Ora ul Miercurea Sibiului Județul · PDF filetip de activitate, ... Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative

Propunere de modalitate de aplicare a unor

instrumente de

Politică Urbană Integrată

în administrația locală din

Orașul Miercurea Sibiului

Județul Sibiu

”Platformă pentru dezvoltare urbană durabilă și integrată” – Etapa de formare aprofundată

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Dezvoltarea Capacității

Administrative 2007-2013

UNIUNEA EUROPEANĂ Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEI Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice

Instrumente Structurale 2007-2013

Propunere de modalitate de aplicare a unor instrumente de

Politică Urbană Integrată în administrația locală din

Orașul Miercurea Sibiului, județul Sibiu




2

Acest raport corespunde proiectului ”Platformă pentru dezvoltare urbană durabilă și integrată” din

cadrul programului de instruire, componenta aprofundată dedicată unui număr de 30 de funcționari

publici și personal contractual din direcțiile de urbanism și direcțiile responsabile cu elaborarea de

strategii și politici locale din cadrul administrației locale a orașelor sub 50.000 locuitori, din cadrul

consiliilor județene, a prefecturilor și din cadrul autorităților administrației publice locale ale

comunelor aflate în zona de influență/polarizare a orașelor cu populația sub 50.000 de locuitori pe

tematica dezvoltării de politici urbane integrate. Beneficiarul proiectului este Ministerul Dezvoltării

Regionale și Administrației Publice, proiectul fiind cofinanțat din Fondul Social European prin

Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative 2007-20213.







3



orașul Miercurea Sibiului, județul Sibiu

- ghid orientativ -

Elaborator: MOȚCANU-DUMITRESCU MIHAI-ALEXANDRU sub îndrumarea echipei de experți a Oppidum Studio SRL,

coordonată de Dragoș Horia Buhociu







4

Prefață – Argument

Fenomenul de dezvoltare urbană este un proces care trebuie gândit din perspectiva viitorului

și al oportunităților pe care aceasta le poate oferi. Dezvoltarea urbană poate fi gestionată prin

intermediul unor documente de planificare, printre care menționăm politica urbană integrată.

În cadrul elaborării unei politici urbane integrate, accentul se pune pe o abordare vizionară

care să întrunească dimensiunile spațiale, economice, culturale, sociale, de mediu, de transport

etc. ale localității în discuție.

Un aspect deosebit de important în crearea unui document de politică urbană integrată este

specificitatea problemelor localității. Localitățile nu se pot dezvolta toate în aceeași măsură, în

mod liniar, dar asigurarea unui echilibru minim în dezvoltare și urmărirea constantă a unei

viziuni sunt aspecte importante în formularea cadrului integrat al unei planificări urbane de

succes.

Prin acest proiect dorim să oferim un ghid orientativ pentru participanții la etapa aprofundată

a proiectului ”Platformă pentru dezvoltare urbană durabilă și integrată” despre demersul

activităților premergătoare unei politici urbane integrate, despre cum se inițiază și cum se

elaborează un model de politică urbană integrată și totodată care sunt pașii prin care se poate

implementa, monitoriza și evalua o astfel de politică.

De asemenea, scopul acestui ghid orientativ este de a perfecționa participanții privind aplicarea

instrumentelor de politică urbană integrată în cadrul administrației din care provin și de a

concretiza astfel un model de urmat pentru viitor în dezvoltarea integrată a localității de

proveniență.

Scopul final al unei politici urbane integrate este de a asigura suport pentru elaborarea de

documente strategice, cum sunt strategiile de dezvoltare la nivel local.

Ghidul prezintă toate elementele necesare pentru ghidarea elaborării efective, în cadrul

aparatului tehnic al administrației publice locale sau în cooperare cu un colectiv de specialiști,

a unui astfel de document nu doar la nivel teoretic, ci și prin exemplificarea fiecărei etape

particularizată pe localitatea de proveniență.







5

Cuprins

Metodologie tehnică a atelierului de lucru din cadrul etapei p.7 aprofundate a proiectului ”Platformă pentru dezvoltare urbană durabilă și integrată”

1.Contextul actual al orașului Miercurea Sibiului p.9

2. Contextul local al politicii urbane integrate a orașului Miercurea Sibiului p.10 2.1. Activități premergătoare și activități instituționale p.10 2.2. Inițierea demersului de planificare integrată a orașului Miercurea Sibiului p.10

3. Elaborarea politicii urbane integrate p.11

3.1. Analize supra-locale (regiune, județ) p.11

3.1.1. Analiza integrată puncte tari/ puncte slabe pe regiunea Centru p.11

3.1.2. Analiza integrată puncte tari/ puncte slabe pe județul Sibiu p.13

3.2. Audit spațial pentru orașul Miercurea Sibiului p.15

3.2.1. Analiza integrată puncte tari/ puncte slabe pe orașul Miercurea Sibiului p.15

3.2.2. Diagnostic integrat, pentru orașul Miercurea Sibiului p.17

3.3. Viziune și obiective pentru orașul Miercurea Sibiului p.18

3.3.1. Elaborarea viziunii pentru orașul Miercurea Sibiului p.21

3.3.2. Elaborarea obiectivelor în sistem SMART pentru orașul Miercurea Sibiului p.21

3.4. Măsuri de implementare prin proiecte (plan de acțiune) p.28

3.4.1. Prezentarea structurii instrumentelor cheie de finanțare din fonduri europene p.29

3.4.2. Identificarea de posibilități de finanțare p.32

3.5. Monitorizarea și evaluarea p.33

4. Concluzii p.34







6

Metodologie tehnică a atelierului de lucru din cadrul Etapei Aprofundate a proiectului ”Platformă pentru dezvoltare urbană durabilă și integrată”

Structura generală a propunerii

Se recunoaște importanța aplicării practice a elementelor prezentate de-a lungul etapei de formare aprofundată, prin alocarea a 7 zile (56 de ore) din cele 21 de zile în total pentru elaborarea Propunerii de modalitate de aplicare a unor instrumente de politică urbană integrată în administrația locală, astfel:

- 48 de ore de lucru efectiv la proiect - etapizat pe cele 4 module,

- 8 ore pentru prezentarea finală în fața participanților a tuturor proiectelor (urmată de întrebări și răspunsuri).

Propunerea de modalitate de aplicare a unor instrumente de politică urbană integrată se referă la elaborarea unui document strategic integrat de nivel local de tip politică urbană integrată. Având în vedere valoarea adăugată pentru orașul Miercurea Sibiului, județul Sibiu a rezultatului practic obținut, propunerea de modalitate de aplicare a unor instrumente de politică urbană integrată este defalcată pe următoarele 4 componente:

1. Analize supra-locale (regiune, județ) - 12 ore (de-a lungul Modulului 1) 2. Audit/ analiză și diagnostic - 12 ore (de-a lungul Modulului 2) 3. Viziune și obiective - 12 ore (de-a lungul Modulului 3) 4. Plan de implementare - 12 ore (de-a lungul Modulului 4)

În ceea ce privește conținutul, Propunerea de modalitate de aplicare a unor instrumente de politică urbană integrată în administrația locală din orașul Miercurea Sibiului, județul Sibiu pornește de la definirea unei politici urbane integrate.

Conform Ghidului privind dezvoltarea și implementarea de politici urbane integrate (material realizat anterior în cadrul proiectului Platformă pentru dezvoltare urbană durabilă și integrată), politica urbană integrată: „este văzută ca un document de planificare strategică la nivelul orașelor cu populația stabilă sub 50.000 de locuitori, adică o strategie integrată de dezvoltare a orașului, care combină elemente precum: coordonarea intersectorială a acțiunilor strategice, concentrarea intervențiilor pe zone cheie de la nivelul orașului, creșterea responsabilității actorilor urbani, dezvoltarea de parteneriate orizontale puternice, implicarea populației în procesul de planificare, implementarea și monitorizarea acțiunilor strategice.”

Modul de lucru

Având în vedere ponderea importantă (12 ore în fiecare Modul, total 48 de ore) pe care o are partea de lucru îndrumat de experți pentru realizarea Propunerii de modalitate de aplicare a unor instrumente de politică urbană integrată în administrația locală, este necesară explicitarea unei zile-tip dedicate acestui tip de activitate, astfel:

- prezentarea de către expert a temelor de lucru specifice modulului, pe tematici diverse (mediu, transporturi, social, …)

120 minute

- organizarea de echipe de lucru de 4-5 participanți (este posibil ca echipele să fie corespunzătoare regiunilor de dezvoltare, sau să fie

30 minute







7

bazate pe competența profesională)

- lucru în comun sub îndrumarea expertului, pentru formarea unui material brut

180 minute

- prezentarea rezultatelor de către fiecare participant 120 minute - concluzii formulate de către expert 30 minute

În continuarea acestei activități de la finalul fiecărui modul, în prima zi a modulului următor, se continuă de către expert, împreună cu participanții, rezultatele deja obținute, astfel:

- redactarea de către fiecare participant a concluziilor etapei, în documentul draft pus la dispoziție de organizatori, sub îndrumarea experților

30 minute

- prezentarea de către expert a temelor de lucru 30 minute

- lucru în comun sub îndrumarea expertului, pentru formarea unui material brut

120 minute

- prezentarea rezultatelor de către fiecare participant 30 minute - concluzii formulate de către expert 30 minute

Susținerea Propunerii de modalitate de aplicare a unor instrumente de politică urbană integrată în administrația locală a avut loc în ultima zi a Modulului 4, după parcurgerea etapelor descrise mai sus.

În funcție de experiența profesională (în serviciul/ departamentul/ direcția în care își desfășoară activitatea), s-a elaborat un proiect care demonstrează înțelegerea mecanismelor de planificare strategică la nivel urban, prin aplicarea lor practică în localitatea de proveniența - orașul Miercurea Sibiului, județul Sibiu În mod practic, s-a lucrat astfel:

1. Participanții sunt grupați în echipe, după criterii diverse (zone geografice similare/ competențe complementare/ rang al UAT din care provin/ …).

2. Aceste echipe nu sunt fixe, ci se schimba de-a lungul etapei de formare aprofundată, pentru a asigura varietatea necesară din punct de vedere pedagogic.

3. Echipele formate (de principiu 4 echipe) primesc coli de flipchart pe care vor lucra efectiv, în intervalele desemnate pentru acest lucru.

4. Se preferă lucrul pe formate mari de hârtie (coli de flipchart), care prin natura lor oferă posibilitatea de interacțiune sporită a participanților și expunere maximă (sunt vizibile din toată sala).

5. La finalul fiecărui modul, experții preiau colile de flipchart de la participanți și re-scriu informațiile deja elaborate, prin redactare pe calculator, într-o formă grafică unitară.

6. Astfel, fiecare participant are un dosar electronic cu rezultatele obținute, în care se adaugă permanent informații noi, pe măsură ce înaintează proiectul.

7. Documentele finale rezultate sunt discutate pe rând cu fiecare participant, pentru a media eventuale inadvertențe.

8. La sfârșitul ultimului modul, documentele finale rezultate sunt prezentate sumar în fața tuturor participanților, iar fiecare prezentare este urmată de o discuție de grup.







8

1. Contextul actual al orașului Miercurea Sibiului, județul Sibiu

Fig. 1 – Orașul Miercurea Sibiului; Sursa: www.cjsibiu.ro/tara-secaselor/miercurea-sibiului/

Prezentare generală

”Orașul Miercurea Sibiului are în componența sa teritorial administrativă localitățile: Miercurea, Apoldu de Sus, Dobârca.”1

Așezarea

”Orașul este situat în sudul Transilvaniei la extremitatea vestică județului Sibiu, la jumătatea distanței dintre Sibiu și Alba Iulia (aproximativ 35 km de fiecare dintre cele doua municipii reședința de județ) și la 21 km de Municipiul Sebeș, pe D.N.1

Vecinii săi sunt:

- la nord, satele Boz, Drașov și Cunta din județul Alba;

- la vest, satele Câlnic, Reciu, Gârbova-jud Alba;

- la sud, comunele Poiana, Tilișca si Jina-jud Sibiu;

- la est, satul Aciliu si comuna Apoldu de Jos-jud Sibiu.

Întreg teritoriul orașului în suprafață de 8172 ha din care intravilan 343 ha face parte din bazinul hidrografic al râului Secașul Mare, care izvorăște din Zona Ludoș, afluent al râului Sebeș. La sud, localitățile Dobârca si Apoldu de Sus se află în proximitatea Mărginimii Sibiului”.2

1 http://www.miercureasibiului.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=66&Itemid=105 2 http://www.miercureasibiului.ro/







9

2. Contextul local al politicii urbane integrate a orașului Miercurea

Sibiului, județul Sibiu

2.1. Activități premergătoare și aranjamente instituționale

În vederea inițierii unui demers de politici urbane se vor avea în vedere următoarele activități

premergătoare:

1. Prezentarea ideii / intenției către factori decizionali (Primar, Consiliul Local) în cadrul căreia se vor: - identifica beneficiile realizării unui astfel de document de politici urbane integrate.

Beneficiile realizării unui document integrat în orașul Miercurea Sibiului sunt acelea că:

- Poate servi ca bază pentru fundamentarea noului Plan Urbanistic General; - Instituția are nevoie de un plan integrat care sa pună laolaltă activitățile mai multor

departamente; - Poate fi folosit drept material util pentru administrația locală și pentru potențialii investitori în

contextul dezvoltării viitoare a orașului; - Oferă posibilitatea implicării comunității în deciziile luate privind dezvoltarea orașului; - Prezintă o imagine de ansamblu a potențialului local și al posibilității exploatării sale; - Oportunitatea formulării unor repere strategice relevante pentru obiectivele și programele

operaționale 2014-2020 (atragere de fonduri, proiecte sociale integrate, etc.)

Situația actuală a documentelor de bază ale orașului Miercurea Sibiului:

UAT-ul de proveniență Situația actuală

Plan Urbanistic General Alte documente relevante (Strategii,

Proiecte Relaționate etc.)


Contractare servicii de actualizare Plan Urbanistic General

(licitație în curs de desfășurare)

Strategie de Dezvoltare Locală 2011

2.2. Inițierea demersului de planificare integrată a orașul Miercurea Sibiului, județul

Sibiu

Acest corp de acțiuni presupune stabilirea structurilor funcționale cu rol în stabilirea demersului de planificare. La nivelul orașului Miercurea Sibiului, județul Sibiu, structura responsabilă va fi alcătuită din: (Exemplu: departament sau direcția locală, reprezentanți județeni, reprezentanți mediul de afaceri)

UAT Responsabilitate Structura responsabilă Departament de proveniență


Primar

Serviciul urbanism Reprezentant Consiliu județean Sibiu

Secretar UAT

Departamentul de urbanism

si amenajarea teritoriului







10

Administrator

public

De asemenea, tot în această etapă se vor identifica factorii interesați și modalitatea de lucru cu

partenerii. Pentru sprijinirea demersului de planificare se vor avea în vedere surse de informații ca:

ANAF, INS, Registrul Comerțului, registrul APIA.

3. Elaborarea unei politici urbane integrate

3.1. Analize supra-locale (nivel regional și nivel județean)

3.1.1. Analiza integrată puncte tari/ puncte slabe pe regiune

SCOPUL ESTE: Cunoașterea caracteristicilor regiunii de dezvoltare Centru, pentru încadrarea spațială a dezvoltării la nivel macro-teritorial

Fig. 2 – Încadrare la nivel național a regiunii Centru; Sursa: http://www.posmediu.ro/sibiu

Domeniile analizei sunt: - Cadrul natural (relief, risc natural,...) - Rețeaua de localități (număr orașe, repartizare in teritoriu, …) - Conectivitate (nivel UE, nivel național) - Economie (clasare după PIB, tendințe, …) - Populație (număr, grupe de vârsta, șomaj, … )







11

NUME REGIUNE Centru

PUNCTE TARI (minim 3 pe fiecare domeniu sectorial)

PUNCTE SLABE (minim 3 pe fiecare domeniu sectorial)

Cadrul natural (relief, risc natural, …)

-Forme variate de relief; -Rețeaua hidrografică; -Prezența variată a resurselor naturale; -Potențial hidroenergetic și potențial forestier; -Ape minerale.

-Zone greu accesibile (zona montană ocupa 47% din suprafața regiunii; -Relieful montan impune restricții în dezvoltarea teritorială, socială și economică; -Stare ecologică proastă a peste 50% din corpurile de apă.

Rețeaua de localități (număr orașe, repartizare in teritoriu, …)

-Rețea bine ierarhizată; -Principalul triunghi de echilibru la nivel național (Cluj-Brașov-Sibiu) -Rețea de localități urbane echilibrată (20 municipii, 37 de orașe, 357 comune)

-Accentuarea disparităților între centrele urbane mari și orașele mici și mijlocii.

Conectivitate (nivel UE, nivel național)

-Conexiuni cu 6 din cele 7 regiuni de dezvoltare (conectivitate intra-regională ridicată – 10714 km de rețea de drumuri) ; -Sectoare de drum care fac parte din rețeaua europeana (autostradă) ; -Dezvoltarea transportului inter-modal; -Coridorul 4-PAN european.

-Existența unor zone izolate din punct de vedere al transportului feroviar; -Supra-solicitarea drumurilor europene, naționale și degradarea lor; -Nefinalizarea aeroportului din Brașov (pol de creștere național).

Economie (clasare după PIB, tendințe, …)

-Resursele naturale diverse ce includ rezerve de gaze naturale, sare, minereuri neferoase, izvoare de ape minerale; -Pondere ridicată a terenurilor agricole (56%); -Pondere ridicată a industriei în formarea PIB; -Locul al 2-lea la investiții străine după regiunea București-Ilfov .

-Existența zonelor defavorizate (5 zone) -Existența ariilor profund dezavantajate (2 arii)

Populație (număr, grupe de vârsta, șomaj, … )

-Creștere continua a populației din 1930-2002. -Diversitate etnică, lingvistică și religioasă; -Model de conviețuire și colaborare etnică; -Așezări cu un puternic ”caracter german”.

-Declin demografic generat de migrație (300,000 plecați cu vârste între 20-44 ani) ; -Spor natural negativ -0,9 în 2011.







12

Alte domenii ? Turism -Diversitatea formelor de turism; -Parcuri naționale și naturale, stațiuni de iarnă; -Orașe cu patrimoniu cultural complex (Alba-Iulia, Sibiu, Brașov, Sighișoara, Tg. Mureș).

Turism -Zona rurală slab promovată la nivel internațional; -Degradarea fondului construit valoros.

3.1.2. Analiza integrată puncte tari/ puncte slabe pe județul Sibiu

SCOPUL ESTE: Cunoașterea caracteristicilor județului Sibiu pentru încadrarea spațială a dezvoltării la nivel mediu-teritorial

Fig. 3 – Încadrarea județului Sibiu la nivel național; Sursa: https://en.wikipedia.org.

Domeniile analizei sunt: - Cadrul natural (relief, risc natural, …) - Rețeaua de localități (număr orașe, repartizare in teritoriu, …) - Conectivitate (nivel național, nivel regional) - Economie (clasare după PIB, tendințe, …)







13

- Populație (număr, grupe de vârsta, șomaj, … ) - Capacitate administrativă (amenajarea teritoriului/ dezvoltare spațială)

NUME JUDET Sibiu




-Teritoriu județean specific cu resurse naturale numeroase; -Potențial turistic și de dezvoltare zootehnică; -Terenuri forestiere și agricole, 12 rezervații naturale.

-Control precar in domeniul terenurilor agricole; -Resurse neexploatabile datorită numeroaselor situri protejate; -Soluri degradate (Mediaș-Copșa Mică).

Rețeaua de localități (număr orașe, repartizare in teritoriu, …)

-Șist urban echilibrat teritorial; -Distribuția bună în teritoriu a sistemelor urbane; -Raport optim între urban și rural.

-O mai bună relaționare pe același palier (relații dificile între orașele de rang 3 și 4) ; -Rol teritorial redus al localităților.

Conectivitate (nivel național, nivel regional)

-Poziționarea pe principalele trasee (DN1 și DN7 ) ; - Transfăgărășan si Trans-Alpina.

-Slabă relaționare pe direcția est și sud; -Ritm redus al dezvoltării autostrăzilor.


-Profil economic diversificat și specializat; -Clustere economice funcționale (silvic, turism, creșterea animalelor) ; -Predominată a IMM si Micro întreprinderi (90%); -PIB mai mare decât media pe țară).

-Există predominanța navetismului (migrația internă a forței de muncă).


-Forța de muncă bine pregătită; -Cea mai mică rată a șomajului la nivel național; -Județ multi-cultural; -Centru universitar mare (33 de centre de cercetare).

-Nivel redus de integrare a grupelor vulnerabile; -Distribuție inegală a populației

Capacitate administrativă (amenajarea teritoriului/ dezvoltare spațială)

-Un aparat administrativ eficient (coordonare bună de la nivel județean).

-Centralizare a sistemului; -Transparența decizională.

Alte domenii ? -Turism: potențial ridicat (zona montană, podiș, văile) Ansambluri arhitectural urbane Sibiu și Mediaș -Biserici fortificate.

-Accesibilitatea la serviciile și zonele turistice.







14

3.2. Audit spațial pentru orașul Miercurea Sibiului

3.2.1. Analiza integrată puncte tari/ puncte slabe pe localitatea Miercurea Sibiului

SCOPUL ESTE: Cunoașterea caracteristicilor localității Miercurea Sibiului, pentru încadrarea spațială a dezvoltării la nivel de UAT

Fig. 4 – Încadrarea orașului Miercurea Sibiului la nivel județean; Sursa:

https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/8/81/Miercurea_Sibiului_jud_Sibiu.png

Domeniile analizei sunt:

- Cadrul natural (relief, risc natural, …) - Conectivitate (nivel regional, nivel județean) - Economie (clasare după PIB, tendințe, …) - Populație (număr, grupe de vârsta, șomaj, … ) - Acces la servicii publice (sănătate, educație, …) - Capacitate administrativă (urbanism/ dezvoltare urbana)







15

NUME LOCALITATE Miercurea Sibiului




-Diversitatea reliefului (peisaj deosebit) ; -Resurse importante de ape termale de o calitate ridicată; -Fond forestier extins (16.3%) (esențe valoroase) ; -Înălțimi reduse în zona interfluviilor facilitează accesul spre localitățile componente.

-Peste 50% din suprafețele agricole sunt neutilizate; -Potențialul balnear (cu ape sărate) nevalorificat; -Apariția unor valuri de frig din cauza inversiunilor termice de la poalele munților Cândrel.

Conectivitate (nivel regional, nivel județean)

-DN 1/DN 7 (modernizat)-Sibiu-Sebeș-Alba Iulia; -Autostrada A1-Tronsonul Sibiu-Deva; -Calea ferată Sibiu-Vințu de Sus.

-Nu există ieșire/intrare în relația cu autostrada A1; -Drumuri de legătură cu localitățile componente (nemodernizate).


-Dezvoltarea recentă a unei zone industriale în partea de Sud-Estică a localității; -Terenuri agricole fertile; -Potențial turistic natural ridicat și diversificat; -Potențialul turistic antropic ridicat –obiective religioase, tradiții, obiceiuri (peisaj cultural divers.

-Număr redus al fermelor cu mai multe specializări; -Productivitate agricolă redusă; -Nevalorificarea resurselor turistice naturale și culturale existente; -Afectarea patrimoniului prin degradare și neamenajare.


-Populația feminină o depășește pe cea masculină (50.2% feminin) ; -Populația tânără reprezintă 26.6% din populația totală; -Stabilitate a evoluției populației.

-Îmbătrânire accentuată; -Migrarea puternică a forței de muncă; -Reducerea semnificativă a potențialului demografic și a resurselor de forță de muncă.

Acces la servicii publice (sănătate, educație, …)

-3 instituții de învățământ moderne; -Școală generală de tradiție la Apoldu de Sus; -Bază sportivă modernă; -Existența unui proiect pentru înființarea unui centru de seniori.

-Nu există spital; -Deficit de dotări și servicii în cadrul localităților componente; -Nu există rețea de apă și canalizare.

Capacitate administrativa (urbanism/ dezvoltare urbană)

-Servicii specializate în cadrul primăriei (urbanism din 2014) ;

-Nu au fost accesate fonduri europene;







16

-Cooperarea la nivel instituțional local ; -GAL.

-Slaba pregătire a personalului angajat în cadrul primăriei

Alte domenii ? -Există 3 localități componente -Proximitatea municipiilor Sebeș și Săliște; -Loc important în cultura zonei mărginimii Sibiului.

-Nu există o structură de tip rețea de localități.

3.2.2. Diagnostic integrat, pentru localitatea Miercurea Sibiului

SCOPUL ESTE: Începerea procesului de reflecție a participanților asupra posibilităților de dezvoltare spațială, prin asumarea unei poziții față de starea de fapt localității Miercurea Sibiului

Pentru elaborarea diagnosticului s-au luat în considerare domeniile analizei și anume:

- Cadrul natural (relief, risc natural, …) - Conectivitate (nivel regional, nivel județean) - Economie (clasare după PIB, tendințe, …) - Populație (număr, grupe de vârsta, șomaj, … ) - Acces la servicii publice (sănătate, educație, …) - Capacitate administrativă (urbanism/ dezvoltare urbana)

Diagnostic integrat

Orașul Miercurea Sibiului se confruntă cu o slabă dezvoltare economică din cauza nevalorificării resurselor naturale și culturale existente.

Prezența căilor de comunicație importante la nivel național, regional, și județean, respectiv Autostrada A1, DN1/7, și calea ferată, asigură o bună conectivitate a orașului, accesibilitate nevalorificată la nivelul dezvoltării de parteneriate intra și inter-județene.

Problema dezvoltării economice este strâns legată de ritmul lent de dezvoltare al rețelelor de apă și canalizare, de blocarea dezvoltării turismului și al activități conexe prin lipsa de promovare și de izolarea teritoriului administrativ datorită eficienței scăzute a telecomunicațiilor și accesului la internet.

În lipsa unor investiții importante la nivel local, se va accentua procesul de degradare al patrimoniului turistic natural și cultural și vor crește disparitățile economice și sociale în cadrul teritoriului administrativ al orașului.







17

3.3. Viziune și obiective pentru orașul Miercurea Sibiului

SCOPUL ESTE: Propunerea unui cadru conceptual în care localitatea se poate dezvolta în viitor, la nivel schematic, exprimat prin ținte de atins

Se iau în considerare 4 piloni de acțiune (prin care se justifică obiectivele integrate)

Oraș competitiv

Forță de muncă

Transport

Investiții

Oraș coeziv

Locuire

Acces la servicii

Oraș durabil

Echipare tehnico-edilitară

Gropi de gunoi

Riscuri

Suprafața de spații verzi

Oraș eficient guvernat

Documentații de urbanism

Interfață cu cetățenii







18

Conform celor 4 piloni de acțiune s-a realizat o analiză și o estimare privind indicatorii de

dezvoltare teritorială ai orașului Miercurea Sibiului:

Localitate: MIERCUREA SIBIULUI

Piloni de dezvoltare teritorială

Denumire indicator Valoare

prezentă 2015

Estimare

2020 (+ sau - ), in

procente

Estimare

2035 (+ sau - ), in

procente

Co

ezi

un

e t

erit

ori

ală

1.1. Volumul populației 4039 +12% -9%

1.2. Suprafața locuibilă/ locuitor

1.3. Personal medical la 1.000 de locuitori 2 medici +50%

+25%

1.4. Nr. locuințe finalizate in ultimii 3 ani (sociale, ANL, case pentru tineri) 12 +5%

+5%

1.5. Nr. solicitări de locuințe/ an 25 +10% -4%

1.6. Cheltuieli cu servicii sociale in bugetul local

0,01% din buget

1.7. Accesibilitate rutiera (acces autostrada 100%, DE 80%, DN 60%, DJ 40%, DC 20%) 80% 100%

100%

1.8. Accesibilitate feroviara (nod feroviar 100%, cap de magistrala 80%, gara 60%, halta 40%) 60%

Co

mp

etit

ivit

ate

2.1. Nr. agenți economici raportat la volumul populației stabile (%)

15 AG.ECO. +5%

+5%

2.2. Populația ocupată cu statut de salariat din populația totală (%) 14% +10%

+5%

2.3. PIB/ locuitor SAU Venitul mediu al populației 560 lei

2.4. Rata șomajului 5% +1%

+2%

2.5. Volumul mediu al veniturilor proprii încasate la nivel local 750mii lei +5%

+15%

2.6. Mărimea medie a exploatațiilor agricole (ha) 15HA +5%

+5%







19

Localitate: MIERCUREA SIBIULUI

Piloni de dezvoltare teritorială

Denumire indicator Valoare

prezentă 2015

Estimare

2020 (+ sau - ), in

procente

Estimare

2035 (+ sau - ), in

procente

De

zvo

ltar

e d

ura

bilă

3.1. Gospodării racordate la apă potabilă din total (%) 0 +65%

+13%

3.2. Gospodării racordate la canalizare din total (%) 0 +65%

+13%

3.3. Gospodării racordate la sistemul de distribuție a gazului natural din total (%) 70% +15%

+25%

3.4. Gospodării cu acces la sistem de colectare deșeuri din total (%) 95% +3%

+5%

3.5. Ponderea suprafețelor împădurite (%) 14% +24%

+35%

3.6. Pondere gospodarii încadrate in sistemul de reciclare a deșeurilor (%) 90% +3%

+5%

Cap

acit

ate

ad

min

istr

ativ

ă

4.1. Procent din personal care a participat la cel puțin 1 curs de formare profesionala în ultimii 3 ani (%) 98% +1%

+2%

4.2. Situație actualizare PUG (%) 25% : Bugetare si contractare PUG 50% : PUG in lucru, consultarea publicului in desfășurare 75% : PUG in avizare 100% : PUG aprobat prin HCL in ultimii 3 ani

25% +50%

4.3. Raport între proiecte propuse prin SDL și proiecte realizate (%) 0% +55%

+45%

4.4. Nr. forme de cooperare/ parteneriat (ADI/ GAL)

3 ADI / 1 GAL

4.5. AC eliberate in 30 de zile din nr. total de AC (%) 100%

4.6. Valoarea deficitului/ excedentului execuției bugetului local

EXCEDENT 2 MIL. LEI +

+

4.7. Gradul de îndatorare a localității (%) 0%







20

3.3.1. Elaborarea viziunii pentru orașul Miercurea Sibiului

Viziunea 2035 Miercurea Sibiului este un oraș capabil să atragă investitori, să

crească accesibilitatea, să ofere un cadru partenerial, fiind complet integrat în rețeaua culturală județeană.

3.3.2. Elaborarea obiectivelor în sistem SMART pentru orașul Miercurea Sibiului

SCOPUL ESTE: Propunerea unui cadru conceptual în care localitatea se poate dezvolta în viitor, la nivel schematic, exprimat prin ținte de atins

Realizarea, folosind ca instrument de direcționare RFSC, idei de obiective care pot fi adaptate la contextul local.

Obiective pentru atingerea viziunii:

OB.1 - Asigurarea accesului tuturor locuitorilor la servicii;

OB.2 - Susținerea dezvoltării unităților agricole de mici dimensiuni;

OB.3 - Construirea unui sistem de formare profesională inițială și continuă;

OB.4 - Dezvoltarea turismului și promovarea produselor locale;

OB.5 - Repertorierea, reabilitarea și conservarea obiectivelor culturale din orașul Miercurea

Sibiului;

OBIECTIVUL 1 - Asigurarea accesului tuturor locuitorilor la servicii;

(RCCI) Rețeaua Centrelor Comunitare Integrate - Miercurea + Dobîrca +Apoldu de Sus

Miercurea Sibiului – achiziție și ficționalizare fostul sediu și grădiniței cu program prelungit

(centrul localității, acces direct din DN7).

Dobîrca – reabilitare și refuncționalizare fosta moară din centrul satului și transformarea într-

un centru de consiliere profesională – ”Împreună pentru un viitor sigur”.

Dezvoltarea Centrului de Informare, consiliere și mediere profesională, ”Împreună pentru un







21

viitor sigur”, pentru a răspunde nevoilor de (re)inserție profesională a mai multor grupuri țintă

(tinerii care părăsesc sistemul de protecție a copilului și copii reintegrați în familie, persoane

fără adăpost, victime ale violenței domestice și a traficului de persoane, persoane cu dizabilități,

persoane cu tulburări psihice și boli cronice).

Apoldu de Sus – fostul sediu al CAP (acces direct din DN7)

Centrele comunitare integrate fac parte din categoria serviciilor sociale cu caracter primar,

având drept scop prevenirea sau limitarea unor situații de dificultate ori vulnerabilitate, care

pot duce la marginalizare sau excluziune socială. Grupul țintă al acestor centre este constituit

din copii, familii, persoane singure, cât și de întreaga comunitate, scopul urmărit fiind furnizarea

unor servicii integrate categoriilor dezavantajate, în locații din proximitatea acestora.

(CMM) Centrul Medical Miercurea – reabilitarea clădirii fostului spital (parteneriat public-

primăria, consistoriul bisericii evanghelice – privat – proprietarul clădirii, Băile Miercurea).

Optimizarea serviciilor socio-medicale pentru cetățenii vulnerabili, pentru populația asistată

social și pentru toate persoanele asigurate prin sistemul de asigurări sociale de sănătate din

orașul Miercurea Sibiului.

Furnizarea de servicii medicale corespunzătoare nevoilor evaluate ale persoanelor

marginalizate sau vulnerabile, cu sau fără handicap, precum și a persoanelor neasigurate dar

cu venituri care nu-i fac eligibili pentru asistență socială și nu în ultimul rând pentru persoanele

asigurate pentru recuperarea funcțională dar și pentru integrarea lor medico/ socială;

Nu în ultimul rând activitățile de informare a populației referitoare la prevenția medicală prin

campanii mediatice și prin intermediul unor mediatori sanitari vor avea un impact major în

schimbarea comportamentelor copiilor și adulților cu îmbunătățirea stării de sănătate și

creșterea serviciilor de prevenție în detrimentul celor de recuperare.

Asocierea cu o fundație care va gestiona serviciile medicale prin intermediul unui furnizor de

servicii medicale aflat în relații contractuale cu Casa de Asigurări de Sănătate și care beneficiază

de acreditarea instituțiilor recunoscute precum și de acreditarea RENAR recunoscută

internațional va asigura furnizarea unor servicii medicale la cele mai înalte standarde precum

și un control al instituțiilor abilitate.







22

Schema 1; Sursă: prelucrare proprie







23

OBIECTIVUL 2 - Susținerea dezvoltării unităților agricole de mici dimensiuni;

(MVM) Mărul Verde Miercurea – Înființarea unei fabrici de procesare a legumelor și fructelor în

satul Dobîrca, care să sprijine în acest mod micii producători din zonă

Agricultura pentru și în comunitate - Investiții în procesarea produselor agricole la nivel de

fermă, precum și investiții în vederea comercializării (precum magazinele la poarta fermei sau

rulotele alimentare prin care vor fi comercializate exclusiv propriile produse agricole);

investițiile de procesare la nivelul fermei vor fi realizate doar împreună cu investițiile în

modernizarea/ dezvoltarea fermei (considerate ca fiind proiecte ce vizează un lanț alimentar

integrat și adăugarea de plus valoare la nivel de fermă).








24

OBIECTIVUL 3 - Construirea unui sistem de formare profesională inițială și continuă;

Școala Vieții – Dezvoltarea unei rețele de centre comunitare de învățare permanentă –

reabilitarea și refuncționalizarea clădirilor aflate în proprietatea privată a primăriei din

Miercurea, Dobîrca și Apoldu de Sus.


Conform Legii 1/ 2001 a Educației Naționale, Art. 343 ”(1) Centrele comunitare de învățare

permanentă se înființează de către autoritățile administrației publice locale în parteneriat cu

furnizorii de educație și formare. Acestea au rolul de a implementa politicile și strategiile în

domeniul învățării pe tot parcursul vieții la nivelul comunității. Funcționarea centrelor

comunitare de învățare permanentă se reglementează prin hotărâre a Guvernului, inițiată de

Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului”.







25

Parteneriate Strategice între mediul educațional (profesional, liceal) și mediul de afaceri.

- Stimularea agenților economici să organizeze stagii de practică și să încheie parteneriate cu instituțiile de învățământ în vederea organizării de stagii de practică.

- Stimularea agenților economici să acorde burse de performanță pentru elevii/ studenții înmatriculați la instituțiile de învățământ locale.

- Stimularea agenților economici și acordare chiar de către autorități a unor burse de performanță pentru elevii/ studenții înmatriculați la instituțiile de învățământ locale.

OBIECTIVUL 4 - Dezvoltarea turismului și promovarea produselor locale;

(PMM) Poliția Monumentelor Miercurea – Înființarea unei secții de consiliere turistică în cadrul

Poliției Locale

Poliția locală poate deveni un partener pentru promovarea actului cultural local. Poliția locală

poate oferi, pe baza Ghidajului legislativ actualizat, inclusiv informații despre instituțiile publice

de cultură și alte oportunități culturale, turiștilor. Suplimentar, Miercurea Sibiului ar beneficia

de înființarea uei secții cu profil de consiliere turistică în cadrul Poliției Locale, așa cum există la

Sibiu. (Protocol semnat între Ministerul Culturii și Cultelor și Ministerul Afacerilor Interne, prin

care reprezentanții serviciilor de patrimoniu colaborează cu poliția, funcționează foarte bine la

Sibiu)

Din Sibiu în Miercurea – Semnalizarea traseelor turistice (inclusiv trasarea de trasee pentru

cicloturism) și a obiectivelor turistice

Situarea la mică distanță de Sibiu (municipiu reședință de județ, locație a unui aeroport

internațional) oferă oportunitatea dezvoltării turismului de tranzit. Miercurea Sibiului poate

prelua vizitatorii din Sibiu, oferind o alternativă mai ieftină, mai comodă și mai plăcută de cazare

pentru cei care călătoresc în zonă.

Tabăra Miercurea – Dezvoltarea turismului școlar prin reabilitarea taberei școlare existentă

Revitalizarea clădirii existente și reactivarea programelor de tipul tabără arheologică în

parteneriat cu instituțiile de învățământ liceal și universitare din Municipiul Sibiu.

Tradițional Miercurea – Reabilitare piață produse tradiționale din centrul localității Miercurea și

realizarea unui parteneriat cu piața de produse tradiționale din Orașul Săliște







26








27

OBIECTIVUL 5 - Repertorierea, reabilitarea și conservarea obiectivelor culturale din orașul

Miercurea Sibiului;

RIU Miercurea – Regulamentul Ilustrat de Urbanism al Orașului Miercurea Sibiului.

Fig. 5 – Biserica Fortificata din Miercurea Sibiului; Sursa: www.abouro.com

Reabilitarea și integrarea bisericii fortificate prin activități culturale – reabilitarea bisericii fortificate din

satul Dobîrca (parteneriat public-privat – primăria, UAUIM, DJCPN Sibiu + consistoriul bisericii

evanghelice + operatori culturali din Municipiul Sibiu).

3.4. Măsuri de implementare prin proiecte (plan de acțiune)

SCOPUL ESTE: Punerea în practică (operaționalizarea) a direcțiilor strategice prin proiecte integrate clar spațializate pe teritoriul localității respective

Identificarea acțiunilor sectoriale (mediu, transporturi, social, …) prin care pot fi atinse obiectivele de dezvoltare urbană alese anterior. Se vor elabora apoi, pe baza acțiunilor sectoriale, măsuri spațiale integrate pentru localitățile în cauză.







28

Proiecte de dezvoltare:

PR.1 - RCCI - Rețeaua centrelor comunitare integrate (Centru Miercurea Sibiului);

PR.2 - CMM – Centrul Medical Miercurea (reabilitarea fostului spital);

PR.3 - MVM – Mărul Verde Miercurea (înființare centru de procesare a legumelor și fructelor

PR.4 - Agricultura pentru și în comunitate;

PR.5 - Școala vieții – dezvoltarea unei rețele de centre comunitare de învățare permanentă;

PR.6 - Biblioteca centrală Miercurea (refuncționalizarea clădirii);

PR.7 - Poliția Monumentelor Miercurea (cu rol și de consiliere turistică);

PR.8 - Tradițional Miercurea (reabilitarea pieței de produse tradiționale)

PR.9 - RIU – Regulamentul Ilustrat de Urbanism

PR.10 - Reabilitarea și integrarea bisericii Fortificate din satul Dobârca

3.4.1. Prezentarea structurii instrumentelor cheie de finanțare din fonduri europene

SCOPUL ESTE: Înțelegerea mecanismului de funcționare a alocărilor financiare din diverse programe operaționale

S-au discutat cu experții toate posibilitățile de finanțare ale proiectelor de dezvoltare urbană (surse publice și private, inclusiv fonduri europene) și s-au ales pentru detaliere specifică două elemente noi care au apărut în perioada 2014-2020. Prezentarea modului de folosire a:

- CLLD (dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității), mecanism prezent în POR (Axa Prioritară 9) și POCU (Axa Prioritară 5)

- Dezvoltare urbană durabilă, mecanism prezent în POR (Axa Prioritară 4)

Instrumentul CLLD Joacă un rol important în reducerea disparităților teritoriale în zonele urbane și rurale, prin încurajarea implicării active a comunităților locale, atât pentru elaborarea strategiilor, cât și pe parcursul procesului de implementare a acestora, conform nevoilor identificate. Instrumentul CLLD va fi utilizat pentru implementarea intervențiilor care vizează promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei în comunitățile marginalizate, cu accent asupra celor cu populație aparținând minorității roma. Dată fiind complexitatea nevoilor cu care se confruntă comunitățile afectate, în contextul unui acces limitat la servicii sociale, de sănătate și de educație de calitate și participării reduse pe piața muncii, este necesară o abordare integrată pentru asigurarea eficacității și sustenabilității intervențiilor implementate. Pentru intervențiile FSE-FEDR care vizează orașe cu peste 20.000 locuitori

POCU (prin Axa Prioritară 5) și POR (prin Axa Prioritară 9) vor pune la dispoziție alocările







29

financiare necesare implementării strategiilor integrate de dezvoltare locală. Zonele vizate de un parteneriat local (GAL) trebuie să fie coerente din punct de vedere economic, social și fizic. Teritoriul poate varia, ca formă și delimitare, de la o singură zonă marginalizată într-un oraș (de exemplu - zonă de tip ghetou cu blocuri) la mai multe zone de acest tip. Decizia referitoare la delimitarea exactă a zonelor locale aparține GAL, asigurându-se astfel respectarea condițiilor locale și a scopurilor strategiei locale. POCU prin acțiunile de investiție specifice (îmbunătățirea accesului și participării în sistemul de învățământ, creșterea calității în sistemul de educație, alături de creșterea participării pe piața muncii și îmbunătățirea competențelor profesioniștilor în domeniul serviciilor sociale și de sănătate etc.), se va constitui ca principal fond pentru susținerea activităților premergătoare realizării strategiei de dezvoltare a comunității și pentru asigurarea implementării și sustenabilității măsurilor propuse. POR va susține finanțările necesare infrastructurii relevante (infrastructura socială, de sănătate și educațională, investiții care vizează îmbunătățirea condițiilor de locuit pentru comunitățile defavorizate, locuințe sociale etc.) pentru implementarea în bune condiții a măsurilor POCU. De asemenea, vor fi avute în vedere pentru comunitățile marginalizate, complementar strategiilor CLLD dezvoltate, investițiile naționale din POC care urmăresc alfabetizarea digitală în comunitățile vulnerabile şi dezvoltarea competențelor digitale ca instrument de combatere a excluziunii prin extinderea rețelei de Punct de Acces Public la Internet. Utilizarea instrumentului CLLD va presupune parcurgerea a trei etape începând cu elaborarea strategiei și constituirii Grupului de Acțiune Locală, selectarea strategiilor de către un comitet de selecție comun format din reprezentanți cu experiență relevantă în integrarea comunităților defavorizate și transmiterea spre finanțare a unui pachet integrat de proiecte.

Pentru zona rurală și orașe cu o populație de până la 20.000 locuitori

Intervențiile în cadrul POCU vor completa sprijinul prevăzut în contextul inițiativelor LEADER, finanțate în cadrul PNDR. Abordarea utilizată în cadrul POCU va avea în vedere creșterea eficacității/ sustenabilității măsurilor implementate, prin înființarea unui mecanism de coordonare și monitorizare, cu scopul de a corela diferitele intervenții și de asigura transferul de bune practici și replicarea cu succes a intervențiilor în mai multe zone. Acțiunile la nivel local vor fi implementate cu respectarea prevederilor strategiilor de dezvoltare locală elaborate de Grupurile de Acțiune Locală (GAL). Acțiunile FSE vor viza îmbunătățirea competențelor forței de muncă, precum și îmbunătățirea accesului și participării la educație (atât la educația obligatorie, educația pe tot parcursul vieții) și reducerea abandonului școlar pentru copiii din zonele rurale. Coordonarea mecanismului CLLD va fi asigurată prin Grupul Funcțional de Lucru stabilit la nivelul Ministerului Fondurilor Europene, format din reprezentanți ai autorităților de management, Punctul Național de Contact pentru Romi, Organismul Unic pentru FSE, GAL, ADR. Agențiile de Dezvoltare Regională vor putea participa în calitate de observator la procesul de pregătire și implementare al strategiilor CLLD. Atribuțiile acestui grup vor consta în monitorizarea implementării mecanismului CLLD prin prisma strategiilor dezvoltate de către comunități, elaborarea de propuneri pentru soluționarea problemelor semnalate în implementarea operațiunilor și propunerea de criterii de prioritizare a operațiunilor relevante pentru comunitate finanțate din diverse Programe Operaționale.







30

Instrumentul Dezvoltare urbană durabilă

Dimensiunea urbană a Politicii de coeziune a fost întărită în mod semnificativ în perioada 2014-2020. Acest lucru se reflectă în FEDR, statele membre fiind obligate să aloce cel puțin 5% din alocarea națională FEDR pentru a susține strategii de dezvoltare urbană durabilă și integrată, în care autoritățile locale să fie responsabile cel puțin pentru selectarea operațiunilor. Mai mult, au fost introduse noi unelte pentru a încuraja inovarea și experimentarea în domeniul dezvoltării urbane (Acțiuni inovatoare urbane, Art. 8, Reg. 1301/2013) și a adânci discuția referitoare la implementarea dimensiunii urbane (Rețeaua de dezvoltare urbană, Art. 9, Reg. 1301/2013). Regulamentul (UE) nr. 1301/2013 privind Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) prevede la art. 7 obligativitatea ca cel puțin 5% din fondurile FEDR pentru Obiectivul de investiții pentru creștere economică și locuri de muncă alocate la nivel național trebuie dedicate dezvoltării urbane durabile. Dezvoltarea urbană durabilă poate fi implementată prin intermediul instrumentului ITI (Investiții Teritoriale Integrate) (conform art. 36 al Regulamentului (UE) nr. 1301/2013), prin intermediul unui Program operațional dedicat, sau prin intermediul unei Axe prioritare dedicate.

În România, dezvoltarea urbană durabilă va fi implementată prin intermediul axei prioritare 4 a Programului Operațional Regional 2014-2020 (POR). Axa prioritară 4 combină prioritățile de investiții aferente obiectivelor tematice: OT 4 - economii cu emisii scăzute de carbon; OT 6 - protecția mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor; OT 9 - promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei; și, OT 10 - investițiile în educație, competențe și învățare pe tot parcursul vieții. Deși OT-urile selectate pentru axa de dezvoltare urbană nu acoperă în totalitate domenii esențiale pentru promovarea unei dezvoltări urbane durabile comprehensive (ex. economic, social, etc.), proiectele care sunt parte a strategiilor integrate de dezvoltare urbană vor fi finanțate, cu prioritate, în celelalte axe prioritare ale POR sau ale programelor operaționale relevante.

Conform art. 7 din Regulamentul FEDR, existența unor strategii integrate de dezvoltare urbană care să aibă în vedere rezolvarea problemelor economice, de mediu, climatice și sociale din orașe, constituie precondiția pentru obținerea finanțării din axa prioritară pentru dezvoltare urbană. Principiile de selectare a zonelor urbane pentru promovarea și implementarea acțiunilor integrate de dezvoltare urbană durabilă iau în considerare:

contribuția orașelor la dezvoltarea socio-economică a regiunilor;

promovarea unei abordări integrate a dezvoltării locale (strategii integrate și interconectate, mobilizarea parteneriatelor locale, combinarea resurselor din toate sursele de finanțare, impactul socio-economic local, în special având în vedere zonele învecinate și urbanizarea etc.);

capacitatea administrativă a autorităților locale de a implementa strategii integrate de dezvoltare urbană.

Investițiile privind dezvoltarea urbană durabilă vor fi limitate și concentrate în municipiile reședință de județ (inclusiv localitățile din zona funcțională urbană, după caz), definite ca poli de creștere (7) și poli de dezvoltare urbană (32). Alocări financiare predeterminate vor fi puse







31

la dispoziția municipiilor eligibile, în funcție de rolul și impactul acestora asupra dezvoltării regionale și locale. În acest context, fiecare municipiu reședință de județ (inclusiv localitățile din zona funcțională urbană, după caz) va beneficia de alocări orientative predeterminate, dar cu termen limită pentru implementarea proiectelor. O parte a alocării financiare a axei prioritare privind dezvoltarea urbană, va fi alocată în funcție de anumite criterii de performanță (ex. contractarea conform calendarului de implementare a sumelor alocate, progresul înregistrat în implementarea strategiei integrate de dezvoltare urbană durabilă, etc.) autorităților locale, care au implementat/ contractat cu succes proiectele de dezvoltare locală.

3.4.2. Identificarea de posibilități de finanțare a proiectelor propuse pentru orașul

Miercurea Sibiului

SCOPUL ESTE: Asigurarea viabilității financiare a implementării proiectelor

Se vor discuta pe rând toate proiectele deja propuse în planul de acțiune, pentru identificarea posibilităților de finanțare prin programe operaționale (POR, POCA, POCU, …) care pot fi accesate de administrația publică locală în perioada 2014-2020. De asemenea, se vor discuta posibilitățile de atragere de finanțare din alte surse, publice și private, complementare celor sus-menționate.

Surse de finanțare alese pentru implementarea proiectelor de dezvoltare propuse: Nr. crt.

Proiecte de dezvoltare Surse de finanțare

1. RCCI - Rețeaua centrelor comunitare integrate (Centru Miercurea Sibiului)

a. Achiziție clădire fostul sediu al grădiniței (credite pentru investiții)-risc mare b. Celelalte două centre sunt clădiri în proprietatea primăriei (amenajarea suportată de bugetul local)

2. CMM – Centrul Medical Miercurea (reabilitarea fostului spital)

a. PPP i. Costuri

1. Public –primăria (costuri legate de exploatare

2. Public- biserica costuri de recrutare a personalului medical

3. Asociere cu Fundația Dr. Carl Wolf – costuri de gestionare a serviciilor medicale

4. Public – biserica – costuri campanii medicale

5. Privat – deținătorul clădirii – credit ipotecar pentru reabilitare clădire







32

ii. Venituri 1. Public (primăria și biserica) – subvenții

relaționate de tarifele de utilizare

2. Privat (fundația Dr. Carl Wolf) – venituri din activități secundare (închirieri spații)

3. MVM – Mărul Verde Miercurea (înființare centru de procesare a legumelor și fructelor

Alocații de la Bugetul de stat pentru investiții

4. Agricultura pentru și în comunitate surse de finanțare interne PPP local a. Public- concesionarea și amenajarea

spațiilor comerciale. b. Privat (ferme+ rețeaua de minimarket

”La doi pași”)

5. Școala vieții – dezvoltarea unei rețele de centre comunitare de învățare permanentă

surse de finanțare interne – buget local

6. Biblioteca centrală Miercurea (refuncționalizarea clădirii)

PPP a. Privat - deținătorul clădirii b. Public - costuri legate de

refuncționalizare, operare, exploatare;

7. Poliția Monumentelor Miercurea (cu rol și de consiliere turistică)

bugetul local

8. Tradițional Miercurea (reabilitarea pieței de produse tradiționale)

POR- cofinanțare din bugetul local

9. RIU – Regulamentul Ilustrat de Urbanism POCA – cofinanțare prin bugetul local

10. Reabilitarea și integrarea bisericii Fortificate din satul Dobârca

POR

3.5. Monitorizare și evaluare

SCOPUL ESTE: Asigurarea controlului implementării corecte a politicii urbane integrate prin monitorizarea activităților, rezultatelor și resurselor

În nivelul acțiunii de monitorizare și evaluare, se vor defini sistemul de monitorizare și evaluare a politicii cât și măsurile luate în vederea unei corecții necesare aplicării procesului de implementare. De asemenea, comitetul de monitorizare va întocmi un raport la interval de timp regulate, pe care le va prezenta partenerilor precum și factorilor de decizie (Primar și/ sau Consiliu Local). În vederea unui control asupra activității de monitorizare se întocmește un grafic de activități defalcat pe pașii de implementare și raportat la timp. În cazul orașului Însurăței, ținând cont de întreaga organizare administrativă, cât și de factorii externi și interni de influență pentru dezvoltarea viitoare, s-a realizat tabelul de mai jos:







33

Grafic de activități defalcat pe pașii de implementare și raportat la timp UAT-ul de proveniență

Etape de urmat în procesul de elaborare a unei politici urbane integrate

Timp alocat pentru fiecare etapă

1. Stabilirea unui cadru și a instrumentelor de

lucru (alegerea specialiștilor și întrunirea echipei, prezentarea proiectelor)

15 ZILE

2. Structura partenerială: - Identificarea partenerilor

- Formarea structurilor parteneriale și implicarea partenerilor;

- Acțiuni și roluri în cadrul procesului de elaborare, aprobare și implementare a politicii integrate urbane;

25 ZILE

15 ZILE

20 ZILE

3. Analiza și identificarea problemelor de la nivel local;

35 ZILE

4. Viziunea și identificarea obiectivelor de dezvoltare;

25 ZILE

5. Evaluarea opțiunilor strategice, alegerea și detalierea strategiei, asigurarea integrării și corelări cu alte strategii și politici;

30 ZILE

6. Sistemul de implementare și Planul de acțiune;

45 ZILE

7. Definirea sistemului de monitorizare și evaluare;

25 ZILE

4.Concluzii

Documentul actual de politica urbană integrată oferă cadrul pentru orientarea deciziilor astfel încât sensul acestora să fie direcționat spre dezvoltarea uniformă a teritoriului, iar viziunea unitară a comunității să fie exprimată în termeni de obiective operaționale. Scopul acestei abordări integrate este acela de a optimiza alocarea resurselor necesare și a le orienta spre atingerea obiectivelor unitare identificate la nivelul localității.

Această abordare integrată permite o mai bună corelare a viitoarelor investiții care se doresc a







34

fi realizate în diversele sectoare de activitate precum și identificarea unor proiecte majore care să asigure rezolvare unor probleme din mai multe domenii. De asemenea, structurarea în format integrat a obiectivelor strategice oferă și un cadru de prioritizare în timp a acestora în funcție de fluxurile generate de etapizarea proiectelor.

La finalul proiectului, se poate concluziona că orașul Miercurea Sibiului poate deveni un oraș capabil să atragă investitori, să crească accesibilitatea, să ofere un cadru partenerial, fiind complet integrat în rețeaua culturală județeană.

Documents

Ora ul Miercurea Sibiului Județul · PDF filetip de activitate, ... Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative