Orase Competitive - Raport Final

8/18/2019 Orase Competitive - Raport Final

1/462i


2/462

Acest raport a fost elaborat de o echipă formată dinMarcel Ionescu- Heroiu, Sebastian Burduja, Dumitru

Sandu, Ștefan Cojocaru, Brian Blanespoor, !lena Ior"a,!nrico Moretti, Ciprian Moldo#an, $itus Man, %aularian%us &i %o' #an der (eide) Acest raport a beneficiat de

comentarii din partea cole"ilor Christine *essides, +ean-rancois Marteau, uido .icciardi, Mariana Ioot', *irstenHommann, *oen Delan"he, %amona Bere &i lorentina

Iu"an)

!chipa ar dori să transmită mul/umiri către !lisabethHu'bens, Indermit ill &i 01e Deichman pentru

sfaturile, sprijinul &i 2ndrumările oferite de-a lun"ulelaborării acestui raport) !chipa ar dori, de asemenea,

să mul/umească partenerilor de dialo" din cadrulMinisterului De3#oltării %e"ionale &i Administra/iei

4ublice pentru su"estiile oferite, pentru sprijinul acordat 2n elaborarea acestui studiu, precum &i pentru

colaborarea e5celentă de-a lun"ul 2ntre"ului proiect) Secu#in mul/umiri &i Institutului 6a/ional de Statistică7I6S8 pentru colaborarea e5celentă 2n ob/inerea de date

importante)

Constatările, interpretările &i conclu3iile e5primate 2nacest raport nu reflectă 2n mod necesar punctele de

#edere &i po3i/ia Directorilor !5ecuti#i din cadrul BănciiMondiale, 0niunii !uropene, sau u#ernului %om9niei)

26 decembrie,2013


3/462

ii

Cuprins

Cuprins .............................................................................................................. ii Listă deacronime............................................................................................... v Listă de figuri.................................................................................................... vi Listă detabele................................................................................................... xi Sumar executiv................................................................................................... i

Introducere .....................................................................

................................... 1Despre creşterea economică.............................................................................. 1

Productivitatea ca factor al hărniciei.................................................................. 3

Productivitatea ca factor al investiţiilor de capital.............................................4

Productivitatea ca factor al schimbărilor tehnologice exogene.........................5

Productivitatea ca factor al schimbărilor tehnologice endogene.......................6

O economie este suma oamenilor din care este formată – atuturor oamenilor

............................................................................................................................

Rolul locurilor de muncă inovatoare în stimularea creterii în !oua "conomie . #

!novarea ca motor al cre"terii economice........................................................##

$fectul de multiplicare......................................................................................#3

%e ce este at&t de mare factorul de multiplicare'...........................................#5

$ncura%area productivită&ii şi competitivită&ii

...................................................1'!nstituţii performante.......................................................................................#

(cces la oportunită)i.........................................................................................#*

+alitate bună a vieţii.........................................................................................#,

Dimensiunile de(voltării.................................................................................. )1

%ensitatea – de ce contea-ă masa economică


4/462

ii

................................................. #%istan)a – de ce contea-ă proximitatea fa)ă de pie)e

...................................... %ivi-area – de ce contea-ă integrarea regională

.............................................. 34

*or&ele pie+ei care influen+ea(ă de(voltarea urbană........................................ ,#

$conomiile de scară /i aglomerarea – de ce -onelede-voltate continuă să crească

.............................................................................................................. 3,

0obilitatea factorilor /i migra)ia– de ce este mai u"oarăfacilitarea accesului la

oportunită)ile existente dec&t crearea unoranoi.............................................44

+osturile de transport /i speciali-area – de ce scădereacosturilor de transport au dus la cre"terea locali-ării1 iar nu la

dispersie.............................................. 5#

Rolul institu&iilorpublice.................................................................................. -#

2rbani-area – ora"ele ca motoare economice................................................. 6%efinirea -onelor urbane funcţionale

...........................................................6+onectivitate /i accesibilitate mai bune n -onele rurale cu

populaţie densă...................................................................................................

....................63!nstituţii solide pentru -onele rurale ndepărtate

......................................... 6priin pentru extinderea polilor de cre/tere

................................................ 6*


5/462

iii

$xtinderea masei economice a ora/elor.......................................................5

7mbunătă)irea calită)ii vie)ii n ora"e – construirea elementelorde atractivitate pentru oameni

..................................................................................................*

Ora"e pentru oameni vs. ora"e pentru autoturisme..................................... *,

%e la punctul ( la punctul 8.......................................................................... ,3

Ora"ul frumos..............................................................................................#

%e-voltarea teritorială – solu)ii pentru -onele de-voltate "i

-onele mai slabde-voltate ....................................................................................

...................#49egiunile mai slab de-voltate din

9om&nia.................................................#5:O maree n cre"tere ridică toate vasele;

...................................................##%e-voltarea urbană poate stimula de-voltarea rurală

................................#7mbunătăţirea mobilităţii pentru persoanele care trăiesc

n -onele slabde-voltate...................................................................................

.................#3+e tip de infrastructură este necesar n 9om&nia

.......................................#62nde trebuie de-voltată noua infrastructură

.............................................#4#+um ar trebui prioriti-ată noua

infrastructură............................................#44!nstituţii care spriină mobilitatea

...................................................................#5*$xtinderea serviciilor de utilită)i publice

.....................................................#6#9eabilitarea re)elelor de infrastructură......................................................#64

Prioriti-area investi)iilor n infrastructura de utilită)i publice.....................#66

7mbunătă)iri institu)ionale pentru asigurarea unor servicii maibune ........#6*

!ntegrarea comunită)ilor marginali-ate – eforturi specifice

pentru o cre"tereba-ată pe inclu-iune

.......................................................................................##0arginali-area< !nforma)ii de ba-ă "i provocări persistente

.......................#olu)ii integrate pentru o cre"tere economică ba-ată pe

inclu-iune..........#,!ntegrarea regională – de la periferie la centru

..............................................#,5=luxurile comerciale – o imagine de ansamblu


6/462

iv

...........................................#,+ontinuarea integrării pe pie)ele 2niunii $uropene

...................................!ntegrarea n 9egiunea de ud>$st ?!$@......................................................,

9educerea /i eliminarea barierelor comerciale..........................................#5

Obiectivul :integrării; cu regiuni ndepărtate.............................................#

ibliografie .................................................................................................... )1#

(nexa #. ectoarele economice cu cel mai mareprocent de navetă intraudeţeană /i interudeţeană ?@

.........................................................3(nexa . Aista sectoarelor economice1 n funcţie de salariul

mediu oferit .....5(nexa 3. ectoarele care creea-ă locuri de muncă

........................................(nexa 4. Bimpii de deplasare pentru ora/ele importante din

9om&nia .........*(nexa 5. ectoarele concentrate din punct de vedere economic

?#@ .......36(nexa 6. (nali-a hift>hare pentru polii de cre"tere ai

9om&niei.................4#(nexa . 9e)eaua feroviară B$C>B

..................................................................5(nexa *. 9educerea timpilor de deplasare către grani)a de

vest1 8ucure"ti "i+onstanţa1 după finali-area re)elei feroviare B$C>B

.......................................5#(nexa ,. 0etodologia pentru !ndicele %e-voltării 2mane Aocale

?!%[email protected](nexa #. !ndicele %e-voltării 2mane Aocale ?!%2A@1 la nivel

de ude) "i de re"edin)ă ? "i ##@.................................................................................5

(nexa ##. !ndicatori pentru de-voltarea comunelor ? "i##@ ..............5*

(nexa #. 0odele gravita)ionale regionale1 cu distan)ăeuclidiană ...............5,


7/462

v

(nexa #3. +&mpurile gravita)ionale ale ora"elor mari "iconectivitatea urbană a localită)ilor1 ca variabile independenteale de-voltării umane locale ............63


8/462

vi

Listă deacronime

"RD 8anca $uropeană pentru 9econstruc)ie "i

%e-voltare/0 8anca 0ondialăDEorld8anFC2D +ercetare "i%e-voltareC" +omisia$uropeanăCLLD +ommunitG>Aed Aocal %evelopment ?%e-voltarealocală plasată sub

responsabilitateacomunită)ii@ D34 %e-voltareorientată după tran-it D4C

%esignul tradi)ional al

cartierelor "5R $uro ?monedaunică europeană@*"DR =ondul $uropean de %e-voltare9egională*S" =ondul ocial$uropeanID60DI !ndicele %e-voltării HlobaleD Eorld%evelopment !ndexID5L !ndicele %e-voltării 2maneAocaleI77 !nstitutul pentru PoliticiPublice IS"!ntegrare n regiunea deud>$st I5RC3! !ndicele de

+onectivitate 2rbană /2"0onitori-are "i $valuare/DR87 0inisterul %e-voltării 9egionale "i(dministra)iei Publice/I4 0assachusetts !nstitute of

BechnologG3CD" Organi-a)ia pentru +ooperare "i %e-voltare$conomică3!6 Organi-a)ieneguvernamentală784! Planul de (menaare a BeritoriuluiCa)ional7I Produsul !ntern

8rut73R Programul Opera)ional9egional777 Parteneriat public>privatRD60DR 9aportul %e-voltării HlobaleD Eorld%evelopment 9eportR3! Aeu nou ?monedărom&nească@SD5L cala %e-voltării 2maneAocale


9/462


10/462

vi

Listă de :guri

=igura #. Pentru mult timp1 cre/terea economică /i cre/tereapopulaţiei au mers m&nă n

m&nă.......................................................................................................... =igura . 9om&nia se po-i)ionea-ă relativ bine n ceea ceprive"te cifra medie de ore lucrate săptăm&nal1 n anul##...................................................................... 3=igura 3. Populaţia ora/ului1 ca pondere din populaţia naţională ........................=igura 4. $conomiile centrali-ate au parcurs un proces de urbani-are forţată .... 3=igura 5. Civelul ?in@dependen)ei fa)ă de transferuri de labugetul de stat pentru municipiile1 ora"ele "i comunele 9om&niei...........................................................4=igura 6. uburbani-area recentă a 9om&niei ......................................................5=igura . Jeniturile Krmelor1 n funcţie de udeţ ?##@ ....................................... 6=igura *. Aegătura dintre nivelul urbani-ării /i cel al de-voltării n udeţele din

9om&nia ?#@ ..................................................................................................... =igura ,. Producţia economică per milă pătrată n .2.(. arată tipare deconcentrare a acesteia ..........................................................................................,=igura #. P!8>ul pe cap de locuitor n udeţele 9om&niei ?,@ .........................,=igura ##. %atele din privind distribuţia regională a P!8>ului pe cap delocuitor n 2$ arată puntea de de-voltare care conectea-ă 9om&nia ..................3=igura #. 0unţii +arpaţi fac ca distanţa faţă de $uropa de Jest să fie mai mare3#=igura #3. 8ucure/tiul s>a distanţat rapid faţă de restul ţării ................................3#=igura #4. P!8>ul pe cap de locuitor1 n cadrul ude)elor ?1 5 "i #@ ..... 3=igura #5. 7n maoritatea lor1 udeţele au nceput să recupere-e /i să se apropiede media 2$ ncep&nd cu #,,5. ............................................................................33=igura #6. $voluţia disparităţilor n ceea ce prive/te standardele de viaţă n ţărileselectate ................................................................................................................ 34

=igura #. 9om&nia are una dintre cele mai ridicate rate decre/tere a P!8>ului pe cap de locuitor din regiunile 2$ ?>@........................................................3=igura #*. O integrare regională crescută poate transforma po-i)ia de pia)ăperiferică a 9om&niei n cea de nod comercial central ......................................... 3*=igura #,. 0aoritatea udeţelor au avut o contribuţie mai redusă n economia9om&niei ............................................................................................................... 4#=igura . %istribuţia salaria)ilor n 9om&nia ?##@.............................................4=igura #. %istribuţia angaaţilor n sectoarele cu salarii ridicate1 după localitate?##@ ....................................................................................................................43=igura . !ndustria softIare1 la fel ca "i alte industrii n cre/tere din 9om&nia1este din ce n ce mai concentrată n spaţiu ...........................................................43=igura 3. Coi unităţi locative ?#,, – ##@ ........................................................45

=igura 4. Biparele de navetă n 9om&nia1 după udeţ ?@ ..............................46=igura 5. 0obilitatea forţei de muncă dincolo de limitele administrative udeţene1 după localitate ?@ ...........................................................................4=igura 6. 7n *1 9om&nia s>a aLat n topul primelor # )ăricare au primit cei mai mulţi bani de la cetă)enii care lucrea-ă nstrăinătate ?n milioane 2%@ ...... 4,=igura . Cumărul total de studenţi rom&ni din străinătate a crescut constant?#,,*>##@ ...........................................................................................................4,=igura *. tudenţii rom&ni sunt răsp&ndi)i n multe state membre ale O+%$?#@ ....................................................................................................................5=igura ,. $volu)ia comer)ului global1 n func)ie de grupurile de produse ...........5#


11/462

vii

=igura 3. Ponderea din totalul exporturilor1 n funcţie de localitate1 n 9om&nia?#@ ....................................................................................................................53=igura 3#. Ponderea exporturilor a căror destinaţie este 2$1 n funcţie delocalitate1 din 9om&nia ?#@ .............................................................................. 54=igura 3. $xporturile ar putea beneficia de pe urma

mbunătăţirii infrastructurii de legătură cu 2$.................................................................................................. 55=igura 33. $xporturile către partenerii comerciali care nu fac parte din 2$ ?#@...............................................................................................................................5=igura 34. %istribuţia municipiilor1 ora/elor /i comunelor ?##@.........................6=igura 35. 2nele dintre ude)ele cel mai dens populate sunt /i printre celeurbani-ate cel mai pu)in........................................................................................63=igura 36. Bipuri de aglomerări rurale de mare densitate .................................... 64=igura 3. Monele rurale intens populate sunt1 de obicei1 concentrate n urulora/elor ?##@ ...................................................................................................... 65=igura 3*. Coile centre de urbani-are ?##@ .......................................................66=igura 3,. Profilul densită)ii demografice n comunele din 9om&nia ?##@ . 6*=igura 4. %istribu)ia Mipf n )ările selectate ?#@ .............................................. 6,=igura 4#. %istribu)ia Mipf n 9om&nia ?#@........................................................=igura 4. %istribu)ia Mipf n 9om&nia ?#@........................................................#=igura 43. %istribu)ia angaa)ilor n cadrul sectoarelor n care s>a nregistrat ocre"tere a locurilor de muncă ............................................................................... 4=igura 44. Monele economice urbane depă"esc grani)ele administrative .............6=igura 45. Bopografia ora"ului +lu>Capoca ..........................................................*=igura 46. Pre)ul pe metru pătrat pentru apartamente n localită)i selectate?#@ ....................................................................................................................,=igura 4. Monele care pot fi parcurse ntr>o oră cu trenuldinspreDcătre ora"ele selectate eviden)ia-ă c&teva arii de posibilăconcentrare .................................... *#=i g u ra 4*. %i r e c)ii l e C o u lu i 2r b a n ism < p ri n cipii l e % B + " i %OB .............................. . *6=igura 4,. (ccidente rutiere1 soldate cu mor)i "i răni)i n 9om&nia ......................,=igura 5. !ndicatori privind calitatea vie)ii n ora"e europene selectate .............,4=igura 5#. 0inute petrecute -ilnic pe drumul spre locul de muncă n 3 ora"e din9om&nia ................................................................................................................ ,5=igura 5. 0inute petrecute -ilnic pe drumul spre locul de muncă n 5 ora"eeuropene ?,@.................................................................................................... ,6=igura 53. 0iloace de transport folosite preponderent pentru deplasare nora"ele selectate ................................................................................................... ,=igura 54. Cumărul pasagerilor transporta)i prin sistemul public de transport ?nmii@ ........................................................................................................................,,=igura 55. $volu)ia spa)iilor ver-i ?n hectare@ pe cap de locuitor n ora"e maoredin 9om&nia ........................................................................................................#3=igura 56. atisfac)ia legată de spa)iile ver-i n ora"e selectate ?indice sintetic >#@ .....................................................................................................................#3=igura 5. 9egiunile mai slab de-voltate din 9om&nia ?,@ ............................#6=igura 5*. %istribu)ia salariilor pe localită)i ?#@ .............................................#=igura 5,. %istribu)ia salariilor pe ude)e ?#@.................................................#*=igura 6. Nude)ele cu pondere nsemnată de sectoare concentrate ?#@ ......#,=igura 6#. !ndicele de-voltării umane locale ?!%2A@1 pe ude)e ?@ ...............##=igura 6. !ndicele de-voltării umane locale ?!%2A@1 pe ude)e1 ?##@ ..............###

http://d/Documents/Banca%20Mondiala/Traduceri/Competitive%20Cities/Competitive%20Cities_Final%20Report_vMMM_RO.doc%23_Toc369867410http://d/Documents/Banca%20Mondiala/Traduceri/Competitive%20Cities/Competitive%20Cities_Final%20Report_vMMM_RO.doc%23_Toc369867410http://d/Documents/Banca%20Mondiala/Traduceri/Competitive%20Cities/Competitive%20Cities_Final%20Report_vMMM_RO.doc%23_Toc369867410http://d/Documents/Banca%20Mondiala/Traduceri/Competitive%20Cities/Competitive%20Cities_Final%20Report_vMMM_RO.doc%23_Toc369867410http://d/Documents/Banca%20Mondiala/Traduceri/Competitive%20Cities/Competitive%20Cities_Final%20Report_vMMM_RO.doc%23_Toc369867410http://d/Documents/Banca%20Mondiala/Traduceri/Competitive%20Cities/Competitive%20Cities_Final%20Report_vMMM_RO.doc%23_Toc369867410http://d/Documents/Banca%20Mondiala/Traduceri/Competitive%20Cities/Competitive%20Cities_Final%20Report_vMMM_RO.doc%23_Toc369867410http://d/Documents/Banca%20Mondiala/Traduceri/Competitive%20Cities/Competitive%20Cities_Final%20Report_vMMM_RO.doc%23_Toc369867410http://d/Documents/Banca%20Mondiala/Traduceri/Competitive%20Cities/Competitive%20Cities_Final%20Report_vMMM_RO.doc%23_Toc369867410http://d/Documents/Banca%20Mondiala/Traduceri/Competitive%20Cities/Competitive%20Cities_Final%20Report_vMMM_RO.doc%23_Toc369867410http://d/Documents/Banca%20Mondiala/Traduceri/Competitive%20Cities/Competitive%20Cities_Final%20Report_vMMM_RO.doc%23_Toc369867410


12/462

vii

=igura 63. %e-voltarea umană locală se aLă ntr>o str&nsă legătură cu P!8>ul pecap locuitor de la nivel ude)ean .........................................................................##=igura 64. !erarhiile regiunilor de-voltate "i ale celor mai slab de-voltate diferău"or de cele care reflectă situa)ia economică.....................................................##=igura 65. %isparită)ile teritoriale persistente din 9om&nia nprivin)a ratelor de mortalitate infantilă1 la nivel urban "i rural1 ?#,,>##@ ..............................##6=igura 66. !ndicele de-voltării umane locale ?!%2A@1 la nivel de localitate ?@.............................................................................................................................##*=igura 6. !ndicele de-voltării umane locale ?!%2A@1 la nivel de localitate ?##@.............................................................................................................................##*=igura 6*. Ora"ele sunt agen)i cheie de de-voltare n 9om&nia .........................##,=igura 6,. 7n ceea ce prive"te de-voltarea1 proximitatea fa)ăde infrastructura maoră de legătură contea-ă..............................................................................#=igura . +onectivitatea urbană "i de-voltarea umană locală1 cu medii pentrucomune1 n func)ie de ude)e ?##@ ...................................................................##=igura #. +ele mai multe persoane migrea-ă din -onele slab de-voltate .........#3=igura . 0obilitatea este esen)ială pentru persoanele din -onele slabde-voltate............................................................................................................#4=igura 3. (nali-a hift>hare pentru -ona metropolitană !a/i ?*>##@ ......#5=igura 4. (nali-a hift>hare pentru -ona metropolitană +lu ?*>##@ .....#6=igura 5. %e-voltarea infrastructurii de legătură cu Jestul este n curs dereali-are...............................................................................................................#=igura 6. (utovehicule proprietate personală la fiecare #. de locuitori ?,@.............................................................................................................................#3=igura . !nfrastructura rutieră a 9om&niei este slab de-voltată ......................#3#=igura *. O de-voltare insuficientă "i aleatorie a infrastructurii rutiere ...........#3#=igura ,. arta investi)iilor n infrastructura rutieră1 prin =$%9 ?#@ ............#3=igura *. %otarea rutieră nu este legată de performan)a economică ..............#33=igura *#. O nevoie mai mare de infrastructură rutieră se resimte n partea devest1 lucru vi-ibil treptat "i n est.........................................................................#34=igura *. 9e)eaua de autostră-i1 propusă de Huvern ?6@ ............................#35=igura *3. !nfrastructura feroviară din 9om&nia pare să se afle n excedent .....#36=igura *4. Cumărul de călători care au circulat cu trenul1 nmilioane de pasageri vs. Filometru ?#@............................................................................................#3=igura *5. Braficul feroviar de pasageri ?@ ...................................................#3*=igura *6. Braficul feroviar de mărfuri ?@ .....................................................#3*=igura *. Cumărul de călători care au circulat cu avionul1 n )ările selectate ...#3,=igura **. (eroporturile din $uropa ...................................................................#3,=igura *,. +ele mai aglomerate aeroporturi din 9om&nia ..................................#4=igura ,. 0odelul gravita)ional al popula)iei ....................................................#4=igura ,#. 0odelul gravita)ional al masei economice ........................................#43=igura ,. 0odelul gravitaţional economic1 cu infrastructuraexistentă ?st&nga@ /i cu infrastructura propusă n P(BC ?dreapta@......................................................#45=igura ,3. Procentaul de cheltuieli pe transport de la nivel de udeţ1 comparat cucheltuielile de transport de la nivel na)ional ?n ,@Q .....................................#46=igura ,4. 0odelul gravitaţional demografic1 cu infrastructura existentă ?st&nga@/i cu reţeaua propusă n P(BC ?dreapta@ ............................................................#4=igura ,5. 0odelul gravita)ional demograKc ?st&nga@ "i economic ?dreapta@pentru 9egiunea Jest ..........................................................................................#4*


13/462

i

=igura ,6. 0odelul gravita)ional demograKc ?st&nga@ "ieconomic ?dreapta@pentru 9egiunea +entru......................................................................................#4,=igura ,. 0odelul gravita)ional demograKc ?st&nga@ "ieconomic ?dreapta@pentru 9egiunea Cord>$st...................................................................................#5=igura ,*. 0odelul gravita)ional demograKc ?st&nga@ "ieconomic ?dreapta@pentru 9egiunea Cord>Jest ................................................................................#5=igura ,,. 0odelul gravita)ional demograKc ?st&nga@ "ieconomic ?dreapta@pentru 9egiunea ud...........................................................................................#5#=igura #. 0odelul gravita)ional demografic ?st&nga@ "ieconomic ?dreapta@pentru 9egiunea ud>$st.....................................................................................#5=igura ##. 0odelul gravita)ional demografic ?st&nga@ "ieconomic ?dreapta@pentru 9egiunea ud>Jest...................................................................................#53=igura #. Bimpi de deplasare către grani)a de vest1 peba-a infrastructuriidisponibile la ora actuală....................................................................................#54=igura #3. Bimpi de deplasare spre grani)a de vest1 peba-a infrastructuriipropuse ...............................................................................................................#55=igura #4. Bimpi de deplasare către 8ucure/ti1 pe ba-ainfrastructurii actuale #56=igura #5. Bimpi de deplasare către 8ucure/ti1 pe ba-ainfrastructurii propuse.............................................................................................................................#5=igura #6. Bimpi de deplasare către +onstan)a1 pe ba-ainfrastructurii actuale.............................................................................................................................#5=igura #. Bimpi de deplasare către +onstan)a1 pe ba-ainfrastructurii propuse.............................................................................................................................#5*=igura #*. 7n regiunile de-voltate1 performan)a "colară este maiscă-ută dec&t nregiunile mai slab de-voltate ?##@...................................................................#6=igura #,. !nfrastructura serviciilor publice......................................................#6=igura ##. Monele urbane /i -onele periurbane au acces mai bunla servicii ....#63


14/462

x

=igura ###. !nfrastructura de transport public s>a deteriorat1 nspecial n ora"elemai mici...............................................................................................................#65=igura ##. Aocalită)i care "i>au extins sistemul de transportpublic ?except&nd8ucure"tiul@ .........................................................................................................#65=igura ##3. Nude)ele cu cele mai mari sume contractate ncadrul PO 0ediupentru proiecte de management al de"eurilor?#@........................................#66=igura ##4. !nvesti)ii finan)ate prin PO 0ediu n sisteme de

ncăl-ire centrali-ată?#@ ..................................................................................................................#6=igura ##5. istem de monitori-ate pentru serviciile de utilită)ipublice............#=igura ##6. Mona ocupată de comunită)ile rome din +lu>Capoca......................#5=igura ##. %imensiunea medie a gospodăriilor ?st&nga1 sus@1"omeri ?miloc1 sus@1 gospodării conectate la re)eaua decanali-are ?dreapta1 sus@ vs. distribu)ia romilor n +lu>Capoca?os@ ................................................................................#6=igura ##*. %istribu)ia popula)iei de origine romă1 re-ultatepreliminare ?#@.............................................................................................................................#*=igura ##,. arta sărăciei din 9om&nia ?@...................................................#*=igura #. +orela)ia dintre sărăcie "i pre-en)a popula)iei deetnie romă .........#*#=igura ##. %istribu)ia popula)iei de origine maghiară ?#@...........................#*6=igura #. 8eneficiile de ordin economic "i fiscal ale integrăriidin diverse )ări#*,=igura #3. 9ata exporturilor către 2$1 de>a lungul timpului.............................#,*=igura #4. $voluţia comparativă a P!8>ului1 importurilor /iexporturilor ..........#,*=igura #5. Ponderea importatorilor de top din totalul exporturilor9om&niei .#,,


15/462

x

=igura #6. Ponderea exportatorilor de top din totalul importurilor 9om&niei .#,,=igura #. +ategorii de bunuri de export1 n mii 2% ?de>a lungul timpului@ ....#=igura #*. tructura exporturilor ?@ ...........................................................#=igura #,. tructura exporturilor ?##@ ...........................................................=igura #3. %e-voltarea infrastructurii nu a ţinut pasul cu evoluţia comerţuluiexterior ................................................................................................................=igura #3#. 0odalitatea de transport a exporturilor maore ?##@ ..................3=igura #3. Braseul autostră-ilor (#1 ( /i (3 .....................................................5=igura #33. Pasageri per aeroport1 n )ări selectate ............................................*=igura #34. 8anii transfera)i n )ară au depă"it 1 n ultimii ani1 investi)iile străinedirecte ?n miliarde 2%@ .....................................................................................,=igura #35. 0odelul gravita)ional demograKc la nivel regional..........................#=igura #36. 2n pod la Burnu 0ăgurele ar putea sporischimburile comerciale dintre 9om&nia /i 8ulgaria..................................................................................#5=igura #3. Bimpul de exportDimport ?#@ ......................................................#6=igura #3*. +omparaţie ntre indicii de performanţă de la nivelul logisticiicomerciale ?#@ ...............................................................................................#6


16/462

x

Listă de tabele

Babelul #. P!8>ul pe cap de locuitor n ţările /i ora/ele selectatedin 2$ ?n $291 la paritatea puterii de

cumpărare@............................................................................36 Babelul . Bipologia economiilor de scară .............................................................4 Babelul 3. Bopul ţărilor din care se emigrea-ă ?#, vs. @ .............................4* Babelul 4. Bopul exporturilor /i importurilor de bunuri pentru 9om&nia1 # ... 5 Babelul 5. Partenerii comerciali principali ai 9om&niei1 n funcţie de ponderea ntotalul exporturilor ?,@ ....................................................................................56

Babelul 6. chimbări demografice n principalele ora/e din 9om&nia .................. Babelul . Cumăr de angaaţi per ora/ ?##@....................................................... Babelul *. Cumăr de angaaţi n sectoarele cu salarii mari ?##@ ........................3 Babelul ,. !ndicatorii locali "i regionali pentru principalele ora"e din 9om&nia .... Babelul #. 0obilitatea ascendentă a ude)elor rom&ne"ti pe scala de-voltăriiumane locale ?>##@ ..................................................................................##4

Babelul ##. Aideri "i nt&r-ia)i n sistemul rom&nesc al de-voltării umane locale ##5

Babelul #. +omunele cele mai conectate ?st&nga@ "i comunele cel mai pu)inconectate ?dreapta@ din 9om&nia .......................................................................# Babelul #3. Bransportul de pasageri1 n funcţie de milocul de transport folosit ?nmii@ ......................................................................................................................#*

Babelul #4. +ălători vs. Filometri1 n func)ie de milocul de transport ?n milioane@.............................................................................................................................#*

Babelul #5. 7mpărţirea miloacelor de transport pentru călători1 n ?inclusivautoturismele particulare@ ..................................................................................#,

Babelul #6. Bransportul de bunuri n funcţie de milocul de transport folosit ?nmii de tone@ .........................................................................................................#,

Babelul #. 2/urinţa de a gestiona aspectele legate de autori-aţiile de construire/i de nregistrare a proprietăţii ?#@ ................................................................#5,

Babelul #*. inte-ă privind modelele de management al serviciilor publice "i al

costurilorDinvesti)iilor aferente ?#@ ...............................................................#6, Babelul #,. Popula)ia rurală a 9om&niei1 n func)ie de tipul desărăcie pe localitate "i n func)ie de regiunea de de-voltare...............................................................#*

Babelul . ărăcia are structuri diferite .............................................................#*3 Babelul #. $xistă factori comuni "i factori specifici pentrucele trei tipuri de sărăcie comunitară din -ona rurală.....................................................................#*4

Babelul . +ei mai mari exportatori din 9om&nia..............................................#4


17/462

Rom;nia< Regiuni= orae principale i infrastructură ma%oră


18/462


19/462

i I n t e r v e n t i o n

l e v e l

Sumarexecutiv(cest raport se ba-ea-ă pe cadrul de anali-ă de-voltat de

8anca 0ondială n:9aportul %e-voltării Hlobale ,< 9emodelarea Heografiei$conomice; 7%D:;;eie de investi+ii în Rom;nia diferă înfunc+ie de tipologia (onelor

International

S>orten t>e distance to large mar?ets globall@ bG improvinginfrastructure and

encouraging cross>border floIs of people1 capital1and ideas

Regional !mprove connections betAeen leading and lagging areas Iithin9omania to enable eSicient concentration of resources andspillover effects


20/462

i

Local

=oster good institutions ?basic services infrastructure1education1 health1 landmarFets1 etc.@

!mprove connectiveinfrastructure betIeen citiesT surrounding areas

Promote Bualit@9of9lifeinvestments

%esign and implement targeted measures for marginali(ed groups

Lagging8rea

Level of economic development

Leading8rea


21/462

ii

Partea centrală a raportului oferă o anali-ă detaliată a acestor-one de politici publice. 2n sumar al recomandărilor cheie estepre-entat mai os1 cu preci-area importantă că priorită)ilemen)ionate nu sunt menite să repre-inte o listă prescriptivă ainvesti)iilor recomandate1 ci un exemplu de cale posibilă pentru a

ndrepta 9om&nia spre o de-voltare durabilă "i favorabilăinclu-iunii.

!I"L5L I!4"R!8I3!8L – scurtarea distan)ei fa)ă de marilepie)e globale prin mbunătă)irea infrastructurii "i prin stimulareafluxurilor transfrontaliere de oameni1 capital "i idei.

%at fiind că U din exporturile 9om&niei se ndreaptă către$uropa Occidentală1 este esen)ial ca legăturile cu această parte a$uropei să fie mbunătă)ite. ("a cum o arată acest raport1 o cotătot mai nsemnată a comer)ului 9om&niei depinde deinfrastructura rutieră. +u toate acestea1 )ara continuă să aibăuna dintre re)elele de drumuri cel mai slab de-voltate din $uropa.+el mai important de men)ionat este că1 n #31 conexiunea deautostradă cu frontiera de Jest nu există ncă.

Pentru a anali-a care sunt cele mai necesare legături deinfrastructură1 au fost de-voltate modelele gravita)ionale de mai

osR n acest sens1 au fost studiate cu aten)ie sinergiile dintrediferite ora"e lu&nd n considerare infrastructura existentă ?hartadin st&nga@ "i re)eaua rutieră propusă n Planul de (menaare a

Beritoriului Ca)ional ?harta din dreapta@. %in aceste figuripoate fi dedusă "i Prioritatea .

/odelul gravita+ional economic= cu infrastructuraexistentă Est;ngaF i cu re+eaua propusă de autostră(i idrumuri expres EdreaptaF

7rioritatea G< *inali(area 8utostră(ii 81 ECoridorul IF i a8utostră(ii 8, E8utostrada 4ransilvania i 8utostradaComarnic9raovF("a cum indică harta din partea dreaptă1 există două coridoarevestice care parsă aibă prioritatea cea mai nsemnată – autostră-ile (# "i (3.%intre cele două1 (utostrada (3 ar avea mai mult sens dinperspectiva eficien)ei economice ntruc&t conectea-ă unele


22/462

ii

dintre cele mai dinamice centre urbane ale 9om&niei – 8ucure"ti1Ploie"ti1 8ra"ov1 B&rgu 0ure"1 +lu>Capoca "i Oradea ?adică treidin cei poli de cre"tere "i dintre cei #3 poli de de-voltare urbană din9om&nia@. 7nsă1 din perspectiva eficien)ei financiare1autostrada (# este op)iunea mai bună1


23/462

iii

ntruc&t aceasta este parte a re)elei B$C>B "i este eligibilăpentru fondurieuropene.

arta de mai os arată cursul pe care l vor urma autostră-ile (# "i (3 "irelieful pe care l vor traversa odată ce vor fi finali-ate. $steimportant de men)ionat că (# conectea-ă Pite"ti de ibiu prin0un)ii +arpa)i. Botu"i1 modelul gravita)ional de mai sus arată căo conexiune de autostradă ntre 8ra"ov "i ibiu ar fi1 deasemenea1 necesară pentru a consolida "i mai mult sinergiileputernice dintre aceste două ora"e.

8utostră(ile 81i 8,

+u privire la cre"terea schimburilor comerciale cu statele dinafara 2$1 9om&nia ar trebui să>"i propună să devină un centrucomercial pentru 2$ "i dincolo de aceasta prin depă"irealimitărilor actuale1 care derivă din po-i)ia sa periferică din cadrulpie)ei unice europene. olu)ia pentru ncuraarea cre"terii ntoate direc)iile ?nu numai către vest@ este reducerea divi-ărilor

dintre 9om&nia "i )ările nvecinate1 cum sunt 0oldova1 erbia "i2craina1 precum "i dintre 9om&nia "i )ări mai ndepărtate1 ca Burcia1 9usia "i cele din (sia +entrală.

!I"L5L R"6I3!8L – mbunătă)irea conexiunilor dintre -onelede-voltate "i cele mai pu)in de-voltate din 9om&nia pentru apermite concentrarea eficientă a resurselor "i manifestareaefectelor de propagare a de-voltării.

O a doua prioritate ar fi de-voltarea infrastructurii de


24/462

iv

conectare la cele mai dinamice -one din 9om&nia – polii decre"tere. Pe de>o parte1 o accesibilitate mai bună la ace"ti poli leva permite firmelor care investesc acolo să aibă acces sporit


25/462

5143U

+lu>4opula/ie

Capoca

36. 4*. 6.,5.

31,

4opula/ie

3#.

4,. 6.

#6.41#

v

la un ba-in mai larg de for)ă de muncă. Pe de altă parte1accesibilitatea mai bună la aceste ora"e va oferi unui grup maimare de oameni un acces sporit la oportunită)ile pe care le oferăaceste centre dinamice ?de ex.1 locuri de muncă1 educa)ie1servicii de sănătate1 culturale1 de agrement1 aeroporturi etc.@.

!nfrastructura conectivă ar trebui inclusă pe lista priorită)ilorpe ba-a densită)ii economice reale din regiunile respective.

Babelul de mai os dă c&teva indicii cu privire la profiluleconomic al celor mai mari -one urbane func)ionale din9om&nia ?8ucure"ti "i cei poli de cre"tere1 precum "i -onele din

urul lor1 la care se poate aunge n 1 41 respectiv 6 deminute de deplasare cu autoturismul@. 7n mod clar1 -ona urbanăfunc)ională a 8ucure"tiului este cea mai importantă din )ară1 aicifiind declarate ntre 4 "i 5U din veniturile firmelor. +a atare1 oprioritate cheie ar fi continuarea mbunătă)irii conexiunilor cu8ucure"tiul1 pe l&ngă autostră-ile (#1 ( "i (31 care radia-ădinspre capitală către vest1 nord "i est.

Indicatorii locali i regionali pentru principalele orae dinRom;nia

Bimpul de deplasare cuautovehiculul dincentrul ora"ului

min. 4 min. 6min.

6 min. dela

margineaora"ului

Bimi/oara

4opula/ie 35. 45. 6. ,45.@ din #eniturile rmelor la ni#elna/ional 31#6U 314#U

na/ional

4opula/ie 3*. 43. 5*. ,43.!a/i @ din #eniturile rmelor la

ni#el #14U #15 #16U 14opula/ie 3. 4. *. #.*.

+raiova @ din #eniturile rmelor lani#el #143U #16 1U 1,4

8ra/ov4opula/ie@ din #eniturile rmelor la

3*. 4*5. 6#5. *6*.

na/ional 165U 1*3U 1,*U 31544opula/ie 35. 556. .4.Q 3.554.

Ploie/ti @ din #eniturile rmelor lani#el 1*,U 3144U 431#UQ 414U4opula/ie #.*4. .#5. .55. 4..

8ucure/ti @ din #eniturile rmelor lani#el 31*U 4#1#5U 4#16#U 515*

Sursa datelor Institutul 6a/ional de Statistică &i .istăirme)Include cifre pentru Bucure&ti &i 2mprejurimi)

7rioritatea 1< *inali(area oselei decentură a ucuretiului+ea de>a doua cea mai de-voltată -onă1 după 8ucure"ti1 este


26/462

vi

ude)ul !lfov1 care se aLă n urul capitalei. Pentru a permite oconexiune mai bună ntre comunită)ile din !lfov "i cele din8ucure"ti "i pentru a facilita mpremuirea completă acapitalei1 este esen)ială finali-area "oselei de centură a8ucure"tiului. (ceasta va


27/462

permite un acces mai bun n capitală pentru cele milioane depersoane care locuiesc la maxim o oră distan)ă de aceasta.

7rioritatea )< "xtinderea sistemului public de transport alucuretiului către (ona metropolitană extinsă7ntruc&t costul vie)ii "i pre)urile terenurilor au crescut n modconstant n 8ucure"ti1 multe persoane "i companii s>au mutat laperiferia capitalei1 n ude)ul !lfov. (cesta repre-intă1 de fapt1una dintre -onele cu cre"terea cea mai rapidă din 9om&nia –at&t n termeni economici1 c&t "i n termeni demografici –1 iarexisten)a unor legături bune cu acest ude) este esen)ială. (cestlucru ar presupune1 de exemplu1 extinderea re)elei de metrou?care a devenit recent eligibilă pentru finan)are europeană@ "i acelor de autobu-1 tramvai "i troleibu- din 8ucure"ti spre -onametropolitană. 7n func)ie de caracteristicile privind densitatea1 deflux de persoane "i de firme etc.1 acela"i argument ar putea fivalabil "i pentru alte ora"e mari. 7n plus1 investi)iile n pistelepentru biciclete "i n aleile pietonale ar putea asigura de-voltareaop)iunilor de transport durabil n -ona metropolitană extinsă.

Pe l&ngă existen)a unor legături mai bune cu spa)iile din imediata vecinătatea 8ucure"tiului1 este esen)ial să fie mbunătă)ite conexiuniledintre ariile func)ionale ale capitalei "i c&teva dintre -onele maislab de-voltate din 9om&nia. (semenea conexiuni le>ar permiteoamenilor din acele -one un acces mai bun la oportunită)ile cheiepe care le oferă 8ucure"tiul ?locuri de muncă1 educa)ie1 serviciide sănătate1 noduri de transport1 centre culturale1 de agrementetc.@. 7n mod evident1 investi)iile n infrastructură ar trebuiierarhi-ate n ordinea priorită)ii pe ba-a numărului de persoanecare ar aunge să Ke conectate.

ăr)ile gravita)ionale demograKce de mai os indică -onele n care re)eaua de autostră-i "i de drumuri expres1 propusă

n P(BC1 ar facilita cele mai nsemnate sinergii. 7n acestcontext1 devine imediat evident faptul că una dintre regiunilecare ar beneficia cel mai mult de pe urma mbunătă)irii re)eleirutiere este 9egiunea Cord>$st.

/odelul gravita+ional demografic= cu infrastructuraexistentă Est;ngaF i cu re+eaua propusă de autostră(i idrumuri expres Edreapta@


28/462

7rioritatea ,< Luarea în considerare a construirii8utostră(ii /oldova9egiunea Cord>$st este una dintre -onele cel mai pu)inde-voltate din 9om&nia1 dar se aLă printre regiunile cu cele mairidicate densită)i ale popula)iei din )ară. %e-voltarea uneiautostră-i sau a unui drum expres1 ntr>o primă fa-ă1 ntre8ucure"ti "i uceava>8oto"ani ar asigura un acces mai bun aloamenilor la oportunită)ile din capitală "i ar stimula urbani-arearegiunii. +u toate că 9egiunea Cord>$st este una dintre -onele cucea mai ridicată densitate a popula)iei1 ea se aLă "i printre celemai sărace "i mai pu)in urbani-ate. Posibila (utostradă 0oldovaar putea permite unor ora"e cheie din -onă ?de ex.1 !a"i1 8acău1Jaslui1 Piatra Ceam)1 uceava1 8oto"ani1 9oman@ să "i sporeascămasa economică prin conexiuni mai bune cu interiorul )ării.

7rioritatea H< Luarea în considerare a construirii8utostră(ii Craiova97iteti(lte două regiuni mai pu)in de-voltate n compara)ie cu celelalte

sunt cea de ud"i cea de ud>$st. (utostrada 8ucure"ti>+onstan)a1 care a fostfinali-ată recent1 repre-intă o rută esen)ială de transportpentru un număr de -one cheie din regiunea ud.

(utostrada 8ucure"ti>Pite"ti creea-ă o altă legătură importantă n regiune "iar putea fi continuată prin conectarea cu +raiova. ("a cum esteindicat "i n tabelul anterior1 există n ur de # milion de persoanecare locuiesc la maximum o oră distan)ă de +raiova "i care arbeneficia n mare măsură de pe urma mbunătă)irii legăturilor cucapitala.

7rioritatea -< $mbunătă+irea infrastructurii conectivecu Clu%9!apoca i

4imioaraPe l&ngă 8ucure"ti1 mai există alte două ora"e care s>audiferen)iat prin traiectoriile lor foarte bune de cre"tere – +lu>Capoca "i Bimi"oara. Primul este singurul ora" din 9om&nia carea nregistrat o cre"tere ?cu toate că minoră@ a popula)iei "i arecea mai mare masă economică pe o ra-ă de acces de deminute. Bimi"oara formea-ă mpreună cu (radul a doua cea maimare -onă economică a 9om&niei ?după 8ucure"ti@.

7n mod ideal1 necesită)ile cele mai stringente ale acelor -one ar trebuistabilite la nivel local. 7nsă1 dinamicile actuale1 a"a cum seeviden)ia-ă n modelele gravita)ionale de mai sus1 indică unnumăr de priorită)i de ordin secund<

7rioritatea -.1< Construirea unei autostră(i întreClu%9!apoca i Sebe+lu>Capoca are legături solide cu B&rgu 0ure" n est "i cu (lba!ulia "i ebe" n partea de sud. =inali-area (utostră-ii

Bransilvania ?indicată ca fiind Prioritatea @ ar reduce considerabiltimpii de acces dintre +lu>Capoca "i B&rgu 0ure". (utostradadintre +lu>Capoca "i ebe" ar mbunătă)i conexiunile cu o seriede -one economice dinamice din ude)ul (lba "i ar face1 deasemenea1 legătura dintre autostră-ile (# "i (3.

7rioritatea -.)< De(voltarea unui transport feroviar


29/462

de mare vite(ă între4imioara i8rad

Bimi"oara "i (rad formea-ă cea mai extinsă -onă economică1 nafară de -ona 8ucure"ti>!lfov. +ele două municipii sunt deaconectate printr>o autostradă1 astfel că mbunătă)ireaconexiunilor de transport public – de ex.1 printr>o cale feroviară

de mare vite-ă – ar fi de n)eles.


30/462

vii

!I"L5LL3C8L – +onstruirea unor institu)ii performante n -onele mai slab

de-voltate ?la nivelul infrastructurii serviciilor publice deba-ă1 al educa)iei1 al sănătă)ii1 al pie)elor de terenuri etc.@R

– 7mbunătă)irea infrastructurii de legătură dintre ora"e "i -onele nvecinate n vederea sporirii masei economiceR – $laborarea "i implementarea de măsuri ndreptate

către grupurilemarginali-ate "i minoritare n vederea sus)inerii participăriilor active la sfera economicăR

– Promovarea investi)iilor n calitatea vie)ii n -onele cugrad ridicat de de-voltare1 n vederea atragerii "i păstrăriicapitalului uman.

!nvesti)iile de mari dimensiuni "i cu impact puternic trebuie săfie dublate de proiecte locale1 menite să facilite-e accesuloamenilor din -onele respective la standarde de via)ă de ba-ă "i

la oportunită)i. 7n special n -onele mai slab de-voltate1 estecrucial să existe institu)ii performante1 care să ofere tuturorcetă)enilor )ării acela"i start n via)ă. +hiar dacă activitateaeconomică s>ar putea să nu aibă o răsp&ndire teritorială egală?ea se concentrea-ă1 de obicei1 n c&teva centre urbanedinamice@1 este esen)ial ca toată lumea să aibă acces1 indiferentde locul n care se aLă1 la servicii de ba-ă1 precum educa)ia decalitate1 serviciile minime de sănătate1 pie)e func)ionale deterenuri1 apă "i canali-are etc.

arta de mai os indică locali-area ariilor mai de-voltate "i mai pu)inde-voltate din 9om&nia. udul "i estul tind să fie mai pu)inde-voltate1 ele fiind caracteri-ate de o inciden)ă mai ridicată alocalită)ilor sărace "i foarte sărace. ("a cum se arată n raport1

aceste -one tind1 de asemenea1 să aibă o pondere mai scă-utăde oameni cu acces la serviciile de apă1 canali-are1 electricitate"i termoficare. 7n acela"i timp1 ele tind să aibă o infrastructurăeduca)ională "i de sănătate ce are nevoie de ntre)inere "imoderni-are – de obicei1 pentru că localită)ile din -onele slabde-voltate au la dispo-i)ie pu)ine resurse pentru investi)ii de

ntre)inere "i mbunătă)ire a infrastructurii pe care oadministrea-ă.

Indicele De(voltării 5mane Locale din )G11= lanivel de localitate


31/462

vii

Sursa datelor DumitruSandu6otă 4or/iunile albe indică localită/ile pentru care nu au fost disponibile date)


32/462

vii

7rioritatea < 8sigurarea standardelor minime de via+ă în(onele mai slab de(voltatePentru a fi create premisele unei productivită)i crescute a for)eide muncă1 esteesen)ial ca to)i oamenii să aibă acces la servicii publice decalitate. %acă nu vor fi nevoi)i să investească mult timppentru a>"i procura apa potabilă1 pentru a accesa serviciilede sănătate sau pentru a aunge la "coală1 oamenii vor puteadedica mai mult timp reali-ării ntregului lor poten)ial productiv.$ste1 prin urmare1 extrem de important să fie făcute investi)ii ninfrastructura de nvă)ăm&nt "i de sănătate1 la fel ca "i nserviciile publice de ba-ă1 precum apa1 canali-area "isalubri-area.

("a cum indică harta de mai sus1 regiunile care au cea mai mare nevoie deastfel de investi)ii sunt cele de Cord>$st1 de ud>$st1 de ud "ide ud>Jest. +utoate acestea1 există areale de sărăcie "i nalte regiuni.

!nvesti)iile pentru asigurarea standardelor minime de trai ar trebui să includă"i costurile de func)ionare "i ntre)inere1 n func)ie de care acesteinvesti)ii să fie ierarhi-ate. %e exemplu1 n ca-ul n care costurileaferente re)elelor de apă "i canali-are nu pot fi acoperite pe ba-atarifelor pentru aceste servicii1 ele riscă să se deteriore-e rapid.7n acest context1 este important să fie luată n considerare for)ade polari-are a ora"elor. %e exemplu1 extinderea re)elelor de apă"i canali-are ar trebui ntreprinsă cu prioritate n urul -onelorurbane extinse ntruc&t costurile de operare n localită)ileperiurbane pot fi subven)ionate de la bugetele centrelor urbanerespective.

7rioritatea '< $mbunătă+irea definirii i administrării(onelor urbane func+ionale Pentru ca ora"ele să repre-intefactori de de-voltare "i polari-are1 ele trebuie n)elese ca fiind-one func)ionale dinamice. Ora"ele – n special1 cele maidinamice dintre ele – nu sunt i-olate "i1 pentru a func)iona caadevărate motoare de cre"tere1 au nevoie să fie vă-ute ca făc&ndparte din -one urbane func)ionale. ("a cum se arată n harta demai os1 localită)ile cu cea mai nsemnată cre"tere a popula)ieisunt cele situate n vecinătatea marilor spa)ii urbane.

Aipsa unei definiri optime a -onelor urbane func)ionale poatesubmina p&nă "i cele mai bune strategii locale "i poate duce1 nultimă instan)ă1 la re-ultate nesatisfăcătoare n materie dede-voltare. %e exemplu1 un ora" poate avea un plan urbanisticgeneral foarte bun1 care se concentrea-ă pe tipare de cre"tere

durabilă n ba-a unor reglementări clare n materie deamenaare teritorială. 7nsă1 dacă localită)ile nconurătoare nu iau

n considerare acelea"i reglementări1 de-voltarea din urulcentrului urban va continua ntr>o manieră neregulată1 iarefectele vor fi suboptimale. 7n mod similar1 faptul că maoritatea-onelor suburbane continuă să fie definite ca -one ruralepoate conduce la solu)ii eronate de politici publice. %eexemplu1 re-ultatele recensăm&ntului i>au ndemnat pe mul)i săvorbească despre măsuri de politici care să adrese-e aspectulmigra)iei dinspre -onele urbane către cele rurale1 care pare săaibă loc n 9om&nia. 7nsă1 la o privire mai atentă1 datele arată că


33/462

ix

migra)ia inversă1 dinspre urban spre rural1 este re-ultatulsuburbani-ării – adică a mutării oamenilor n suburbiile unorora"e precum 8ucure"ti1 +lu>Capoca1 Bimi"oara1 +onstan)a1 !a"i"i Ploie"ti1 -one care sunt ncă definite ca rurale.

+ategorisirea adecvată a -onelor urbane func)ionale ar presupune "iidentificarea solu)iilor institu)ionale adecvate pentruadministrarea lor. 7n acestsens1 raportul privind :Polii de +re"tere; pune n discu)ieposibilitatea nfiin)ării


34/462

i

unor (gen)ii de %e-voltare 0etropolitană1 care ar func)iona nacela"i mod ca (gen)iile de %e-voltare 9egională "i care s>arconcentra pe planificarea "i administrarea -onelor urbanefunc)ionale. (ceste (gen)ii de %e-voltare 0etropolitană ar puteaprimi responsabilitatea de a pregăti planul de amenaareteritorială pentru -onele urbane func)ionale "i de a implementaproiecte la nivel metropolitan.

Rom;nia a experimentat recent un procesde suburbani(are

Sursa datelor Institutul 6a/ional deStatistică)


35/462

x

7rioritatea J< Spri%inirea oraelor dinamice să9isporească masa demografică i cea economicăPentru a func)iona ca motoare economice la nivel regional1-onele urbane func)ionale dinamice ar trebui spriinite să>"iextindă masa economică "i cea demografică. %acă o companiedecide să investească ntr>un centru urban1 dar ba-inul de for)ăde muncă la care are acces nu este suficient de mare1 esteimportant să se facilite-e accesul la ba-inul regional de for)ă demuncă. 7n acela"i timp1 accesibilitatea crescută la aceste centreurbane se traduce "i prin sporirea numărului de oameni care auacces la oportunită)ile pe care acestea le oferă ?de ex.1 locuri demuncă1 educa)ie1 servicii de sănătate1 de agrement etc.@.

7n 9om&nia1 polii de cre"tere au avut dinamici economicepo-itive1 o mare parte din noile investi)ii stabilindu>se n -oneleperiurbane. Pentru aceste ora"e1 va fi important ca sistemelemetropolitane de transport public să fie extinse ?ideal1 către ariicu o densitate a popula)iei suficient de ridicată "i cu fluxuri

nsemnate de naveti"ti@1 ca noi investi)ii să fie făcute nde-voltarea infrastructurii conective ?de ex1 drumuri noi "iconexiuni feroviare@ "i ca o parte din investi)ii să fie direc)ionatăcătre moderni-area ?de ex.1 transformarea unui drum obi"nuit

ntr>un drum expres@ "i ntre)inerea infrastructurii existente.(stfel de investi)ii ar trebui ierarhi-ate pe ba-a unei anali-eatente a tendin)elor locale "i regionale "i n func)ie de un set decriterii clare ?de ex.1 disponibilitatea resurselor pentrufunc)ionarea "i ntre)inerea infrastructurii noi sau moderni-ate@.

7rioritatea #< $ndreptarea unor măsuri specifice cătregrupurile marginali(ate iminoritare+re"terea economică re-ultă n mod esen)ial din conectareaoamenilor la oportunită)i "i din spriinirea lor să>"i pună npractică ntregul poten)ial. 7nsă1 peste tot n lume – iar 9om&nianu face excep)ie – sunt oameni care se confruntă cu provocărideosebite n ceea ce prive"te accesul la beneficiile de-voltării.$i sunt marginali-a)i1 defavori-a)i "i deseori ignora)i de politicilepublice menite să stimule-e cre"terea. $ste interesant deobservat că marginali-area nu este ntotdeauna propor)ională cudistan)a fa)ă de masa economică< ntr>adevăr1 multe comunită)isărace locuiesc n proximitatea marilor ora"e "i1 uneori1 chiar n-onele centrale ?de ex.1 n centrele istorice@. Botu"i1 n ciudaacestui fapt1 ele răm&n incapabile să accese-e oportunită)ileeduca)ionale "i profesionale care le> ar permite să evade-e dincercul vicios al sărăciei "i să se bucure de beneficiile uneiadevărate cre"teri durabile1 ba-ate pe inclu-iune. 7n plus1 acestegrupuri marginali-ate formea-ă adesea o pondere semnificativădin popula)ia totală1 iar facilitarea unui acces adecvat laoportunită)i ar fi de n)eles nu numai din perspectivă socială1 ci "idin perspectivă economică1 dată fiind contribu)ia lor poten)ială lade-voltarea locală1 regională "i na)ională.

Pentru a răspunde provocărilor cu care se confruntă grupurilemarginali-ate "i pentru ca acestea să fie integrate n sistemuleconomic mai larg din 9om&nia1 este important ca investi)iile n


36/462

x

infrastructura dură ?de ex.1 drumuri1 transport public1 "coli1spitale1 adăposturi sociale@ să fie dublate de măsuri sociale ?deex.1 campanii anti>discriminare1 educa)ie1 campanii publice deinformare etc.@. (cestea din urmă trebuie să complete-einvesti)iile n infrastructură pentru ca grupurilor marginali-ate săle fie asigurat accesul la beneficiile prosperită)ii "i pentru ca1 nfinal1 ele să surmonte-e caracteristica marginalită)ii. 7n plus1

chiar "i


37/462

x

n ca-ul investi)iilor n infrastructura dură1 este esen)ial cagrupurile marginali-ate să fie atrase n procesul elaborării "iimplementării proiectelor pentru ca acestea să>"i ntăreascăsim)ul proprietă)ii "i al implicării active.

7rioritatea 1G< 7romovarea investi+iilor în calitatea vie+ii în (onele de(voltate Aocurile de muncă inovatoare au un rol nsemnat nu numai n stimularea cre"terii economice la nivellocal "i regional1 dar "i n impulsionarea de-voltării altorsectoare economice ?adică1 ele au un efect de multiplicare@. +aatare1 autorită)ile locale din toată lumea derulea-ă investi)ii ncalitatea vie)ii pentru a atrage firme "i oameni califica)i careactivea-ă n sectorul inovării. %e obicei1 cre"terea număruluide firme "i oameni care inovea-ă este nso)ită de cre"tereade-voltării economice locale.

7n 9om&nia1 numai c&teva ora"e ?de ex.1 8ucure"ti1 +lu>Capoca1 Bimi"oara sau !a"i@ au reu"it să ncurae-e "i să sus)inăcre"terea sectoarelor inovării la nivel local. (ceste ora"e se află

n competi)ie ?pe plan intern1 dar "i global@ pentru cei mai buniprofesioni"ti. (cestea sunt "i locurile n care investi)iile ncalitatea vie)ii ?de ex.1 o infrastructură de transport de calitate1parcuri1 centre culturale1 spa)ii pietonale sau piste pentrubiciclete@ are K cele mai pertinente.

+u toate acestea1 investi)iile n calitatea vie)ii nu au numaibeneficii economice ?precum atragerea "i păstrarea persoanelorcalificate "i a firmelor inovative@R ele pot avea "i beneficii sociale"i de mediu. %e exemplu1 investi)iile n aleile pietonale1 neficien)a energetică1 n pistele pentru biciclete "i n re)elele detransport public pot descuraa utili-area vehiculelor proprietatepersonală ?av&nd drept consecin)ă reducerea ga-elor cu efectde seră1 re-ultate din transport@ "i pot facilita accesul la

oportunită)i pentru grupurile sărace "i marginali-ate. +a atare1acest tip de investi)ii pot "i ar trebui să fie luate n considerare deo categorie mai largă de ora"e1 nu numai de către cele maide-voltate dintre acestea.

Botu"i1 este important ca investi)iile n calitatea vie)ii să fie incluse ntr>o listăclară de priorită)i. (tunci c&nd o parte semnificativă apopula)iei dintr>un ora" sau dintr>o -onă metropolitană nu are

ncă acces la apă curentă "i canali-are1 ar trebui reconsiderată1de exemplu1 plasarea n topul priorită)ilor a unei re)ele integratede piste pentru biciclete.

7n ultimă instan)ă1 merită men)ionat că seria priorită)ilorpre-entate mai sus nu ar trebui luată drept o listă inflexibilă "i

completă a nevoilor esen)iale de de-voltare ale 9om&niei.$xistă un număr de elemente care sunt extrem de relevantepentru de-voltarea unei )ări "i pentru cre"tereacompetitivită)ii ora"elor n sens mai larg ?de ex.1 un sectorfunc)ional al nvă)ăm&ntului superior1 un mediu favorabil deafaceri1 institu)ii performante de cercetare "i de-voltare@1 care nuau fost discutate detaliat n acest raport. (ceste elementedepă"esc sfera acestui studiu1 care se concentrea-ă n principalpe aspectele de geografie economică "i pe nevoile de investi)ii ninfrastructura dură1 n concordan)ă cu mandatul "i obiectul deactivitate al 0inisterului %e-voltării 9egionale "i (dministra)iei


38/462

x

Publice1 care este destinatarul cheie al acestui proiect.7ntr>adevăr1 o parte din aceste teme ar necesita o anali-ă

separată "i aprofundată "i ar putea aduce elementesuplimentare argumentelor pre-entate n acest raport. %eexemplu1 la nivel global1 ora"ele care au reu"it cel mai bine să sede-volte "i să "i crească valoarea tind să aibă universită)i?"i grupuri de


39/462

xi

universită)i uneori@ care colaborea-ă activ cu mediul privatpentru a pune n practică re-ultatele cercetărilor1 pentru aidentifica nevoile de inovare "i pentru a de-volta for)a locală demuncă n mod corespun-ător. 7n acest sens1 ar fi interesant deobservat unde sunt locali-ate universită)ile din 9om&nia "i cumse pre-intă din aceste puncte de vedere.

7n mod similar1 o discu)ie aprofundată despre antreprenoriat"i despre tiparele sale regionale ar aduce valoare adăugatăstudiului de fa)ă. Huvernul ar putea determina o cre"tere anivelului de antreprenoriat investind n infrastructura de afaceri?de ex.1 incubatoare@ "i asigur&nd u"urin)a pornirii unui proiectantreprenorial prin simplificarea fiscalită)ii "i a regimului deautori-a)ii. (stfel1 pie)ele oacă un rol fundamental n stimulareaantreprenoriatului – de obicei1 n locurile cu masă demografică"i economică mai ridicate1 există1 de asemenea1 o inciden)ăcrescută a activită)ilor antreprenoriale. 7n acest context1 ar fiiară"i important de recunoscut că1 n timp ce 9om&nia a fostmartora unei tran-i)ii rapide către economia de pia)ă1 absen)a

din perioada comunistă a unei tradi)ii n materie deantreprenoriat "i de de-voltare a ntreprinderilor mici "i milocii a

mpiedicat o de-voltare economică de os n sus. +a atare1locali-area activită)ilor de produc)ie "i distribu)ia capacită)ilorproductive – planificate centrali-at – nu au reflectat dinamicilepie)ei. 7n acest context1 n perioada tran-i)iei către economia depia)ă1 unele regiuni "i ora"e – sus)inute par)ial de condi)iigeografice favorabile – au putut să progrese-e "i să "i diversificeba-a economică1 n timp ce altele "i>au men)inut speciali-area nacelea"i sectoare de activitate1 pe ba-a dotărilor fi-ice existente.

=ără a ncerca să ofere o pre-entare atotcuprin-ătoare n ceea ceprive"te traiectoria de de-voltare a 9om&niei1 acest raport aduce

argumente puternice n favoarea transformării ora"elorcompetitive n motoare de cre"tere durabilă "i favorabilăinclu-iunii. 7n următoarele capitole sunt pre-entate conceptelecheie care stau la ba-a vi-iunii centrale a acestui proiect ?de ex.1motoarele productivită)ii economice1 dimensiunile de-voltării "ifor)ele pie)ei@1 insist&ndu>se pe rolul pe care institu)iile publicedin 9om&nia l pot avea n stimularea de-voltării 9om&niei prininterven)ii la nivel local1 regional "i interna)ional. copulfundamental al acestui raport este ca el să devină1 alături dedatele cantitative pe care se ba-ea-ă1 o referin)ă cheie ndialogul permanent "i crucial despre de-voltarea urbană a9om&niei.


40/462


41/462

Ora"ele sunt cele mai puternice motoare de cretere aleunei economii.

+re"terea economică este produsul a doi factori<creterea popula+iei "i creterea productivită+ii.


42/462

asupra condiţiilor care conduc la cre/terea productivităţii. %efapt1 bună parte din teoriile economice tratea-ă acest aspect.

7n pre-ent "i pentru prima dată n istoria post>industrială1ţările de-voltate se

confruntă cu diminuarea popula)iei lor1 cu precădere din clasamilocie. Cimeni nu /tie cu siguranţă n ce fel această schimbaredemografică va afecta economiile acestor state1 nsă este depresupus că impactul va fi unul semnificativ. >ar puteadovedi că diminuarea clasei milocii din lumea de-voltată1 care adeclan"at contractarea pieţelor globale1 să fie una din condiţiilecare au stat la ba-a cri-ei economice globale din anul *.

*igura 1. 7entru mult timp= creşterea economică şicreşterea popula&iei au mers m;nă în m;nă

Sursa datelor Maddison, An"us) :;;) $he (orld !conom' HistoricalStatistics, =CD!) 6otă Cifrele cu pri#ire la 4IB Ei 4IB pe cap de locuitorsunt e5primate 2n milioane de dolari ear'-*hamis internaFionali, cu

#alabilitate din anul >


43/462

+ele mai multe )ări de-voltate au o popula)ie n scădere "iaproape toate au o clasă de

miloc n declin.

%upă #,*,1 rata fertilită)ii din 9om&nia a scă-ut de la 13la #13.


44/462


45/462

Sursa datelor !urostat)


46/462

(ceste date dovedesc faptul că o oră n plus petrecută la birou nuse traduce n mod obligatoriu printr>o productivitate mai mare. 7nacela/i timp1 argumentul conform căruia unele naţiuni nclină sămuncească mai mult este1de asemenea1 respins. !mplicaţia esteaceea că trebuie să privim dincolo de noţiunea de muncă asiduăpentru a nţelege care sunt agen)ii reali ai productivităţii.

7roductivitatea ca factor alinvesti&iilor de capital9oG arrod /i $vseG %omer au pus ba-ele teoriei cre"teriieconomice n anii #,4.(ce/tia au elaborat un model matematic prin care au arătat căcre/terile de productivitate ar putea fi ob)inute prin intermediulinvestiţiilor de capital.

Pentru a ilustra mai bine acest model1 vom lua exemplulipotetic al lui !on –

un fermier obi/nuit din 9om&nia. (cesta deţine două parcele deteren pe care le lucrea-ă n fiecare -i. !niţial1 de)inuse o singurăparcelă de teren1 nsă1 prin multă muncă1 a reu/it să oachi-iţione-e /i pe cea de>a doua. Pentru că este un fermierambiţios1 !on /i>ar dori să mai achi-iţione-e două parcele deteren. +u toate acestea1 /i dă seama că nu ar avea timp sălucre-e ncă două parcele de teren< indiferent de cantitatea demuncă investită1 pur /i simplu nu ar fi suficient timp ntr>o -ipentru a>i permite să se ocupe de toată suprafaţa. 7n practică1aceasta este enigma economică pe care au nfruntat>o multesocietăţi agricole – aceea că munca asiduă nu poate susţine nmod necesar cre/terea pe termen lung.

%upă c&ţiva ani de ncercări inutile de a cre/te

productivitatea1 !on descoperă că n apropiere s>a deschis onouă fabrică de tractoare. Vtiind că un tractor de la această firmăl>ar putea auta să re-olve problemele de productivitate1 !onapelea-ă cu promptitudine la economiile agonisite de>a lungultimpului pentru a face achi-iţia. Prin urmare1 fermierul este acumcapabil să lucre-e patru parcele de teren1 iar productivitatea sas>a dublat datorită achi-iţionării tractorului.

Pentru a duce acest exemplu la nivelul următor1 fiul lui !on1Hheorghe1 care1 p&nă n acel moment1 s>a re-umat la a>/i autatatăl să lucre-e păm&ntul1 dispune acum de mai mult timp /ihotără/te să se mute n ora/ pentru a se angaa la fabrica detractoare. 7n calitatea sa de muncitor la fabrică1 Hheorghe devineimediat mai productiv dec&t tatăl său. !niţial1 acesta reu/e/te

să producă1 să spunem1 un tractor pe săptăm&nă – echivalentulrecoltei obţinute prin cultivarea a * parcele de teren. Prininstruirea "i experien)a dob&ndite n timp1 Hheorghe reu/e/te ca1

ntr>un an1 să aungă la două tractoare produse pe săptăm&nă– adică echivalentul recoltei obţinute prin cultivarea a #6 parcelede teren. 7ntr>un singur an1 Hheorghe a devenit de c&teva ori maiproductiv dec&t tatăl său.

7n esenţă1 acesta este modelul de de-voltare economicăpromovat de economiile centrali-ate după cel de>al doilea 9ă-boi0ondial. O cantitate semnificativă de fonduri publice a fostcheltuită pentru construirea unor conglomerate industriale1 iar

oamenii au fost mutade pe c&mpuri n !niţial1 această strafuncţionat foarte burmat o perioadă de explo-ivă1 cunoscu$poca de (ucomunismului. 9atecre/tere n anii #,5 au fost n medie cu mari dec&t cele dide-voltate.

7nsă această eposă se termine rare-ultatele sale finabine cunoscute. +&anul #,*,1 sicentrali-ate au ncecadă unul după altuoameni s>au g&ncau-ele acestui brusc. >a


47/462

Wările comuniste s>au industriali-at repede1 deplas&ndmase ntregi de oameni din -onele rurale n cele urbane.


48/462

dovedit ulterior că teoria economică are o explicaţie simplăpentru această situaţie. +eea ce nu au anticipat cei responsabilicu planificarea centrală a fost faptul că deplasarea oamenilordinspre activităţi mai puţin productive1 precum agricultura1 cătreactivităţi mai productive1 cum este producţia industrială1 vafuncţiona numai p&nă la un punct. +&nd cei mai abili dintremuncitori vor fi fost transfera)i n fabrici1 economia per ansambluva atinge un prag maxim de productivitate. ("a cum !on atingepragul maxim de productivitate atunci c&nd lucrea-ă manual celedouă parcele de teren1 acela"i lucru se nt&mplă /i cu Hheorghe

n fabrica de tractoare. !ndiferent de nivelul de intensitate aactivită)ii1 pur /i simplu nu există suficient timp ntr>o -i pentru a>i permite să producă mai mult de două tractoare pe săptăm&nă.7ntruc&t muncitorii din fabrici au atins nivelul maxim deproductivitate1 iar responsabilii cu planificarea centrală nuaveau idee cum să treacă la o nouă treaptă a productivită)ii1economiile acestor ţări guvernate centrali-at au auns laplafonare n anii #,,.

Botu"i1 n timp ce economiile centrali-ate se confruntau cudificultăţi economice1 ţările de-voltate continuau să prospere – nciuda faptului că /i ele atinseseră nivelul de v&rf al ratei deindustriali-are. (ceasta era o enigmă pe care mulţi economi/tiau ncercat să o re-olve. %oreau să n)eleagă de ce Hheorghedin 9om&nia a atins nivelul de plafonare a productivităţii1 n timpce Heorge din .2.(. a reu"it cumva să men)ină cre/terile deproductivitate. $conomistul care a re-olvat1 n cele din urmă1această enigmă1 8ob olloI1 a primit un premiu Cobel pentrucontribuţia adusă teoriei cre/terii economice.

7roductivitatea ca factor al sc>imbărilor

te>nologice exogene7n anul #,561 8ob olloI a scris o lucrare de importanţă capitalădespre cre/tereaeconomică< :( +ontribution to the BheorG of $conomic HroIth;?O contribuţie lateoria cre/terii economice@. (rticolul include un număr mare dedate empirice /i are rolul de a explica motivul pentru care .2.(.au reu/it să susţină rate sănătoase de cre/tere n ciudaatingerii unui punct maxim de industriali-are. +eea ce adescoperit olloI a fost că1 atunci c&nd Heorge a auns la nivelulde plafonare a productivităţii1 munca desfă/urată de acesta a fosttransferată către ma/inile automate. 7n timp ce Heorge ar fiputut să construiască două tractoare pe săptăm&nă1 o ma/ină

automată putea produce . 7n acela/i timp1 Heorge "i>a găsit unloc mai potrivit n departamentul de v&n-ări1 unde avearesponsabilitatea de a vinde cele de tractoare produse decătre ma/ini. Prin urmare1 productivitatea sa a crescut de # ori.2na după alta1 fabricile din .2.(. /i din restul ţărilor de-voltateau urmat o cale similară1 automati-&nd procesele de producţiepentru a spori productivitatea per ansamblu.

olloI a indicat faptul că aceste fabrici americane erauangaate n transferuri tehnologice exogene. 7n termeni simpli1acest lucru nseamnă că fabricile cumpărau inovaţii produse decentre de cercetare1 universităţi /i incubatoare tehnologice1 după

care ncorporau inovaţii n procesproducţie.

%acă n ţărguvernare cendeci-iile referitoare mers al economieluate de o m&oameni1 n ţările dedeci-iile stăteau nunei sumedenii de ape piaţă – toţi strădusă facă lucrurile mala un cost mai +ompaniile aveau nerăm&nă rentabilcompetitive1 iar1 aceasta1 au exper

diverse modalităţi cre/te productivitate n #,*,1 ecocentrali-ate le>au pieţele


49/462

7n etapele timpurii ale industriali-ării1 )ările cu economiiplanificate centrali-at s>au de-voltat mai rapid dec&t

economiile de pia)ă.

chimbările tehnologice au determinat o cre"tere continuăeconomică n )ările de-voltate1 dar

erau extrem de limitate n economiile planificatecentrali-at.

%acă n )ările centrali-ate deci-iile legate de bunăstarea)ării erau luate de către un grup restr&ns de deciden)i1 n

lumea de-voltată1 acestea apar)ineau unei mul)imi vaste deactori de pe pia)ă.


50/462

funcţionale /i /i>au arătat nivelul de competitivitate atunci c&ndau pătruns pe piaţa globală1 n competiţie directă cu economiilede-voltate. 7n acel moment1 aproape toate aceste economiicentrali-ate au intrat n recesiune1 unele pentru perioade mailungi dec&t altele.

Breptat1 statele care fuseseră guvernate centrali-at au nceput să>/i de-volte economii de piaţă1 iar unele dintre primeleiniţiative au vi-at transferurile tehnologice exogene masive. Prinurmare1 fabricile existente au fost moderni-ate cu noi tehnologiisau au fost cumpărate "i reorgani-ate de companii străine.Pove/tile de succes1 precum povestea %acia din 9om&nia1 seba-ea-ă pe aceste transferuri tehnologice /i de cunoa"tere. Peransamblu1 această rennoire a ba-ei economice a permiscre/teri semnificative ale productivităţii ntr>un mediu n carepopulaţiile au nceput să scadă.

7n multe privinţe1 9om&nia /i alte ţări n curs de de-voltaredin ntreaga lume se găsesc n această etapă. =ără a dispune decentre de cercetare /i inovare puternice1 aceste ţări se ba-ea-ă

pe transferurile tehnologice /i de cunoa"tere din străinătatepentru a>/i spori productivitatea. $conomia naţională nansamblu beneficia-ă de aceste transferuri1 nsă1 n acela/itimp1 se na/te o relaţie de dependenţă. (cesta este exactpunctul n care mul)i au identificat limitările teoriei cre/terii alui olloI. %ependen)a de ţara 8 pentru a ob)ine tehnologiile /icunoa"terea de care ţara ( are nevoie pentru a cre/te nseamnăcă ritmul de de-voltare al ţării ( este impus din exterior. Prinurmare1 o economie1 n special una care se ba-ea-ă excesiv peun număr limitat de sectoare economice1 poate aunge ntr>osituaţie de stagnare sau chiar de declin. Pentru a fi cu adevăratadaptată /i pentru a cultiva o cre/tere sustenabilă1 oeconomie trebuie să>/i genere-e propriile avansuri tehnologice.

7roductivitatea ca factor al sc>imbărilorte>nologice endogene 0erg&nd mai departe1 cea maiimportantă contribuţie la teoria cre/terii a fost adusă de două articole publicate de către Paul 9omer n anii #,*6 /i #,,.9omer a explicat că singura modalitate de a susţine cre/tereape termen lung este ca ţările să genere-e avansuri tehnologiceendogene – adică acea cunoa"tere /i inovaţie care permitţărilor să depă/ească perioadele de plafonare aproductivităţii. (cesta compară economia cu o bucătărie1 undeingredientele ?sau resursele unei economii@ sunt combinatepentru a genera o varietate de m&ncăruri ?sau bunuri /iservicii@. %acă preparăm tot timpul aceea/i m&ncare1 oamenii

"i vor pierde dorinţa de a o savura1 iar ingredientele necesarepreparării acesteia ar putea să se termine. O economie care seba-ea-ă doar pe a găti c&t mai mult /i nu pe ncercarea de aconcepe reţete mai bune poate să se confrunte cu acelea/idificultăţi cu care se confruntau economiile centrali-ate n anul#,*,. 0ai mult1 pentru a putea genera avansuri tehnologice1Paul 9omer consideră că o ţară trebuie să aibă o ba-ă suficientde mare de capital uman< oamenii care g&ndesc /i faclucrurile diferit1 sau1 altfel spus1 oamenii care deţin reţetele.(ce/tia sunt cei care generea-ă cunoa"terea /i ideile care aduc

schimbări n lume– oameni ca 8ill Hateteve Nobs sau 0arFMucFerberg.

7n ceea ce prive/măsurarea capitauman1 9omer a pde la ideea

că acesta este constoamenii cu eformală1 n speceducaţie superioară

sa s>a bucurat de unaproape imediat1 iasale au fost rapid ade către acadecercetători /i factdeci-ie. 2na dintre cnotabile rafinări alelui 9omer este pre

ntr>o serie


51/462

Pentru a genera schimbări tehnologice1 o )ară are nevoiede un ba-in ndeauns de larg de capital uman.


52/462

de articole "i cărţi publicate de 9ichard =lorida. 7n loc săconsidere că oamenii cu educaţie superioară formea-ă capitaluluman1 9ichard =lorida a ncercat să definească /i săcaracteri-e-e mai clar :clasa creatoare;. 7n opinia lui =lorida1există anumite domenii /i anumiţi speciali/ti care sunt maipredispu"i să confere dinamism /i forţă unei economii.(rgumentul lui =lorida a fost redactat ntr>o manieră simplificatăpentru a fi accesibilă unui public mai largR iar1 pe măsură ceideile acestuia au auns la factorii de deci-ie1 ele au stimulat ocompetiţie ntre ora/e pentru a atrage cei mai talentaţi /i maiinteligenţi oameni. (cest lucru a condus /i la elaborarea unuinumăr de politici publice care vi-ea-ă n mod specific acelesectoare cu potenţial mare de inovare. %e exemplu1 multeautorităţi naţionale /i locale au căutat să de-volte clustere !B?noile ilicon JalleG>uri@1 incubatoare tehnologice /i centrele deinovare.

+u toate că există un mare entu-iasm n a atrage /i păstraanumite grupuri de oameni talentaţi1 există puţine dove-i

empirice conform cărora astfel de proiecte chiar funcţionea-ă npractică. (devărul este că experţii nu /tiu cu siguranţă ce anume

l face pe un om mai creativ. %e fapt1 8ill Hates1 teve Nobs /i0arF MucFerberg nu au absolvit facultatea1 nsă cu toţii au creatinovaţii care aveau să schimbe lumea – gener&ndexplo-ia !B din anii X,1 apariţia dispo-itivelor iPod1 iPhone"i iPad /i a reţelei de sociali-are =acebooF n noul mileniu.+ompania care a fost co>nfiinţată de teve Nobs1 (pple1valorea-ă acum mai mult dec&t dublul P!8>ului 9om&niei.

O conclu-ie prudentă ar fi că o ţară are nevoie săgenere-e schimbări

tehnologice endogene pentru a susţine cre/terea pe termen lung.(cest lucru nseamnă că are nevoie de c&t mai mul)i oameni

care pot să g&ndească1 să producă /i să implemente-einovaţiile care permit obţinerea acestei cre/teri. 9om&nia aie/it din regimul comunist cu o populaţie foarte bine educată /icu o rată foarte scă-ută de analfabetism1 nsă nu a reu/it săatingă ncă nivelul de de-voltare care ar fi de a"teptat de la oţară cu un capital uman at&t de valoros. (cesta este contextulpre-entului raport "i al viitoarelor politici elaborate pentrupromovarea unei cre"teri sustenabile "i ba-ate pe inclu-iune aţării.

3 economie este suma oamenilor din careeste formată K a tuturor oamenilor$ducaţia primară este o condiţie absolut necesarăpentru o de-voltaresustenabilă1 nsă nu /i pentru generarea de schimbăritehnologice endogene. Oţară cu o populaţie educată va fi1 de obicei1 mai productivă dec&tuna cu niveluri mai reduse de educaţie1 nsă nu va fi n modinevitabil un centru de progres tehnologic. =aptul că o ţară aremai mul)i absolven)i de studii superioare "i mai multe centre decercetare nu nseamnă neapărat că vor exista mai multe inovaţii.

$ste realmente imposibil de anticipat n acest moment carepersoană dintr> un grup anume va genera inovaţiile necesare

menţinerii cre/teriproductivitate. +e/tim1 nsă1 este faprobabilitatea inovămai mare atunci c&mulţi oameni au aoportunităţi – adică1o societate estdeschisă1 cu probabilitatea ca mosale creative să prodimpact de amploamai ridicată. $xismulte condiţii care ba-a creativităţproductivităţii1 iar vor fi discutate n mai t&r-iu. Botu"

important de reţinubun nceput că nusoluţii care să re-olvproblemele. Procesinovare nu este u!novaţiile sunt anomalii1 eveimprobabile care la o schimbare


53/462

+u toate că factorii de deci-ie ar putea căuta să stimule-ecreativitatea oamenilor1 exper)ii nu "tiu cu exactitate ce

anume i face pe oameni mai creativi.

$duca)ia primară este o condi)ie fundamentală pentru ode-voltare durabilă1 dar nu "i pentru generarea de

schimbări tehnologice endogene.

Procesul inova)iei nu este unul lin – inova)iile sunt1 deobicei1 anomalii.


54/462

bruscă n modul de reali-are a lucrurilor. (/a cum Cassim Balebdescrie n cartea:8lacF Ian; ?.ebăda nea"ră81 inovaţiile care au schimbat lumeaau fost evenimente nea/teptate1 surprin-ătoare1 pe care pu)inioameni le>ar fi putut anticipa. %e fapt1 cre/terea economică peransamblu nu este un proces uniform ?cu toate că poate păreaa/a atunci c&nd este repre-entată graKc@1 ci mai degrabă ocolecţie de evenimente disparate care mping o economie cătreprogres. +u c&t există mai multe asemenea evenimente cărora oeconomie le generea-ă1 cu at&t economia respectivă va fi maiputernică /i mai dinamică.

Pe scurt1 economia este suma persoanelor care o constituie /ia ideilor pe care acestea le generea-ă. Pentru a stimula ocre/tere economică sustenabilă1 este important să se cree-econdiţiile care dau tuturor posibilitatea de a căuta să fie maicreativi /i mai productivi.


55/462

Rolul locurilor de muncăinovatoare în stimularea creterii

în !oua "conomieec)iunea precedentă a arătat că progresul tehnologic endogen1sau1 mai exact1 inova)ia1 este principalul motor al cre"teriieconomice de durată. ( sus)inut1 de asemenea1 că fiecarepersoană are poten)ialul de a inova1 "i că ar trebui

ncuraată să atingă acest poten)ial. 9ealitatea ne arată1 nsă1 cănumai un număr mic1 dar n cre"tere1 de oameni1 inovea-ă cuadevărat. ("a cum o va arăta capitolul urm