroase • Imita aspectul

melanomului uveal (A) Right eye showing diffuse injection of the inferior sclera. (B) (B) Computed tomography (CT) scan of orbit showing a

(C) mass that was confluent with the sclera.

Sclerite

Orbital CT scan showing inflammation of the posterior sclera of the left globe, enlargement of the left optic nerve, and mild

proptosis.

Dezlipirea hialoida posterioara• Acumulare de lichid sau sange

inportiunea cea mai decliva a globului ocular

• Nivel lichidian

• Apare la :– Adulti> 50 ani– Lichefiere fiziologica de corp

vitros– Asociata des cu

degenerescenta maculara– La copii persistenta corpului

vitros primitiv hiperplazic

Dezlipirea de retina

• densitate crescuta hemoragica, forma semilunara, în portiunea decliva sau pe întreg globul ocular;

• detasarea de retina se poate vizualiza ca o configuratie în forma de „V”, cu vârful la nivelul discului optic.

• -se poate asocia cu:– vitro-retinopatia prematurilor, si

diabeticilor din infectia – toxocara, boala Coats, – hemoragie subretiniana – persistenta corpului vitros primitiv

hiperplazic.

Dezlipirea coroidiana

• spre deosebire de dezlipirea de retina, foitele coroidale desprinse nu converg spre discul optic si acumularea de lichid subcoroidian se realizeaza încet.

• Depaseste ora serrata

• -se întâlneste

– dupa interventii chirurgicaleintraoculare,

– traumatisme oculare penetrante– afectiuni inflamatorii uveale sau

sclerale.

Retinoblastomul• cea mai frecventa afectiune maligna

intraoculara în copilarie; • bilaterala în 40% din cazuri; • în 98% din cazuri apare înainte de vârsta de 2

ani, cu leucocorie, pierderea vederii si durere; • sarcoamele induse de iradiere se dezvolta în

20% din cazuri; • retinoblastomul trilateral se refera la asocierea

retinoblastomului bilateral cu blastomul pineal. • masa de tesut moale, densa, rotunda sau

lobulata, cu margini netede; • calcifi cari punctiforme sau complete (85%);• leziunea se încarca cu contrast si este asociata

frecvent cu cresterea densitatii corpului vitros; • extinderea subretiniana poate cauza dezlipire

de retina (rareori singura modificare); • extensia extraoculara, de-a lungul nervului

optic, pâna la vârful orbitei sau chiar în spatiul intracranian în 25% din cazuri.

Melanomul uveal

• îngrosare slab delimitata a peretelui ocular, care proemina în corpul vitros,sau

• masa solida, bine delimitata, rotunda sau în forma de ciuperca, ce proemina în corpul vitros.

• -cea mai frecventa afectiune maligna

• intraoculara la adult (50-70 de ani),• afectare unilaterala; • -tumora poate avea originea în:

– coroida (85%), – corpul ciliar (9%) sau – iris (6%).

Metastazele oculare• frecvent bilaterale; • zone mici de îngrosare a peretelui

globului ocular• multiple; • densitate crescuta; • lânga macula (în zona bogat

vascularizata). • în 50% din cazuri se cunoaste tumora • primara; • cele mai frecvente tumori care dau

metastaze oculare sunt – carcinoamele de sân si plamân – neuroblastomul, – sarcomul Ewing – tumora Wilms si – leucemia;

Druze

• calcificari discrete, rotunde sau aplatizate, ale discului nervului optic;

• bilaterala în 75% din cazuri. • depunerea unui material

hialinic pe suprafata discului optic;

• poate fi familiala si asimptomatica sau însotita de: – cefalee, – defecte ale câmpului vizual – pseudoedem papilar.

A 59-year-old man with unspecific history. Diagnosis: drusenpapilla. CT: the axial view demonstrates the bilateral calcification of the papilla

Hemoragia oculara• hemoragia vitroasa se

vizualizeaza ca o densitate cu margini imprecis delimitate, fara stratificare ;

• dezlipire de retina, de membrana hialoida si de coroida;

• densitatea colectiei scade în timp.

• hemoragia intraoculara poate fi:– spontana, – posttraumatica sau

asociata cu alte sindroame hemoragice

– Alte afectiuni oculare.

A 73-year-old woman suffering from acute visual loss after a sudden fall. Diagnosis: acute hemorrhage into the posterior hyaloid space. Axial CT: no apparent fracture, but a hyperdense area identifi ed at the posterior left globe was diagnosed as intravitreous hematoma; diagnosis confi rmed at surgery

Sfarsit