ORGANIZAŢII ECONOMICE INTERNAŢIONALE

Conf.univ.dr. Anca Gabriela Ilie

Delimitări conceptuale. Tipuri de organizaţii internaţionale (O.I.)

Asociere de state constituită printr-un tratat, având un act constitutiv, organe comune şi personalitate juridică distinctă de cea a statelor membre care o compun.

→ : 2 elemente:

- OI sunt create printr-un instrument juridic

- orice OI dispune de personalitate juridică

Componente şi Organe ale O.I.

Componente : normative: convenţii operaţionale

Organe ale O.I.: organ deliberativ plenar organ deliberativ restrâns organ administrativ organe tehnice şi consultative eventual organe jurisdicţionale

Premisele apariţiei şi proliferării O.I. Uniunile internaţionale administrative – primele organizaţii

interguvernamentale permanente

Termenul de O.I. : 1867 – James Lorimer 1880 – Constantin Frantz : “federalismul reprezinta principiul de

existenta al organizatiilor internationale” 1908 – Walter Schücking : “Organizaţiile lumii” 1924 – Convenţia Ligii Naţiunilor – recunoaşte indirect existenţa OI Dupa al 2-lea razboi mondial – recunoscuta existenta Natiunilor Unite

Factori: necesitatea prevenirii războiului interdependenţele care apar în procesele de dezvoltare a naţiunilor noile probleme cu care este confruntată societatea internaţională

TrTrăsături comune:ăsături comune:

caracter voluntarcaracter voluntar caracter relativ stabilcaracter relativ stabil caracter paritarcaracter paritar au la bază un au la bază un acord multilateralacord multilateral;; statutul statutul şşi functiile lor sunt stabilite i functiile lor sunt stabilite

de statele membre în functie de ob de statele membre în functie de ob pe care pe care şşi le-au propus;i le-au propus;

scopscop::de a identifica diversele de a identifica diversele alternative în rez probl din zona/sfera alternative în rez probl din zona/sfera pentru care au fost createpentru care au fost create

Clasificarea O.I. – Criterii de clasificare

1. Gradul de deschidere faţă de statele lumii :

- organizaţii cu vocaţie universală

- organizaţii cu vocaţie restrânsă

Caracteristici comune ale organizaţiilor cu caracter universal:

• Universalitatea

• Imperativele globalizării

• Eterogenitatea

Clasificarea O.I.

2. Sfera de acţiune : - organizaţii omnifuncţionale (O.N.U.), - organizaţii specializate ( instituţiile specializate din cadrul Naţiunilor Unite)

3. Criteriul reprezentării: - organizaţii interguvernamentale- organizaţii neguvernamentale (ONG)

4. Natura raporturilor dintre organizaţie şi ţările membre : - organizaţiile de cooperare sau coordonare (OCDE) - organizaţii integraţioniste (UE)

Clasificarea O.I.

5. Nivelul de dezvoltare economică al ţărilor membre: - organizaţii ale ţărilor dezvoltate (OCDE) - organizaţii ale ţărilor în dezvoltare („Grupul celor 77”), peste 132 state

6. Criteriul geografic : - organizaţii subregionale : Piaţa Comună a Sudului (MERCOSUR, 1991, compusă din: Argentina, Brazilia, Paraguay, Uruguay), Asociaţia Naţiunilor Asiei de Sud-Est (ASEAN, 1967,ţări membre: Filipine, Indonezia, Malaezia, Singapore, Thailanda, Brunei)

- organizaţii regionale: Sistemul Economic Latino-American (SELA), 1975, NAFTA (North American Free Trade Agrement)

- organizaţii interregionale: O.C.D.E., Forumul de Cooperare Economică pentru Asia şi Pacific (APEC), Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC)

Clasificarea O.I.

în funcţie de obiectul de interes :• ajutor umanitar; pace, securitate dezarmare;

sprijin pentru dezvoltare; drepturile omului;

• comerţ şi alte activităţi economice; bunăstare socială;

• cultură ; educaţie şi cercetare; sănătate; servicii sociale; mediu; legislaţie ; filantropie şi voluntariat; religie; afaceri, asociaţii profesionale şi sindicate

Sistemul Naţiunilor Sistemul Naţiunilor UniteUnite

1919 – Conferinta de Pace de la 1919 – Conferinta de Pace de la Paris, “Dreptul popoarelor de a Paris, “Dreptul popoarelor de a dispune de ele insele” – Societatea / dispune de ele insele” – Societatea / Liga NatiunilorLiga Natiunilor

““Natiunile Unite”- Franklin Natiunile Unite”- Franklin Roosevelt – Declaratia Natiunilor Roosevelt – Declaratia Natiunilor Unite, 1942Unite, 1942

Sistemul Naţiunilor Unite

COMPONENŢĂ: - organe şi organisme proprii, cu caracter

permanent - instituţiile (agenţiile) specializate, autonome.

A. Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) creată la Conferinţa de la San Francisco, din iunie 1945, când a fost

semnată Carta ONU Cel mai reprezentativ forum cu vocaţie universală (193 ţări membre,) membrii originari (51) şi membrii admişi

B. Organele ONU:

Adunarea Generală,

Consiliul de Securitate,

Consiliul Economic şi Social (ECOSOC),

Consiliul de Tutelă,

Curtea Internaţională de Justiţie

Secretariatul.

Organele ONU

1. Adunarea Generală - organul cel mai reprezentativ al ONU - iniţiază studii şi face recomandări pentru promovarea cooperării

internaţionale în domeniul politic, încurajarea dezvoltării progresive a dreptului internaţional, promovarea cooperării în domeniile economic, social, cultural, învăţământ şi sănătate, sprijinirea înfăptuirii drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale.

- primeşte şi examinează raporturile anuale ale celorlalte organe ale Naţiunilor Unite + bugetul organizaţiei

Consiliul de Securitate

- menţinerea păcii şi securităţii internaţionale- 15 membri ONU, dintre care 5 membri permanenţi: China, Franţa, Marea Britanie, Rusia şi Statele Unite ale Americii + 10 membri nepermanenţi aleşi pe o perioadă de doi ani, pe criteriul distribuţiei geografice echitabile 

- 10 membri nepermanenţi :- Columbia, Germ, India , Portug, Afr de Sud (1 ian 2010 – 1 ian 2012)- Austria, Japonia, Mexic, Turcia, Uganda (1 ian 2011 – 1 ian 2013)

ECOSOC

3. ECOSOC - promovează cooperarea economică şi socială internaţională.- alcătuit din 54 de membri, aleşi pe termen de trei ani.

organe regionale subsidiare ale ECOSOC : cinci comisii economice: ♦ Comisia economică pentru Africa (ECA), sediul la Addis Abeba♦ Comisia economică pentru Europa (CEE/ONU), sediul la Geneva♦ Comisia economică şi socială pentru Asia şi Pacific (ESCAP), Bangkok♦ Comisia economică pentru America Latină şi Caraibe (CEPAL), Santiago de Chile♦ Comisia economică şi socială pentru Asia de Vest (ECLA), Amman

Organisme proprii cu caracter permanent: PNUD, UNCTAD, UNEP

Organele ONU

4. Consiliul de Tutelă – obiectiv principal : promovarea progresului politic, economic şi social al popoarelor din teritoriile sub tutelă şi evoluţia lor spre independenţă

5. Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) : principalul organ judiciar al ONU- 15 judecători aleşi concomitent de Adunarea Generală şi Consiliul de Securitate pe o perioadă de 9 ani- Sediul CIJ este la Haga

6. Secretariatul este condus de secretarul general, cel mai înalt funcţionar al organizaţiei - 1 ianuarie 2007 – prezent: secretar general al ONU este Ban Ki – moon (Coreea de Sud). - 1997 – 2007 : Kofi Annan (Ghana)

Instituţii specializate

Acorduri încheiate cu ONUAutonome: propriul buget şi proprii

membriOIM, UNESCO, OMS, OMT, UNICEF,

BIRD, FMI, FAO, ONUDI , OMCRomânia: membră a tuturor instit

specializate ale ONU

SEDIUL O.N.U.; BUGET O.N.U.

Sediul principal ONU: New York + oficii la Geneva, Viena şi Nairobi

Buget ONU – 5,15 mld USD (2012-2013)

2010 – 2011 : 5,41 mld USD

2012 -2013 – buget mentinere a pacii – 7 mld USD

Top 10 donatori Bugetul ONU (2011)State membre Contribuţie (% bugetul UN)

SUA 22 %

Japonia 12,5 %

Germania 8,01 %

Marea Britanie 6,6 %

Franţa 6,12 %

Italia 4,99 %

Canada 3,20 %

China 3,18 %

Spania 3,17 %

Mexic 2,35 %

Alte state membre 23,908

România 0,177 %Sursa Assessment of Member States' contributions to the United Nations regular budget for the year 2011,

http://www.un.org/ga/search/view_doc.asp?symbol=ST/ADM/SER.B/755

Bugetul ONUBugetul ONU Format din contribuFormat din contribuţţia stateloria statelor membre membre + +

contribucontribuţia obligatorie pt operaţ de ţia obligatorie pt operaţ de menţinere a păciimenţinere a păcii

Ceiling rate redusă de la 25 % la 22 %Ceiling rate redusă de la 25 % la 22 % Floor rate 0,001 din bugetul ONUFloor rate 0,001 din bugetul ONU LDC – plafon maxim 0,01 % din bg ONULDC – plafon maxim 0,01 % din bg ONU

Bugetul ONUBugetul ONU Pt ţările cu venituri mici şi cele cu datorii Pt ţările cu venituri mici şi cele cu datorii

mari : facilităţi de platămari : facilităţi de plată Bg nu acoperă decât aprox 50% din total Bg nu acoperă decât aprox 50% din total

chelt, reprezentând chelt cu infrastructura chelt, reprezentând chelt cu infrastructura şi chelt de personalşi chelt de personal

Cauzele crizei financiare cu care se Cauzele crizei financiare cu care se confruntă ONU:confruntă ONU: Contrib deficitare din partea statelor membre, Contrib deficitare din partea statelor membre,

mai ales SUA (cel mai mare datornic)mai ales SUA (cel mai mare datornic) Incapacitatea de plată a unor state, mai ales Incapacitatea de plată a unor state, mai ales

cele din fosta URSScele din fosta URSS Avantajarea nejustificată a unor state pe care Avantajarea nejustificată a unor state pe care

sist de contribuţii actual nu le taxează la sist de contribuţii actual nu le taxează la adevărata lor capacitate economicăadevărata lor capacitate economică

Proceduri admin greoaieProceduri admin greoaie

Bugetul ONU Bugetul ONU Ponderea stat care plătesc la tp şi integral Ponderea stat care plătesc la tp şi integral

cotiz este doar 1/3 cotiz este doar 1/3 Întârzierea sau neplata subminează Întârzierea sau neplata subminează

credibilit ONU şi principiul universalit (Ex: credibilit ONU şi principiul universalit (Ex: anii anii ’90’90 – Federaţia Rusă) – Federaţia Rusă)

Posibilit de revenire:Posibilit de revenire: Disciplină financiarăDisciplină financiară Efort de adaptabilitate la dinamica realităţii Efort de adaptabilitate la dinamica realităţii

geopol contemp (obligaţie şi nu voluntariat geopol contemp (obligaţie şi nu voluntariat politic)politic)

Depăşirea tradiţionalismului în materie de Depăşirea tradiţionalismului în materie de finanţare (met noi, mai îndrăzneţe)finanţare (met noi, mai îndrăzneţe)

Instituţii financiare internaţionale : FMI si Grupul Băncii Mondiale Bretton Woods, în iulie 1944 – înfiinţarea FMI si Băncii

Mondiale FMI - obiective principale :

promovarea cooperării monetare internaţionale; facilitarea şi creşterea echilibrată a comerţului

internaţional,; promovarea stabilităţii cursurilor valutare şi evitarea

devalorizărilor monetare, ca mijloc de concurenţă internaţională;

contribuţia FMI la stabilirea unui sistem multilateral de plăţi în ceea ce priveşte tranzacţiile curente dintre ţările membre şi la eliminarea restricţiilor valutare, care stânjenesc dezvoltarea comerţului internaţional;

oferirea ţărilor membre de credite pe termen scurt şi mijlociu, în vederea reducerii dezechilibrelor temporare din balanţele de plăţi.

Conducerea F.M. I.

• 1) Consiliul Guvernatorilor - format din reprezentanţii ţărilor membre

• 2) Consiliul de administraţie - format din 21 de membri

• 3) Directorul General : Christine Lagarde (din iulie 2011)

• România membră a FMI din 1972 • 187 ţări membre (Iulie 2010)

Ţară membră FMI Cotă de subscripţie

(milioane DST)

SUA 42.122

Japonia 15.628

Germania 14.565

Franţa 10.738

Marea Britanie 10.738

România 1030

http://www.imf.org/external/np/exr/facts/quotas.htm, August 2011

Principalele funcţii ale FMI

supravegherea politicilor financiar-valutare

asistenţa financiară Creditele acordate de FMI sunt pe termen

mediu (2 – 5 ani) sau termen lung (4 – 10 ani) şi se solicită garanţii specifice pentru rambursare

Acord de împrumuturi ţărilor cu dificultăţi în echilibrarea bal de plăţi oferind posib de a-şi reface stocul de rez internaţ, stabiliz curs valutar, continuarea plăţii import, reinstaurarea cond de creştere econ

asistenţa tehnică

DST

Create în 1969 DST - valori de rezervă internaţionale care servesc drept

unităţi de cont şi drept mijloace de plată utilizate de către statele membre ale FMI

DST-urile se constituie ca parte a rezervei valutare oficiale a unui stat.

- etalon monetar;

- mijloc de procurare de monede naţionale convertibile 1 DST = 5,00 Ron (nov 2011)

DST

Iniţial val DST a fost expr în aur (1 DST = 0,88 gr aur)

În urma devaloriz USD şi a generaliz cursurilor fluctuante (1971 – 1973) s-a decis revizuirea periodică odată la 5 ani pe baza performanţelor ţărilor în materie de exporturi.

Constituirea resurselor F.M.I.Constituirea resurselor F.M.I.

Fiecare ţară membră a FMI trebuie să contribuie la Fiecare ţară membră a FMI trebuie să contribuie la resursele financiare resursele financiare cu o anumită sumă, cu o anumită sumă, denumită denumită cotă de subscripţie cotă de subscripţie sau sau cotă partecotă parte ((exprimată în echivalent DST exprimată în echivalent DST ))

Mărimea cotelor subscripţiilor se stabileşte Mărimea cotelor subscripţiilor se stabileşte pornindu-se de la indicatori identici, ţinând de pornindu-se de la indicatori identici, ţinând de puterea economică a fiecărei ţări puterea economică a fiecărei ţări

Rezerve FMI (2011) : 400 mld USD – insuficiente Rezerve FMI (2011) : 400 mld USD – insuficiente pt acoperirea nevoilor de finantarept acoperirea nevoilor de finantare

Spre deosebire de băncile de dezv, FMI nu acordă Spre deosebire de băncile de dezv, FMI nu acordă împrum pt proiecte specificeîmprum pt proiecte specifice

Formele de finanţare practicate Formele de finanţare practicate de FMIde FMI

Tragerile ordinare (normaleTragerile ordinare (normale ) )– Tranşe:Tranşe:

a) tragerile în cadrul tranşei de rezervăa) tragerile în cadrul tranşei de rezervă - se - se acordă automat, fără condiţionări. Dimensiunea lor acordă automat, fără condiţionări. Dimensiunea lor este determinată de ponderea DST sau a devizelor este determinată de ponderea DST sau a devizelor convertibile în totalul cotei-părţi a ţării în cauză. convertibile în totalul cotei-părţi a ţării în cauză.

b) tragerile în cadrul tranşelor de creditb) tragerile în cadrul tranşelor de credit . O ţară . O ţară recurge la astfel de trageri atunci când şi-a epuizat recurge la astfel de trageri atunci când şi-a epuizat drepturile de tragere în cadrul tranşei de rezervă. drepturile de tragere în cadrul tranşei de rezervă.

- - patru tranşe de creditpatru tranşe de credit: : 125, 150, 175 125, 150, 175 şi 200 şi 200 % din cota – parte a ţării în % din cota – parte a ţării în cauză. cauză.

Trageri ordinare - Transe

Transa de rezerva

Transa de credit 1 : 125 % din cota parte a tarii

Transa de credit 2 : 150 % din cota parte a tarii

Transa de credit 3 : 175 % din cota parte a tarii

Transa de credit 4 : 200 % din cota parte a tarii

Facilităţi de finanţare

aranjamente stand-by facilităţi de finanţare extinsă facilităţi de transformare sistemică facilităţi de finanţare compensatorii facilităţi de finanţare a stocurilor tampon

________________________________

● facilităţi de precauţie = nu necesită utilizarea sumelor de bani decât în caz de urgenţă

Acord de precauţie

Acordul de precauţie - nu vizează o sit dificilă, ci o contin a reformelor cu asist financiară internaţională

Resurse suplimentare , 2009 – Summit G20, aprilie 2009, Londra

• 250 mld USD (deja în gestiunea Fondului) x 3 = 750 mld USD

• 100 de miliarde dolari - Japonia • statele UE - 100 miliarde dolari • 50 mld alţi parteneri• 250 mld USD de la NAB (New Arrangements to

Borrow)

● NAB + GAB (General Arrangements to Borrow) – aranjamente de creditare între FMI şi ţări sau instituţii care vor să suplimenteze resursele Fond.

Imprumut de concesiune, 2009

● martie 2009, Conf Dar El Salaam (Tanzania) : împrumut de concesiune = subventionarea ratelor dobanzii la creditele efectuate de cele mai sărace ţări (5 - 6 mld USD)

- Dacă o ţară cu venituri mici nu-şi poate utiliza res primite de la Fond, atunci acestea pot fi utiliz de o altă ţară

Participanţi GAB şi sumele alocateParticipanţi GAB şi sumele alocateParticipanţi Suma alocată (DST)

1985 - 2009

Belgia 595

Canada 893

Germania (Bundesbank) 2380

Franţa 1700

Italia 1105

Japonia 2125

Olanda 850

Sveriges Riskbank (Suedia) 383

Swiss National Bank 1020

Marea Britanie 1700

SUA 4250

Total 17000

Arabia Saudită (credit suplimentar)

1500

http://www.imf.org/external/np/exr/facts/gabnab.htm

Participanţi NAB şi sumele alocateParticipanţi NAB şi sumele alocate

• 26 state• Australia, Austria, Chile, Belgia,

Canada, Danemarca, Germania, Finlanda, Franţa, Hong Kong, Italia, Japonia, Koreea, Kuweit, Luxemburg, Malaezia, Olanda, Norvegia, Arabia Saudită , Singapore, Spania, Suedia, Elveţia, Thailanda, Marea Britanie, SUA

http://www.imf.org/external/np/exr/facts/gabnab.htm

Grupul Băncii Mondiale

• 1944, la Bretton Woods (S.U.A.) – FMI + BIRD

• „Grupul Băncii Mondiale” :– BIRD – Corporaţia Financiară Internaţională

(CFI) , 1956– Asociaţia Internaţională pentru

Dezvoltare (AID) , 1960– Agenţia de Garantare Multilaterală a

Intestiţiilor (MIGA) , 1988Sediul Băncii Mondiale - Washington

Principalele obiective ale B.I.R.D. Principalele obiective ale B.I.R.D.

sprijinirea reconstrucţiei şi dezvoltării sprijinirea reconstrucţiei şi dezvoltării ţărilor membre ţărilor membre

încurajarea investiţiilor străine private, încurajarea investiţiilor străine private, prin intermediul garanţiilor oferite sau prin intermediul garanţiilor oferite sau participării la împrumuturi de capital participării la împrumuturi de capital

stimularea dezvoltării echilibrate de lungă stimularea dezvoltării echilibrate de lungă durată a comerţului internaţional şi durată a comerţului internaţional şi menţinerea unor balanţe de conturi menţinerea unor balanţe de conturi echilibrate echilibrate

ajutarea ţărilor membre în efortul de ajutarea ţărilor membre în efortul de trecere de la economia de război la trecere de la economia de război la economia de piaţă economia de piaţă

B.I.R.D.

B.I.R.D. - 185 de ţări membre 1947 – Adunarea Generală a ONU i-a acordat statutul de instituţie specializată a ONUConducere :• Consiliul Guvernatorilor • Administratorii Executivi

• Preşedintele (1 iulie 2007 Robert B. Zoellick  )• Consiliul consultativ • Comitetele de împrumuturi

Resursele financiare ale Resursele financiare ale BIRDBIRD

contribuţiile la capital ale statelor membre şi contribuţiile la capital ale statelor membre şi resurse atrase resurse atrase

Principala sursă de capital pentru Principala sursă de capital pentru împrumuturi a Băncii Mondiale o constituie împrumuturi a Băncii Mondiale o constituie pieţele financiare internaţionale, care acoperă pieţele financiare internaţionale, care acoperă aproximativ 85% din resursele sale aproximativ 85% din resursele sale

O altă sursă de fonduri pentru BIRD destinate O altă sursă de fonduri pentru BIRD destinate împrumuturilor, o constituie beneficiul său net împrumuturilor, o constituie beneficiul său net care provine, în principal, din dobânzile şi care provine, în principal, din dobânzile şi comisioanele percepute la împrumuturile comisioanele percepute la împrumuturile acordate.acordate.

Rata dobânzii la creditele BIRD - 5,2%, Rata dobânzii la creditele BIRD - 5,2%, scadenţa 15 – 20 de ani , perioada de graţie scadenţa 15 – 20 de ani , perioada de graţie fiind de minimum 5 ani.fiind de minimum 5 ani.

Corporaţia Financiară Internaţională (CFI )

179 de membri

Susţine dezvoltarea economică a activităţilor sectorului privat

CFI realizează investiţii de capital în întreprinderi private din sectoarele cheie ale ţărilor în dezvoltare

Scadenţa împrumuturilor: 3 - 13 ani

Asociaţia Internaţională pentru Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare (IDA)Dezvoltare (IDA)

166 membri166 membri IDA este cel mai important organism din lume IDA este cel mai important organism din lume

în furnizarea de asistenţă tehnică şi resurse în furnizarea de asistenţă tehnică şi resurse financiare ieftine, efectuând, în acelaşi timp, financiare ieftine, efectuând, în acelaşi timp, investiţii în proiecte fundamentale pentru investiţii în proiecte fundamentale pentru dezvoltarea economică şi a resurselor umane dezvoltarea economică şi a resurselor umane

Scopul principal al IDA este reducerea sărăciei Scopul principal al IDA este reducerea sărăciei prin promovarea unei dezvoltări economice prin promovarea unei dezvoltări economice sustenabile în zonele cel mai slab dezvoltate sustenabile în zonele cel mai slab dezvoltate ale lumii,ale lumii, incluzând 79 de state, a căror incluzând 79 de state, a căror populaţie totală este de 2,5 miliarde locuitori populaţie totală este de 2,5 miliarde locuitori

Agenţia Multilaterală de Garantare a Investiţiilor (MIGA)

• 171 membri• Scop: atragerea de investiţii

străine în scopuri productive în ţările în curs de dezvoltare

Uniunea Europeană

Bilateralism în relaţiile economice

externe• Actul Acordurilor Comerciale (1934) din

SUA : Principiul reciprocităţii bilaterale a concesiilor vamale

• Negocierile şi concesiile bilaterale iniţiate şi practicate de SUA - prim pas în calea comerţului exterior

• clauza naţiunii celei mai favorizate.

RegionalismRegionalism în relaţiil în relaţiilee economice economice internaţionaleinternaţionale

Tendinţe în comerţul internaţionalTendinţe în comerţul internaţional::– Globalizarea pieţeiGlobalizarea pieţei– Crearea de organisme economice regionaleCrearea de organisme economice regionale

● ● Regionalizare şi globalizare - tendinţe Regionalizare şi globalizare - tendinţe complementarecomplementare : realizarea de grupări : realizarea de grupări regionale facilitează şi grăbeşte liberalizarea regionale facilitează şi grăbeşte liberalizarea internaţională a comerţului internaţională a comerţului

RegionalismRegionalism în relaţiil în relaţiilee economice economice internaţionaleinternaţionale

Valuri de integrare economică şi de Valuri de integrare economică şi de regionalizare a comerţului internaţional:regionalizare a comerţului internaţional:– 1- prima etapă a regionalizării 1- prima etapă a regionalizării

comerţului internaţional (primul comerţului internaţional (primul val)val) a debutat în anii a debutat în anii ’’60 în Europa, prin 60 în Europa, prin crearea Comunităţilor Europenecrearea Comunităţilor Europene

– 2 – lea val2 – lea val : mijlocul anilor : mijlocul anilor ’’80, 80, principal iniţiator SUA. principal iniţiator SUA.

EuropaEuropa – în fruntea concepţiei – în fruntea concepţiei integrării în organizaţii regionaleintegrării în organizaţii regionale

• Argumente:

– Uniunea Europeană: 27 ţări membre: Belgia, Olanda, Luxemburg, Franţa, Italia, Germania, Danemarca, Irlanda, Marea Britanie, Grecia, Portugalia, Spania, Austria, Finlanda, Suedia, Cipru, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia, Bulgaria, România.

Europa

Asociaţia Europeană a Liberului Schimb (EFTA) – Tratatul de la Stockholm (1959): Elveţia, Islanda, Lichtenstein, Norvegia

Zona de Liber Schimb din Europa Centrală (CEFTA) – ianuarie 1993: membri fondatori Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria + Slovenia, România (1997), Bulgaria (1999), Croaţia (2003). CEFTA este cel mai important acord multilateral

de comerţ liber din centrul şi sud - estul Europei

Europa• Noul Acord CEFTA semnat la Bucuresti în

dec. 2006, de România (retras), Bulgaria (retras), Albania, Bosnia şi Hertegovina, Croaţia, Macedonia, Republica Moldova, Muntenegru şi Serbia

• 19 dec. 2006 , summit “Getting closer to Europe”, Bucureşti

• Iniţiativa Central Europeană (ICE) – organism economic subregional constituit din iniţiativa Italiei (1989) . ICE curpinde state membre UE, non-membre UE şi NATO.

– State membre ICE: Austria, Cehia, Italia, Polonia, Slovacia, Slovenia , Ungaria, România, Bulgaria , Albania, Bosnia şi Herţegovina, Croaţia, Macedonia, Serbia, Muntenegru; Republica Moldova, Belarus, Ucraina

• Organizaţia de Cooperare Economică în regiunea Mării Negre (CEMN – 1992). Membri: Albania, Bulgaria, Grecia, România, Turcia (membri fondatori), R. Moldova, Rusia, Ucraina ,Armenia, Azerbaidjan şi Georgia.

Multilateralism

Factori :

• accentuarea liberalizării schimburilor comerciale• dezvoltarea pieţelor de capitaluri• internaţionalizarea producţiei şi a distribuţiei STN• dezvoltarea comerţului cu servicii• intensificarea fluxurilor de ISD• comunicaţii rapide şi de transport, ce facilitează

legăturile economice între zonele şi economiile planetei• formarea de grupări economice cu grade diferite de

integrare a pieţei, capitalurilor, serviciilor, forţei de muncă

• extinderea economiei de piaţă la nivelul economiei mondiale

Forme simple şi forme complexe ale integrării economice

zona de comerţ liber: integrarea a 2 sau mai multe ţări, înlăturându-se barierele comerciale dintre ele

uniunea vamală : se înlătură barierele vamale în comerţul dintre ţările membre şi se adoptă un tarif vamal extern comun faţă de celelalte ţări nemembre

piaţa comună, adică integrarea în care, pe lângă evidenţa unei uniuni vamale, se asigură libera circulaţie a bunurilor şi serviciilor, persoanelor şi capitalurilor între ţările membre

uniunea economică: pe lângă elementele specifice pieţei comune, se realizează un anumit grad de armonizare a politicilor economice naţionale

uniunea politică (idealul), apare un nou stat ce înglobează ţările integrate, cu politici economice supranaţionale, instituţii comunitare, Constituţie proprie.

Libertatea comerţului GATT / OMC

GATT – Geneva, 1947 – Obiectiv : liberalizarea comerţului internaţional.

1 ian 1995 – OMC, Acordul de la Marrakech 15 aprilie 1994.

OMC – 153 membri. Crearea OMC asigură apariţia celui de al 3-

lea pilon al economiei mondiale , alături de FMI şi BM.

Diferenţa OMC – GATT

OMC are caracter mult mai global decât GATT (nr de ţări şi teritorii care vor cădea sub incidenţa GATT va fi de cca 150).

OMC are o arie de aplicare mai largă: include şi activităţi comerciale legate de comerţul cu servicii, investiţii şi drepturile de proprietate intelectuală.

GATT a fost aplicat de o manieră provizorie, în timp ce OMC a fost creat pe o bază definitivă.

OMC administrează un pachet de acorduri la care sunt angajaţi toţi membrii, iar la acordurile GATT au aderat doar un nr restrâns de ţări.

OMC denunţă politicile protecţioniste în anumite sectoare sensibile care erau mai mult sau mai puţin tolerate de GATT.

Runda Uruguay – principalele caracteristici Runda Uruguay – principalele caracteristici ale OMCale OMC

► Sept 1986 – lansată cea de a 8-a Rundă de Sept 1986 – lansată cea de a 8-a Rundă de negocieri comerciale desfăşurate sub negocieri comerciale desfăşurate sub auspiciile GATTauspiciile GATT..

► A fost cea mai cuprinzătoare şi mai ambiţioasă A fost cea mai cuprinzătoare şi mai ambiţioasă dintre rundele GATT (a durat 7 ani)dintre rundele GATT (a durat 7 ani)..

► Rezultate:Rezultate: Continuarea liberalizării comerţului cu mărfuriContinuarea liberalizării comerţului cu mărfuri.. Îmbunătăţirea regulilor GATT şi ale acordurilor Îmbunătăţirea regulilor GATT şi ale acordurilor

asociate cu aplicare la comerţul cu mărfuriasociate cu aplicare la comerţul cu mărfuri.. Abordarea unor noi domenii, comerţul cu servicii Abordarea unor noi domenii, comerţul cu servicii

(GATS), dreptul de proprietate intelectuală(GATS), dreptul de proprietate intelectuală.. Constituirea OMCConstituirea OMC..

Runda Uruguay – principalele Runda Uruguay – principalele caracteristici ale OMCcaracteristici ale OMC

► Runda Uruguay a realizat şi îmbunătăţirea Runda Uruguay a realizat şi îmbunătăţirea condiţiilor de acces pe pieţe a produselor condiţiilor de acces pe pieţe a produselor industriale şi agricoleindustriale şi agricole.. Pt produsele industriale s-a realizat o reducere a Pt produsele industriale s-a realizat o reducere a

nivelului de protecţie la frontieră, prin reducerea nivelului de protecţie la frontieră, prin reducerea cu 40 % a taxelor vamale de către ţările cu 40 % a taxelor vamale de către ţările industrializate în 5 aniindustrializate în 5 ani..

Pt produsele agricole:Pt produsele agricole:► Încadrarea comerţului cu aceste produse în regulile Încadrarea comerţului cu aceste produse în regulile

OMCOMC..► Reducerea subvenţiilor la exportReducerea subvenţiilor la export..

Runda DohaRunda Doha Lansată în nov 2001, Doha, destinată ajutorării ţărilor săraceLansată în nov 2001, Doha, destinată ajutorării ţărilor sărace.. ScopScop: reducerea barierelor comerciale îndeosebi în sectorul : reducerea barierelor comerciale îndeosebi în sectorul

agricolagricol ObiectiveObiective:: eliminarea tuturor subvenţiilor la export, simplificarea eliminarea tuturor subvenţiilor la export, simplificarea

regulilor privind exporturile provenite din ţările cele mai slab regulilor privind exporturile provenite din ţările cele mai slab dezvoltate, acţiuni concrete privind bunurile de importanţă dezvoltate, acţiuni concrete privind bunurile de importanţă deosebită pentru aceste state - cum ar fi accesul la medicamente. deosebită pentru aceste state - cum ar fi accesul la medicamente.

Este prima rundă care nu se bazează pe reciprocitate totală Este prima rundă care nu se bazează pe reciprocitate totală (fiecare membru reduce in mod egal taxele vamale). Runda Doha (fiecare membru reduce in mod egal taxele vamale). Runda Doha ţine cont de nivelul de dezvoltare al ţărilor participante, astfel ţine cont de nivelul de dezvoltare al ţărilor participante, astfel încât ţările dezvoltate vor reduce mai mult taxele vamale decât încât ţările dezvoltate vor reduce mai mult taxele vamale decât ţările în curs de dezvoltare, iar ţările cel mai puţin dezvoltate nu ţările în curs de dezvoltare, iar ţările cel mai puţin dezvoltate nu vor fi obligate să reducă.vor fi obligate să reducă.

Celor mai sărace ţări în curs de dezvoltare nu li se vor cere Celor mai sărace ţări în curs de dezvoltare nu li se vor cere concesii în plus decât aceea de consolidare a taxelor vamale concesii în plus decât aceea de consolidare a taxelor vamale actuale, adică să se angajeze să menţină nivelul actual al actuale, adică să se angajeze să menţină nivelul actual al deschiderii de piaţă. De aceea Runda Doha este numită şi deschiderii de piaţă. De aceea Runda Doha este numită şi „o „o rundă pe gratis”.rundă pe gratis”.

Criza / crizele financiare

Panica bancherilor – 1913• Nu exista FED (Sistemul băncilor centrale din SUA)• Exista J.P. Morgan Chase – 1823• Falimente bancare

Crahul din 1929Crahul din 1929

Crahul din 1929Crahul din 1929

• Crahul financiar din 1929 a aruncat Statele Crahul financiar din 1929 a aruncat Statele Unite în cea mai neagră criză economică Unite în cea mai neagră criză economică din istoria lor din istoria lor

• 29 oct. cea mai mare panică la Bursa din 29 oct. cea mai mare panică la Bursa din New York, valoarea acţiunilor scăzând cu New York, valoarea acţiunilor scăzând cu 10 până la 15 miliarde de dolari. 10 până la 15 miliarde de dolari. – datorie publică mare, supraproducţie, bogăţie datorie publică mare, supraproducţie, bogăţie

distribuită inechitabil, probleme în sistemul distribuită inechitabil, probleme în sistemul bancar şi în agricultură. bancar şi în agricultură.

– şomajul a crescut de la 3,2 la 24,9 %şomajul a crescut de la 3,2 la 24,9 %– Băncile nu mai aveau lichidităţi şi, până în Băncile nu mai aveau lichidităţi şi, până în

1933, peste 5.000 au dat faliment. 1933, peste 5.000 au dat faliment.

Crahul din 1929Crahul din 1929

Preşed. Preşed. SUA - SUA - Herbert HooverHerbert Hoover

(1929 – 1933)(1929 – 1933) Preşed. Democrat Preşed. Democrat Franklin Delano Franklin Delano

Roosevelt Roosevelt (1933 -1945) : „(1933 -1945) : „Nu trebuie să Nu trebuie să ne fie teamă decât de teama însăşine fie teamă decât de teama însăşi..”” – New DealNew Deal (Noua Orientare) : implicare fără (Noua Orientare) : implicare fără

precedent a autorităţilor statului în economie şi precedent a autorităţilor statului în economie şi în societate în societate

– principiul ce urma să stea la baza politicii sale principiul ce urma să stea la baza politicii sale externe: buna vecinătate externe: buna vecinătate

Criza petrolieră, 1973

Criza petrolieră, 1973

Evoluţia preţului petrolului 1861 - 2006

Criza petrolieră

Crize majore

1) 1973 - Organizatia Tarilor Arabe Exportatoare de Petrol a oprit furnizarea petrolului catre tarile care au sprijinit Israelul in razboiul purtat cu Egipt si Siria. Atunci, barilul de petrol a ajuns la 12 dolari.

2) 1979 si a fost determinata de revolutia din Iran. Atunci, Arabia Saudita si tarile membre OPEC au crescut productia pentru a acoperi criza, dar pretul a crescut pe fondul temerilor din piata.

3) Anul 1990 a adus o alta crestere a pretului petrolului pana la valoarea de 40,4 dolari/baril din cauza razboiului din Golf. Criza a durat sase luni si a pornit dupa ce Saddam Hussein a cerut incendierea campurilor petroliere din Kuweit.

4) 2003 - prezent, pretul petrolului a crescut de la 25 dolari la 78,4 dolari/baril. Este considerata a patra criza si are drept cauze dezvoltarea tarilor asiatice care si-au sporit consumul, programele nucleare ale Iranului, programul inarmarilor derulat de Coreea de Nord si uraganul Katrina.

– 4 dec 2008 : 44,45 USD / baril

Criza asiatică 2 iulie 1987, Thailanda

a pus în circulaţie baht-ul

Pierderea încrederii cuprinde apoi Indonezia, Malaezia, Filipine, Coreea, Taiwan, Singapore si Hong Kong

1988 – criza din Rusia

Criza subprimeCriza subprime

George Soros - criza George Soros - criza subprime subprime ““este o criză este o criză provocată de mâna provocată de mâna omului şi din cauza omului şi din cauza unui crez greşit, care unui crez greşit, care gravitează în jurul gravitează în jurul ideii că piaţa are ideii că piaţa are capacitatea de a-şi capacitatea de a-şi corecta singură corecta singură propriile excesepropriile excese””

Criza subprimeCriza subprime

a izbucnit din cauza titlurilor imobiliare a izbucnit din cauza titlurilor imobiliare neperformante care erau comercializate de neperformante care erau comercializate de agenti pe pietele de capital, in portofolii agenti pe pietele de capital, in portofolii

practic nu se mai stia cine detine proprietatea practic nu se mai stia cine detine proprietatea cumparata pe credit neperformant cumparata pe credit neperformant

creditele subprime - activele financiare create creditele subprime - activele financiare create prin „împachetareaprin „împachetarea”” împrumuturilor acordate împrumuturilor acordate persoanelor cu bonitate îndoielnică şi care persoanelor cu bonitate îndoielnică şi care implicau un nivel ridicat de risc.implicau un nivel ridicat de risc.

Criza financiară 2005 - prezentCriza financiară 2005 - prezent

Cum a început ?Cum a început ?– America anului 2005. Aproape orice America anului 2005. Aproape orice

cetatean, indiferent de veniturile sale, cetatean, indiferent de veniturile sale, putea visa la o casa. Daca un client nu putea visa la o casa. Daca un client nu se putea califica pentru un credit sau se putea califica pentru un credit sau avea dificultati in obtinerea unui avea dificultati in obtinerea unui imprumut pe cale normala de la o imprumut pe cale normala de la o banca, atunci creditele „subprimebanca, atunci creditele „subprime““ rezolvau toate problemele. rezolvau toate problemele.

Criza financiară – Cronologie - 2007

• Februarie 2007 - In Statele Unite se inmultesc restantele la creditele acordate pe segmentul „subprime“. – Bancile anunta ca nu mai acorda credite– Sunt anuntate primele falimente ale unor banci.

• August 2007:  Pietele de capital se prabusesc, confruntate cu riscurile privitoare la o propagare a crizei, iar bancile centrale intervin, ca sa sustina lichiditatea.

Criza financiară – anul 2008• 22 ianuarie 2008: Federal Reserve (Fed), coboara dobanda

cheie cu trei sferturi de puncte, la 3,50%. Fed a coborat apoi, pana la sfarsitul lui aprilie, dobanda cheie pana la 2%.

• 17 februarie: Banca britanica Northern Rock este nationalizata de guvern.

• 11 martie: Marile banci centrale din lume fac eforturi concertate ca sa calmeze pietele de credit.

•16 martie: Banca JPMorgan Chase anunta preluarea bancii de investitii Bear Stearns la pret scazut si cu ajutorul financiar al Federal Reserve.

• 7 septembrie: Trezoreria americana pune sub supraveghere bancile ipotecare Freddie Mac si Fannie Mae, oferindu-le astfel timp sa-si restructureze finantele, dupa ce le-a garantat datorii de 200 miliarde dolari.

Criza financiară – anul 2008Criza financiară – anul 2008 15 sept.: Zi neagra pentru toate 15 sept.: Zi neagra pentru toate

bursele din lume. bursele din lume. Banca de investitii Lehman Banca de investitii Lehman

Brothers, a patra din lume, da Brothers, a patra din lume, da faliment. 260 de mii de angajati faliment. 260 de mii de angajati raman pe drumuri. raman pe drumuri.

Bank of America, anunta preluarea Bank of America, anunta preluarea Merrill Lynch, a treia banca Merrill Lynch, a treia banca mondiala de investitii.  mondiala de investitii. 

Actiunile tranzactionate pe bursele Actiunile tranzactionate pe bursele din Londra, Paris sau Frankfurt din Londra, Paris sau Frankfurt inregistreaza scaderi de aproape 5 inregistreaza scaderi de aproape 5 procente. procente.

Socul financiar se simte si la Socul financiar se simte si la Bucuresti , moneda nationala se Bucuresti , moneda nationala se depreciaza, iar euro trece de depreciaza, iar euro trece de pragul de 3,60 lei pragul de 3,60 lei

Criza financiară – anul 2008Criza financiară – anul 2008 16 septembrie: Fed si guvernul american nationalizeaza  American 16 septembrie: Fed si guvernul american nationalizeaza  American

International Group (AIG), amenintat de faliment, si ii acorda un International Group (AIG), amenintat de faliment, si ii acorda un ajutor de 85 miliarde dolari, in schimbul a 79,9% din actiunile sale. ajutor de 85 miliarde dolari, in schimbul a 79,9% din actiunile sale.

18 septembrie: Banca britanica Lloyds TSB preia concurentul sau 18 septembrie: Banca britanica Lloyds TSB preia concurentul sau HBOS, amenintat de faliment. HBOS, amenintat de faliment.

19 septembrie: George W. Bush lanseaza un apel la „actiune 19 septembrie: George W. Bush lanseaza un apel la „actiune imediataimediata““ in ceea ce priveste planul de salvare a bancilor, ca sa in ceea ce priveste planul de salvare a bancilor, ca sa evite o agravare a crizei din Statele Unite.evite o agravare a crizei din Statele Unite.

23 septembrie: Dezbaterile Adunarii Generale a Natiunilor Unite de 23 septembrie: Dezbaterile Adunarii Generale a Natiunilor Unite de la New York sunt dominate de criza financiara. la New York sunt dominate de criza financiara.

28 septembrie: In Europa, Fortis este nationalizat de autoritatile 28 septembrie: In Europa, Fortis este nationalizat de autoritatile belgiene, olandeze si luxemburgheze. In Marea Britanie este belgiene, olandeze si luxemburgheze. In Marea Britanie este nationalizata banca Bardford & Bingley.nationalizata banca Bardford & Bingley.

Criza financiară – anul 20083 octombrie 2009: Momentul cheie in economia americana si cea mondiala.

• Varianta revizuita a planului Bush este adoptata. Una dintre modificarile prevazute de lege este  cresterea valorii depozitelor bancare garantate de stat. Acestea se vor mari, temporar, de la 100.000 la 250.000 de dolari. Statele Unite vor pompa 700 de miliarde de dolari in sistemul financiar american, in incercarea de a inchide criza financiara.

7 octombrie 2009: La mai putin de-o saptamana dupa ce guvernul american a dat ajutor AIG pentru a scapa de faliment, compania si-a trimis directorii executivi intr-o vacanta de lux la un resort din California, pentru care au cheltuit 440.000 de dolari.