ziarindependent

ANUL I I I NR. 328

M IERCU R I.

IS MARTIE: 1991

; 8 P A C lN l ă LE I■ N' ‘ .

. ţ i

; ip

>4.

4

. L id e r ii; partidelor • şi grupărilor parlamentare de opoziţie,; dife-..- rite lc ligi. convenţii- şi alianţe', Precum , şi publicaţiile-.: care le s p r ij in ă — ■ fie ele de partid, lie aşa-zis independente — au bătut .m u ltă m onedă pe tema dialogu­l u i dintre, preşedinţie — i ca .for .de-echilibru naţional —' şi -opo­ziţie. In tîln ir i directe ale diferi­telor «formaţiuni politice cu pre­şedintele: Iliescu au avut 'loc, ia r preşedintele — m ai cu seamă

•după cc primul ministru, exas- ••perat dc încercările unor grupări de a sabota, direct sau, indirect, îrc lo rm a : eeonomifco-socială, a' su­gerat posibilitatea, unei > romani-

guycrnamentale —, preşedin­tele» pare m ai dispus ca nicio­datăr iâ dialog. Luni se propusese itocmai un astfel de dialog, cu participarea ^tuturor ' grupărilor parlamentare. Dar partidele ■ sem- anatare. ale Convenţiei naţionale . pentru democraţie (bănuiesc că -vorba ' democraţie -presupune ; ş i dialogul po litic ; . . ) nu S-au -prezentat i a o întîlnire '■ cali­f ic a tă '' de1 cele drept» „protoco-

' larsî şi formală"- — sau mai pe şleau calificat de d-1 Radu Ciim- penriu, dialog ca la C.P.U.N..

D a c ă e vorba '' de o îritîlriirc Protocolară, nţi văd dc cc /poate l i respinsă ■ intr-un mod atît de •.neprotocolar, care nu stă în o-

. bişnuinţele nici unui partid în ­tr-o - democraţie; civilizată. ■■■.- Ia r ! a-i desconsidera pe, ce ila lţi;par­lam entari: într-atit in c it să-i; de­clari similari; unora: dintre com­ponenţii fostu lu i C.P.U.N. (din care făceau parte, de dltfcl, şi cîţiva ’ dintre d o m n i id in ,p a r t i­dele de', opoziţie) nu * este, iarăşi, înţelept. Una peste alta, repre-

- informaţiile -televiziunii,: parti­dele membre ale Convenţiei: :—*

;p.E.R., R.N.L.; P.N.Ţ,-c.d., T.S.D, ;şl U.D.M.R. —./care au refuzat să participe la întîlnirea cu pre­şedintele,: aveau în plan alte

îtreburi, discutate ; la Forumul Antitotalitar. - unde pregăteau, probabil, o nouă schemă tactică

'împotriva Guvernului iar un

OPOZIÎIA 3IDIAL0OIJLzentanţii partidelor' d in ; Conven-- ţie par a fi extrem de iritaţi — dacă nu chiar speriaţii de posibi-: litatea' ca preşedintele să-i ; prindă pe 'picior greşit, propunîndu-le să participe la o nouă formulă gu­vernamentală. Ia care e de bă-:; nuit că opoziţia 'h u s-ar îiicumc-'' ta tocmai acum, cînd ţarii trece prin' această ' dramatică ' evoluţie economică.' De altfel, cum spu­neam "cil a ltă ocazie, riu ar fi o formulă'.acceptabilă' nici ‘ ■ pentru; ciei care sprijină actualul guvern, nici pentru partizanii opoziţiei,' cel puţin peritru faptul că' n-am m âi-şti, pe cine. să felicităm, fn căzttl * succesului;: şi pe cine să înjurăm , în cazul .eşecului. ' ' ' *>; După cuirtaveam să aflăm din

dialog cu preşedintele' pica prost, ar f i putut pune sub:semnul îri- .trebării valabilitatea' unor „sche- ,me“ pregătite d in timp. :E o su- ; poziţie credibilă dacă ţinem sea- “ma d e : faptul că preşedintele «propunea să sc discute . starea .-generală a ţării, precum şi unele Cprobleme : cu: implicaţii dc politi-. : că externă, ca-sărbătorirea: :de' -către unguri a zilei de 15 martie

îşi- situaţia Republicii' Moldova în -condiţiile- refuzului, ei. de a par-- ‘ticipai. la referendumul diri' 17 imartie-; Practic,'- absenţa” la dia-' •log <’ s-ari f i justificat,; oarecum, pentru, U.D.M.R., care, ar fi tre-:

■ buit să se explice - şi în : faţa pre- şedintelur..' Cît -despre ‘partidele „naţionale", nU văd.ţce le-ar. fi

: putut deranja,- în-: discutarea - u- nor probleme: cu atingere .la in ­teresele Transilvaniei şi Basara- : bici,' mai aleis' că i au contribuit la exercitarea unor presiuni asu­pra Parlamentului pentru luarea '

: unei a titu d in i. oficiale ferme - in problema -independenţei Repu­blicii Moldova. ; -•.’••. : ■ ; Fără îndoială, i refuzul partici­

pării opoziţiei' Ia" dialogul cu : preşedintele - are raţiuni / strict partinice, departe de interesul

• rezolvării unor probleme' urgen- : te pentru ţară. ’ I>e aceea, op„zi-• ţia a fă c u t: din ; nou o'greşeală' tactică faţă de opinia publică '

naţională. Num ărul mare - de ’1 convenţii," alianţe, forumuri,;: l ig i: - existente "la noi poate să dea

străinătăţii: impresia că sîrit foar- te multe grupuri: sociale diverse îri opoziţie — în-timp ce românii ştiu că, de fap t,!sînt aceleaşi par- tide ' şi aceleaşi' persoane, : sub alte titluri."- Astfel că,’ dacă stră-, inătatea r poate, f i - păcălită- - (ca­cealma cu : abilitate urmărită), o- pinia-’ publică: română are .a ltă

: părere, iar: recentul/refuz-al 'diâ-> < logului cu! preşedintele v a ' avea 'iar;; efectul ricoşeului împotriva'• popularităţii acestor partide. Pă-

i catr. c ă : sondajele* de- opinie '-sînt ' atît de rare .

Ilie CÂLIAN

REMEGRÂREĂ ARDEALULUI DE NORD..D upă patru'‘' an i' şi jumătate

ide suferinţe „şi atrocităţi, de u-, '-mUinţe şi samavolnicii, ' partea

:;Nord , a Transilvaniei, răpi- v : ta 'p r iiv odiosul dictat de la Via- • na, ,revenea la patria-mamă, în . urm a evoluţiei' operaţiunilor m i- .

litarie de-război-şi retragerii tru­pelor, hitleriste şi horthyste. E li­berarea acestei regiuni a început efcctiv la 5 septembrie şi s-a încheiat la 251 octombrie 1944.

D upă ;23: august^ problema., înv cauză, . devine, una din cele - mai importante chestiuni aflate în atenţia noilluiVguvern al Româ­niei şh'a cercurilor politice din

- ră a teritoriilor locuite în m a­joritate de români. -Aceasta ^ce­dare forţată, impusă unei Românii neputincioase, de.» către. - Jîibben-:. trop.*şi Ciano, un dictat în toa­tă puterea cuvîntului, a însinge- rat ;de atunci, fiecare- in im ă ro-: mânească". ■- Pentru soluţionarea corespundă*,-

13 MARTIE 1945

, rang 'şi- răspundere ministerială.•După ' eliberarea C lujului, la

11-i octombrie; -‘guvernu l^a ; hotă- r ît ca înaltul comisar r să pleceV,

.imediat în capitala Ardealului f pentru A-şi. putea îndeplini , atri-; buţille . legale — instalarea - au-I

> ,yul lu i Stalin de a accepta pu- , ^nerea innapUcanr â î'prevederilor j ^Convenţiei’ de; armistiţiu ,-şi âr-re— j troceda s Nordul A rdealu lu i,; plna

cînd Rom ânia: nu ya f i condusa: 'de un guvern de ‘ prientare •: co­munistă, a împiedicat instalarea la 'Cluj ă 'Cdmisăriătului şi a sub­m inat în -mod decisiv îndeplini

tă, a fost crcat prin lege Comi-. sarîatul vV pentru administrarea Transilvaniei eliberate, cârc- ur-‘ ma să ‘reprezinte ' autoritatea < p.u-. vernuluif' român;:, îri i teritoriile;

mihistraţia militară sovietică/ iar prefecţiu -subprefecţii ş i. prima-

’ rii, nUmiţilde guvern şi. instalaţi* de înaltul comisar într-o . parte♦ din ' cele ll . judeţe, au" fost ex-

toare şi operativă a noianului de probleme pe ‘care le ridica a->

'4ară.“-Cabineteie: -piiterilor ->311310 -cest colţ- de -ţară, a flat^tim p de ,»rea; misiunii acestuia.-- Mai mult, şjfilopiriîaŞ publică din aceste ' ţări patrii ani sub teroarea’ horthys- ţ la' 24 bctoîhbrie, .s-a , instalat , ad^

«jrţscunoştepu legitimitatea dreptu-' -----t- 'i--.. <.n«so«»is.rilw-nptnânîeiiasuprâ-.acestui te-,

liritoriu. Comentaritil din '„Tho ■ r?!,Ţimest“;>'dîri’ '25 august 1944,-. in-

, s i^ a ^ asupra^ fefectelbr întoarco-- -a i r ii 'armelor' - de - către.....Români a*''Inyjqtrlvfi'î Gei-maniei hitler&te,;j ţ-^ntrus; ^eliberarea Tţansivaniei,' Faptul' ‘ ‘ preciza_ ziarul- lorido-

( n e z v V d [provoca îri: mod .ine- ;V vitabil'^ura^ oligarhiei > maghiare..

care axbeneficiat : cel mai mult -de ,troccrea: sub dominaţia ungă-

Ionel Romaii:-DESPRE

eliberate -.rîn 'fruntea * institur,ieir i pulzaţi -de-către -auorităţile - mi- este;‘num it ca înalt "comisari dr- ^litare f şovietrCe. Cotnandâmentvţl Ionel .Pop, fost :.secretar al Ma- sovietic a . emis, deciv.iile de riii- rii Adunări Naţionale .de la' A lba^ j mire. şi a “instalat ' pe prefecţii Xulia din -1913, . scriitor şi -publi-r? . i- ~ ;•cist, -membru ale Delegaţiei Per* I Conf.' univ.dr. Ioaii Silviu NISTOR manente a Partidului Naţional- vŢărănesc,; care a.'fost' investit cu * |; (Continuări în pag. a H-a) ~ r

s im p o z io n ,[

' Iri zileie de 14—15 martie. B i­blioteca judeţeană C luj organi­zează, la sediul său central , diri Piaţa 'Ştefan; cel Mare nr. 1 — o ariiplă acţiune; culturală de adîri- c ă ; reverberaţie patriotică, dedi­cată omagierii bicentenarului Supplex - Libcllus / Valachorum, act fundamental; în dramatica

naţio-,

nale a poporului român. La lu ­

crările; simpozionului ‘ ;vor" parti­

cipa isţorici şi filologi, oameni

dş/şţiiriţâ', ’ şi cultură din' , toate

marile/centre âpirituale ale . ţării,

precum* şi ihvitaţi de peste ho­

tare. P rim a zi va cuprinde, înce-

plnd , cu orele 10,.. două şedinţe

de comunicări, între ele avînd

loc festivitatea de - deschidere a

noii-filiale a-bibliotecii, din car­

tierul Zorilor (orele >12,30).

A doua ■ zi va fl consacrată

trad iţionalu lu i, colocviu de biblio­

teconomie „Carte ■ — cultură —

cunoaştere", îri cadrul căruia vor

fi* prezentate cele m ai ; noi con­

tribuţii ştiinţifice' ale specialişti­

lo r - d in d o m e n iu - - - - - ‘ ’

© ELIBERARE. V: Drasko- vici,. liderul opoziţiei sîrbe, pre-, şedinţele Mişcării' peritru reîn--. ,noirca Serbiei, a fost pus' în li* • bertate — a anunţat postul de televiziune independent din Bel­grad, ■ Studio „B“ citat de agen­ţiile internaţionale de presă; - Scriitorul Draskovici fusese ares­tat după manifestaţia de la 9- martie, - eliberarea sa' fiind pusă *

itn legătură, cu revendicările a- , văhsfite-de m iile do demonstranţi': anticomunişti. ! ’•

; ' .• !«• I’LICA. Nici b' forţă po: ;; l it ic:ii n a . are în * programul său ■ obiectivul de lichidaro a Cehbs», lovaciei — a afirmat premierul-

'Marian Calfă, citat de , agenţia; C.T.K. îndemnurile ,lansate .' d e ' Parlamentul ‘ Slovaciei reîeriton- , r e ; la independenţă,'.acţiuni.'ne»; coiistituţionaie,',contravin leg ii;; ■ |îrit,r-un'^m'oinent ^în care comu- n{tateă''lnternăţi6nală._ .aşteaptă - de lp. Câhoslovacia ..un compor-! ;tament dernocratic — ,.a precizat ; . primul ministru! . . . - _ »

• ■ REFUZ. Preşedintele. M ihail . Gorbaciov.a, reîuzat să primeas*

! că -.-delegaţia m ine r ilo r ..g rev iş ti; din Kuzbas — ,a .anunţăUpreşe-'. d inte le . Sovietului ; Suprem, al u ;n.S.S.,,.cităţ’ de agenţia’^ In fo- y novsti'.'. . , • '•

, -•* -INFORMAŢIE. I.h, - Bagdad':ar. fi' avut loc 6- încercafe'’de a- > săsinare If, preşedintelui ;Saddani- Hussein, ' savîrşită de „omul nu- - / tuărul .2“ în ierarhia conducerii irakiene, prim-vicepremi'erul Ta-\ hă Yaisin Itamadan, "au - anun- ■ ţat ăgeriţiiie E.F.E. şi TASSj care' citează' agenţia do ştiri ', siriană - SANAr^respectiv cotidianul • • e» * gipteali ' Al-Âhram. în-altă or-* i dific der idei, sursele citate t preci­zează că Tahă Yassm Ramadan, a - fost împuşcat de unul din mem­brii ‘ securităţii’ personale a pre-' şedintelu| « Saddam fHusst>in.r In*, formaţia nu'a fost confirmală de alte surse. ’ . : . - ’

Dimpotrivă, radio Bagdad, a : a- nunţat-ca: Tahă Yassin iRamadart ' 'urmează să , participe la un mi- ■ ting în oraşul Babilon. -

[ ' • D I A L O G . A flat în: vizită în. Israel, secretarul de stat- ameri­can, . James Jîake.r a fost prim it de primul ministru Y itzhak Sha--; ' mir.,; Dialogul ă . avut .ca obiect* găsirea de .go i. cai, pentru .>şolu--> ţionarea'.conflictului arăbd-israe- î fian şi instaurarea p ă c ii. îri... re* , giunc. Secretarul de stat, ameri* cari - a dialogat, de asemenea, cu m inistrul de externe-^ David , Levy,; la i sfîrşitul căreia. James , Baker a declarat ziariştilor' c ă ,. Israelul trebuie să arate flexibi- ;. litate 'şi să riu se plaseze pe O ; poziţie care respinge negocierile. -.

■ ; REPRESALII. Peste; 100 de- . persoană diri, rîndur populaţiei ’ civile au fost ucise în : , timpul-i luptelor ce se desfăşoară pe ^ca-,' ră largă între forţele loiale pre- ’ şedintelui Saddam . Hussein . şi forţele de opoziţie irakiene, în ' suburbiile din apropierea Bagda-i dulu i — a anunţat postul; de, ra*’,; ; dio Bagdad. ,,

;f--u

rELAB O ÎÎAPEAfO N SIlIlIŢiEI(ll)* \ < î ■ j.,-iO etapa'iarăşi,dificjlă în pjromul- tar, suveran, indopendent j l . irit

vfiareă-'Cpristiţuţieif văXfi îrT apro- divizibil.', ; • ;.j■ bJ»rea' tezel6rl,Cbnstituţiei. ca titlu ...... „Trebuie să . ştiţi .bă."această Conr,.referitbrc la drepturile ; ;omţllui. ( stUuţie.j ca lege -r fundamentală,

::So yprbeşte. foarte'!?mult''despre'* • ca lege 9 legilor,^ riii poate ’ fi '>dţopţtif11e''-îiidfvţduale> şi cOlpctl-. un ’ text descriptiv‘p înă la- a’mă--

ve.f sf . porneşte; de; la b formula- nunt." Vor mai veni o serie de re oarecum âproxitnativă din De- regletheritări .privind' do ’ ex'eiii-. clărâţla-.'do,''unire* de ; la -1 _ De- piu obiectiyele partidelor,' modul cembrie -1911),. de lă-unele mate-- , lor-de -coristituire, platforme do- riale de •'circulaţie, redusă? în ; câ^ f; zirablle-' şi indezirăbile, aici*, par i re aparentermenul de „dreptuh tidelor,, apo i, reglementări .pri-> colective" ş i , tn general se face vind ,' drepturile;, ş i. îndatoririle; foarte, mare ..caz' de aceasta.: Re- m inorităţilor " Deocamdată, ' 1 diri prezentanţii ’ minorităţii -• mâahia- hefericiro, averii' politicieni', foar- re în ’ virtutea-acestor „drepturi te-slab ; pregătiţi,'' m ulţi dintre colectiy6a ,tind să' statuez^, -chiar-, ‘ ei cu. nişte" sccheie, comuniste' e-' prin Constituţia românească; ’s u . .a *dreptul d e : separare .teritorială,

'administrativă, politică, culturală eţc. Dar un pri® . pas în. acest

-sens ,s-a făcut j ^ n t r u reştabiU- ' ^ a ordinei de drept, .chiar prin definiţia României de .la teza.M ii , adică un stat naţional, uni-

> ‘ l M IT ING PENTRU ROM ANII?; • -DE D IN COLO - DE P R U T .u î

Cî Sub .egidâ UniuriU Mondiale â Romă- ' nilor l.iberi şi a organizaţiei F.R.A.C.U.L. "

'jo i, 14 martie 1991,- ora 15, în ' Piaţa 'Libertăţii, este organizat un m iting de

v solidaritate cu . basarabenii şi bucovi- < ncnii. • Acest m iting aro ca motto:,

„Cînd piînge un frate eşti obligat să-l - mSrnrvnHndnd iln dtircire44.. i

vidente,' Iar minorităţile, mai d- Ies minoritatea>machiară,; se gîn- deşc numai l a . drepturi,; nu. şi la îndatoriri faţă de; statul In care

., . A conscmnat M. TRIPON

(Continuaro tn pas- a il-n)

p ANUNŢ;' i-.

ASOCfAŢIA PENTRU PROTEJAREA' S I AJUTORAREA HANDICAPAŢILOR M OTORI CLUJ, cu.sediul în str. Ko-

gălniceanu rir.8,’ anunţă pe membrii'săi d in > municipiul- C lu j : să şe prezinte

-cu legitimaţia de.'asoclâţic la I.J.T.L. din B-dul 22 Decembrie nr. .81—83, intre orele 8—12, pentru a ridica , le-

. gitimîiţla do călătorie pe mijloacele de ' transport urban, ' ‘

“ .......... ..................'COMITETUL

Desen do M ihai DACOCIU

1 ,., ,.r.r*C.

ADEVARUL DE CLUJ PAGINA 2

Ionel Roman: DESPRE ELABORAREA CONSTITUŢIEI (II){Urmare din pag. I)

trăiesc. Dar,- avînd o răbdare de-a dreptul parlamentară, eu sint convins că lucrurile se vor lămuri pînă la urmă. Un argu­ment l-ar constitui pentru mine chiar . întîlnirea cu dl. Anders BJorck, preşedintele. Consiliului European, In discuţiile cu care

«opoziţia a pus problpma aceasta, iar dl. BJorck a răspuns că sin­gurul In măsură sâ hotărască a- supra uneia sau alteia dintre probleme este forul legislativ na­ţional. Din cîte am putut dedu­ce pină acum, acest for legisla­tiv naţional nu a făcut nici gre­şeli foarte, mari, nici nu a lu- crut tendenţios. De fapt, în ca­litate de vicepreşedinte al Adu­nării Deputaţilor ţi de membru at,grupulu i parlamentar al FSN, pot să afirm că In cadrul gru­pului nostru parlamentar-lucru­rile se dezbat eu foarte . multă atenţie. Chiar personal am pro­pus structurarea grupului parla­mentar Intr-un mare grup de a- naliză, un grup deosebit de efi­cient din perspectiva-competen­ţelor, pentru‘că el cuprinde pre­şedinţii sau vicepreşedinţii tutu­ror celor 16 comisii parlamenta­re. cuprinde purtătorii de cuvînt ai celor 6 grupe teritoriale par­lamentare pe care le reprezen­tăm, cuprinde 'apoi sectorul.de relaţii cu preşedinţia, cu guver­nul, eu partidele, cu sindicatele. In totalitate 30—32 de oameni din care oricînd pot lua cuvîntul 5. sau fi. pe aceeaşi temă, pentru ca prin poziţia pe care o au ţi prin îndatoririle pe care le au. ei -ppt să' fie conectaţi la una sau alta din temele luate în dis­cuţie. Incepînd de la jumătatea lunii martie^ lucrurile se vor con-

CALE A APEI :■ In 1 nord-vestul municipiului.

Intr-un loc în care privirea se- aşteaptă cel- mai puţin ta reve­laţii estetice, Intr-un spaţiu , su­grumat- de elemente ale prozai­cului cotidian, se, află oaza de. creaţie ‘ a tlnărului sculptor clu­jean liiv lu Mocahu. Un, parc, o grădină îri care arta se dezvă­luie, reînnOind universul, conec- tlndu-l ; la fluxul schimbării, la trecerea " anotimpurilor. Ceea cc reţine însă atenţia nu este atît elementul material, cît melodia apelor ce se desprinde," ridieîn- du-se dintre arbori, timbrul grav ce-şi ţero dreptul la viaţă, valul ce ne înalţă pentru a ne în-' vălui după ce ni> va fi oferit momentul adevărâlut. *

Ansamblul sculptural constă din trei clemente, aparent ciisparăte dar aflate într-o comunicare ce ţine de sfera • simbolurilor. Con­ceput tridimensional — „Tragc- die“, „Poarta copiilor", „Fîntîna* — ansamblul trădează credinţa artistului în viziunea creştină a cărării către apa vieţii. De la copacul dezrădăcinat şi pină la fîntîna cu cumpănă, cărarea pavată cu piatră de riu condu­ce călătorul însetat prin Impre­sionanta .Poartă a copiilor*. Ca sfi-i treci pragul, Va .să poţi intra In viaţă, deci, trebuie să te umileşti apledndn-te, să fii curat In suflet şi la trup ca şi copilul care Intră . în viaţă pur. şi neatins.

fn aceasta rotaţie din Veşnicie In,veşnicie, bogăţia com’optualâ a arhitecturii grădinii conduce şi Ia vehicularea altor idd cum or fi, spre exemplu, problema condiţiei umane, impactul divi­nităţii, soluţiile ce i se oferă omului — artist. Aflat In căuta­rea adevărului, a esenţei ■vieţi», artistul îşi răsfoieşte, îndemnîn- <|U-nc s-o facem, propriile gjn- «url, uiillzînd materiale tradiţio­nale, pe care le reduce la înţe­legerea semnificaţiei religioase a lUcriir/lor obişnuite din viata

fiecare zi.Calea apei (prefigurlnd titlul

unei viitoare cărţi despre cre­aţii artistului) sau, altfel spm, cnlca dinspre moarte către viaţă «*te pentru I-iviţi Mocnnu «ma din şansele relevării adevăruri­lor biblici.’; a binefăcătorului care, asemeni soarelui, este iubit că şi a*e>,tu.

Mirhvda DOCU

cretiza şi mai bine, întrueît va avea loe Convenţia Naţională a FSN, se va restructura întreaga conducere a FSN ca partid po­litic, şi odată cu aceasta vom trece şi la implementarea unei

i formule organizatorice ~ eficiente la nivelul grupului parlamentar. Fn acest fel vom putea desfăşura

• o activitate parlamentară mult ; mai coerentă. In altă ordine de

idei, aş vrea să subliniez o idee ■ pentru care s-au purtat foarte

multe discuţii, dar s-a făcut ş i' foarte- m ult capital politic, şi a- nume acela că F.S.N., ca partid de guvernămînt, nu ar aborda

- cu suficientă putere, cu sufici­entă pregnanţă problemele inte-

, resului naţional românesc. Este o părere oarecum tendenţioasă, formulată de adversarii nOjtri declaraţi sau nedeclaraţi, care de fa p t . tinde să , minimalizeze ata­şamentul patriotic at • membrilor FSN. Sînt In cunoştinţă de, cau­ză şi vă pot afirma cu toată cer­titudinea că una dintre coordo­natele fundamentale ale dezbate; rilor noastre care nu sînt nici- puţine şi nici scurte este tocmai

; coordonata patriotică. Aţioi, re-.prezentanţii FSN au avut o cou-

'■ tribuţie decisivă la elucidarea \i- ' nor probleme sau la conturarea definitivă a.-unor formule legis-

’ lative. Consider c ă . şi In cadrul elaborării Constituţiei României avem o contribuţie foarte impor­tantă. Aş vrea să subliniez o modalitate pe care probabil nici o altă Constituantă din lume nu a abordat-o, o modalitate pentru care am fost foarte criticaţi mai ales de PVKR. ş i anum e. aceea de a avea discuţii în prealabil cu liderii grupurilor parlamenta­re. în vederea sensibilizării asu­pra posibilelor contradicţii - în formularea uneia şâu alteia din­tre teze. Aceste întîln iri nu au

. rolul <le a modifica textul tezei,; deci nu facem o . întîlnire inter­mediară între Comisia pentru e- laborarea Constituţiei şi Consti­tuantă: In- bună măsură îi . de­terminăm pe conducătorii grupu-

; rilor parlamentare să-şi prezinte. în mod concret'»‘ obiecţiile şi-n acelaşi timp .ii sensibilizăm pc

unii cu obiecţiile celorlalţi, ast­fel îneît dezbaterile din Consti­tuantă să se focalizeze exact pe obiecMl obiecţiilor. Un exemplu l-aş identifica la isga: .10, care vorbeşte . despre constituirea par­tidelor numai' pe criterii politice. Normai eă în Europa există , par­tide constituite pe criterii etnice, pe, criterii religioase, care în u l­timă instanţă -urmăresc tot ţe-

. luri politice. 'Eu cred. că din punct de vedere al democraţiei lucrul acesta, nu este chiar foar-, tă rău, pentru că aşa cum am

• mai spus, vor exista reglemen- ; tări referitoare la structura par­

tidelor^ Trebuie să nu uităm în ­să că dacă vrem s i fim lntr-ade-, văr un stat democratic, trebuie să dăm dreptul'de exprimare tu­turor. Că părerile unora sau al-

; tora vor fi validate sau invali­date de '.realitatea istorică,' este cu totul altă problemă. Nu tre-

. buie să ne supere căi 'de exem­plu, cîţiva dintre . deputaţii

vUDMR puii cu acuitate problema autonomizării. Ei pot să-şi ex-

: prime acest punct de vedere, dăr tot atlt de bine putem să ne ex­primăm şi fioi punctul de vedere,

. cum că nu sîntem de acord cu autonomizarea sau cu enclaviza- rea ţării. Intr-un stat democratic

’ fiecare ora poate să aibă idefle lui personale, poate să spună Iti—

- cruri foarte bune sau de-a drep-• tul rizibile. Principal e că omul poate să vorbească. Şi, de foar-

: te multe ori,' auzindu-se vorbind,■ se clarifică mult: mai uşor decît .tlacâ stă mereu cu-gîndurile lu» şi nu este lăsat să-şi spună pă-. rerea. Apoi, foarte mulţi dintre parlamentari hu au o pregătire

; politică adecvată dificultăţilor a* cestui moment. Dar, ceea ce do­resc să subliniez este că o anu­mită elasticitate a gîndirii po­litice este mult mai eficientă de­ci t rigiditatea; in gîndirea politi­că. / ' 'V:'-..-'

Revenind la ' Constituţie, eu cred că istoria va eonsenuia doar

. atît, că un grup de anonimi, dar foarte bine intenţionaţi, şi-au sa­crificat doi ani din viaţă-pentru a realiza primele jaloane ale de- mocraţiei din România. ;

A / W W N W W W V W W V W W V ^ M V V ^ ^ W V W W W W

' REŢINEŢI! ; FIA, partea -I: „Fotografia,, m ij­loc de investigare".. Prezintă cu

FOTOCLUBUL „UNIVERSITA- diapozitive ■ ing. Mircea Albu, la TEA* prezintă, In ciclul CIVILI- 13 martie 1991, orele 19,30. în ZAŢIA IMACÎÎNIf — FOTOGRA- clubul „Edhinqx“.

REINTEGRAREA ARDEALULUI• • (Urmare din pag. I)

judeţelor - ş f primarii localităţi­lor, dintre adepţii "noii orientări politice.

O situaţie 1 deosebită se , înre­gistrează In judeţul. Maramureş, unde, urmîndu-se - tradiţia . păs­trată din 1918, s-ă constituit Ma­rele' Sfat' Naţional, format"' din fruntaşii luptei pentru drepturi­le- românilor, scăpaţi de curînd din închisorile horthyste,'; şi; ■ cîte doi ţărani delegaţi de fiecare co­mună, avlndu-l ca preşedinte pe; prof. . Ioan Bil ţiti-Dăncuş. .< Marele Sfat Nâţional a num it organele administraţiei1 locale, lu în d ;; mă­suri grabnitfo pentru --normaliza­rea vieţii . publice ' a ' judeţului. Aici administraţia m ilitară sovie­tică hu a putut fi introdusă, şi pe toată perioada - de ,’ tranziţie, pină-'la revenirea efectivă a în ­tregii : regiuni sub autoritatea gu­vernului român, a funcţionat m mod autonom ' autoadmmistraţia românească locală.

Comandamentul m ilitar sovie­tic a exercitat prerogativele ad-, ministrative prin, . Comitetul E- xecutiv pentru Nordul Ar­dealului al F.N.D. Ga pre­şedinte al Comitetului Kxecutiv a funcţionat Teofil, T. Vescan, iar copreşedinte . Jordâky l a jos. în condiţiile acesttţi- regim - de ocu­paţie, ilegitim, - şi echivocul si­tuaţiei tulburi create de patru ani de teroare, Inlocuiţâ cu. prac­ticile dizolvante comuniste, şi-a făcut ioc ideea . Universităţii i de limbă străină, exploatlndu-se1 la maxim, criza politică şi institu­ţională ce caracteriza faza ■ de tranziţie. ■

După instalarea guvernului’ F.N.D. condus de Petru Groza, Stalin acceptă ca guvernul ro­mân să-ţi instaleze organele ad­ministrative.’: Solemnitatea con­sacrării; acestui eveniment a a- vut loc la Ciiij, în ziua de 13 martie 1945, cu participarea, mem­brilor guvernului şi a reprezen­tanţilor ComLsiei aliate de con­

trol. Invitat de ' P. Groza, Iuliu Maniu, indignat, - a refuzat să participe. In ce-l—priveşte pe şeful statului, regele Mihai I, nemulţum it de stilul noului gu­vern şi a l sovieticilor, şi-â înde-

. - p lin it obligaţia’ protocolară de a asista la adunarea populară, du­pă care s-a întors imediat la Bu­cureşti. Om ul " Zilei, ” anturat' adulat, a -fost- Andrei «Vîşinski,. prim-locţiitor al comisarului

r poporului r pentru afacerile străi­ne al U.R.S.S., cel care a impus în România,-cu maximă duritate.- punctul de-vedere al lui Stalin.- Manifestaţiile au început la ■ora -11- cu ^recepţia î la Colegiul -Academia ş i . a continuat > ta; ora 12 cu o* mare adunare popu-; Iară în Piaţa : Libertăţii, < la -'-care’ au participat.- circa.; 60.000 -. de persoane,; unde au vorbit ;-Teofil T. Vescan,'- JordăJty"Lajos, pre­fectul judeţului Vasile Pogăcean ,şi P. Groza: l n :i-continuare s-a desfăşurat ; recepţia solemnă la palatul prefecturii• > Evenimentul de la 13 martie -1945 a fost sărbătorit , in “întrea­ga ţară - timp de .trei zile, dln- du-se astfel expresie ' satisfacţiei

.-. de a se fi încheiat calvarul ro­mânilor : din nordul Ardealului. Dar- !h sufletele oamenilor : de aici stăruia îngrijorarea ;şi ne­încrederea. E i priveau cu durere :• cum aceleaşi forţe reacţionare care s-au slujit de Hitter şi de

- fascism, spre a-şi satisî.ree pre­tenţiile nejustificate dc domina­ţie în Ardeal, şe foloseau acum de Stalin şi de comunism, ex- ploatînd perioada tranzitorie de o jumătate de an pentru a-şi consolida poziţia, utitizînd un noo machiaj, cel . proletar luînd, fără jenă, loeul ' eelui • nobiliar. Nordul Transilvaniei a-a.vut soar­ta vitregă, de a cunoaşte, cu şase l»n j m ai devreme regimul de

• nuanţă comunistă, cu ^efecte du­reroase, ' prin consecinţele directe care s-au făcut simţite , in urmă­tori} zece ani, cu prelungiri ne­faste p înă astăzi.

" MnmirammnwifommnmraiwifflmintiwMtmMmMOMiMiHnesimniMtnimmmttDtiwnitiBnmJKHniiDWttMminHi

Joi, 14 nvartie a.c . la ora 10,

va avea loc în liala Agroalimenta-

ră din piaţa Mărăşti, deschiderea

expoziţiei de păsări de curte.

■ JU U U iJL iU ^^ jU J I- k .Ix O X C T 3 D D C lo lx ax iaL îD L O X llx a x ;, L n 3 jm r o n n n r « v » t irn n n n rifTn r-n m T-irim rH m i r m n ra-rini r r .

AGENDAConservatorul de muzică „G.

Dima“, Studioul de concerte;-azi, ora 19: RECITAL DE PIAN — CLAUDE DEBUSSY susţinut de Graziella Georgia., Bileţele se vînd la casa de bilete a Studiou­lui.. u, .. - : ■ . . v : .

Expoziţie

*- N A P O L I f «6 3 4 > B A R l 10 3 81

W) 0 - 0 PîoyCrtti’n a 1930- 91 * — iO-O 0 - 0 L a z i o (d) A - H M i l a n 1989 - 90-. 3 .0 -,A-A (dl 4 - 3 G e n c f t . ja} A . 0 &e<noou 1988 - 89: - ; - ta) 4 - 0 CesevxoL.

(di A - A P i s a . 1967-88: - ; - !ct) 0 - 4 P a tm o -WK3RAMUL CONCURSULUI DtN 47 MARTIE 499^1

^ C E S E N A 13 *■ R O M A , ' » >(<lf 4-2. Toirino 1990-91 s - Io» A -A P<xv*r\o- l« l 3-2 d o l i n a . . 1389-90; 0-0 ,Q-1 W) A- 4 Lecc^:(d) 0-4 ; - / I°1 2 - 0 T o r if lo ■' W 3-0 Co^Llairi . 1967-08: 0-0 -,0-Z Ktf 4 - 1 I n t e r

9 , R ă R M A * U I N T E R 5 3 1

Idi 4 - 4 R o m a . 1990- 91- -; ;4-2. fa l 2 - 0 3 u v e » ( ta S {a» A - 0 Pîore<\tt»\tt1989-90: „ _ (d; 4 _ 0 P ife a . '

(dl 0 - 4 Şam pAo/tou 1988-89? .- - - {<») 3 - 4 fa) 4 - 0 6>Ojrî: 1987 - 88* - ; (d) 4 - 4 R o m a .

G E N O A 16 5 0 ) P I 0 R E N T 1 N A 3

'W J 3- 0 B o io a n c U .,. 1990- 91-. — .-2-2. Co) O - 0 N a p o l i (aj 3->l S a r i . 1969 - 90: 1:0-0 O - ' l P a « n d . ia) 0-4 N o p o l i 1988-89= i . _ ^ - 0 IdJ 3-0 L a c c e . •1987-80-., - - tdl <ţ - 2. AtcLţotyvto.

9 . P I S A W * *»j S A M P D O R I A *■*}

(d) A -2. Caqt.vo.<rr 1990-91 - -.2-H (a »2 - 0 M î»o*v (al 0 - 4 lA"te.»r . 1989-9& • <d| 4. - 4 A to ic m to faî O - H .P ioreA ţ*»vo. 1988- 89: 4 - 4 :0 - Z ta j A - 0 ÎCJ 4 - 4 N a p o L » 1987-88: 0 - 4 .0 - 0 M A - O ^JaveA tU ?

J U V E N T U Ş *« 5 B 0 L 0 G N A «> *

(d) 0-2 . Iwte«r - 1990-91'' - .ţ- o lot 0 - 3 G tf to o i. .

(d ) .0 - 4 'U \ « te 1989-90: 4 -A ;A-A 2 - 3 C «S«v*a . Jaj 0- 0 L t c t e «88-89» 2-0 .*»-5-W ^ _ 2 L<x*to w» 0-A S o m p d ty io . 1987-88: - ; - «*» 'l- t , T o v m o

< ® - B A R L E Ţ T A <7 m » R E G G I A N A ; h

W) 0 - 2 . 1990-91 ■ .4 - Z td l i - 3 U d m e ^ e (a) 4 -5 V e ro rv a . 19«9-90r 0 - 4 .1-4 (a) 1r 2Ar>te«\ou W 0--2 T r ' .e e ţ tn o . t988-89 - .* - (d l 4 - 4 V cro txa. (ai 3 - 0 A v s U i a o 1987- 88: . _ ; fa| 4 - 4 'îaro .'nxo

L A Z I O « 8 0) C A G L I A R I « ^ V

(d) 0 - 0 3c.r , 1990-91 ••• - ;1-0 («I Z-A(«1 1 - 0 l u v c n t o s 1989-90: - ; - W.l. -\-A T o r m o M l Z —A b o lo ^ ivo . 1988 -89: . - — M ' l . ' l M i l o n (a) a — 3 W .v c m 1987-88: , _ , - , |d) 0 - 3 C e s e n a .

^ • C O S E N Z A L U C C M E S E 13 8 2 5Ml 0 - Z P e ^ t a r a 1990-91: - ;0—4 M) 4 - 0 td r o n to (a? 2 - 0 Tcw&rtto 1989-90: - » - la) 0 - 0 P c w w ra - fdJ O -2 . M o d e n a . «989-89: « - . (d) 4 - 4 A v e U in O W 4 - 4 A*>coLi 1987-88: - - 1 |a) 4 - 4 A n t o n a-

L E C C E 9 z ) T 0 R I N 0 13 Z 7 i( d M - 2 . A t f c lo n t a . 1990 - 91 < ;0-2. te) Z- A Ceţ>e,«\0k. (a) 4 - 4 - f t o m a . 1989-90: ’ - .j - (a) A-A (di 0 - 0 ’^Lwex\tUv«, 1988-89: 3-1 .0-0 (d) 0 - 2 . Rory\a_ td) 0 - 2> E s S o o a 1987 - 88: r- — la) SboloyAO.

« • T A R A N T O 15 * 31 U D I N E S E (3 ! * 55IA) 0 - 4 L u c c h e ţ e 1990. 91*. - iO~H {aî 3 - 4 R e q 3 *oi«A Ml 0 - 2 . C0 £«-<v«il ,/l989-«0s - . » M 4 - 4 Cre«»o«W< W 0 - 4 P a d o v a , , 1988- 89: O-O 't^-2. (d) 2 .- 0 A « t o « a . td) 4 - 4 1987-88: 4 - 0 0 - 3 (a) 2 - OSaUm«tio»x

«• M I L A N / w 0 A T A L A N T A (0(di 0 - 2 . Jb a m p tW i* ; 1990-91 ' - j2 - 0 i<U î - A L « ,c t ţ .

I U», ^ - 1 lo-ofrotri *988-89' r - 2 .2 - ^ ld> A - 3L'a» 3.- 4 U x z » 0 196V-68 • Rcrerffcftu

V E R O N A n F O G G I A

ia) 0 - 0 '1990 - 91- - 0 - î la j 2 - 0 B a x 4 tt t« v .Ml 5 - 4 1989 -90. - * - |d) 2 - 0(al 4 - 4 R m o i i u u l ’ 1988 - 88 - . -- (a i•'dJ 1 - 0 Ra.scajr<x. HW -8S - - i ^ O - i <78#‘e$ciov.

PAGINA 3 ADEVĂRUL DE CLUI

_ a r t a . I it e ra tu ra . cu ltu răC U L T U R A , î N C O T R O ? !

.fc-•'r-

t* *r

\-uH~

Trebuie să acceptăm că există in România un i haos relativ ale cărui reflexe se observă şi tn. spa­ţiu l culturii. F.ste necesar, a ic i. . .. îndeosebi, ; un început,' o propoziţie ofensivă cu valoarea unei „religii" prelim inată de admiterea, de conştienti­zarea stării de urgenţă a culturii româneşti. Se im­pune, prin urmare, o iniţiativă, patetică chiar, la nivelul* unei elite coerente (a unei. generaţii, să spunem), care ar consta în redet in iţea conceptului,- în critica mentalităţilor anchilozate, relevarea cî- torya dintre funcţiile esenţiale ale culturii consi-: ilerate ca organism , (credinţe, idealuri, legi), ş.a

: E un, demers destul de dificil; dar nu imposibil- dacă ne gîndim că el era pe punctul de a se con­stitui ; într-im mare model cultural odată cu gene­raţia lui Mircea Eliade şi, dacă admitem că, par­ţial, efecte Urzii ale Iiii au fertilizat o’*Janumită;

. elită a : spiritualităţii noastre, prin catalizatorul de : anvergură care < a fost Constantin Noiea, unul d in ­tre iniţiatorii şi întemeietorii acelui model interbe­lic. într-un fel, deci, relansarea modelului s-a fă­cut. mai m ult sau mai puţin-mascat, cel puţin prin promovarea principiului autonomiei ■■ culturii - şi a accepţiunii acesteia ca «expresie - a spiritualităţii-, A r urina să completăm programul şi să-i dăm o transparenţă totală. J ' .

Conceptul, pe care ar trebui să-l lacem operant, ar fi, prin urmare, acela al lu i Mircea ' Eliade:

„„Cultura nu/e decît valorificarea experienţelor su­fleteşti si organizarea lor independentă de cele­lalte valori (economice, politice)"; corelată/ aceas­ta, cu o aserţiune a lu i Nae lonescu, preluată. , de altfel, de'M ircea Eliade în proiectul său: ^Nqi, ge­neraţia de Ia 1906, ani înţeles că naţiunea nu este

- un instrument politic, ci unul cultural". 'Cîteva consecinţe sîrit- imediat sesizabile:, cultura este, „un organism viu" care îşi are originile în expe­rienţele vieţii lăuntrice, într-o sinteză a acestora, „colorată etnic şi nuanţată individual". Ea se: în ­temeiază prioritar pe o religie, se disociază : de ci-; vilizaţie şi nil e posibilă în afara existenţei unei „atmosfere spirituale",• după cum nu e „provoca­tă de; evenimentele iistorice“; istoria -nefiind- decît ,„o parte dinamică a culturii".. Desigur, crearea' şi .întreţinerea iJnei atmosfere spiritual? nu e posibi­lă în afara unei nisuş formations sau a ceea. ce tot Mircea;': El iade numeşte' o didactică; a - culturii, un, set- de conţinuturi spiritualei, dogmatice în sens superior, produse şi dezvoltate prin munca intelec­tuală Intr-o societate, o strategie' culturală coeren­tă pe acest: palier devine posibilă,-pentru aceasta fiind, obligatorie coezitmea . intelectualităţii, nece­

s a r ă tocmai pejîtrq formarea linei atitudini spirt* tuale î n ; faţa realităţii "în ansam blu l! ei şi a unui- mediu cultural activ; . . . . -

Dacă pentru generaţia lu i El iade. problema, au­tonomiei nu se mai punea (cel puţin- în relaţia sa cu politicul); ea rămîne încă nerezolvată defi­n itiv tn condiţiile'României ţ^ctuale: pe de o par­te, /datorită «presiunii, .unor- mentalităţi . deteriora-; te ■ ale unor politicieni - formaţi în vechiu l. regim, Ja r pe de alta, unei înţelegeri fie ■ prea' restrictive, fie . prea; dilatate a culturii. în 1 primul caz, cultu­ra .riscă să fie din nou înhămată la o ideologie, să aiba- adică un; urol":propagandistic- Unii parlament ta rr obtuzi, de pildă, nu-şi pot reprezenta mani-, testările ei - instituţionalizate decît' prin imaginile

.populiste produse stereotip de festivalurile fastei : „Cîntări a României". E o tendinţă, poate incon-

ştientă, de 'suprimare a spiritualului prin exacer­barea spectacolului amatoristic; o ritualizare a pro­fanului. in > fond. Se pare că, deocamdată, dinspre o asemepea mentalitate vine cea mai vehementă

.. ostilitate. Aşa-zisul folclor nou n coagulat inept,- ; rupîndu-şi, în; mare parte^ legăturile cu spirituali-

tatea arhaică şi a impus o înţelegere absolut ero-v natfi a însăşi ideii de specific-naţional, sub aceas- •: tă perspectivi, reală , de altfel, a „culturii popu­la r e " Legat de acest fenomen apare şi ceea ce nu­meam înainte, înţelegerea restrictivă , şi comparti-

’ mentată a culturii:, una profesionistă, validată, le- : Hitimată şi nu neapărat valorizată de diplome, de ^specialitate: alta de ,amatori, legitimată şi sa prin

«itestăre. Fără a intra în amănunte, e limfiede că d in ’uhghlul din care am-abordat chestiunea, diso-

•"cicroâ nu e valabilă. Ea creează repere false, in­troduce criterii aleatorii de valorizare, justificînd,

■ îndeosebi, ;aşa:numita cultură de masă, respectiv amatorismul care continuă să prolifereze /agresiv.

- - Cultura,. însă. ţ a expresie a • spiritualităţii,' este in- '• divizibilă.. Dar peri tru a impune şi consolida o ase-.■ menea accepţiune e necesaT un suflu nou. un şoc.

violent chiar, ,'care să : dinamizeze o ţară întreagă. Pentru a ieşi 'diri marasm, e nevoie, adică.1 ;de uri „profetism românesc**, orgatiizaţ nicidecum - îri jii- rtil unei idei politice, ci al uneia spirituale. Cred că;, în acest context poate fi reactualizat dezidera-

' tu î , lui Nae - ToneşcU: „ . . naţiunea nu este un in- ■ţ iştr.inierii poliţie, ci unul cultural", rMircea Eliade

este. primul oare îi conferă lin sensprogramatic, /p ra g m a tic chiar-* „în cadrul- naţiunii — dar ştiind

• 7: că; naţiunea este un instrument cultural — ' sîntem• /„da.tferi.şă creştem şi să ne apărăm fiinţa. Să creş­

tem cum?Creînd. Să, ne-apărăm, cum? : Croind ;- ( . . i) : Naţiunea fiind un instrument cultural, ro- : Iul statului nu poate fi- decît ace1 a de a ajuta pe

.fiecare cetăţean să creeze ( . . . ) . Despre ce fel de creaţie, poate fi. însă. vorba? Evident, -nu. de o

; creaţie exprimată prin opere (de artă sau de ; gînd). Ci de o creaţie do fapte, de rodire sufle­

tească-a fiecărui •, cetăţean ( . , ). Nu fiecare indi- vid este; dator sâ^reeze cultură:- toţi sînt datori,

- însă. să-şi creeze echilibrul- lor interior -- prin : fapf ă“. : ,-ş.' ,.*> Ca,*nişt^ instituţii : de stat,’ cu specific cultural,

■ să funcţioneze normal, să devină,-aşadar, organis­me v ifo d e : trebuie - să „provoace'4 viaţa spirituală a. individului. O instituţie de cultură ideală este

, aceea care ; poate asigura mediul unde omul să se pună -de acord; cu universul 'ş i cu Sine Însuşi;E~

■ ■ o viziune uşor-idilică, probabil. într-o lume a ma- . ..•sificării de informaţii.' Nurnai_că în accepţiunea de- aici, cultura mu-şi revendică numaidecît, şi dome-'

niul.'„alfabetizării", al învăţării de carte (prin ex-;• tensie, al informatizării), care"; în absenţa unei

„culturi*? spirituale, în prezenţa unei sterilităţi 'su- i.- Ceteşti,' înseamnă un altfel de analfabetism, o va-

riantă a i acestuia fiind,' de pildă, ■'' semidoctismul. ‘Noi am pierdut sensul Originar al patetismului şi

^.simpatiei faţă de lume şi. nu-i exclus, pe acela al fiinţei însăşi.. El poate fi regăsit- prin situarea ■ în

. spiritual,-In. cultură, aşadar. *. ■’-■■■

Petru 'POANTA

r

ii'.

i*

,...... . V ' "'Schimburi’ culturale . ; “

Concertul Orchestrei Conserva- ’ torului Naţional al regiunii Lyon (Franţa),„ dirijat de -. Rene • Cle-

‘ ment, prezentat în Sala Casei tiU niverşitariloriîd in; C luj p lină ş p înă Ia- refuz 3 do tineri, a în ­semnat o manifestare care .de-

i păşeşte, cadrul; muzical, obişnuit, v Veni rea,' ele vi Jor francezi îri ; orâ- 1 şul^ .de,, pe . Someş inaugurează uh ^'prim ' pas - ai legăturilor , In p lan ’ artistic ce se vor- în. viitor augumentate pfiritr-o mare'priete-

r, nie. Nuhi’eroasdle flori'primite de către'dirijor, solişti şi orchestrariţi,

;d in parti?a .colegilor clujeni ., şi ţchiar de-'la simpli spfectatori e-, im oţlpnaţi- de 'prezenţa micilor artişti. frân(iezi la Clu) şi de ar- ta' lor; - au făcuţ,’ca prietenia sâ demareze prin gesturi ’ de' mare

'nobleţe, Că ,elevii dc la ' î.iceul• d e ‘M uzic i din' C luj se pot Iri- iţeltRe.'- foarte bine cu ce i. din 'Iiyon ne-a 'demonstrat şi faptul câ,. tntr-una din piesele__concer- itulul - fel'•'au: cîntăt; Împreună. .7 * Orchestra • Conservatorului Na- ţlonal din Lyon este., o formaţie 'muzicală c u , un'' larg spectru in ­tuitiv. Muzica lui XPh.. Ram6au, A." Vivatdi' >ji, J.S Bach â fost interpretată într-o . modalitate ce a relevat cuprinderea orizoniu- lui 'sonorităţilor în spaţiul poli­foniei timpului; Lumea muzicii romantice sdu cu acccnte „le- gere** de- plai iberic sau sudnmc-

• r’î an^ ~ ^ ■'Ţarina, E. Grteg, ,J.L . Castlrielrâ de dios — a fostfrumos nuanţată prin particula-

;C0NCERIVL-PRIETENIEI> rităţi stilistice. La vîrsta scbţjiri- ] tăţii nu se poate vorbi de! per- i facţiune tehnică, aceasta ’fiindfuri;; deziderat al maturităţii;-: dar j so- ]: liştii. concertului;' elevi .-şi pro-, ! feşori şi, desigur, maestrul ÎMI- < :guel : Arigel Estrella ,s-au arătat i valori în devenire sau â'rtişti jjau-2 1 : tentici. Miguel Angel Esţrella a>: ; Interpretat, -''împreună cU;- eleva' i clujeană Roxîina îTibit» ’:',(clasa« i prqf. Monica Noveanu), Confcer- ! tul pentru două piane, de J.S. > ; Bach. Artistul' argentinian 'este

un muzician eu un larg orizont. Dacă, mai menţionăm şi faptul că ; 'ihuzicianul-solisţ ;. este ,f.şi un miiitant - umanist (arestat şi con-, damnat de dictatura sud-ameri- cană). avem; ţmaginea unui „ma­re cetăţean**. , El _ fondează şi So- cielatea ;,Mus:que E^iperance* ca-' re mîlitează. prin; interniediul mu-

sîi'di,' pentru ' .drepturile . omului ,şi - pace; ,i,Un sincer bravo pentru dirijorul Rene Clement şi orches­tra sa.

E. CORNESCU

' , Scenă din piesa Dânilă Hrepeieac dupâ Ion Creangă, in regla Iul Trainri Savlncscu. prczcritată la Teatrul dc păpuşi PUCK. De la - stingă la dreapta, actorii: toh'n VYrdelean, Dlnna Cozma. Dan Lconard ' -

LAUDĂ MAGISTRULUI~ In ultima vreme, an de an,' la

,13 martie, f>lonul de marcă -al istoriografiei, româneşti şi chiai internaţionale s-a bucurat, inde­pendent de vicisitudinile politi­ce, de o mare sărbătoare a spi­ritului naţional, trăită cu discre- ■ ţie şi-cuviinţă ; anume aniversa- : rea Istoricului David Prodan. Distinsul ..profeso'r, • membru a) Academiei Române -şi membru de onoare a l -Asociaţiei Istorici­lor Americani, nici nu ar f i do- • r it manifestări * de anvergură, care să-i aşeze ,persoana în cen­trul atenţiei. De aUfel, in u lt i- ; m ii treizeci de . ani. Profesorul, . retras, intenţionat în singurăta­tea . arhivelor şi bibliotecilor, a , refuzat sistematic^aproape orice contact cu instituţiile unei so- * cietăţii care se. degrada progre- .Siv.

Pe rnăsura adîncirii acestei i- zolări autoimpuse — autentică , formă de protest faţă de un re-: gim nedrept, totalitar .— a cres­cut mereu opera istorică a eru­ditului David Prodan, s-au în ­mulţit contactele sistematice .şi perene cu trecutul neamului şi- cu cercetătorii din domeniul is­toriei,1 foşti colegi, studenţi, dis­cipoli, români şi străini. .

Profesorul păşeşte acum spre âl nouăzecilea an de existenţă fizică, poate mai 'trist şi thai în- gîndurat ca altădată, din prici­na marii singurătăţi care-1 co­pleşeşte de vreo cîteva săptă- . rnîi,i. Durerea cea- mare are însă şi "o latură de seninătate resem­nată, fiindcă, pe de o parte, n i­mic nu-1 niai poate surprinde şi , tulbura şi fiindcă, pe de altă ‘ parte, cele nouă decenii lim ita­te, trâite prlntr-o muncă stărui- , ţoare, l-au proiectat cert spre nesfîrşire, spre . eternitate^ Nu . numai că 'profesorul. însuşi se , identifică cu Istoria, dar şi căr­ţile sale îşi au de-acum propria ; lor epopee: habent sua. fata. Ii-,, belii. Trei teme majore l-au a- caparat pe istoric şi pe acestea le-a dus magistrul la bun sfîr- şit, anume problema iobăgiei în Transilvaniai -. de - la - origini la 1848, răscoala lu i Horea şi, m a­nifestarea politica a naţiunii ro-~ mâne moderne ln secolul al XVIII-lea. ; , '

Răscoala-lui Horea ne-a fost revelată progresiv, de la cerce-- tările prelim inare din deceniul al patrulea ; a l . secolului; nostru, finalizate în- 1938 prin teza de doctorat şi prin lucrarea in titu­lată Răscoala lu i Horea în comi­tatele C lu j ş i , Turda,; pînă la cele două . ed iţiim asive,: de cu­prindere , generală,. dedicate te­mei şi publicate în 1979, respec­tiv In 1984 (au cîte; 1400 de pa­gini), Tema a fost lărgită nu nu ­mai spaţial şi documentar, .dar ş i ' semantic,' evideriţiindu-se, pe fondul -social incontestabil, as- ' pectul naţional ;'al, mişcării.. ; Supunerea Transilvaniei;' t prin cucerire străină în .secolele’ X I— X I I I i-a. transformat pe m ajori­tatea românilor în supuşi, în ţă­rani iobagi,- termenul însuşi de român ajungînd ;sinonim cu io­bag. Studiile- lui în acest sens au crescut, diacronic... şi sincronic, după specificul metodei istorice, începînd cu.studii despre iliş ’şi despre fretină (în ,1942— 1943), continuîml cu analiza unor ur- barii de domenii (Baia de Arieş, Şiria, Beiuş, Clceu etc.), cercetă­torul a dat la iveală, în 1967 — 19G8, trei masive volume despre iobăgin în veacul X V I (cu ante­cedentele sale), în 1937 — 1988, alte două : referitoare la iobăgia în veacul 1 X V II, iar in 1989 :a s istem atizatchestiunea Iobăgiei din 1700 pînă In 1848.

C erce tare^m işcării naţionale româneşti. djn veacul X V III s-a concretizat; într-o prim ă etapă, In lucrarea Sup|>Iex Libellus Va-' iachorum, rtpărută In C lu j,' In

' 1948. Pornită^.pi? *un 'vînt nepri­elnic". 6orteS; acuzată de naţio- '■nalism şi de: sitei' păcate' imagl- nnre, . a fost./,aproape interzisă :Au trebuit.să-.mai treacă aproa­pe 20 de ani,, pînă cîrid; In 1957,

00 nouă ediţie; .refăcută şi lărg ită , relua netul din 1791— 1792, atît din perspecticva analizei sale ca document-memorlii. a genezei sale istorice' începînd eu evul mediu, cit şl a ambianţei idea­tice europene In care s-a p lăm ă­dit. Calificlnd actul ca progre-

' sist, autorul fixa pe aceste coor*• donate /a le progresului întreaga ./m işcare naţională românească

din veacul luminilor. Tradusă î»', limbile engleză ş i . germană, lu­

crarea a. pătrunrs ferm în circu-• itul istoriografie internaţional,»: fost apreciată , elogios şi- recep-

tată c a 'o mărturie a nivelului r inalt- al • istoriograf iei ro m ân e ^

contemporane. în 1984, a treia ediţie, iarăşi revăzută şi subin- _ titulată Din istoria formării na- ' ţiunii române, vedea lum ina ti­parului, încheind formal o cer­cetare de mare amploare, înce-

' •pută îri deceniul cinci â l secolu­lui nostru. Geneza marilor act&

, ale naţiunii române, din 1791— 1792, este tratată deopotrivă pa

.'. .verticală ş i . pe orizontală. No­ţiunea. de- naţiune şi realitatea pe care 'aceasta o desemnează

, s în t . urmărite 'sistertiatic din se- ,. colele' XXV—XV ,’ de la exclude­rea , românilor, ca : entitate dintre

. stări (nationes), pînă la stator- t nicirea sistemului politic şi con­

fesional exclusivist al - principa- . patului _ Transilvaniei, la mo-

mentul M ihai Viteazul, la evo­luţia raporturilor naţionale în secolul J^VII. la regimul austriac şi la solidârităţile naţionale mo­derne din veacul X V III , legate de unirea1 religioasă,■ de* mişcarea

. lu i -Ihochenţie MicU. reacţiile or- todoxe. Şcoala Ardeleană şi răs-

V coala lui Horea. 'Astfel, rădăci- , nile istorice ale Supplexului din .. 1791. de la a cărui înaintare la ' Curtea imperială se împlinesc în

martie 1991 două secole, se pot , urmări viguroase curii cresc .în

tim p de pe la 1400 încoace. Ce- ; lelalte rădăcini’ cele ideatice, ţin

de. veacul lum inilor şt au' în a- tenţie dreptul natural, contrac-

v tu l social, noţiunile de libertate, egalitate, suveranitate a poporu-

î lui, adică tot ceea ce a produs şi a d ifuzat lumea progresistă a vremii. ; - .,,....... - ,„

Prin publicarea urbariilor se- . colului X V II şi printr-un dens

studiu referitor la boieri şi. ve- . -• cini, profesorul David* Prodan a

deschis seria unor cercetări de- . dicate Ţării Făgăraşului, impor­

tant focar de viaţă-statală rornâ- nească, punte de legătură între

-■ .Transilvania şi; Muntenia. ; Re* , cent,? d istinsu l; istorie a reunit . într-o carte studii mai vechi,, ca-

re, aşezate împreună^ oferă ; o . nouă imagine românească a tre-

cutului iTransilvaniei.i-In- 1944 ,şi . 1945, în limbile română şi. res­

pectiv. franceză, cercetătorul a. publicat- .singura' carte deschis polemică a carierei sale, spul-

. berînd falsa teorie a imigraţiei , ro m ân ilo r .d in Prineipate în Transilvania în s e c o lu l: X V III .

- Prin 1 această lucrare,- Istoricul; a oferit un model de polemică .şti­inţifică, . iar . prin toate celelalte lucrări ne-a învăţat -că nu dis-

. puta, ci cultivarea inarilor teme . ale trecutului naţional;- din pers-

pectiva adevărului, trebuie: să • fie suprema lege a: unei istorip-- grafii autentice. , I <.

Profesorul a creat o • şcoală . atît prin , discipolii / 's ă i d irecţi. .. care i-au fpst studenţi, c ît ;; mai . ales - prin cărţile sale;' 'p r in e-

xemplul de muncă stăruitoare şi- tăcută,. aidoma, muiicii : de ■ vea­curi a truditorilor gliei, pe care i-a venerat. în scriSiil săvv, ca - pe ce} mai de seamă făuritori • de '

. ciivlizaţie românească. în felul său, el a adus laudă ţăranului

. român şi a făcu t ' elogiul satului .: Ţomânesc, aşa cum, cu alte u-

nelte, au făcut-o înaintaşii de-a- ceeaşi sorginte, anume Rebreami şi Goga., .• ’. Gu chipul de ascet Împătimit studiului, Istoricul a. dat. şi Z dă inră o personalitate aparte C lu­jului universitar şi academic, dar mai ales a dat strălucire a-

, celuî filon ' puternic,’al istorio- ,‘‘grafiei- naţionale, care, ignorlnd . ,şi rriinimalizlnd mărtintela ■ ra­

m uri. abătute, s-n pus şi după ; 1944 Iri.-slujba adevărului ţi cu- ’ noasterii. . , /

Să. ne bucurăm deci. In accst ornf» de, primăvară, ponteu Ma­gistrul Istoriografiei romftncsti

- contemporane şi să-i . aducem,dună datină sl cuviinţă, urarea;unor ani ' viitori senini şl .rod­nici, nşa cum ştim * că-i doreşte Domnin Sn -şi zbuciumatului său

neam românesc. ! • „ • loan-Aurcl POP

P A G I N A 4

C U M A S I C U R Â M P R O T E C Ţ I A M E 0 E IIL U IZv

Cunoscînd problemele acute în ceea ce priveşte influenţele’ nefaste manifestate asupra mediului înconjurător în municipiul şi judeţul Cluj, ne-am adresat d-lui Constantin Samochij, inspector şef ■ în cadrul Agenţiei pentru -Supravegherea şi Pro­tecţia Mediului Înconjurător (A.S.P.M.I.) a jude­ţu lu i Cluj, care a avut amabilitatea să ne spună următoarele: ’ ■-■■'• \ - • - •■'

— Agenţia fiinţează din a doua jumătate a anu­lu i 1990, acţionînd încă îă 'b a za legislaţiei vechi, dar care dacă ar fi îcst respectată nu s-ar f i ajuns la actuala stare .de lucruri. Legislaţia nouă în do­meniu este î n ’curs de elaborare. în acest interval- de timp am inventariat marea majoritate a sur-- selor poluante din judeţ, cu efect asupra factorilor . de mediu definiţi conform Legii nr. 9/1973 şi anu­me: apa,'aerulj solul şi subsolul-, vegetaţia, fauna, monumentele naturii, rezervaţiile şi aşezările ome­neşti... Cele constatate ne-au dus la concluzia1 c ă ', pentru înlăturarea, efectelor poluante la nivelul, dotării tehnice şi a ţehnologiilor actuale ar fi-ne­cesară suma de pirca 4,2 miliarde lei.

— A tît;de mult? Cifra pare enormă. •Este o evaluare m inim ă făcută la nivelul prer .

ţurilor practicate în luna octombrie 1990; P înă la "aloc&rea acestor fonduri se pot lua - însă măsuri—une­le chiar imediat eficiente, care»ar îmbunătăţi sta­rea defavorabilă în care ne aflăm. Astfel, îmbu-r nătaţirea' salubrizării — acum; cînd nu se poate invoca criza de carburanţi,. iar lucrătorii din do­meniu au salarii: corespunzătoare — stă lă înde-- m îna unităţilor de ^ o f i l dependente.'de prim ării' ţ i . de Prefecttirg judeţului. Multe • remedieri pot ; fi realizate din fondurile de întreţinere şi repara­ţii curente ale unităţilor economice, precum şi prin terminarea şi punerea în funcţiune a unor . insta­laţii specifice'care ; au finanţarea asigurată,’ cum ar f i Staţia de epurare a municipiului C lu j (eta­pa a Ilfa), staţia de incinerare' a apelor încărcate' cu nitrbderivaţi de la ţntreprinderea „Terapia1*, in ­stalaţii)» de desprăfuire de la întreprinderea^ „Ra­p id" Aghireş etc.-Demararea de noi investiţii pen- . tru protecţia factorilor ăc mediu necesită djnpar-, tea unităţilor economice, a primăriilor- şi Prefec-; turii .reactualizarea"unor studii şi documentaţii,. a- sigurarea; de fonduri şi abia apoi se poate trece la exectftarea lucrărilor. Jntre acţiunile.de acest; gen doresc . să subliniez necesitatea rezolvăriiIcru ' prioritate a problemelor legate, de sistemul - de ca­n a liz a re a municipiului' Cluj-Napoca şi în p r im ă '.

Urgenţă problema deversării-apelor menajere din­tr-o parte a cartierului Zorilor îri p îi îu l Ţiganilor,

; în situaţia actuală fiind poluată şi ameninţată cu • degiadaro Grădina Botanică. ■■•-•. ; ; r

—- A m fputga deduce că rezolvafea problemelor de salubrizare depinde de m odul.în care organele

; administrative — primăriile şi .Prefectura — ăc-.- ,-ţionează pentru rezolvarea ' lor.; ‘

— Rezolvarea problemei salubrizării' depindb de fiecare dintre- npi; A abandona sau descărca res­turi menajare sau de fabricaţie oriunde ne vine

; bine constituie o încălcare a normelor de conduită \ cetăţenească. în vederea ' îmbunătăţirii colectării

resturilor menajere a. avut loc o analiză cu par­ticiparea GlI.G.C.L.; A.P.S., I.J.R.V.M.R. şi Sane­pid, concluziile fiind comunicate. Prefecturii, ma­terializarea ini ţiatvelor însă se lasă aşteptată. :.:

Nerespectarea graficelor de colectare a contai- ' nerelor şi pubelelor cu resturi menajere creează

situaţii cînd în unele străzi şi zone de cartiere / acestea stau neridicate 2—3 săptămîni, constituind- veritabile focare de, infecţie. «Este de reţinut totuşi motivaţia celor d e 'ia salubritate referitoare-Ia ne­cesitatea dotării corespunzătoare, cu mijloace ; de transport speciale, containere etc. şi amenajarea de instalaţii de spălare şi dezinfecţie a mijloace-

■ ;lor de transport la rampele de colectare. •> •/* '

—ţ Locuitorii oraşului sînt unanimi în aprecierea că este inoportună prezenţa unei rampe de*" gunoi în zona Făget.

;- —- Pezafectărea rampei din. Făget; se impune cu stringenţă. Acest lucru a-fost adus la cunoştinţa

. Prefecturii şi e planificat a- se. redliza în semes-> trui i i i9i)j. -

’ ‘ Ce ne puteţi ;spune referitor la poluarea in­dustrială atît de intensă, oraşele Turda şi Dej fiind citate chiar , la nivel ■ naţional?

Distingem două feluri de poluare industrială, aceea; agresivă şi- cea neagresivfi. Praful indus­trial de Ia Turda şi Aghireş poluează masiv at-

-mosfera fără 'a î i agresiv. • La Turda efectul po­luan t oiţe însă completat de agefiţii toxici emanaţi de,,,Uzinele chimice. Acelaşi efect este predomi-

‘ n a n t .la Dej. unde se resimt noxele'de la C.C.H.şi I.F.A.' Acţiunea de protecţie a mediului tre-;

; buie^să cuprindă însă-măsuri complexe împotriva tuturor Categoriilor do noxe. /

: • : Emil M AIOR

• a m e n z i j i n Ac o r d .- don-"troloriî de lă .I.j.T .L ,: au venit să n i serşplîngă că plata salarii­lor lor este" condiţionată' de rea­lizarea ynui plan lunar de - a- menzi, în" valoare de 4.000 de lei. Dacă riu se realizează acest pla­fon, controlorii, sîrit saiicţioriaţi la salar-fcu 25 lâ sută.pentru'su-,j m a nerealizată. Tot dînşii .ne declară că nu au un contract vie muncă-diri care'să rezulte că •'se ăngajează’'lunar' la efectuarea de amenzi --în • Valoare de 4.000 de - ' lei, iar,,-.pe dc a ltă " parte, pro- ' cesele-verbăle pe care le întoe-. mese călătorilor fraudulos! nu sînt nortftate pe ei, ci pe ' func­ţionarele vţare încasează ame’nzj- le la sediu şi taie chitanţele. Oa- - m enii a u : şi ei dreptate, e. greu - să te iei jde piept cu călătorii ce - nu vor sfi‘ composteze bilete, iar ; cei cuminţi se 'conformează re­gulii de’ a-şi lua abonamente. Sau bilete. I-ăm întrebat pe conito- jori de fie- j iu ' s-au adresat sin- • dicatului Vpropriu şi riii-au* spus * că la şedinţă liderul lor sindical n u este lăsat'să vorbească. .' O nedumerire, cel puţin/ exis­

tă: dacă,, printr-o minune, con­ştiinţa tuturor călătorilor devine - activă, bieţii controlori sînt con damnaţi; să nu-şi ia salariul. Şi încă ceva. ’ Cei' 00—70 do contro­lori nu vor puteai rezolva proble­ma. Soluţia ar fi şă se/-elimina» supraaglomerata, să ' se' asigure Un transport civilizat pentru n-i obliga pe toţi călătorii' să se comporte ca atare. •

• ANUNŢ UTIL. La paşa­poarte, In 2Î Iele dc marţi şi Joi, ' este mare aglomeraţie, iar , în restul zilelor este linişto. A s t ă ’ d in cauză că oamenii cred că şi «liberarea paşapoartelor sc face mumai în aceste zile. O informa­ţie utilă, deci. înghesuială este " num ai la eliberarea formulare. . lor şi depunerea actelor. Paşa- ' poartclc se pot ridica domneşte,

• M ECIURI INTER-SOCIE- tL'AŢl. Greu do obţinut statutul de societate comercială^ ■ «ie supravieţuit dacă vrei să stai

pe picioarele proprii.-^Nefericiţii 1- care , au avut curaj • să tic rupă .’.- (de: la sînul murnii sînt anienin-

faţi-’-eă vor fi scoşi din ' spaţii,’• le; sînt „prelucraţi?* şefii că so- ;. cietătea nu are nici uh fel de - /şansei ş.a.m.d. Ca românul nu- i1.. nici-unul, în -loc să-şi vâdăifie- li, care. de treburile lu i, moare de .

; grija celui; der lîngă' el şi nU are .linişte pînă nu-1 strînge/ de git.

‘ Fenomenul se întîm plă în con-! 'diţiile- unei egalităţi, dm ' punc-, ; i-tul do vedere al legii, cel'- puţin. Nici o, societate pe, acţiuni ,cu capitaj’ de stat nu poate fi inai •

id e stat decît alta, indiferent de; . dimensiune. - -

f ; # DKVANS. Producătorii - de confecţii -pemru copii n-au mai

aşteptat -încuviinţarea - guvernului pentru majorarea preţurilor. Au găsit, o soluţie „originală1*: - ; au scos pe piaţă articole noi, la pre­ţuri, ^negociate**, adică de două- trei; ori mai m ari decît cele cu care eram, cît de .cît, fam iliari­zaţi. Bogdaprostej - * ;

; • jPA^T DIVERS. Şoferii de pe autobuzele I.T.A. au .o. meto- dă sigură (şi îndelung exersată) de a-şi asigura venituri proprii. Dai banii de bilet, bilet- nu-ţi dă înapoi, iar banii intră în buzu­narul conducătorilor auto. Cu a- semenea- procedee. I.T.A. nu *;c va rentabiliza prea- eurînd: Şo­ferii,, insă, au toate, şansele.-

M. SANGEORZAN

PRIM AVARA FIERBINTE?Odată - cu venire."» primăveri i *

pompierii’ m ilitări^sîrit confrun­taţi cu numeroase incendii gene­rate de focul' deschis: aprinde- - rea deşeuriloiv. combustibile re- * zultate diri ^curăţirea curţilor şi grădinilor, aprinderea; voită sau... întîmplătoare a ‘ ierbii.- uscate, a- , runcarea la întîmplăre' a ţigă­rilor sau a resturilor de ,'tigari aprinse,; jocul copiilor cu focul, etc. Pradă flăcărilor cad plan­taţiile "şi, pădurile, casele şi gos­podăriileoam enilor, instalaţiile izolate r şi alte bunuri personale sau de grup.

Ş i,pentru a nu se crede că facem afirmaţii gratuite să vă dăm cîteva .exemple, din ultima . perioadă: •: • în 24 februarie, incendiul iz­bucnit ; la ; bucătăria de vară a lu i Cheţan Liviu din- Cluj-Na- ; poca, str. Tîrnavelor Nr. f» a . dus la' ■ distrugerea acoperişului .' acesteia;- ■ . , i'C.-:-:

• în 27 februarie, pe str. U liu-, lui n r ,; 1 din Cluj-Napoca; ă- pririderea: tomberonului de’ gunoi,- dacă na- interveneau, pompierii - m ilitari,, ar 'fi, ,dus; la incendierea locuinţei-lui Ba luş; Eugen; ; -

• în 2 martie, vegetaţia uscată

incendiată * de* 6 V- persoană - nei- dentificătă a . pus în pericol7;un f-tîlp , de telegraf din- Huedin a- parţfnînd-Regionalei C-F. Cluj;

• ’ îri 4 martie, jocul , copiilor cu-focul în zona plantaţiei Fă-, get a dus la incendierea ierbii uscate, p in ii avînd şi ei de su­ferit. De. altfel, "nu este an in care această plantaţie, şă--mi fie afectată de incendii; ^’ *-în 5 martie, tot focul ' des­chis a- dus la incendierea unui şopron din gospodăria % lui .Chiş Ioan domiciliat în - Cluj-Napoca, str. Dobrogei nr. 10.- .-i r i ’v

Toate aceste incendii au avut, după :cum- se poate -constata,, o singură cauză: FOCUL DESCHIS. De :ăeeen, se impune - să fiţi mai atenţi ,unde ; faceţi focul , atunci cînd 'ardeţi deşeurile combusti­bile, cînd mergeţi ,în locuri 1 tu­ristice şi doriţi să vă preparaţi hrana la jarul focului de lemne. Şi nu u itaţi să * verificaţi .cu ce se joacă copiii dvs. în nici un caz ; cu focul. Pompierii: nu* do­resc. s ă aibă a „primăvară fier­binte'*. Credem că nici dumnea­voastră. -?,

Cpt. L iv iu CADA»

ASIGURĂRILE SOCIALE PENTRU PERSOANELE DIN SECTORUL PRIVAT,

'mimii'iiniiiiiraiitiuiiiimiimniimiiiimniiiiiiînmEJiiiiiiiiiiilOHiiiiiMiiciiraiiiiiiîiJiHiiDiiiDniniiiiniiinimiiiiiiiiniiiiiiiiimnm

„Revanşa'1 nu erau altceva' decit ! nişte amărîte de „box“-uri con-

ţinînd pachete de super-long-uri cu emblema „corăbiei ' deşertu­lu i”. De unde nu este,, nici.JDuin-

• nezeu riu ia. Domnul Nica Leon a avut. aşa că . . . ; ■ '

• De prin ziare' ădunăte:.-. „Nii se munceşte la ;noi, domnule! Uităţi-vă ' la ceas. e zece şi ju ­mătate, şi spuneţi^mi mie uride aţi vedea în străinătate,';Iă ; ora asta,, k ilom etri; de- indivizi,-; toţi- ■trudind bătîrid.diri gură?!“/ ’■ e Ok publicaţie diri Capitală’ re- Vprodiice' scrisoarea" unor' „ţărani ‘ ş'ălăjeni1' pritocită într-un căz­nit stil „poporal".;' Grupul ‘ de nonimi protestează: împotrivă-u-

. nor vînători recente, „la nivel jn a lt“, săvîrşite prin pădurile ju ­deţului. Nu ştim- despre ce ac­ţiuni cinegetice este- vorba, dar ăm reuşit să stabilim cu exacti­tate cînd anume a fost redactat zâpisuL 'în urmă cu o lună, in istorica zi în care d-1 Corneliu Coposu a descins în Bobota. să -şi taie-... porcul. -<r-

• -La: sfir<:itui: . lunii februarie,:. dom nu lC ătă lin Zamfir' preşedin- .. tele Asociaţiei Generale a Socio­

logilor • din România, -■ a anunţat.J n . pionul. Academiei că In cu- 1 r înd ,în ţara noastră numărul :şo-

merilor va ajunge la aproape un milion. „Ăştia: intră în EurppSP* s-a alertat parlamentul conti­nentului. Spiritele s-au mai linjş- tiţ, totuşi, cînd forumul; euro­pean a ajuns in posesia preciză­rii domnului Zamfir: „Fenomenul este normal într-o-societate; afla­tă în tranziţie . Deci, să tran­zităm liniştiţi, ce e sigur, e pigăr!

. R IDENDO M

;• PE SGURT •• Conform „vectorului" - licitaţieivalutare de la Banca Naţională a României,-'leul nostrtî,: uriiilit de „migratqarea“ ; valută-vest • pi- nă lă* stadiul d a . . . pisică ; do­mestică, a - început1 să prindă • cheag. De la 225 lei — ■ paralei pentru un dolar victorios în Golf. , cursul de echlibru a coborît la • 190. încă puţin ş i. i!. Noi oferim de: pe acum\l leu-autentic pe...- 100 decenţi. Grăbiţi-vă, con cu- renţa e dură! ' ] ■ ~

• Uite că veni şi sorocul „aşe­zării în patul germinativ" a mult aşteptatei' Legi a fondului fun­c ia r .. Ţăranul român, cel care l-a - zămislit pe bătrînul. Păcală, anticipând posibilele „posibilităţi" ce ar putea apare pe „frontul repunerilor în posesie**, nu-şi poa­te ţine gura şi le zice de-a drep­tul, făcînd' haz d e . necaz., Iată o mostră de folclor, la zi: „Cus­cre- Toane,• cît pămînt' ţ i : se- cu­vine?*. „D-apoi, nu iriult/ uri‘ hec­tar ;.,** n,Şi cît de : mare să fie )iectarUl?“ ’ :■>■■Vi .• Recent,; impetuosul preşedin- ;-. te al P.L.D. —'. domnul N ica ; Leon a fost, „devalizat** de bu-- nuri în valoare de. 175.000 lei. Cu adest prilej .ţara a aflat cam cc. fel i de ,ţigări fumează şefii de parti­de. în cazul domniei sale: „Ca­mei1?. Bunurile* însuşite revanşard de către administraţia:, ziarului,.

-- Asigurările sociale-.din sectorul privat repre- ‘zintă o măsură de securitate socială,: de, chibzu­inţă şi de'prevedere 'realizată de o persoană, în mod' independent,, prin mijloace proprii faţă. de tin-număr determinat, de riscuri sociale: boală,’ maternitate.' invaliditate, Kătrîncţc, accident, de muncă, boală profesională, deces £tc. , '

— Asigurările socialo fiind pnexe ale raportu­lu i de muncă, subliniază d-1 Aurel Grigoraş, ;şeT

• f ă l ; Oficiului de. legislaţia .n^uncii şi a camerei, de .m uncă din cadrul Direcţiei judeţene pentru,,

i munfcâ 'şi protccţia socială, nu pot fi separate un?^-dţî, alta. Salariaţii din unităţile, private sînt 'iriclifş|f''lri. sisidmul asigurărilor sociale de stat1 şi beriefipiază‘de dreptiirile prevăzute, jde .Jţgo.’pen-, trii ■'ăt'qs.t'-'s6fctor.;' - ’ ••'■-'■ ;■ . '

B&..gţ$ţ?riolarUl\Qpiţăţttbr private?

— Ş r aceştia pot-'Încheia' cu D irccţi^ p/ntrti < .' ffiuneă şi pfotctfţie socială, plrin CăAiera de m un­

că, contracte dc asigurări SOciale care le conferă beneficiul vechimii in mtihcă şi; -drepturile - de-

. asigurări sociaJe.-l în contractele respective se •: stabileşte contribuţia pentru pensia suplimentară,:

caro so depune .lunar de tonitate în cotele sta­bilite, de lege..

^ • La .cît se ridică, această'contribuţie?

— Contribuţii se-ridică la 20 la sută, calculată' la salariul brut stabilit în contractele (de muncă. Dovezile do plată se depun .la Jpiyecţja pentru muncă şi proţecţie socială. IVÎembrii! asociaţiilor f/imiliale, ai ce lor cu scop lucrativ şi persoanele.

care desfăşoară o activitate indep<mdentă -. îiuto^ rizată. depun contrvibnţia.Junară de asigurări ‘so-r ciale stabilită pe 'cîăse de cotizarp.Jn; raport cu venitul anual al asiguratului,

— Cum se cal cu 'e ăzăyech im ea în1 muncă? •

~ Se: 'consideră vechime, în . muncă ijm pul lu- oţ-at de o persoană în sectorul privat în . bază . unui contract do muncă; ia r pentru proprietari pe baza

’ contractului dt<; ăsigurare înregistrat" lă Direcţia pentru muncă şi protecţie socială.

' — Sînt şi cazuri cîrid: ’ se' încearcă eludare^ acestor reglementări? . ţ ' " ,

i3 E ) c iâ t ă '* t în i f proprietari şi" conducători care caută; să-elujlezeţ .legea, folosind munco salariată fără. a ‘ fnclibia contracte de niuhcă care. trebuie înregistrate, 'la căriiera de muncă. Se cunoaşte cŞ acestea ;ău valabilitate - numai dupiă data în- registrărH.'''°';‘,î ; , ,

Orice raport dc ,ipuncăi dintre salariaţii din sectorul p riva t ,.Şi proprietari s? stăbileşte de comuh ăcord'-’îiiire aceştia: prin' Camera de mun­că. Ignorarea! voită a ăcestui ăspect' atraBfr'dupâr sine lipsirea'"devidreptiirile! prevăzute de lege pen-

, lru toate oatecprijle ,de perspnăl. . ' /■. i ;

" în cazurile ' In care persoanele care lucrează în aceste, unităţi nu., ochită contribuţia datorată, inclusiv rfihjbjarilei timp dc 6 luni-consecutiv, pirecţia pentru muncă şi protecţie socială va so-

’-' licita; organelor iii drept retragerea autorizaţiei;

Ion RUS

« IIIIfR -S IIR I-IO T R M A III• Reamintim celor interesaţi

câ - baia comunală' ă fost ’ în ­chisă din cauza,stării deplora­bile in care se găsea. Repu­nerea în funcţiune a băii ăr necesita o investiţie dc apro­ximativ două milioane de lei, 'sumă ce depăşeşte cu m ult in­ventarul scăzut fl] obiectivu- Jui. Se impune , deci, realizarea, pe raza municipiului a , unui nou .obiectiv, cu cel puţin ace­leaşi funcţiuni. ' " '- ■. • La Bucureşti a luat .fiinţă o asociaţie care, stntem siguri, va trezi interesul unui număr impresionant de pcrsoafie: V- n iunca, Naţională'.'a.. Asociaţii-. lor de locatari' d in 'Rom ânia . Unilinea , Poate'fi '.contactată (în ' scris) la Căsuţă; -Poştală - 2267, Oficiul P IT II numărul, 22 Bucăreşti.. • Pehslonarll membri - ăi

U.G.P.R- beneficiază de; o re­ducere de 50,la-sută-la costul, biletelor, pentru spectacolicle^ oferite de.Teatrul Maşhiar şi Opera. Maghiară (cu .excepţia premierelor). , La . procurarea biletelor se va prezenta legi­timaţia de membru ni uniunii (vizată pe anul curent). ■ . ..

PAGINA s ADEVĂRUL DE GLUJ

* SECTTH . T E S T f l L H T T T m .i

OFERĂ SOCIETĂŢILOR C O M ER C IA LE,M R EP U N D ER ILO R I SAU P ER S O AN ELO R PARTICULARE URMÂTOARELE1 '■ , . * . ; . SERVicn • •

■ lerificârt echipamcnic dc proiecţie ctectroizolante.

■ dw'tfori şi>yerlffcw;'tch*i'wcftte:'cl??tncc de joasj.i «eiie î* foaft3:hasirnie-P;.tâ&ionht saîi 'pcrtodic -

.uşuratori- electrice:fa instalaţii /JekpfGt?cţie şi legare 'li pâmint. • ' , K-;irri5.’ h

■ tepraţii instalaţii.electrice rfc lumini ş ifQ rţh ,: i i

■ mfeeţii panouri electrice ţi tţe~ automatizare.. *■■■■.’ -nemţie ţi punere fy -funcţie instalaţii de . t ‘

iiitmtizare. • ‘ . ’ - ’ ' V ' : ^ -ripsrâfii'şi întreţinere grupuri elec1 ooene

■mfeeţii firme sL reclame luminoase - ;■itţiraţii aparate elect nce,electronice (audio- t lk t iJV .e le c tro c a sn ice ) .' ,' .. bpelaţi ev încredere !a serviciile noastre!

IN F O R M A Ţ II : rsşo - ‘s tr . G ă rii n , - S A ® T e le fo n 34548 -n

RKDm '

• r a

SOCIETATEA COMERCIALA .TU RISM TRANSILVANIA* S.A. CLUJ ^ ’

I ■ . . . . " .. . |anunţă d a re a m -locaţie. de. gestiune a următoarelor -uni-ilaţi:" . ■" j J Cabana I-aget l ’ailure( Cabana. Lcghia . ' ' jţ Cabana'Valea Drâganu! u i -. jJ Cabana.Someşul lîcce „ - ....0 Hotel „Pax“ ’ , . |0 Hotef „Vladeasa" ;§ Roliscria.y,V13iiea.sa“ ‘ ■ *$ Canotaj şi ştrand < | Complex hotelier „Central—Melod>“

ivind, ca obiect-.»pros tatii,rhotclicre.■' şl alimentaţie1, publt-,i.-;. , ^

Documentaţia licitaţiei' poate fi procurată contra cost «le la secretariatul -Comisiei dc licitaţie, str. Constanţa1 «r.3, Cluj-Napoca, rîncepînd" cu 20 martie a.c. ^ .. Licitaţia, va-avea-' loq în ; ziua. de 28. martie a.c., ora; Ua sediul societăţii din str. Constanţa: nr. 3, Cluj-Na-ş foca. (368)- , ■ ;<»

■ - ■. . . . i- v ■ , ; •?

CRUPUL ŞCOLA'K" fNDUSTRIAL CONSTRUCŢII DEM A M N I C U G CLUJ-NArOCA

. *=■ •• ;... îjţ .• '*

Mdrează pe baza> de concurs următorul personah. i

; • I'N TEIINICTAN SPECIAI.ITATEA TCM

’J a?n x a c a t i j ^;'m .e c a n ic ,.'' '.:■■■• UN "ELECTRIG IAN iNTR i;Ţ IN rRn,

-Concursul'; va aviîh' loc in d a ta ‘ de 22 martie a.c., j fcwile-se.idepun-la* secretariatul şcolii p înă la 21 mar-: fra.e. ţ" '

fSe^incadrează ■ detasemenea prin repartiţie sau trans-; *f«rmătonii personal: . t . ^ *

I UNA ÎN GRIJIT OARE CURĂŢENIE . • : Jv’ |

0 UN SUPRAVEGHETOR DE NOAPTE (bărbaty. (372)]

CONSÎG NA ŢI A „M O N A"' - ; • :f> ■ /: >,•' ‘

■ -. . ■. sţr.1 1 ’ Maî nr. S Cluj-Napoca '

- : - ‘ s. anunţă

J’fi heduccri-: de «preturi la (pate articolele- din magazin,' *tepind cu djita de n*i. I . s • ''

'rttitaţi-ne cu:incredcre^(24177) - <

: R E D lC Ţ IA REVISTEI ,N U “

• • . .angajează pri/i concurs

•STENOIMCTILOGRAFE., . - iCondiţii; domiciliul stabil in 'C luj-Napoca. Adfcsa: str. Moţilor rir. 18 , (23963) ■ *

, ŞCOALA PROFESIONALA NR; 18 CLUJ-NAPOCA

■ str.>Fabricii, de Zahăr nr. 51

. | ®r8aniîează concurs în data de 1 îi martie 1991, orele CLîjî^1e(Jerfa ocupării ,-unui post pentru supraveghere

°*ca pe ,darată rcaJiziirJi construcţiilor şcolarc, (371)

ŞANTIERUL 2 TI5I.ECONSTRUCŢ1A ;

cu sediul în Cluî-Napoca; str. liniile-Zola nr. 3.

_ organizează concurs pentru ocuparea postului de/ ' - r ’ ® CONTABIL i)e durată determinată, pentru înlocui-' re. '■ ' i.. '' .'''! '

■ Informaţii suplimentare la. sediul Şantierultii, biroul PCrsonal-lnvăţămînttRetribuire, telefon 0-42—Cli (369)

; ‘ STAŢIUNEA PENTRU MECANIZAREA- AGRICU LTURII CLUJ-NAPOCA .

str. ;Ţineretului..nr,- 59 \ • .

anunţă ; vlnzarea-;prin licitaţie, la data-de 15 martie iOTl, ora 8; a unor,-,'- ' •" î .

- - e Tractoare :şi maşini agricole provenite din casare în baza - Decretului. 50/1990.' Licitaţia va avea loc, la atelierul- mecanic al Secţiei

s cle mecanizare „înfrăţirea". (24146> . ;

. ANGAJEZ ** - * - %' 1

® BARM ANE ” ~ ' '%■ O BUCATAREASA, chiar şi pensionară. ;Str Băiţoara nr. 13, ap. 68, Mureşan Alexandru.' j

' j v:U'k‘,o :- r.,‘.:/t(23924)

FUROGRAPIIIS

- Piaţa Ştefan cel Mare-5

Executa copii xerox-de calitate. (2417C) .

V; • • J, ■ \■ Prin tirnia ROTTA ; " s

Excursii. n-:-.,.:- i, BUDAPESTA* 2 zile; Pecs—-5 zile;

U.K.S.S: ;— 11 Zile — 10.900 Iei plus 35 dolari. ■— Le- ninarad, Tallin _ . •

r iN LA N D A —- 6 zile — 5.500 lei plus 18' dolari • — , Cernăuţii — lîrest: — Varşovia; ’ >

ISTAMBUL — 2 z i le — 3-520 plus 15 dolari - ! Informaţii: Compania ..ULISE" — Mărăşti, oreîe .11;—:

35.-.Telefon 6-72-02, 5-84-20, orele 16-r-2J. (24387) , - -

AUTOSERVICE ;,GAR1SIM“

str. Alverna 24—26 vinde: ® PARBRIZE

O G EAM U RI • ' ' ’ /

« GEAM URI IlATON

• AM ORTIZOARE

• ARCURI , ■ / ’ '■(23866)

• • . ţ. • k - i - ■ i f' . - - ' * .

' " Confecţionez rlilouri din .lemn dc tei ţ i jaluzele.Telefon 5-43-02 după era 16. (23750) , ( ' '

- a s o c ia ţ ia « l e g u m e —f r u c t e o r o s 4; a g h ir e îş-■ ■- V i ' - V - V: -:7; 'V ! ' •

■' ; - •- Vinde ..î.

ŢUICA- « B PRUNE

# C Ă R Ţ O I!(23891)1

. ■ INTERSKjRVICE CLUJ-NAPOCA. -

"iVr, Vă , oferă

- - Computere «compatibile, IBM —PC— AT -in' orice confi­guraţie, incluşivS iftstalare de reţea • şi asigură service în

• garanţie<şi post garanţie.. Informaţii telefon 1-59-29 după '.o ra ,IZ (23907)., . .> ' ■■ v-

' ' . \ D R lIs it lR lL O R 'P U B W E LOCALE CLUJ -

r ' i - *■- . - . ,-r\-i .■ »-;.l. . . . . . i>; Civ -i-V ‘ .

i organizează--concurs în dată; d,e. ?8, martie- 1991., p ro ,-9, la sediul» un ităţii, str. Traiaii V iii i nr.' 216, pcnţru„bcu-

/pareri^^bsttihii 'de :3':J .v il i , ;i' ' ; .

~ !,#-'COI^iliiKfe-rJlj|ftjr6yfc ssiu JURISCONSULT PRIN-

CipA^^jiinM ),'-;;' ' • 'wi "v.Relaţii, 4-12-87; .(374)

, , . „ . : ' ^ IA G ^ N U L . .T p ^ *90 ,

; EŞŢ*. D LS& D S ‘; N 6 ^ nr. 32.', • " ' ■ (23917)

D IRECŢIA REG IONALA D RU M U R I ŞI PODURI CLUJ

prin SECŢIA DE U T ILA J GREU TRANSPORT

TEHNOLOGIC . . ' . . v.

vinde prin- licitaţie publică următoarele mijloace:

® remorcă cu platformă basculantă R.M.A.

/ #- rcmorcă cu platformă basculaniă R.M. 13. -

Informaţii Ja telefon, 4-66-66; 4-41-27. ,' .i ; -v . . . .

-Licitatia v a ’ avea \ib'c -în‘ ziua de ‘ 25 * martie ■ 1991; la

sediu] unităţii: Cluj-Napoca; sţr. Fabricii nr. 131-131/A .

î'.:-:/-.:-'!' . (375)

COOPERATIVA «AUTA TEXT ILA" CLUJ-NAPOCA

s>tr. Brassai 7“ ! '

angajează de urgenţă- ^ ' •' 'vS ' .1-*

: 0 UN' LĂCĂTUŞ MECANIC specializat In depanare războaie'de ţesut. ■ • . - ’ • r -

■V Reîaţii suplimentare la serviciul P IR , zilnic intre orele7—îoîsau la telefon 1-20-65. (376)

I-M iP lZZA NAPOLITANA

. . str. Moţilor-nr, 17'

' i • angajează '

© o s p ă t a r i ' ,

# BARM AN vV-’ .v'i :v-Xy-V{

© BUCAŢARI (24523)'

SOCIETATEA COMERCIALA „SORETI" S.A.'

. t Calea, Dorobanţilor, nr. 38 C lu j «Napoca.-..........

' -încadrează

« ŞOFERI ' ...:'pentru a ; desfăşura activitate de instructor conducere auto." Autorizarea se face-prin grija Socictăţli. - :

- Reiaţi»; la , telefon ; 1 -22-86 int. 152. (377) , .

' „ROM CIM " S A . Al.EŞD, JUDEŢUL B IH O R ’!

hî:5 Hfr-'.-'i ' anun ţă j L-jî*::’ -f. '

• -începînd- cu data de 1 martie 1991 încărcările - auto de cimeh't,'' v ar şi ;pîăci azbociment pentru- întreprinderi şi persoane, particulare se1 -fac pe 'baza programărilor

.anticipate.-; ■ . • ' y , i- ' - . ■-

■ ’ Profirainănle • se vor face la Serviciul livrărif, pcrso- nai.sau tolejonic. ..... ^ ^

-Cei care se vor: prezenta fără programare nu vor avea■ garantată încărcarea în-nceeaşi zi. --•■«■-. : , - ; - •

• Telefoane:' 993/.4 08-28; ^ 991/1-21-41; ‘ 991/l’-21.-42, int.. £54. (370) . - *, .

- u CO«PER»\ŢI VA; ^ELECTROMECANICA" C L ljj;~- , r -j ■■- -..

r * :executăi prin .Cmă de; comenzi , d in str. Traian nr; 16 . următoarele -lucrări: • t .- : . vu-.:s ..*.7»S .m vit ■; --U

® faianţat ;V:- a.’-. 1 T'..--* ■# izolaţii-pentru lavan . - >« reclădiri, de sobe. teracotă .« şlefuit şi lăcuit paVclret. . _.

. Informaţii ln te!<'foff 3-()9-65 (373) A, - ‘ .

SOCIETATEA COM ERCIALA .ARM ATURA* S A .

CIuJ-Năpoca, str G ării-nr.. 19 6rganizează7concurs,‘ in data tle 21 'm artie 1991. ora^fl, pentru ocuparea'ţxisţului iib. J'

. • JURISCONSULT j *-■ • / ■ >-.. - ■Informaţii suplimentare' la' iediuV societăţii. (323) •:

COOPJtntATIVA „SOLIDARITATEA" CLUJ N .iPOCA

. eil eediul tn strl Fr. David nr. 21, . ^

angajează prin transfer'- sau O ficiu l. ForţefpM;:de''.;Munca

• Tehnician proiectant (creator modele) tn specialita­tea confccţtl încălţăminte. (

Relaţii suplimentare la b irou l; perşonait al cooperati­vei. (361) - ' " v': - ■ ■ ■ . . ‘

ADEVĂRUL DE CLUJ

SOCIETATEACOMERCI ALA DE CONSTRUCŢII ;. „TRANSILVANIA" S A '

cu sediul în Cluj-Năgoca, str. Deva nr. 1-7 (fost Trustul de construcţii Cluj)

execută; şi com erc ia lizează ^ <

© lucrăr: de construcţii-montaj şi reparaţii clă­diri civile, industriale, agrozootehnice, pentru per- soane fizice şi juridice; ^ ^

© prefabricate din beton simplu şi beton armat de toate tipurile (panouri de închidere, ' planşee

-. pentru construcţii, stîlpi *i grinzi de rezistenţă, fun­daţii prefabricate, stîlpi şi plăci pentru garduri, bor* duri şi dale pentru drumuri şi trotuare, tuburi de

>; canalizare cu diametrul pînă la 1.000 mm).© confecţii şi tîmplărie metalică pen.tru orice fel

de construcţii ' ;©uşi-ferestre şi confecţii din lemn (lambriuri,

placări tavane, cutiî de scrisori etc!) %O betoane şi mortare ]© diferite materiale de construcţii din stocuri'

disponibile© determinări fizico-chimice şi mecanice pentru

toată gama materialelor de construcţii prin labora­toare propr'i “ y i

© depozitarea şi desfacerea unor materialei de . construcţii, în limita capacităţilor disponibiţe, pe■ bază de convenţie,

© producerea şi comercializarea altor produse industriale, bunuri de larg consum şi agroalimen­tare în ţâră şi în străinătate .

V Livrările şî prestaţiile se fac pe bază de comenzi, în ordinea solicitărilor, la preţuri,avantajoase şi în condiţii convenite cu solicitanţii. '

Informaţii la sediul societăţii noastre din Cluj- Napoca, str. Deva nr. 1-7. (242)

SOCIETATEA COMERCIALA,,PRODVINÂLCO“• ' S.A. CLUJ ■

achiziţionează prin bazele de recepţionare ICAPA (ROMCEREAL-R.A.) din judeţul C lu j.

© poruţnb © grîu v© secară, pe schimb de alcool dublu rafinat

(spirt de 87 grade). > jPredarea cerealelor se va face la cele mai apro­

piate baze de recepţie din zonă, de unde se. vâ primi: - - • '

© pentru, 100 kg porumb boabe.STAS — 8 litri spirt.

• pentru 100 kg grîu sau secară STAS - 7 litri spirt.

Re'aţii suplimentare ia telefon 1-72-01; 1-55-57- ICAPA Cluj. (270)

REGIONALA C.F. CLUJ - ;

anunţă că lla io rită unor lucrări la lin ia CF, începînd i cu 11 martie 1991, circulaţia unor trenuri de , persoane

se face cu următoarele modificări: :V ,0 trenu l'3071 (Cluj-Napâca— Oradea), plecare C luj:,’

ora. 7,46 se limitează la S t Ciucea, iar pe distanţa Ciu-■ cea — Oradea se anulează. ■ '

9 trenul 3C25 (Cluj-Napoca — Ciucea),-plecare C luj: ora- 5.50 va circula pină • la :St. Oradea, din ist Ciucea ple.'arca: ora 8,16, sosirea Oradea: ora 10,41.»

A (renul rapid 36 (Oradea — Bucureşti), pe distanta, Oradea ~ C luj se anulează. Pe această distanţă va cir-, cula suplimentar trenul rapid 36/11 cu -plecare Oradea: '; ora 7,39 şi sosire Cluj: ora 10,00. (330) •

SOCIETATEA COMERCIALA „TURDEANA" S.A.: ..." TURDA ,

organizează' licitaţie pentru vînzarea următoarelor utilaje: 9 maşină broşai vertical . . ..

• strung Rangheţ '

• maşină, găurit GU 25 •

'.hcpins SU 700 ’ r V ; ' ' , " '

9 pnliionrc* ’ . '

• maşinii tijc'taţ MFIV, 16 . . . ( ? r ■

8 ciocan pneumatic CP 120 *.

' O l<rosp cu evccntric 63 ' l f '

• inşlaliiţie sudură CO’ ‘ '•9 laifitniii pl-nlru bare . “ ■

• . ro’a» barp . '

Wcitntia «re toc ln data de 16 martie 1991 la sediul so-Jletatta,';'.ora 10 ■ . . . . . ..

Participanţii vor depune 10 la sută din valoarea de Vlnzare'iU.. Nispria unităţii.' •

In/ormatii ia Serviciul " MecanoEnergetlc. telefon D53/l-47-f>0. int 123. (349) ■ ■

DIRFCTIA GENERALA A FINANŢELOR PUBLICE .JU D E Ţ U L U I CLUJ

. • ANUNŢA: ^V .'v '■

Posesorii de autorizaţi) de ' funcţionare eliberate în . baza Decretului—Lege nr. 54/1990 . sînt inv itaţr pentru •vizarea pe amil 1991 la .sediul nostru dm. Piaţa^ Victoriei

1 nr. 19, etaj lip cani. 117.Vizarea autorizaţiilor, ţi plata taxei de viză se, tace

zilnic între orele/fi— 14.L a v i z ă se-vor prezenta următoarele acte:

Autorizaţia ln original @ Chitănta de achitare a impozitului pe 1990. _De asemenea, aducem la ' cunoştinâ tuturor deţinători

lor de autorizaţii de .funcţionare să depună la organele fiscala pe raza cărora Îşi desfăşoară activitatea, declara­ţii de impunere (pentru asociaţii familiale şi -persoane fizice) sau! buget de venituri si Cheltuieli (pentru în- treprimleri mici sau asociaţii cu scop lucrativ) pe anul

.1991, care vor fi completate şi cu elemente pentru cal­cularea taxei de folosire a mijloacelor de publicitate afişaj şi reclamă (dimensiunile firmei). - ■

Neprezontarea la viză, precum şi nedepunerea declara­ţiilor de impunere, său a bugetelor de venituri şi chel­tuieli se sancţionară conform legislaţiei în vigoare. (295)

SUCURSALA'JUDEŢEANĂ C.E.C. CLUJ

anunţă concurs tn data de 10 aprilie 1991 pentru anga- jarea de: V : '

• CONTROLORI CEC Condiţii de participare! studii medii de specialitate sau

studii medii. ' '

• REVIZOR INTER J UI) EŢE A N Condiţii: studii superioare sau tnedii.Relaţii suplimentare la sediul Sucursalei; telefon 1-85-15

sau 1-23-27. (350) .

: ; INSTITUTUL DE CHIMIE Cluj-Napoca, str. Fîntinele 30

oferă spre închiriere instalaţii pentru experimentări sau pentru producţia semiindustrială a produselor anorganice şi organice. ■

Instalaţiile cuprind reactoare emailate şi inox de capacitate 60—1800. litri, cristalizatoare, centrifugi filtrante, uscătoare cu tăvi, coloane de distilare- rectificare. '

Halele sînt dotate cu ventilaţie industrială şl uti­lităţi apă de răcire, abur, solă, aer comprimat, vid.

Informaţii suplimentare la sediul institutului sau la telefon 951/8-01-65, int.;160. (236)

SOCIETATEA COMERCIALA „COMAT" S.A. CLUJ

; : (fost B.J.A.T.M )

.. . oferă spre vînzare prm licitaţie’ ‘ v-• mese cu role automate care se pot folosi la trans­

portul pe orizontală a sarcinilor monooioc. pinâ la 3 tone

, • depozit cu translatoare şl ra ftu ri:(echipament) cu 12 alveole pe verticală ş i'cu lungim i pînă la 60 ml. ! S Produsele se pot vedea ia sediul de pe str... Traian Vuia nr. 206 Cluj...

De asemenea vinde la preţuri vechi materiale noi din; grupele?\... ... ■.... , •' . . . . • : , , .. ■

• oţeluri aliate de diferite profile (inclusiv rotund 0 ; 14 la 0 28 ln colaci) - ... .. ; / . •

• rulmenfi diferiţi ; j

neralaparatură electrică pentru automatizări şi de uz ge-

0 piese schimb auto pentru tipurile' SR şi IMS.Produsele se pot cumpăra de orice persoană fizică.-(351);

CENTRUL.DE REPARAT» CAPITALE MOTOARE - ' SECTOR SERVICE - I.A.S. POIANA TURDA

str. Cîmpinei nr. 112, telefon .953/1-20-63 execută prompt şi de calitate. Io preţuri avantajoase

9 reparaţii capitale şi reparaţii accidentale mo­toare ■ . . . ...' .

O rectificări arbori cotiţi

O reparat pompă injecţie, injecţoare, la urmă­toarele tipuri „de motoare: v

motor D 110 pentru tractor U 650, U 651,S 650, IrRON 204—D, motostivuitoare etc ; ,

O motor D 115 pentru tractor UVl. 445, motosti- vuitor etc

• motor D 121 pentru tractor U 550 etc

B motor D 127 pentru auto, TV, ARO .

. • motor SAVIEM pentru auto, combine

© motor D 2601 pentru trattbr U IOIO DT

• motor RABA pentru tractor  1800, S 1800, autofitHilcanizare.(191) . . ' -

F IRM A „PORTAI." EXPORŢ-IMPORT S.R.L

■ comercializează

• CALCULATOARE COMPATIBIL IBM-PCS86. SX : .......... . _ . ■ ;

Informaţii la sediul firmei tn str. Karl Marx nr t telefon S-62-00. între orele 10— 16. (24.000) '*

SOCIETATEA COMERCIALA „NEPTUN-QLIMP'Sji

- j din judeţul Constanţa V . recrutează pentru sezonul estival 1991; urmâtoors categorii de personal calificat şi necalificat:

• ospătari

• bucătari %

• cofetari ’ .

-v. • cameriste hotel

9 muncitoare bucătărie _

• manipulanţi depozite •'

• , muncit6ri spaţii verzi / ' ; ,

• • îngrijitoare curăţenie, , 3 / - -

Unitatea noastră asigură transportul. dus-intoa cazare şi masă gratuită. ^

Solicitanţii sînt rugaţi să se prezinte la sediii Oficiului Forţelor de Muncă din judeţul dv, penis înscriere, urmînd ca in perioada 18-20 martie u să aibă loc întîlnirea cu delegata! Societăii coms ciaîe „Neptun-Olimp". S.A. pentru-încheierea c» tractelor de muncă. (231) ,

I.P.P.S.C. C L U J( -

cu sediul în C luj, str. Eroilor nr. 9, telefon; 1-7» execută prompt cu materialul unităţii şi al "clienţilorpri atelierele proprii, telefon 8-00-77

0 confecţii metalice diverse' ,

- • clemente dc barăci şi prelabrlcate metal '

mobilier, metalic şi mobilier comercial • din - Pil melaminat.<" '

Comenzile se preiau Ja sediu. sau .direct la atelier, ® Triajului nr. 21. (352)

SOCIETATEA COMERCIALA '„UNIREA" S.A.CLUJ-NAPOCA

- Piaţa 1 Mai nr. 1—2 v .’ . ‘organizează la , dala de 20 martie : 1991 . concurs pen ocuparea postului de;, t ' . :

• JVRISCONSUI-T SAU CONSILIER JURIDIC

Informaţa- suplimentare la serviciul P.I.S. sau la tc!fr fon 3-62-88,. int. 221, 108, 171. (335) , - .

’ ' COMINCO S:A. AGHIREŞ .

. str. Cornes-ti nr 282, judeţul Cluj

O oferă agregate de balastieră de Io 0 la 30 granulat* precum şi piatră spartă. ' ’ ‘ . ‘ J

Posibilităţi de transport cu vaqoano" proprii pe caS Ie închiriem. ::i >. , * - ;

; > O oferă spre;închiriere buldozere S. 1500 ; •Tarifele cf H.G. 1109/1990 prin negociere

Informaţii suplimentare la telefoti 1-85-92 sau-12 Prl> centrala Aghireş. (339) - . ' ,

SOCIETATEA COMERCIALA .CI.ITJANA” SA-

organizează concurs de creaţie pentru stabilirea (emblemei) unităţii.- \

Termenul de depunere a lucrărilbr — 20 martie1*-

Infbrmaţii suplimentare Ia Serviciul '/tehnic, telelo*3-40-02 . . , ... ; . . . :

Cele mai bune lucrări se premiază. (364)

PARTIDUI. NATIONAL LIBERAL — ARIPA TlNAR' . . . C(»MITETUL JUDEŢEAN CLUJ

orguuizuază' cu începere de la 20 martie a.c.’ _ / CURS picfcsional de ' J > ~ .*

; • SrK.NOGKAITE' ..... 1

• DACTILOGRAFIE |

• 'SECRETARIAT ■ '' -; ' ! ■ ' - ţ1 ;'V ;. / " cu durata de patru luni (intensiv). • ■ ■■■

înscrierile se fac zilnic Intre orele 9—17 la' sediul0 str Moţilor 18. telefoane 1-53-01; 1-18-88; M8-89 pînd cu 5 martie 1991. ; i! "

Locurile^" sint limitatei (348) .

pAG IN A 7 A D E V A R U L D E i C L U J

ANIVERSARI,MD _______________________

• Cu ocazia aniversării a 40 ... de an i l i dorim l u i

OKOS TOADER, ' pilită sănătate şi ' fericire; d in . ^rtea familiei. - Soţia Maria şi (ii Clattdiu, A lina, Călin şi f#ader. (237C8) . (

• • . :■> • = '.X {*.■ -r v ,• ;

^MATRIMONIALE.

• Inginer, 30, 1,80/75, doresc; cunoştinţă cu o tînărâ d răgu ţă .! Oficiul poştal I, C.P. 455. (24462) i

• Intelectual, 28'1,80'80 fizic j agreabil doresc «cunoştinţă; cu o ; tinără frumoasă- şi cu m ult ca- ţ racter Jn vederea căsătoriei. O f i* } tiul PTTR nr. 1, căsuţa poştală 1007. Cluj. (24446) , , ;

• Tinără 27 ani,. 1,68/60 kg cu ■- studii - superioare,, doreşte cunoş- ş tinţă bărbat serios.^ 28—38 ani i pentru căsătorie.-. Adresaţi seri- > sori la căsuţa -poştală 1021; Ofi-: 1 ciul I, PTTR C luj. (23659) ' ' j

-V.I.NZAR1__

■CUMPĂRĂRI-

1 • Vind apartam eht— -câine-; râ.' bpcătărie — şi jnob ilă dc j sufragerie. Informaţii :"strada Tu­tunului nr. 26, zilnic între orele- 18—21, telefon 3-38-38. '• '

• Vînd videocameră ■ marca • Philips, în Ici sau valută. Tele- • fon 3-09-34. (24481) ' v , ■

• Vîrid videoplayer : In stare , excelentă. Telefon 7-75-76.(24486)

• , Vînd videoplayer' Samsung. .; Telefon 2-83-12.' (23970)

• Vînd înscriere TV color, ri- dicabil imediat. .Telefon 6-09-97. (24494) ‘

• Vîrid TV ■ alb-negru şi radio- casetofon auto noi. Telefon:7-39-38, intre orele -14—20.(23214) , V ••

• Cumpăr televizor color nou, • din import -şi maşină de spălat automată. Telefon 2-19-11. (23942)

• Cumpăr maşină de scris şî maşină de remaiat' ciorapi. Te­lefon. 4-30-17. ; (24182)

• Cumpăr casă cu grădină în ; Cluj-Napoca ; sau In apropiere(20 km) în valoare de' 500.000 de lef.' Cum păr'm otoc ic lete ' vechi: Floreţti, str. Horea nr. 2. (23954)

• Cumpăr V,casă sau aparta-, ment. Telefon '2-33-28. (24483) '

• Cumpăr; apartament una- două camere' cu preluare de ra-. te. Telefon 7-75-G5. (2395G)• ® Cumpăr apartament-3 came-,: re In 2ona ' Glip^VrliPni'sau MîV . răsti, Telefon 5-71-30. (23976)

• Cum păr., aripă: faţă _stîngn * Dacia 1310. VJnd videorecorder < »Akai“. Telefon 3-20-79. (23971) !• Cumpăr .cîzme cow-boy, nu- <

«erele, 40, 43. 45, 46. Oferte la Wefon 4-42-42. (23973) ,

• Cumpăr urgent 10 fiole In-■ terferon şi . 20 mg ’ Mitomicină. Telefon 2-48-48. (24195)

• Vînd urgent apartament : aoi)ă camere, confort .1. ocupa- ’ W, Mănăştur Nord. * Telefon': <•15-01. (24506) * ; >■ ■: • Cumpăr pianină sau pian. ■;

Telefon 5-55-61. între orele 18— îl. (23984) -

• Vînd televizor‘‘ color nou |ip -Sab.n*. diagonala 67 cm. Te-; Iffon 6-46-39. (23983)

• Vînd înscriere Aro 243 D, «aicabil Imediat, maşină de tri- J ^ t „Veritas*. .videoplayer. în- SWatli ţa telefon 2-43-24.«3979) , • '• • - ? ■ ,

• De vînzare mobilă stil sa-. «n. duJap vitrină: furnir nuc, maşină de snălat' automntŞ. Str P^rlla 32. (24376)

• Cumpăr casă-c» dependinţe f municipiul Cluţ-Nanoca. În ­armat!) telefon 5-71-30. (23865) , -, 7 Vînd landou stare perfectă.

• Vlnd r,tain rlr bnte nou. Te-**foo 3-74-43. (23873) ,

• V înd aragaz ,4 ochiuri nou.; Telefon 1-47-25. orele 18—20. ■(23776) ■.»-

-. • Cumpăr chiuvetă fontă 2 bu­căţi. Telefon 1-42-90. (24338)

; • Cumpăr televizor alb-negru în garanţie . şau nou. Telefon: 5-29-73. (23770)

î •- V înd imobil în , comuna Bo-i loga, judeţul C luj, situat lîngă ' < biserică. Informaţii ‘ la Mureşan : Gavrilă, ; comuna Bologa nr, 191.. Ia orice oră. (23760) . „ - , j,>

' • V înd urgent Dacia 1100 tn starer bună. Telefon 8-06-19. , (23863) ■' '■ :; '

- ;■-• V înd corp bibliotecă, . ur- ; gent Telefon 2-75-15. (23857) -

' • V înd în valută obiecte ve- ' chi din 'argint Telefon 7-30-85. *, (23859) , :

-• Vind maşină de scris Olym- - pia. Telefon 3-62-18. (23861) ‘

• V înd Oltcit 0 km .. Telefon:0-25-88. (23831) .

. • Vînd CEG Dacia 1300/ 1987. Telefon 4-61-33, între orele 17— ; 20.(23805)

• Vlnd . Elcrom . ; 02. Cumpăr bloc motor v. Dacia 1310. palier mărit. Telefon 6-89-63, după o- ' ra 17. (23732)

' • Vînd material străin pentru • rochie de mireasă şi de seară.. Telefon. 8-63-84. (24312J

■ ■ • Cum păr creion. 0,5 Rotring, ]: Staedler, cablu, coaxial, set ca- ‘ b luri .:.Euro-Seart« poiarizor: mag- \ netic, telefon cu antenă.. Telefon f'1-63-39.. (24311) V -

: • Vîrid depunere, Aro 243 D , ; august' 1981 şi depunere Dacia; 1310 decembrie 1987. Plata. în lei, sau valută. Telefon 952/4-22-37. ; (24319)

: • Cumpăr maşină electrică de' , tocat- carne. Telefon 951^5-17-58, ; după ora 16. (23720)- '

• Vînd CES înscriere Dacia 1300, 1990. Informaţii după m a­să între orele ■ 17—20 la telpfon 4-97-19. (23723)

• Vînd magnetofon Tesla B '• J15 în stare perfectă. Telefon: 8-88-26, între orele 16—20.(24281) ,

- • Vînd înscriere autoturism1 Dacia, septembrie 1987. Informa- ? ţii' telefon 2-38-86, după ora 17.; (23713) . ,

<• Vînd fîn. Informaţii la tele- ’ fon 6-38-74, după masa. (24286) ;

• Vlnd CEC autoturism îns­criere iunie 1989. Informaţii ţe- ; lefon 7-63-39. orele..17—22. •

■ <23696) ; , ; î

• V înd CEC înscriere Dacia ; 1300 din 1937. Telefon 8-55-96. între orelo" 16—20. ; (23652) ; ;

• .Vînd ţuică fructe. Relaţii : uumai az i' între orele 17—22,te-; lefon 993’4-00-99. (23175)

• Vînd TV color nou. Telefon, •5-37-41. (24169) , 7:! .

1 • Vînd Dacia 500 Telefon 952' 1 •'5-5J-35. (24391) : ; .v ' ' ' .'

• ‘ V înd înscriere Dacia, ' anul 5 t989, iunie. Telefon 3-02-19T : *

■ (24390) • ' : ; ; ;

• V ind CÎEC autoturism Dacia ; înscriere ianuarie 1988. Telefon 4-70-63. (24418) > ■ ; ; i

• Vînd televizor alb-negru l nou. Telefon 6-03-35. (24429) j

• V înd hol colţar „Tango“ nou cu pluş de culoare gri ■ deschis. r Telefon 5-44-25. interior 1244. -' "

• De vînzare pechinez (tibe- ‘ tan) pui. Telefon 6-13-58. (24433);

• Cumpăr bloc Dacia 1100 . 1300. Telefon 2-48-98. (24439)

• V înd maşină de spălat „Au-: tomatlc*. Telefon 5-44-68., ţ

■ (24442) , !

• Vînd videorecorder Toshiba • Telefon 4-66-44. (24459) ,,

. • V înd calculatoare personale - compatibile ÎBM-PG, .XT, AT, unitate Floppy, Winchester, im ­primante.. monitor, programe., preţ foarte convenabil,1 Telefon 4-16-11. (24467) ■ ~ '•

• V lnd CEG Dacia fiin 1988.. Telefon 6-34-27, orele 16— 19. (23908)

■; • De vînzare TV color Tele- . funken. Telefon 5-03-03, (23909) ■

.: • Cumpăr bicicletei , ceasuri antice; (defecte), obiecte orna- mentale vechi, medalioane,, Tele­fon 1-45-20. (23596-A) :

• V înd maşină* de cusut Ca­melia. Telefon 4-42-33. (24154) :

, • Cum păr urgent . garsonieră confort; ' mărit de preferinţă îri Gheorgheni, Pata sau Grigores- i cu. Telefon 4-43-11. (23925) . ;

• Vînd CEG Dacia (50.000) din; august- 1990. Informaţii la tele-5 fon 6-35-10. (24153) U ' 5

• Vîrid CEC Dacia 1310 din 1987 cij'posib ilităţi de ridicare. Telefon 4-29-07. (23931). J

• V înd . televizor - alb-negru. \ , Telefon , 5-84-73.. (24168) ; - r ‘

• . Vînd Oltcit nou.’ Preţul fn' lei, -' mărci, : dolari. : Telefon:-4-37-76. (24167) ,

• V înd - Oltcit fabricat .1989 cu 17.000 km, electromotor,: an-: - volope 145X113. Str. Mălinului 29, telefon 5-87-37 — 2-38-08. . • ; , (24162). : ; "■ / .

• Vînd Dacia 500 sau • Oltcit C lub 11 R. nou. Telefon 2-45-51. după ora 18. (24523-A) ;

• Cumpăr garsonieră sau a- : : partament cu două camere. Te-; lefon 3-91-58. (24530) ^ ,

• V înd 40 (patruzeci) capre ‘ cu iezi. Comuna liUgaşu de Jos, . 332, jud. Bihor. Telefon 993'4-09-43 sau 4-11-19. (24531).

• V în d ; televizoare v color. Volkswagen - - transport marfă. . Ctrmpăr valută. Telefon 3-95-23. (24536) \ -

• V înd CEC Dacia înscriere ianuarie 1990. Informaţii telefon7-38-98. (23996) ‘

• Cum păr urgent F iat'850 sau : similar' în stare bună sau foarte bUnă. Telefon 6-63-89. (24515)

• V înd CEC Dacia 1300, depu- i ne're 1987, octombrie. Informaţii:1' telefon 3-37-73.,(23991) ;;

” • Cum păr,” urgent -betonieră. Str, Ploieşti nr. 47, - telefon:3-64-10. (24519) ; .n .

- • V înd apartament' 2" camere’,': str. C împului, 4.500 dolari, discu­tab il; microbuz'Volkswagen per- :, soane. Telefon 1-83-55. (24471) : ;

- "•• V înd apartament două came^ i: re, bucătărie, • baie, ■ parchetat, v Mănăştur , (Flora). Telefon: .6-17-29.(23974) ...................

• • V înd aragaz nou sau schimb y: cu TV. Telefon 7-S7-46; 4-85-23. (23968) . , - '

• Vîrid m obilă, Bobii na, d u la p . de bucătărie şi tăblie uşă came-, ră. Telefon 4-29-20 sau 3-67-71, după ora 19. (23961)

' • V înd urgent mobilă stil şi < A ro ,, tamponat Telefon - 8-27-47, : între .orele 16—18, Heredea Vic­tor, - Mănăştur, 95, ap. 18. (23947)

' • V înd mobilă combinată, co­voare, veselă, perne, stare -per-: fectă. Telefon 7-01-22, între ore- ! le 16— 19. (23945) , . .

’ ■ • ' V înd urgent tractor 650 U- niversal, cabină climatizată şi remorcă, cu o axă şi un Mosk-;

- viei- 408. Comuna Iara, str; R îtu l1 Ierii 38. (24185) -

• Vîrid fîn şi otavă, patru to-j ne. Someşul Rece 60, fam. Petri— şor Vasile, comuna G ilău , 108, judeţul S lu j. (24181) ; , / |

• V înd vopsea auto. Telefon4-43-45. (24473)

' • V înd două bilete de tren pentru Germania:- Telefon:4-54-80, între orele 10— 16. ' '

(24485) . ; 7\'. -

( • V înd anvelope pentru Dacia 1300. Str: Republicii 22'A. ' d u p â , orele 15. (23940) „

‘ • V înd înscriere m aşină , 1986.: Informaţii telefon 7-50-86, orele

. 16—20. (23951) . ■ . .

• V înd Oltcit Club. Telefon:6-00-41. (24484)

• V înd autoturistri Aro 244 D.,Telefon 953'l-19-39. (23955)

: • Vînd Oltcit 1987 (franţu­zesc), spoilerat, 180.000 lei. 1000 dolari;' 1.500 D.M. Telefon:,2-34-34 (23975):

-i • V înd antenă parabolică com­pletă. Cum păr mască Renault 18. Telefon 8-27-47. (23946)

’ • V înd mărci, TV Lux, stare perfectă, îmbrăcăminte femei, .talia 40—42—48, soba bucătărie. Telefon 4-74-95. (24476-A) , ,

. • V înd televizor alb-negru. Telefon 3-37-09, după ora 16. (24470) - ■ .

• Vind magnetofon Tesla CM 130, stereo şi B 115, noi, - boxe - 2X160 W, Disco Hi-Fi. Cumpăr pl anetară stîngâ Audi-100. Tele­fon 4-84-00, între orele 15—20. (24469-A)

• Schimb apartament două -camere, Mărăşti cu trei camere, -în aceeaşi zonă, convenabil. Te­lefon 5-73-93. (24516) : '

. « Schimb apartament 4 came­re, ICRA I,, Zorilor, cu 3, ca­mere Zorilor, sau schimb apar­tament 2 camere. ICRAI., plus ga­raj în Grigoreseu cu 3 Camere Zorilor sau , Grigoreseu. Telefon 2-00-69 'după orele 16. (23995)

ÂNGHIMEMi• Schimb CEC Dacia 1300 contra garsonieră. Telefon 3-18-23.(24532) ....... ; . . . . .

• Schimb garsonieră confort ÎY ■ ^ o», jICRAL Mărăşti cu, apartament - Studentă, _ cunosc perfect2 camere.’ Suport c h e l t u i e U . , T e - î g e i ^ a n a :tengleza).' C aut ^ gazdă

lefon 5-32-71, (24356) J î, « 3 ^3 metr»ta<'1- .Te,efon 8-9^76.;

' • Schimb apartament cu două t v "camere, confort I. ultracentral; ♦.îj i r f 2, r° v21lî„Dej cu apartament Cluj. Relaţii; străine. Telefon y6-83-42. (2383a)Ia telefori 4-19-58 C lu j după ore- ' • Ofer în ' chirie,, pe valută,le 20. (23761) . . ' ; apartament 2 camere, central,

• Schimb garsonieră confort I, ;IC R A L cu apartament 2—3^-4: camere. Informaţii telefon 5-08-53.,Ofer recompensă. (23816) v . , -

• Schimb garsonieră confort I ; proprietate cartier Mănăştur cu 5 apartament 2 camere. Schimb a- :1 partament 4 camere confort I■mărit proprietate, cartier Gheor- : Informaţii 3-45-07. (23702). : gheni cu 2 apartamente a două : • Caut garsonieră de închiriat, camere. Telefon 5-62-48 dupâ ora 1- Telefon 7-00-57. (24403) ..16. (23798) * ' '

• Schimb apartament ‘‘ două camere TCC cu trei sau ' patru camere. Telefori' 5-06-01. (23797)

telefon, frigider. :. Informaţii , 8-75-50, (2383S) , ; :

• Primesc în; gazdă studentă contra' ore ' franceză, engleză, pian. Telefon 8-52-60 dupâ ora 16. (23802) ’ V ; V î '

: • închiriez apartament nemo- , bilat. trei camere, str. MehedinţL

: • Schiirib garsonieră confort 1. Mănăştur cu apartament 2—3—4 camere, ICH AL sau proprietate.

• Dau In chirie garsonieră con­fort I mobilată şi apartament 3 camere confort nem obilat: cu telefon, situate Calea Floreşti, zona Peco. Condiţii avantajoase. Telefon 1-56-24. (24438) iy

Închiriez rochii de mireasă.Suport diferenţe. Telefon 7-17-36 din import. ' Informaţii telefondupă ora 19. (23792)

• Schimb apartament de stat;3, camere, ultracentral, -onfort ; sporit. T îmăveni, cu siriiilar Cluj- ; Nâpoca.- Telefon 3-11-15 ! după 5 ora 19. (24326) ;~

• Schimb apartament ICRAL 2 camere confort I cartier Zori- ; lor cu 3 sau 2 camere în Ghe- ; orgheni, Grigoreseu,' alte varian­te. Telefon /2-00-00 după orele 17. (24327) '

• Schimb garsonieră central e t." I şi balcon cu apartament 2 sau 3 camere. Suport diferenţa. Telefon 1-96-29 după ora 18. (23726) / .

• Schimb 2 camere confort I IC R A L Baia Mare cu garsonieră rentraKC lu j. Telefon 994/2-38-85. (24303), ;

8-10-20. (24441)

• Dau în chirie garaj pe valu- ' tă sau lei. Piaţa Cipariu, telefon5-54-37. (24460) , , • '

• închiriez garsonieră ‘ mobilată pentru pretenţioşi pe “valută. Te­lefon 4-51-55. (23322) '

• Caut în chirie ■ garsonieră ' sau similar. Telefon 7-14-45 du­pă o ra ; 16. (23927) '

• ’ Tşximetrist autorizat, închi­riez avantajos autoturism (micro- - buz). V în3 video Panasonic, cum-

- păr - congelator’.' Telefon" 5-56-35. '' (23928)'. ' J.-#

• Dau în chirie garsonieră ne­m obilată în zona Calvaria. Tele­fon 4-84-66 între orele ,19—20. (23929)

Intelectual. 52 am caut gar-_ c „i.. l ....................... . ,~r> a , sonieră m obilată în zonele Ghe-

2i ^ ^ L c u ^ S S c e S i 9^ ^ Centru, Plate în

lă, cu sim ilar C lu j . ! Telefon 953/l-17r43. (24318)

• Schimb garsonieră de stat j confort I (Calvaria) cu aparta-‘ merij, două camere. : Informaţii telefon ' 1 -89-23 între 9—13. ~ ; (23716) :v." '7-"'.',«

• Schimb CEC Oltcit cu ri­dicare imediată, cu apartament; sau garsonieră Cluj. 'Accept va-; riante Telefog -4-97-81. (23700)

■ Schimb Turda 1 cameră 35 n ip ,. bucătărie, baie, curte, • cen- f trai ICRAL. Cer sim ilar Cluj. Telefon 4-81-14. (23695)

lei. Telefonaţi la -3-54-48 , Intre11 r orele 17—20. (23936)

' • Tineri căsătoriţi căutăm a* • partament pentru închiriat 2 ca-.<, mere Mărăşti sau centru. Telefon1-94-25 orele 13—23,. (24489)

’ • Vreau să închiriez , un aparta- < ment cu două camere, m ob ila t - cu telefon. Telefon 4-05-64. (23960) -

, • închiriez apartament cu 2—3 camere mobilate şi telefon. Plata în lei sau valută. Relaţii la te­lefon 8-87-93. (24183)

Dau în -chirie ; apartament 2camere mobilat, pe valută. Te-

Schimb" apartam ent' IC I& L i lefon^-88-41.^rele 17-19. ( 2 3 ^ ) ’2 camere în Grigoreseu cu apar- ; * Ofer pentru închiriere ultra- tament 3—4 camere tn Grigo- central, apartament două came* j res cu sau împrejurim i. Telefon re- P lata îri v ^u tă . Căsuţa .poş->8-38-60. (2369^ tală 1019, Of. I, Cluj-Napoca.

• Schimb garsonieră; confort I ICRAL Mănăştur cu aparfâm ent;2 sau 3 camere. Trifan, Porţile; de Fier nr. 8, ap. 15.' telefon.'1-35-45 in t 233. (23666) ;

• Schimb apartament de stat;3 camere,: Calea ; Dorobanţilor, ' bloc BCA, eta j V II c u , 3—4 ca­mere. Telefon 7-65-06, (23658) ,r

• Schimb apartament 2 came­re zorih Pata, îmbunătăţit, cu apartament 3 camere. Telefon5-40-65. (24444)

■ • Bucureşti'— schimb tempo­rar (t an) 2- caiaîre cu sim ilar; C luj,, variante. Telefon 4-17-10. ■ (23934) ■ --

• Schimb apartament proprie­tate 3 camere Tîrgu J iu ultra­central cu sim ilar Cluj-Napoca. Telefon 8-84-27 său cumpăr ca-? să sau apartament 3— 1 camere In Clui. în lei şi valută. (23944)

• Schimb- garsonieră ICRA L ultracentral ru garsonieră sau, apartament două camere. Infor-

(24554)

.__________ ____ _ _ orice nivel.maţi» la telefon 4-56-36. (24475) .1-85-54 camera 18. (24305)

• Cedez . , înscriere la Banca Tiriac. Oferte căsuţa poştală: 1066 O f Cluj. (24001) , :

• Medic specialist meditez bio- logie: adm iteri medicină, postii- ceală sanitară. Chestionare mo­derne. Telefon 4-64-72. (24372)

, • Preiau contract apartament IC R A L sub orice formă. Recom- ■ pensă. , Telefon 5-30-01. (24342)

• Profesoară meditez in tens ; istorie admitere Z ilnic orele 16—21, str. Cehoslovaciei 2, bloc 18, ap. 95. (23815)

. • Colectivul de copii şi cadre didactice de la Grădiniţa Apahi- da mulţumesc în mod deosebit Asociaţiei : ,Asclepyos“ pentru frumoasele jucării primite. (23812)

• Meditez fizică şi filosofic la Informaţii telefon

• Schimb apartament IC R A L două camere, central cu aparta-

_ Caut garaj sau loc parcare în curte, zona centrală sau Gri*

ment două sau'trei camere. Pre- gorescu. OJer apartament proprie-for zonele Pata, Ghcorgticni sau tate 2 camere ultracentral - pen-Zorilor. Informaţii la telefon tra casA cu grădină sau locuinţă2-47-43 orele 18-21. (24475) spaţioasa. Telefon 8-70-61. (24155)

PAGINA S

• Student informatică meditez: pe computer IBM — AT elevi, pentru însuşirea sistemului > 'de operare si a. lim bajului C. Telefon5-32-28. (239i6), • Caut femeie supraveghere

2 copii şcolarii Telefon 8-93-65. (24174):- ■ - "■*'> •-Familie ‘caută femele serioa­

să pentru menaj complet. Tele­fon 7-91-94, (24174) . -

• Economistă,' experienţă * -In. Informatică, doresc angajament;' Ioc utilizare limba franceză (e-

-conomist, traducătoi-, 'suplinitor învăţămînt). Telefon 4-02-24, du­pă orele 14. (24498) VI • s

.,• Societate comercială căutăm . spaţiu , central, pentru cumpăra- ,

re sau închiriere. Telefon 4-11-25. (24183) v >.. • Angajez vînzătoare, pentru aUtcbufet, 20—25 ani, la fel şi; băcătăreasă^ .'•■R e la tii.lă 1 telefon'4-33-48. (24478)'. t»

- >

• Bosa Maria pierdut contract închiriere IC R A L ,-11 declar 'nul..

..(23506), - : ' ; ' .

. tww E i .C yEaSJEaa ,

. • S%aiotiă ; Petru -pierdut: con­tract; de.' închiriere eliberat^’ de= IC R A !» ‘Cluj. i l 'declar-' nul. -

■' (24355); :• Pierdut f,legitimaţie de set^.

viciu; Vpe num ele., Szasz ; MargiL- O declar nulă. (23773) : ■'< Ş.

•, Pierdut .cîţni „DOberman*? şi „Ogor orfan" în vîrstă de 7, şi 2 luni, în cartierul Grigorosru.' In ­formaţii la telefon' 5-23-95 ,;şi

■ 8-24-59 toată ziua; Recompensă, nrătferiâîă mareV (23837) . •; - , • Nica Ioan pierdut contract ’def închiriere eliberat de ;ICRAL.II . declari n u l.'(23808)

• Prunean. Ioan' pierdut ■ con*'• tcact-de: închiriere eliberat- de

IC R A L Cluj. î l declar nul. (23740). • iPavel; Ioan ; pierdut fişă de ,

calcul din ■ contractul de locuin­ţă’ ICRAL. O declar nulă. (23672)

Ghiuruţan Traian :' pierdut; contract de închiriere ICIÎAL. î l

'declar nul. (23658) >.vi,. Pierdut contract de' închiri­ere ICRAL pe; numele Bălaj;. E- milia: î l declar nul. (23541)

; • Salănţâ Ioan ..pierdut contract de închiriere eliberat de ICRAL* '

. I I declar nul. <24335) ’ , > . - j 1 • •• Pierdut /autorizaţie cu nr.

1590 de patiseri<*;!eliberată de Pri­măria; municipiului C lu j.. O de- •- clar n u lă . '(24107)

Ghirghina- ■ jviarian- “pierdut fişa cu ,-suprafaţă. apartament 'eli­berată- . de 'IGRAL t Cluj. O de- ’ clar .nulă.:. (24424) ’r ' :

t*-Kelement - ■ Viorica i' -pierdut , contract ■ de ; locuinţă eliberat de” ICRAIi, î l declar nu l; (24440) * !

• Pierdut autorizaţia n r ; 2255 : eliberată de; Primăria 'judeţului. Ciu j şi ştampila’ Patiseria' iancu-/ liţi. O .declarynulă..(24452) -

• Pierdut ’dog german' rnaşcŞl. mare, . negru, urechi - ' c netăuite; ’ Este sub . tratament. Ofer nccbnî- - pensă.' :-Telefon 1-4G-58; (54510)"^

• Vaida Ana, Silaghi Bl vira ; Manuela, Ban Ioan, Moldovan * Silviu, Onica Ioan;: Muncaci Ma­ria, Szilagj'i CâroU'Hoca Gheor­ghe, Oros" Rozalia, Biriş Lucica, Szabo. Adriana. ■ Grut Maria,- Ba- coş .Cristian, -Varadi Margareta, - Nagy Parascliiva, , Joldoş vasile,;

, Botkovszky Magdolna,... 'Szaşz Ioan,' Vălean Ion, Lucian, Fărc'aş- Aurelia, tăzărescu Doru, Ser mea-; mi -Teodor,' ,. ;Pamdrea ’ ;; Norica,". Bâlc Traian, Han'ga Răduî Deâfc .Tlbor. ' ‘Nebert‘/Ecaterina, Dolfta . Lconţln, Vlad •' Cornelia pierdut legitimaţiile de - serviciu. S e ‘ de-: clară nule.'1 /■ >*- .> > : > •*<

*# Călugăr Daria pierdut legi-, tlmaţle de serviciu $1' legitima-., ţie Casa Universitarilor.' 'Le de­clar nule (22931) / / ; / ; ; /

; • Buga Alexandru pierdut ’cton- ’ tract de închiriere .ICRAL pen-,' tru apartamentul nr. 28, str Ră-: şinari nr. 3; î l declar nul. (23500)

BS

■ O Cu lacrimi în ochi şi dure­re ln suflet amintim moartea fulgerătoare, a scumpei noastre mame, soacre , şl bunici OLTEAN VIORICA, în virstă de 65 anC în-’ mormlntarea are; loc. azi, mier­curi ÎS martie 1991, în localitatea Floreşti, din str. Tudor Vladiml- rescu rir. C. Dumnezeu S-o - odih­nească In pace.. Aurica,. loska : şi' Erzsiktf,

9 . Sintem cu toV sufletul ală­turi de tine Oana' Deteşan la atit, de neaşteptata încetare " dln via­tă a scumpului ‘tău tat&ţ' Învăţă­toarea şi colegii din clasa a III-a F — Şcoala generală nr, is,- ' ;(sss76)' : . ■ . r ':'

., t Sîntem alături de fam: Brea- zu In durerea pricinuiţi, de, pier­derea mamei.sale..Asociaţia lo­catarilor sir. Unirii J. (illsi)

• Compartimentul economic .Ternîorom1* s.A. este alături de familia Pctrişor la pierderea ta­tălui.; Sincere condoleanţe.■< a 3 ? 3 3 > • - , '■

»- Împărtăşim marea durere a doamnei Maria Copil pricinuită dc moartea prematură- a iubitului ei sot şiiaducem lin pios 'omagiu

, celui care a fost col. (r.) TEODOR COPIL. Vecinii din . Bu­zău 13, <S3902-A) , . , • - , \

: 0 Asociaţia de; locatari strada Donaţii 11 r. 113, bloc D; S, regretă dispariţia, prematură a locata­rului nostru SERGIU DETEŞAN şi transmite condoleanţe familiei. (23913)

• Sincere condoleanţe - şi În­treaga noastră compasiune cole­gului: nostru, difcctor adjunct ing» Vintilă Silveşan în pierderea mamei: dragi. Consiliul de ; admi­nistraţie. al Societăţii coinerciau „Armătura* S.A. Cluj-Napoca. ■' (3nt.^ <;

» ; Sîntem alături ; de domnul director 'adjunct -.ing.: r Vinti» Silveşan în marea: durere prici­nuită de moartea mamei. Colec­tivul de oameni din cadrul bl- rouluî -administrativ al Societă­ţii Comerciale ..Armătura" S.A. ^ Cluj-Napoca. (îllU-A)

• Sintem ' alături de colegul nostru FIorin- Ghirişan in marca durere pricinuită de deccsul ta­tălui . drag. - Colegii de seviciu de la I.R.A., formaţia’ Pintea. - (:ucs) -. r. .

• Un ultim omagiu vecinuliji nostru DUMITKU, GLIGA şl fa­miliei îndurerate; sincere condo­leanţe. Moldovan. (21180) , -

- Sintem alături *de colegul: nostru Vasile Rusu in marea du­rere pricinuită de moartea tatfi- lui său drag. Condoleanţe;fami­liei, îndoliate. Colegii, din cadrul Biroului Aprovizionare, Vcoopcra- iiva „Metalurgia" Cluj. (23893) _

• • Sintem alături de Mircea şi Tich in marea durere prin carc trec la-moartea’ tatălui ţi socru­lui drag. Fam, Tif şi Ilcrdlicska. (23878) ....' ; y • i , ‘ . .

• Sintem: alături de - colega noastră,' Felicla Deteşan, în gre-. lele clipe prilejuite de pierderea soţului-drag. ColegU din- serviciu» Plan — ,,Clujana“ S.A.. (25899-Iî)

• Dragă I'^licla, cuvintele sint ^insuficiente pentru- a ’ comunica sincera; noastră compasiune în faţa durerii tale nedrepte şi ne- Mcritate. Colegii, dln . serviciul P.I.S. — „Clujana" S.A. (23899)

’ • Dragii Felicla, În aceste, cll- po grele sîntcm cu sufletul şi glndul alături de tine, Impărtă- şlndu-tl durerea. Fam. Marlan.- (SÎ899-C) ;

^ Cuvintele' sint prea puţine pentru a exprima durerea care ne Încearcă la moartea fulgeră­toare â iubitului nostru prieten şl naş SERGIU DETEŞAN. Cu giodul la tine,, alături ,de ai tăi, toată viaţa. Fam.. Cătănă. ; ' (23899-A) ■ ■-

• Un pios omagiu distinsului coleg T1LEA MACEDO.V. Cadre-, le didactice de la Liceul , Petru' Maior dln Gherla. (24165)

• Sîntem alături do familia Boitan îndoliată , prin pierderea - Iubitului • sot IOAN BOITAN. A-?. sociaţia de- locatari str. Buzău nr. « Cluj-Napoca. (23894) ;

• Se împlinesc <>,;luni do ‘cind a trecut în eternitate scumpa noastră soră, cumnată'şi mătuşă ANA MARIA BOIA; Să-i fie ţa­rina uşoară. -Fraţii Geza, • Fane, Mony cu familia. ,(23898) , .

• Uh gînd pios, lacrimi şi flori pe : mormîntul părinţilor noştri IOAN şi ANĂ GANSCA diri Mă- năstlrenri, Ia un an şi respetiv 7 ani 13 deces.'Dumnezeu să-i odihnească Iii pace . Ţuţu, Ghi(ă şi Tavi Ginscă cu familiile. (33879* 9

• Adine îndureraţi de decesul mătuşii noastre. Ana - (ItAVECA) JUCAN. .Transmitem. condolean- ţeie noastre Întregii familii şi nu vom uita ..niciodată - bunătatea . şi biindeţea sufletului său. . Fam., dr. cişman Dumitru. (21932)' ;

• tu urmă cu 3 ani ne-a. pă- răsit în floarea virstei' scumpa noastră; filA C1MSTINA POP, lă- sind în urmă durere, tristeţe- a- mară şi visuri , neîmplinite. In veci nemingîiaţi (iita şi părinţii. (342.19) . 7-.

. * S-a împlinit un au de lacri­m i, şi durere- de cind ne-a pără­sit. pentru totdeauna >. scumpa

noastră 'fiică MARIOARA’ SIOLDOVAN din" Aghireş-fabrici. Nu te vom uita nisiodată. Mama şi tata. (24386) 1 î

• S-a Împlinit un an de cind /ie-a părăsit scumpa noastră so-

. ră, cumnată şi mătuşă , MARIOARA MOLDOVAN. Nu te vom. uita. 'niciodată. :: Lucieţia, Teofil, Dana şi Blihaela. (213«*-A):, ' .

# Sintem alături de familia, preot .Iulian Pop în .'încercarea grea prin' Care trece lâ moartea tatălui drag. Odată\ cu creşti­neasca rugăciune • Dumnezeu' să-i Ierte, - exprimăm sincerele noas­tre condoleanţe; Familia pr, Toa- derfc Dumitru şi familia pr. I.tl- ■ ca Viorel. (24165) J’ w

• Slutem allturi.de d-nul di­rector comercial ing. Silveşan Vintilă şi familie în marea du-(, rere ‘ pe care’ b încearcă prin ” piedereâ mamei sale dragi.' co­lectivul Seriiciuiui' Aprovizionare de Ia Armătura S.A. (23933)

® O moarte fulgerătoare i l-a răpit, dintre noi pe iubitul nostru tată, socru, şi bunic ., DUMITRU- CÂMPEAN in virstă de - S#' de ani. Din partea fiicei Aurora, ginerele Vasile şi nepoţelul. Ciprlan ' din Cluj-Napoca.. (23897-A)

# Sintem alături' de colega Luciana Căpcaru în marca duref-’ re provocată de pierderea frate­lui drag. Colectivul C.M.P.’ ReglOT>- nala C.F. Cluj. (21431)

# Cu inima îndurerată anun­ţăm trecerea în nefiinţă a tată­

lui, socrului şi bunicului DUMITRU CÂMPEAN. , tnmor- mimarea are loc in data de II martie in comuna Frata. Tuca,- Vuţa, Dumitriţa. (23892) ■

0 Sîntem alături. de familia ing. silveşan Vintilă in • ■ marea; durere pricinuită de decesul ma­mei sale. Colegii do la „Armătu­ra" S.A. Ateliereler de proiectare. X23952)'1 ■ .C

# , Sintem alături de G i c u ş l , Puiu Bota in greaua1 suferinţă. Fam. Avram, (24S13-A)• , <,

O Se împlinesc, G săptămini de lacrimi şl-durere de la trecerea în nefiinţă a scumpului 1 nostru soţ, tată, socru, frate şl bunic ALEXANDRU STAN. Bunătatea şi dăruirea sufletului său pentru întreaga famiUe, nu le vom uita niciodată. Amintirea lui va Că­mine veşnic vie în sufletele noastre.; Dumnezeu să-i; odih­nească in pice. Comemorarea va avea loc in 17 martie, ora 12, îa biserica , „Sfînta Treime”, strada Bisericii Ortodoxe. Familii îndu­rerată. <23978)- ,-V

• Sincere condoleanţe şi în­treaga noastră compasiune doam­nei dr. Elena Chiorean in ma­rea durere-pricinuită ;de moartea socrului -drag. .Colectivul Centru­lui de Transfuzie;.. (24184)

Sîntem alături de Vasile Fă- răgăii. In marea durere pricinuita de moartea socrului drag. Co­legii de echipă. (23967) t

• Sîntem alături de colegul nostru Mircea chiorean îa mă- * rea. durere pricinuita uo pierde­rea tatălui drag. Colegiu de servi-; ciu. (23972) ■ ■■ . ; ' -

0 Slntem , allturi de, colegul nostru Samoilă, în' aceste, momen­te grele pricinuite de moartea ‘ tatălui său, colegii "de Ia Direc­ţia Tehnică a Prefecturii;Cluj. -■ (2398»).-.;; —

• .Un ultim omagiu celui care a fost DUMITRU; GLIGA, ’ veci- ■ nul ’ nostru. Transmitem 'condole­anţe familiei îndoliate. 'Asociaţia de locatari, Aleea Peana nr. 3, bloc R 16. (24.Î02) '

• După o lungS: şi grea sufe­rinţă, a încetat: diii viaţă scum­pul' nostru soţ, -tată; socru şl bu­nic ŞTEFAN ; ŞUBA,-îri virsţâ de' 66 ani.- - Inmormîntarea va ’ avea loc, in data de 14 martie 1991 în satul Surduc — Sălaj.! Nu - îl Vom uita niciodată.; Familia Şuba Ana,. Sandu, Codruţa; şi Ştefan. - - . (23S82)

-• Sintem alături de colega noastră -Sanda in urma grelei pierderi suferite. Colegii c de Ia- Hotel • „Transilvania". (23948) r ;

0 Sintem alături de colega noastră prof. Ligia Cozma îh - du-* rerea : pricinuită, de treccrea , în nefiinţă a taililui drag. Colectivul de cadre didactice de Ia L.M.X'\ nr. 1 . Cluj-Napoca. (23913) ;. -

I Sîntem alături de ing. Dori­na Gtiga în:' marea- durere prici­nuită fle pierderea socrului drag. Colegii * de la Atelierul dc i proiec­tare II „Armătura"; (23937). '

6 Ultim oinagiu bimuluî nos-- tru prieten Victor Martin, Sirice-, re condoleanţe famiiiel. Fam.' klnd, Szebely,; Albu, Băe|an.; (21496-A); r . - : ' v ■. *:■

Sintem’ alături de doamnna dirigintă Rodica' Cosma' în marea durere pricinuită de trecerea1 in nefiinţă a tatălui drag. ■ Elevii* clasei a IX-a C — Liceyl de ma­tematică- şi fizică nr. i 'Cluj- Napoca. (23977) . ( ,,;7

• Sinccre condoleanţe doamnei, prof; Rodica Cosma cu ocazia decesului. tatăUii drag. Părinţii ’ elevilor cl. a IX-a C — ’ Liceul de. matematică şi flz ijl nr. 1 Cluj-Napoca. (23977-A), :y . ‘ -; •

0 ■ Sincere -: cohdolcanţe colegu-. lui nostru ing., Tudor, Pârvu.- la decesul tatălui drag. Colegii din. I.S.C.I.R. Cluj. (23985)..., . ,-ş

• Un ultim şi pios omagin co­legului nostru PA VEL' ALMAŞAN dispărut fulgerător, • la numai 34. de ani.. Colegii de i la Ascensoare— Mănăştur. (239D0) 4.

0 Profund Îndureraţi. anun­ţăm' încetarea fulgerătoare dln viaţă a scumpei noastre 30(11,. mame, soacre şi bunici ANA’ flADU (născută Dotlser) fostti telefonistă la' I.L.L;, decedată ' Ia clata dc 8 martie 1991. înmomiln* tarea ya avea Ioc in azi 13 mar-- tio 1991, ia. ora .11, la ,cimitirul Central. Te Vom păstra veşnic in inimile noastre. So(uI Gicu, fiul Puiu, nora Iultca, nepoţii. Adrian şi Ancu)a. (24513) 1 w ,

• Un ultim omagiu scumpe) noastre naşe tlARIÂ- mureşan, din Turda. I'ie-l ţărîna uşoară. Finii Aurel şi Viorica Bob, Mir­cea, Dorina',' ĂUn şi Mirciolici Bob. (24003) ' - ; v ' ;

0 Sincere condoleanţe domnu­lui medic director dr. Romeo

Mihăilaş pentru pierderea suferi­tă prin decesulmamei soacre. Serviciul Administrativ — Spi­talul Reg^CFR Cluj.' (23987) ’

^ Slntem • alături de colega noastră kolumban’ Erszebet în aceste momente grele., Dirigintele şi colegii clasei a XI-a A — Li­ceul ' „Avram Iancu“. , (21533).

• Şi-a. găsit odihna, veşnică bu­na noastră soră,., mame, bunici,

şl străbunică ANA ,

MAGHERUŞAN, inăseută Tira în virstă de 7) ani. Inmormîntarea in .data de llm artie 1991, orali din capela I Mănăştur, Fie-i ţi- rina uşoară. Familiile Mihăilaj ;1 Tira. (21363) '; ;

■ -.0 ,Pios omagiu şi Ieterne regre­te la Împlinirea unui an de cind iub itulnostru iflu;;’, MOLDOVAN ISTVAN; nu ; mai este. printre noi Familia. (24414). ' . ? : r f- ' ; '

0 Cu inimile îndurerate anun ţăm încetarea fulgerătoare . din viaţă In urmă unui tragic acci­dent a scumpei noastre sotU, ma­me şi fiice VOICÂ MOŞ, în vira- (ă de 53 ani.; Inmormîntarea va avea1 loc vincri,15 - martie . ÎMI, ora 11 din capela: nouă Mănăş­tur. Familia îndolfată. (24030)

0 Cu adincă durere în . suflet ne despărţim de draga noastră mă­tuşă VOICA MOŞ. D-xeu să o odihnească in pace.- -Nu te vom uita • niciodată. î Familiile Popovi- ci, A. Sabău, N. Sabău şi nepo­ţii. (21030-A) ,

-/0 Cu adincă- durere - anunţăm Încetarea ' fulgerătoare ’ din . viaţă la 34. ani a. scumpului- nostru fiu PAVEL ALMAŞAN,;; salariat la ICRAL Cluj,. secţia _ ascensoare( sector din s MănGştur. înhumarea va avea loc în- cimitirul Central dln. capela-I în ,data de 11 mar­tie 1991. :■ ora , 13. Familia îndolia­tă. (24538)

• Cu durere In-suflet ne des­părţim de, scumpa -noastră soră şi cumnată VOICA ■ MOŞ, tre- cuţă în nefiinţă în. urma unui tragic accîhcnt, Familia Taloş, . (24551) ' ' -

0 Cu . adincă durere anunţăm încetarea fulgerătoare din. viaţi a scumpului , nostru; soţ şi. tată GLIGORE ;COZAC;- de, 49 ani, lă­sînd în ,urma k Iui sofia in veci nemîngîiată şi. cei trei copii Ll- liana, Cristian şi Cosmin. Inmor- mîntarea vă avea-- loc in data -de 14 martie 1991, , ora\13 din capela nouă Mănăştur. Familia greu în­durerată. (24533) - ’ ,,.'

• Azi,;,13 martie se împlineşte un aţi de la : trecerea în eterni­tate a asistenţei medicale MABIA MOLDOVAN., din Aghireş-fabrici. Nu te vom uita niciodată. Soţul Ruţu, copiii Pclrică , şi Elena.(2 ic io) , ' ■■V;

0 Dragă Adriana şi -Sandu, sîn­tcm cu 'tot, sufletul alături devoL Liana, şi Siml. UiAlcanu. (24006)

• Siiiceră1 noastră . compasiune familiei ĂleXăi^dru f-! şi Adriana Pcrde ’ Ia' pierderea' 'mamei dragi. Familiile Florian şi ■ Oltcaiiu.(21006-A) '• - ; .

0 Omagiu pios de,, preţuire şi neuitare la , trecerea, In : nefiinţă a

scumpci noastre 1 mătuşi .ANA RAVECA JUCAN, lăsîndu-ne

doar’ amintirea' chipului său lu­minos de ,o rară 'nobleţe - sufle­tească care ya . rămine - veşnic în inimile noastre. Transmitem fa­miliei îndoliate întreaga, noastră compasiune şl sincere condolean­ţe. Fam.- Girbovan .Nicolae . - »l Eleonora. (24032-A ) ^

0 - Cu profundă -, durere anunţ moartea soţului meu : BORfS.

SALCENfco in Virstai de 75 ani. în- - . mormlntarea Joi, 14 martie) ora 13. in-, cimitirul Mănăştur diri capei» veche. Soţia 'îndurerată Emilia.. ■ ' -(24020) c’ -r- ’<•. : ’

eOLEGlUl) DB HEBAOTIEi tlle.frstlan (redactor jef).

Dan Robrcano (redactor tel adjunct). Traian Bara (se­

cretar general de rcdactle). Vaier Gbloreann, Emil Loca

ton-Su, Marla Sânccorzan, . Badn Vida. • ■-

REDAOTIAi W uJ.itr Napoca bt. lt. FELEFfflANE: l-l®-32 (redactor »ef)i 1-73-07 (redactor S«1 adjunot $1 secretariatul de r*dactl*)i 1*74-11 (secţia cultural&)i l*7J-#7 (secţia problem* todal- economice)!'1-74-90 (secţia problema MtAteneşti)i I-73-94 (administraţia darului). Mica ®ubll- citata se primeşte tlînlo, tntee orei» B—18, "oumal la administraţia, str. Napoca nr. 16 (la par* ter), StmbSta sl duminica tnchla. ' - ‘