31
C.E.C.C.A.R Filiala Bucuresti Proba scrisa: Semestrul II - 2013 Profesor coordinator: Lect.univ.dr. Florentin CALOIAN Stagiar: BEBE DANIELA ALINA

OMFP 3055 Cadru Legislativ Si Studiu de Caz- Contabilitatea Operatiunilor Privind Decontarilor Cu Asigurarile Si Protectia Sociala

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Decontari cu asigurarile si protectia sociala

Citation preview

Page 1: OMFP 3055 Cadru Legislativ Si Studiu de Caz- Contabilitatea Operatiunilor Privind Decontarilor Cu Asigurarile Si Protectia Sociala

C.E.C.C.A.R Filiala BucurestiProba scrisa: Semestrul II - 2013

Profesor coordinator: Lect.univ.dr. Florentin CALOIAN Stagiar: BEBE DANIELA ALINA

-2013-

Page 2: OMFP 3055 Cadru Legislativ Si Studiu de Caz- Contabilitatea Operatiunilor Privind Decontarilor Cu Asigurarile Si Protectia Sociala

CUPRINS

1. Obiectiv..............................................................................................................3

2. Aria de aplicabilitate..........................................................................................3

3. Definiţii cheie......................................................................................................3

4. Tratament contabil.............................................................................................4

4.1. Cazuri în care raportarea se face la valoarea netă......................................8

4.2. Fluxurile de numerar în valută......................................................................9

4.3. Dobânzi şi dividende.....................................................................................9

4.4. Impozitul pe profit.......................................................................................10

4.5. Investiţii în filiale, întreprinderi asociate şi asocieri în participaţiune......10

4.6. Achiziţionarea şi cedarea filialelor şi a altor unităţi de afaceri.................11

4.7. Alte tranzacţii decât cele în numerar..........................................................11

5. Prezentarea informaţiilor.................................................................................11

5.1. Componente ale numerarului şi ale echivalentelor de numerar.............12

5.2. Alte prezentări.............................................................................................12

6. Analiza financiară şi interpretare..................................................................13

7. Exemplu privind întocmirea Situaţiei fluxului de numerar.............................15

8. Bibliografie......................................................................................................21

2

Page 3: OMFP 3055 Cadru Legislativ Si Studiu de Caz- Contabilitatea Operatiunilor Privind Decontarilor Cu Asigurarile Si Protectia Sociala

Standardul Internaţional de Contabilitate 7Situaţiile fluxurilor de numerar

1. OBIECTIVInformaţiile referitoare la fluxurile de numerar (sau de trezorerie) ale unei întreprinderi

sunt utile utilizatorilor de situaţii financiare pentru ca oferă acestora o bază pentru evaluarea capacităţii entităţii de a genera numerar şi echivalent de numerar, şi a nevoilor sale de a utiliza acele fluxuri de numerar. Deciziile economice luate de către utilizatori impun o evaluare a capacităţii unei entităţi de a genera numerar sau echivalente de numerar, precum şi a momentului şi siguranţei concretizării acestora.

Obiectivul acestui Standard este acela de a impune furnizarea de informaţii cu privire la istoricul mişcărilor de numerar şi de echivalent de numerar ale unei entităţi, prin intermediul situaţiei fluxurilor de numerar, clasificând fluxurile de numerar din timpul perioadei în fluxuri din activităţi de exploatare, investiţie şi finanţare.

2. ARIA DE APLICABILITATE

O entitate trebuie să întocmească o situaţie a fluxurilor de numerar în conformitate cu cerinţele acestui Standard şi să o prezinte ca parte integrantă a situaţiilor sale financiare, pentru fiecare perioadă pentru care sunt prezentate situaţiile financiare.

Utilizatorii situaţiilor financiare ale unei entităţi sunt interesaţi de modul în care entitatea generează şi foloseşte numerarul şi echivalentele de numerar. Acest lucru se întâlneşte indiferent de natura activităţilor entităţii şi chiar dacă numerarul poate fi privit ca produs al societăţii, aşa cum ar putea fi cazul unei instituţii financiare. Entităţile au nevoie de numerar, în esenţă, pentru aceleaşi motive, oricât ar fi de diferite principalele lor activităţi producătoare de venituri. Entităţile au nevoie de numerar pentru a-şi desfăşura activităţile, a-şi plăti obligaţiile şi pentru a asigura rentabilitate investitorilor. În consecinţă, acest Standard cere tuturor entităţilor să prezinte o situaţie a fluxurilor de numerar.

3. DEFINIŢII CHEIE

Numerarul cuprinde disponibilităţile băneşti şi depozitele la vedere (inclusiv descoperirile de cont rambursabile la vedere).Echivalentele de numerar sunt investiţiile financiare pe termen scurt, extrem de lichide, care sunt uşor convertibile în numerar şi care sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii.Fluxurile de numerar sunt intrările sau ieşirile de numerar şi echivalente de numerar.Activităţile de exploatare sunt principalele activităţi producătoare de venit ale entităţilor, precum şi alte activităţi care nu sunt activităţi de investiţie sau finanţare.Activităţile de investiţie constau în achiziţionarea şi cedarea de active imobilizate şi de alte investiţii, care nu sunt incluse în echivalentele de numerar.

3

Page 4: OMFP 3055 Cadru Legislativ Si Studiu de Caz- Contabilitatea Operatiunilor Privind Decontarilor Cu Asigurarile Si Protectia Sociala

Activităţile de finanţare sunt activităţi care au ca efect modificarea dimensiunii şi alcătuirea capitalurilor proprii şi ale împrumuturilor entităţii.

Numerar şi echivalente de numerar

Echivalentele numerarului sunt păstrate, în scopul îndeplinirii angajamentelor pe termen scurt, decât pentru investiţii sau în alte scopuri. Pentru a califica un plasament drept echivalent de numerar, acesta trebuie să fie uşor convertibil într-o sumă prestabilită de numerar şi să fie supus unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii. Prin urmare, un plasament este, calificat drept echivalent de numerar doar atunci când are o scadenţă mică de, să zicem, trei luni sau mai puţin de la data achiziţiei. Investiţiile de capital nu sunt considerate echivalente de numerar, cu excepţia cazului în care sunt, în fondul lor economic, echivalente de numerar, de exemplu, în cazul acţiunilor preferenţiale achiziţionate în cursul unei perioade scurte înaintea scadenţei lor şi cu o dată de răscumpărare specificată.

În general, împrumuturile bancare sunt considerate activităţi de finanţare. Totuşi, în anumite ţări, descoperirile de cont care sunt rambursabile la vedere fac parte integrantă din gestiunea numerarului unei întreprinderi. În aceste circumstanţe, descoperirile de cont sunt considerate ca o componentă a numerarului şi echivalentului de numerar. O caracteristică a acestor aranjamente bancare este faptul că soldul bancar fluctuează, deseori, între disponibil şi descoperit.

Fluxurile de numerar exclud mişcările între elemente care constituie numerar sau echivalente de numerar, deoarece aceste componente fac parte din gestiunea numerarului unei întreprinderi, şi nu din activităţile de exploatare, investiţie şi finanţare. Gestiunea numerarului presupune plasarea excedentului de numerar în echivalente de numerar.

4. TRATAMENT CONTABIL

Situaţia fluxurilor de numerar trebuie să prezinte fluxurile de numerar din cursul perioadei, clasificate în activităţi de exploatare, investiţie şi finanţare.

O entitate prezintă fluxurile sale de numerar din activităţile de exploatare, investiţie şi finanţare într-o manieră care corespunde cel mai bine activităţii sale. Clasificarea în funcţie de activităţi furnizează informaţii ce permit utilizatorilor să stabilească impactul respectivelor activităţi asupra poziţiei financiare a entităţii, precum şi valoarea numerarului şi a echivalentelor de numerar.

Fluxuri de numerar provenite din activităţi de exploatare

Valoarea fluxurilor de numerar ce provin din activităţi de exploatare este un indicator cheie al măsurii în care activităţile entităţii au generat suficient flux de numerar pentru a rambursa împrumuturile, a menţine capacitatea de funcţionare (producţie) a entităţii, a plăti dividende şi a face noi investiţii, fără a recurge la surse externe de finanţare.

Fluxurile de numerar provenite din activităţi de exploatare sunt derivate, în primul rând, din principalele activităţi producătoare de venit ale entităţii. Prin urmare, ele rezultă, în general, din tranzacţiile şi alte evenimente care intră în determinarea profitului net sau a pierderii nete.

Exemple de fluxuri de numerar provenite din activităţi de exploatare sunt:(a) încasările în numerar din vânzarea de bunuri şi prestarea de servicii;(b) încasările în numerar provenite din redevenţe, onorarii, comisioane şi alte venituri;(c) plăţile în numerar efectuate către furnizorii de bunuri şi prestatorii de servicii;(d) plăţile în numerar efectuate către şi în numele angajaţilor;

4

Page 5: OMFP 3055 Cadru Legislativ Si Studiu de Caz- Contabilitatea Operatiunilor Privind Decontarilor Cu Asigurarile Si Protectia Sociala

(e) încasările şi plăţile în numerar ale unei societăţi de asigurare pentru prime şi daune, anuităţi şi alte beneficii generate de poliţele de asigurare;

(f) plăţile în numerar sau restituiri ale impozitelor pe profit, cu excepţia cazului în care ele pot fi identificate în mod specific cu activităţile de investiţie şi finanţare;

(g) încasările şi plăţile în numerar provenite din contracte încheiate în scopuri de plasament sau tranzacţionare.

Fluxurile de numerar generate de cumpărarea şi vânzarea titlurilor de tranzacţionare şi plasament sunt clasificate drept activităţi de exploatare. Avansurile în numerar şi creditele acordate de instituţiile financiare sunt, de obicei, clasificate drept activităţi de exploatare, din moment ce se referă la principala activitate producătoare de venit a respectivei întreprinderi.

O entitate trebuie să prezinte fluxurile de numerar din activităţile de exploatare folosind una din cele doua metode:

(1)(1) metoda directă, prin care sunt prezentate clasele principale de plăţi şi încasări brute în numerar;

(2)(2) metoda indirectă, prin care profitul net sau pierderea netă este ajustată cu efectele tranzacţiilor ce nu au natură monetară, amânările sau angajamentele de plăţi sau încasări în numerar din exploatare trecute sau viitoare, şi elementele de venituri şi cheltuieli asociate cu fluxurile de numerar din investiţii sau finanţări.

Metoda directăAvantaj: este metoda recomandată de IAS 7 pentru că permite evidenţierea fluxurilor

viitoare şi furnizează mai multe date despre societate. Plăţile şi încasările, evidenţiate la valoare brută, sunt prezentate pe clase majore, în funcţie de natura cheltuielilor sau veniturilor care le-au generat.

Dezavantaj: este rar utilizată în practică deoarece identificarea încasărilor şi plăţilor este greu de realizat în contextul unei contabilităţi de angajamente.

Fluxuri de numerar generate de activitatea de exploatare (metoda directă)Încasări de la clienţi (+)Plăţi către furnizori şi personal (-)Dobânzi şi dividende plătite (-)Impozite şi taxe plătite (-)Alte plăţi (-)Alte încasări (+)FLUX NET DE TREZORERIE GENERAT DE EXPLOATARE (+/-)

(i) Încasări de la clienţi : Vânzări - ∆Creanţe + Creanţe achizitionaţe;(ii) Plăţi către furnizori şi personal : Costul vânzărilor + ∆Stocuri + ∆Furnizori – Intrări stocuri + Furnizori achizitionaţi;(iii) Dobânzi plătite : Cheltuieli cu dobânzi - ∆Dobânzi;(iv) Dobânzi şi dividende plătite este un flux ce poate fi inclus fie în categoria fluxurilor generate de activităţile de exploatare, fie în categoria fluxurilor de numerar generate de activităţile de finanţare; (v) Impozitul pe profit : Cheltuiala privind impozitul pe profit - ∆Impozit pe profit datorat.

Metoda indirectă

5

Page 6: OMFP 3055 Cadru Legislativ Si Studiu de Caz- Contabilitatea Operatiunilor Privind Decontarilor Cu Asigurarile Si Protectia Sociala

Fluxul de numerar net aferent activităţii de exploatare este determinat pornind de la profitul net sau pierderea netă, ajustată cu efectele tranzacţiilor ce nu au natură monetară, amânările sau angajamentele de plăţi sau încasări în numerar din exploatare trecute sau viitoare, şi elemente de venituri şi cheltuieli asociate cu fluxuri de numerar din investiţii sau finanţări.

Ajustările se referă la :- eliminarea cheltuielilor şi veniturilor care nu au legatură cu activitatea de

exploatare;- eliminarea cheltuielilor şi veniturilor care nu au incidenţă asupra trezoreriei;- corijarea cu variaţia nevoii în necesarul de fond de rulment ( ∆NFR) : variaţia

stocurilor, a creanţelor şi datoriilor de exploatare.

Fluxuri de numerar generate de activitatea de exploatare (metoda indirectă)

Rezultat înainte de impozitare (+/-)Eliminarea elementelor care nu au incidentă asupra trezoreriei:* cheltuiala cu amortizarea (+)* venituri din reluări ale provizioanelor (-)* subvenţii pentru investiţii virate la venituri (-)

Eliminarea elementelor care nu au legatură cu activitatea de exploatare:* cheltuieli cu cesiunea imobilizărilor şi plasamentelor (+)* venituri din cesiunea imobilizărilor şi plasamentelor (-)* cheltuieli cu dobânzile (+)* venituri din plasamente (-)

Eliminarea variatiei NFR :* variaţia stocurilor (+/-)* variaţia clienţilor şi altor creanţe asimilate (+/-)* variaţia cheltuielilor în avans (+/-)* variaţia furnizorilor şi a altor datorii asimilate (+/-)* variaţia veniturilor înregistrate în avans (+/-)

Dobânzi şi dividende plătite (-)Impozit pe profit plătit (-)

Eliminarea elementelor care nu au legatură cu exploatarea: ajustările se referă la eliminarea efectelor pe care le au asupra rezultatului cheltuielile şi veniturile legate de cesiunea imobilizărilor şi plasamentelor, venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital, venituri din creanţe imobilizate, venituri din dobânzi, pierderi din creanţe legate de participaţii,cheltuieli privind dobânzile, precum şi alte cheltuieli şi venituri care nu afectează exploatarea;

Eliminarea elementelor care nu au incidenţă asupra trezoreriei: ajustările se referă la veniturile din subvenţii pentru investiţii, veniturile din provizioane, cheltuielile cu

6

Page 7: OMFP 3055 Cadru Legislativ Si Studiu de Caz- Contabilitatea Operatiunilor Privind Decontarilor Cu Asigurarile Si Protectia Sociala

amortizările şi provizioanele, veniturile din diferenţe de curs valutar1, cheltuieli din diferenţe de curs valutar2, pierderi din creanţe şi debitori diverşi;

Corijarea cu variaţia NFR: creşterea unor elemente de activ de natură nemonetară este interpretată ca o ieşire efectivă de numerar, iar creşterea datoriilor este interpretată ca o intrare de numerar, în sensul că întreprinderea a reuşit să conserve numerarul şi nu a realizat o cheltuială a acestuia (variaţia stocurilor, variaţia clienţilor şi conturilor asimilate, variaţia furnizorilor şi conturilor asimilate, variaţia debitorilor diverşi3, variaţia cheltuielilor în avans, variaţia datoriilor faţă de salariaţi, variaţia veniturilor în avans4).

O întreprindere poate să prezinte fluxurile de trezorerie din activităţile de exploatare făcând apel fie la metoda directă, fie la medota indirectă.

Standardul IAS 7 încurajează întreprinderile să prezinte informaţiile privind fluxurile de trezorerie generate de activităţile de exploatare prin metoda directă, deoarece aceasta metodă furnizează informaţii ce sunt utile în estimarea fluxurilor de trezorerie viitoare, informaţii care nu sunt disponibile atunci când se foloseşte metoda indirectă.

Metoda directă este preferată de investitori, cu toate că în practică, întreprinderile optează pentru metoda indirectă datorită simplicităţii şi costurilor sale reduse.

Fluxuri de numerar provenite din activităţi de investiţii

Prezentarea separată a fluxurilor de numerar provenite din activităţi de investiţie este importantă deoarece fluxurile de numerar reprezintă măsura în care cheltuielile au servit obţinerii de resurse menite a genera viitoare venituri şi fluxuri de numerar .

Exemple de fluxuri de numerar provenite din activităţi de investiţie sunt:(a)plăţile în numerar pentru achiziţionarea de imobilizări corporale, necorporale şi alte

active imobilizate. Aceste plăţi le includ şi pe acelea care se referă la costurile de dezvoltare capitalizate şi la construcţia, în regie proprie, a imobilizărilor corporale;

(b)încasările în numerar din vânzarea de imobilizări corporale, active necorporale şi alte active imobilizate;

(c)plăţile în numerar pentru achiziţia de instrumente de capitaluri proprii sau de datorie ale altor întreprinderi şi de interese în asocierile în participaţiune (altele decât plăţile pentru aceste instrumente considerate a fi echivalente de numerar sau acelea păstrate în scopuri de plasament şi de tranzacţionare);

(d) încasările în numerar din vânzarea de instrumente de capitaluri proprii sau de datorie ale altor întreprinderi, şi interese în asocierile în participaţiune (altele decât încasările pentru acele instrumente considerate a fi echivalente de numerar sau acelea păstrate în scopuri de plasament şi de tranzacţionare);

(e) avansurile în numerar şi împrumuturile efectuate către alte părţi (altele decât avansurile şi împrumuturile efectuate de o instituţie financiară);

(f) încasările în numerar din rambursarea avansurilor şi împrumuturilor efectuate către alte părţi (altele decât avansurile şi împrumuturile unei instituţii financiare);

(g) plăţile în numerar aferente contractelor futures, forward, de opţiuni şi swap, în afara cazului când acestea sunt deţinute în scopuri de plasament sau de tranzacţionare sau când plăţile sunt clasificate ca fiind activităţi de finanţare; şi

1 Veniturile aferente diferenţelor de curs valutar nerealizate (veniturile din diferenţe de curs valutar generate de exprimarea elementelor monetare-disponibilităţi, creanţe şi datorii, la cursul de închidere).2 Cheltuielile aferente diferenţelor de curs valutar nerealizate (cheltuieli din diferenţe de curs valutar generate de exprimarea elementelor monetare-disponibilităţi, creanţe şi datorii, la cursul de închidere).3 Debitori diverşi, alţii decât creanţele generate de vânzarea imobilizărilor.4 Mai puţin subvenţii pentru investiţii.

7

Page 8: OMFP 3055 Cadru Legislativ Si Studiu de Caz- Contabilitatea Operatiunilor Privind Decontarilor Cu Asigurarile Si Protectia Sociala

(h) încasările în numerar aferente contractelor futures, forward, pe opţiuni sau swap, în afara cazului când acestea sunt deţinute în scopuri de plasament sau de tranzacţionare sau când încasările sunt clasificate ca fiind activităţi de finanţare.

Metoda de prezentare :

Fluxuri de numerar generate de activitatea de investiţiiAchiziţii de filiale, mai puţin trezoreria achiziţionată (-)Cesiuni de filiale (+)Plăţi generate de achiziţionările de imobilizări necorporale şi coporale (-)Plăţi generate de imobilizări financiare (-)Încasări rezultate din cesiunea imobilizărilor necorporale şi corporale (+)Încasări rezultate din imobilizări financiare (+)Dobânzi şi dividende încasate (+)FLUX NET DE TREZORERIE GENERAT DE INVESTIŢII (+/-)

Fluxuri de numerar provenite din activităţi de finanţare

Prezentarea separată a fluxurilor de numerar provenite din activităţi de finanţare este importantă deoarece este utilă în previzionarea fluxurilor de numerar viitoare aşteptate de către finanţatorii entităţii.

Cunoaşterea fluxurilor de trezorerie generate de activităţile de finanţare este importantă deoarece permite previzionarea fluxurilor de trezorerie viitoare aşteptate de finanţatorii întreprinderii.

Exemple de fluxuri de numerar provenite din activităţi de finanţare sunt:(a) încasările în numerar provenite din emisiunea de acţiuni sau alte instrumente de

capital;(b) plăţile în numerar efectuate către proprietari pentru a achiziţiona sau răscumpăra

acţiunile entităţii;(c) încasările în numerar provenite din emisiunea titlurilor de creanţă, a împrumuturilor,

datoriilor neasigurate, obligaţiunilor, ipotecilor şi a altor împrumuturi pe termen scurt sau lung;

(d) rambursările în numerar ale unor sume împrumutate; (e) plăţile în numerar efectuate de locatar pentru reducerea obligaţiilor aferente unui

contract de leasing financiar.

Metoda de prezentare:

Fluxuri de numerar generate de activitatea de finanţare

8

Page 9: OMFP 3055 Cadru Legislativ Si Studiu de Caz- Contabilitatea Operatiunilor Privind Decontarilor Cu Asigurarile Si Protectia Sociala

Creşteri de capital propriu în numerarRambursări de capital propriu în numerarEmisiune de împrumuturiRambursări de împrumuturiRambursări de datorii rezultate din leasing financiarFLUXUL NET DE TREZORERIE GENERAT DE FINANŢARE

4.1. CAZURI ÎN CARE RAPORTAREA SE FACE LA VALOAREA NETĂ

În principiu, fluxurile de trezorerie trebuie să fie prezentate la nivelul mărimii lor brute. Altfel spus, nu este posibil să se compenseze încasările şi plăţle din aceeaşi categorie şi chiar din categorii diferite.

Totuşi norma IAS 7 admite două excepţii de la această regulă. Astfel, unele fluxuri de trezorerie care provin din activităţi de exploatare, de investiţii sau de finanţare pot să fie prezentate (nu este o obligaţie) în marime netă. Este vorba despre:

Plăţile şi încasările în numerar în numele clienţilor, când fluxurile reflectă mai degrabă activităţile clientului (acceptarea şi rambursarea depozitelor la vedere ale unei bănci, fondurile deţinute pentru clienţi de către o societate de investiţii, chiriile încasate în numele şi plătite proprietarilor de terenuri şi clădiri);

Plăţile şi încasările în numerar pentru elementele pentru care rulajul este rapid, sumele sunt mari, iar termenul este scurt (avansurile făcute pentru, şi rambursarea: capitalului legat de clienţii ce folosesc cărti de credit, achiziţiei şi cedării de investiţii, a altor împrumuturi pe termen scurt).

În cazul instituţiilor financiare pot fi raportate la o bază netă următoarele activităţi: Încasările şi plăţile în numerar pentru acceptarea şi rambursarea depozitelor cu o dată

fixă de scadenăţ; Plasarea şi retragerea depozitelor de la alte instituţii financiare; Avansurile în numerar şi împrumuturile făcute clienţilor şi rambursarea acestor

avansuri şi împrumuturi.

4.2. FLUXURILE DE NUMERAR ÎN VALUTĂ

Fluxurile de numerar rezultate din tranzacţiile în valută trebuie înregistrate în contabilitate în moneda de raportare a entităţii prin aplicarea la tranzacţia în valută a cursului de schimb dintre moneda de raportare şi valuta de la data încasării sau plăţii.

Fluxurile de numerar ale unei filiale străine trebuie convertite la cursurile de schimb dintre moneda de raportare şi valuta de la data plăţii sau încasării.

Fluxurile de numerar exprimate în valută trebuie raportate în conformitate cu cerinţele prevăzute de IAS 21, “Efectele variaţiei cursurilor de schimb valutar”.

IAS 21 permite utilizarea unui curs de schimb care aproximează cursul curent. De exemplu, un curs de schimb mediu pentru o perioadă poate fi utilizat pentru înregistrarea tranzacţiilor în valută sau pentru conversia fluxurilor de numerar ale unei filiale din străinătate.

Efectul variaţiei cursurilor de schimb valutar asupra numerarului şi a echivalentelor de numerar deţinute sau datorate în valută este raportat în situaţia fluxurilor de numerar cu scopul de a reconcilia numerarul şi echivalentele de numerar de la începutul şi sfârşitul perioadei. Aceasta valoare este prezentată separat de fluxurile de numerar rezultate din activităţile de exploatare, de investiţii şi de finanţare şi include diferenţele, dacă există, înregistrate în cazul în care fluxurile de numerar au fost raportate la cursurile de schimb de la sfârşitul perioadei.

9

Page 10: OMFP 3055 Cadru Legislativ Si Studiu de Caz- Contabilitatea Operatiunilor Privind Decontarilor Cu Asigurarile Si Protectia Sociala

Ajustarea este inclusă la secţiunea “fluxuri de numerar din activităţile de exploatare” ca şi câştig sau pierdere din diferenţele de curs valutar.

4.3. DOBÂNZI ŞI DIVIDENDE

Fluxurile de numerar din dobânzi şi dividende încasate sau plătite trebuie prezentate separat. Fiecare dintre acestea trebuie clasificat într-o manieră consecventă de la o perioadă la alta, ca fiind generat fie de activităţi de exploatare, fie de investiţie sau de finanţare.

Valoarea totală a dobânzilor plătite de-a lungul unei perioade este prezentată în situaţia fluxului de numerar, indiferent dacă a fost recunoscută drept cheltuială în contul de profit şi pierdere, sau capitalizată în conformitate cu tratamentul alternativ permis de IAS 23, „Costurile îndatorării”.

Atât dobânda plătită, cât şi dobânda şi dividendele încasate sunt clasificate de instituţiile financiare, de obicei, drept fluxuri de numerar din exploatare. Totuşi, nu există un consens privind clasificarea acestor fluxuri de numerar de către alte întreprinderi. Atât dobânda plătită, cât şi dobânda şi dividendele încasate pot fi clasificate drept fluxuri de numerar din exploatare, deoarece intră în determinarea profitului net sau a pierderii nete. Alternativ, dobânda plătită şi dobânda şi dividendele încasate pot fi clasificate drept fluxuri de numerar din finanţare şi, respectiv, din investiţie, deoarece ele reprezintă costuri ale atragerii surselor de finanţare sau a eficienţei investiţiilor.

Dividendele plătite pot fi clasificate drept fluxuri de numerar din finanţare, deoarece reprezintă costuri ale atragerii resurselor de finanţare. Alternativ, dividendele plătite pot fi clasificate drept componentă a fluxului de numerar din activităţi de exploatare pentru a ajuta utilizatorii să determine capacitatea unei întreprinderi de a plăti dividende din fluxurile de numerar de exploatare.

4.4. IMPOZITUL PE PROFIT

Fluxurile de numerar provenite din impozitul pe profit trebuie prezentate separat şi trebuie sa fie clasificate drept fluxuri de numerar din activităţi de exploatare, cu excepţia situaţiei în care ele pot fi alocate în mod specific activităţilor de finanţare şi investiţie.

Impozitele pe profit sunt generate în urma tranzacţiilor care dau naştere unor fluxuri de numerar clasificate în situaţia fluxurilor de numerar ca activităţi de exploatare, investiţie şi finanţare. În timp ce cheltuielile cu impozitul pot fi alocate fără dificultate activităţilor de investiţie şi finanţare, fluxurile de numerar aferente impozitelor respective sunt, adesea, imposibil de alocat şi pot apărea într-o perioadă diferită de cea a fluxurilor de numerar aferente tranzacţiei de bază. Prin urmare, impozitele plătite sunt clasificate, de obicei, drept fluxuri de numerar din activităţi de exploatare. Totuşi, atunci când este posibilă identificarea fluxului de numerar din impozite şi alocarea lui unei tranzacţii individuale care dă naştere unor fluxuri de numerar clasificate drept activităţi de investiţie sau finanţare, fluxul de numerar din impozite va fi clasificat în mod corespunzător ca activitate de investiţie sau finanţare. Atunci când fluxurile de numerar din impozite sunt aferente mai multor clase de activităţi, este prezentată valoarea totală a impozitelor plătite.

4.5. INVESTIŢII ÎN FILIALE, ÎNTREPRINDERI ASOCIATE ŞI ASOCIERI ÎN PARTICIPAŢIUNE

10

Page 11: OMFP 3055 Cadru Legislativ Si Studiu de Caz- Contabilitatea Operatiunilor Privind Decontarilor Cu Asigurarile Si Protectia Sociala

Atunci când se prezintă o investiţie într-o entitate asociată sau filială pe baza metodei punerii în echivalenţă sau a costului, investitorul limitează informaţiile raportate în situaţia fluxurilor de numerar la acele fluxuri de numerar generate între el şi entitatea în care s-a investit, de exemplu, la dividende şi avansuri.

O entitate care prezintă interesul său într-o entitate controlată în comun folosind consolidarea proporţională, va include în situaţia consolidată a fluxurilor de numerar ponderea aferentă ei din fluxurile de numerar ale entităţii controlate în comun. O entitate care prezintă un asemenea interes folosind metoda punerii în echivalenţă include în situaţia fluxurilor de numerar fluxurile de numerar generate de investiţia sa în entitatea controlată în comun, precum şi repartizările şi alte vărsăminte sau încasări apărute între aceasta şi entitatea controlată în comun.

4.6. ACHIZIŢIONAREA ŞI CEDAREA FILIALELOR ŞI A ALTOR UNITĂŢI DE AFACERI

Fluxurile de numerar globale provenite din achiziţiile şi din cedările de filiale şi alte unităţi de afaceri trebuie prezentate separat şi clasificate drept activităţi de investiţie.

Entităţile trebuie să prezinte, cumulativ, în cursul perioadei fiecare dintre următoarele aspecte, atât în ceea ce priveşte achiziţiile, cât şi înstrăinările filialelor sau ale altor unităţi de afaceri:

(a) contraprestaţia totală aferentă achiziţiei sau cedării;(b) ponderea din contraprestaţia aferentă achiziţiei sau cedării, primită sub forma

numerarului şi a echivalentelor de numerar;(c) valoarea numerarului sau a echivalentelor de numerar din filiala sau unitatea

achiziţionată sau cedată; (d) valoarea, rezumată pe fiecare categorie principală, a activelor şi datoriilor din

filiala sau unitatea de afaceri care a fost achiziţionată sau cedată, altele decât numerarul şi echivalentele de numerar.

Prezentarea separată a efectelor fluxurilor de numerar generate în urma achiziţiei sau cedării de filiale şi alte unităţi comerciale, ca elemente-rânduri distincte, împreună cu prezentarea separată a valorii activelor şi obligaţiilor achiziţionate sau înstrăinate, ajută la distingerea fluxurilor de numerar respective de fluxurile de numerar provenite din alte activităţi de exploatare, investiţie şi finanţare. Efectele fluxurilor de numerar ale înstrăinărilor nu sunt deduse din acelea ale achiziţiilor.

Valoarea cumulată a numerarului plătit sau încasat drept contraprestaţie a achiziţiilor sau vânzărilor este raportată în situaţia fluxurilor de numerar, după deducerea numerarului şi a echivalentelor de numerar achiziţionate sau cedate.

4.7. ALTE TRANZACŢII DECÂT CELE ÎN NUMERAR

Tranzacţiile de natură investiţională şi de finanţare care nu necesită întrebuinţarea numerarului sau a echivalentelor de numerar trebuie excluse din situaţia fluxului de numerar. Astfel de tranzacţii trebuie prezentate în altă parte a situaţiilor financiare într-un mod care să furnizeze toate informaţiile relevante cu privire la aceste activităţi de investiţie şi finanţare.

O mare parte a activităţilor de investiţie şi finanţare nu au un impact direct asupra fluxurilor de numerar curente, cu toate că ele afectează structura capitalului şi a activelor unei întreprinderi. Excluderea tranzacţiilor fără numerar din situaţia fluxului de numerar este consecventă cu obiectivul unei situaţii a fluxului de numerar, deoarece aceste elemente nu implică fluxuri de numerar în perioada curentă. Exemple de tranzacţii fără numerar sunt:

11

Page 12: OMFP 3055 Cadru Legislativ Si Studiu de Caz- Contabilitatea Operatiunilor Privind Decontarilor Cu Asigurarile Si Protectia Sociala

(a) achiziţia de active fie prin asumarea directă a obligaţiilor aferente, fie prin intermediul unui leasing financiar;

(b) achiziţionarea unei întreprinderi prin intermediul emiterii de acţiuni; (c)convertirea datoriilor în capital.

5. PREZENTAREA INFORMAŢIILOR

O entitate trebuie să prezinte componentele numerarului şi ale echivalentelor de numerar, precum şi o reconciliere a valorilor din situaţia fluxurilor de numerar cu elementele echivalente raportate în bilanţ.

Pot exista, de asemenea, informaţii suplimentare care vor fi relevante utilizatorilor pentru înţelegerea poziţiei financiare şi a lichidităţii unei întreprinderi. Este încurajată prezentarea acestor informaţii, împreună cu un comentariu al conducerii.

5.1. COMPONENTE ALE NUMERARULUI ŞI ALE ECHIVALENTELOR DE NUMERAR

O entitate trebuie să evidenţieze componentele numerarului şi ale echivalentelor de numerar şi să prezinte o reconciliere a sumelor din situaţia fluxurilor sale de numerar cu elementele echivalente raportate în bilanţ.

Având în vedere diversitatea practicilor de gestiune a numerarului şi a practicilor bancare utilizate în lume şi pentru a respecta IAS 1, „Prezentarea situaţiilor financiare”, o entitate va indica politica adoptată în determinarea componentelor numerarului şi ale echivalentelor de numerar.

Efectul oricărei modificări în politica de determinare a componentelor numerarului şi echivalentelor de numerar, de exemplu, o modificare în clasificarea instrumentelor financiare anterior considerate ca făcând parte din portofoliul de investiţii ale entităţii, este raportat în conformitate cu IAS 8, „Profitul net sau pierderea netă a perioadei erori fundamentale şi modificări ale politicilor contabile”.

5.2. ALTE PREZENTĂRI

Entitatea trebuie să prezinte valoarea soldurilor semnificative de numerar şi echivalent de numerar deţinute şi a căror utilizare de către grup este restricţionată, împreună cu un comentariu al conducerii.

Există diferite circumstanţe în care soldurile de numerar şi echivalente de numerar deţinute de o entitate nu sunt disponibile grupului pentru a fi utilizate de acesta. Exemplele includ soldurile de numerar şi echivalente de numerar deţinute de o filială care îşi desfăşoară activitatea într-o ţară unde se aplică controlul schimbului valutar sau alte restricţii legale, atunci când soldurile nu sunt utilizabile în orice scopuri de către societatea-mamă sau de alte filiale.

Pentru înţelegerea poziţiei financiare şi a lichidităţii unei întreprinderi, utilizatorilor le pot fi de folos informaţii suplimentare. Prezentarea acestor informaţii, însoţite de comentariul conducerii, este încurajată şi poate cuprinde:

(a) valoarea facilităţilor de credit nefolosite care sunt disponibile viitoarelor activităţi de exploatare şi stingerii angajamentelor de capital, indicând orice restricţie în folosirea acestor facilităţi;

12

Page 13: OMFP 3055 Cadru Legislativ Si Studiu de Caz- Contabilitatea Operatiunilor Privind Decontarilor Cu Asigurarile Si Protectia Sociala

(b) valorile cumulate ale fluxurilor de numerar provenite din activităţile de exploatare, de investiţie şi de finanţare aferente intereselor în asocierile în participaţiune, raportate folosind metoda consolidării proporţionale;

(c) valoarea cumulată a fluxurilor de numerar ce reprezintă creşteri ale capacităţii de exploatare, separat de acele fluxuri de numerar care sunt necesare menţinerii capacităţii de exploatare;

(d) valoarea fluxurilor de numerar provenite din activităţi de exploatare, investiţie şi finanţare, aferente fiecărui sector de activitate şi segment geografic raportat.

Prezentarea separată a fluxurilor de numerar care reprezintă creşteri ale capacităţii de exploatare de fluxurile de numerar necesare menţinerii capacităţii de exploatare este folositoare, oferind posibilitatea utilizatorilor să determine dacă entitatea investeşte în mod adecvat pentru menţinerea capacităţii sale de exploatare. O entitate care nu investeşte în mod adecvat în menţinerea capacităţii sale de exploatare poate prejudicia profitabilitatea sa pe viitor pentru lichiditatea curentă şi repartizările către acţionari.

Prezentarea pe segmente a fluxurilor de numerar oferă utilizatorilor posibilitatea de a obţine o înţelegere mai bună a relaţiilor dintre fluxurile de numerar ale societăţii, pe ansamblu, şi acelea ale părţilor sale componente, pe de o parte, şi gradul de disponibilitate şi variabilitate a fluxurilor de numerar pe segmente, pe de altă parte.

6. ANALIZA FINANCIARĂ ŞI INTERPRETARE

Situaţia fluxurilor de numerar cerută de IFRS arată sursele intrărilor de numerar încasate de o entitate în cursul unei perioade contabile, precum şi scopurile pentru care acestea au fost utilizate. Situaţia este parte integrantă a analizei unei activităţi, deoarece permite analistului să determine următoarele:

capacitatea societăţii de a genera numerar din activităţile sale consecinţele cuantificării în numerar a deciziilor de investiţie şi finanţare efectele deciziilor conducerii cu privire la politica financiară capacitatea constantă a unei firme de a genera numerar impactul politicilor contabile asupra calităţii câştigurilor informaţii cu privire la lichiditatea şi solvabilitatea pe termen lung a unei firme capacitatea unei firme de a-şi finanţa creşterea din fonduri generate intern

Deoarece intrările şi ieşirile de numerar constituie informaţii obiective, datele prezentate în situaţia fluxurilor de numerar reprezintă o realitate economică. Situaţia reconciliază creşterea sau scăderea de la nivelul numerarului sau echivalentelor de numerar ale unei entităţi, care apare pe parcursul perioadei contabile.

Analiştii financiari pot utiliza situaţia fluxurilor de numerar cerută de IFRS pentru a-i ajuta să determine şi alte valori pe care doresc să le folosească în analiza lor, de exemplu, fluxurile de numerar libere, care sunt adesea utilizate de analişti pentru determinarea valorii unei firme. Definirea fluxurillor de numerar nu este o sarcină facilă, deoarece există multe valori diferite care sunt denumite în mod obişnuit fluxuri de numerar libere.

Fluxurile de numerar libere reprezintă numerarul provenit din activităţile de exploatare, mai puţin cheltuielile de capital necesare pentru menţinerea nivelului actual al activităţilor. Prin urmare, analistul trebuie să identifice acea parte de cheltuielii de capital inclusă în fluxurile de numerar din investiţii, care este asociată menţinerii nivelului actual al activităţii. Orice surplus de numerar poate fi utilizat în scopuri discreţionare (pentru a plăti dividende, a reduce datoriile, a îmbunătăţii solvabilitatea). Prin urmare, IFRS impune prezentarea cheltuielilor separat, cu menţionarea acelor cheltuieli care au fost necesare pentru menţinerea nivelului actual al activităţilor şi a celor care au fost făcute pentru extinderea sau îmbunătăţirea activităţii.

13

Page 14: OMFP 3055 Cadru Legislativ Si Studiu de Caz- Contabilitatea Operatiunilor Privind Decontarilor Cu Asigurarile Si Protectia Sociala

Fluxurile de numerar libere disponibile acţionarilor evaluează capacitatea unei firme de a plăti dividende acţionarilor săi. În acest caz, totalul numerarului folosit în activităţile de investiţii este dedus din numerarul provenit din activităţile de exploatare. Această definiţie afirmă faptul că societatea trebuie să aibă capacitatea de a distribui sub formă de dividende numerarul din exploatare rămas după ce firma efectuează investiţiile considerate de către conducere a fi necesare pentru menţinerea şi creşterea activităţii curente.

Pentru o societate bine administrată şi sănătoasă din punct de vedere financiar, numerarul provenit din activităţile de exploatare este mai mare decât veniturile nete; dacă nu este aşa, analistul trebuie să fie sceptic în privinţa solvabilităţii societăţii.

Societăţile care înregistrează creştere au adesea fluxuri de numerar libere negative, deoarece creşterea lor rapidă necesită cheluieli de capital şi alte investiţii cu valori ridicate.

Societăţile mature au adesea fluxuri de numerar libere pozitive, în timp ce firmele în declin dispun fluxuri de numerar libere extrem de pozitive, deoarece lipsa creşterii înseamnă un nivel scăzut al cheltuielilor de capital.

Prin urmare, fluxurile de numerar libere cu valoare ridicată şi în creştere nu sunt neapărat pozitive sau negative; ele depind mult de etapa ciclului de viaţă al sectorului de activitate în care activează o societate. În concluzie fluxurile de numerar libere trebuie evaluate în strânsă legătură cu proiecţiile firmei legate de venituri.

Multe metode de evaluare utilizează fluxul de numerar din exploatare, stimulând astfel conducerea să înregistreze intrările ca fiind din exploatare şi ieşirile ca fiind aferente fie investiţiilor, fie finanţării.

14

Page 15: OMFP 3055 Cadru Legislativ Si Studiu de Caz- Contabilitatea Operatiunilor Privind Decontarilor Cu Asigurarile Si Protectia Sociala

7. EXEMPLU PRIVIND ÎNTOCMIREA SITUAŢIEI FLUXULUI DE NUMERAR

Se prezintă următoarele situaţii financiare ale societăţii S.C. BETA S.R.L:

BILANŢ LA 31.12.2012mii lei

STRUCTURI BILANŢIERE 2011 2012

A. ACTIVE IMOBILIZATE    

I. Imobilizări necorporale 350 300

Cheltuieli de dezvoltare 150 140

Licenţe 200 160

II. Imobilizări corporale 55,000 68,000

Terenuri şi construcţii 10,000 8,000

Instalaţii tehnice şi maşini 30,000 50,000

Alte instalaţii, utilaje şi mobilier 15,000 10,000

III. Imobilizări financiare 370 330

Titluri deţinute ca imobilizări 130 130

Alte creanţe (împrumuturi acordate pe termen lung) 240 200

ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL 55,720 68,630

B. ACTIVE CIRCULANTE    

I. Stocuri 39,190 42,220

Materii prime 18,000 19,000

Produse finite 100 100

Mărfuri 21,000 23,000

Avansuri pentru cumpărături de stocuri 90 120

II. Creanţe    

Creanţe comerciale (clienţi) 47,500 49,300

III. Investiţii financiare pe termen scurt 370 300

IV. Casa şi conturi la bănci 900 1,200

ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL 87,960 93,020

C. CHELTUIELI ÎN AVANS (chirii plătite în avans) 130 110

D. DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ DE UN AN 50,300 54,900

Credite bancare pe termen lung scadente anul viitor 300 900

Furnizori 29,000 34,000

Furnizori de imobilizări 21,000 20,000

E. ACTIVE CIRCULANTE NETE (DATORII CURENTE NETE) 37,720 38,182

F. ACTIV TOTAL MINUS DATORII CURENTE 93,440 106,812 15

Page 16: OMFP 3055 Cadru Legislativ Si Studiu de Caz- Contabilitatea Operatiunilor Privind Decontarilor Cu Asigurarile Si Protectia Sociala

G. DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ MAI MARE DE UN AN 4,900 9,800

Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni 4,000 9,000

Credite bancare pe termen lung 900 800

H. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI ŞI CHELTUIELI    

I. VENITURI ÎN AVANS (venituri din chirii încasate în avans) 70 48

J. CAPITAL ŞI REZERVE    

I. Capital social 60,000 60,000

II. Prime de capital 1,300 1,300

III. Rezerve din reevaluare 5,000 5,000

IV. Rezerve    

Rezerve legale 8,000 10,000

Rezerve statutare 2,000 2,000

Alte rezerve 1,500 1,500

V. Rezultat reportat 200 740

VI. Rezultatul exerciţiului 10,540 11,472

TOTAL CAPITALURI PROPRII 88,540 92,012

CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE LA 31.12.2012

IndicatoriValori la 31.12.201

2

Cifra de afaceri 335,411

* Venituri din vânzarea producţiei 100,000

* Venituri din vânzarea mărfurilor 235,409

* Venituri din chirii 22

* Cheltuieli cu chirii 20

Variaţia stocurilor 0

Producţia imobilizată 0

Alte cheltuieli din exploatare (venitui din vânzarea activelor) 8,500

VENITURI DIN EXPLOATARE - TOTAL 343,911

Cheltuieli cu materiile prime 78,500

Alte cheltuieli din afară (energie şi apă) 5,000

Cheltuieli privind mărfurile 140,000

Cheltuieli cu personalul 80,000

* Salarii 60,000

* Asigurări şi protecţia socială 20,000

Ajustarea valorii imonilizărilor corporale şi necorporale - 4,550

* Cheltuieli cu amortizarea 4,550

* Venituri din amortizare 0

Alte cheltuieli din exploarare 20,280

* Cheltuieli privind prestaţiile externe 11,280

* Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate 1,500

* Cheltuieli privind activele cedate 7,500

CHELTUIELI DE EXPLOATARE - TOTAL 328,330 16

Page 17: OMFP 3055 Cadru Legislativ Si Studiu de Caz- Contabilitatea Operatiunilor Privind Decontarilor Cu Asigurarile Si Protectia Sociala

RZULTATUL DIN EXPLOATARE 15,581

Venituri din interese de participare (dividende) 30

Venituri din dobânzi 25

Alte venituri financiare (venituri din investiţii financiate cedate) 10

VENITURI FINANCIARE - TOTAL 65

Ajustarea valorii imobilizărilor financiare şi a investiţiilor financiare ca active circulante 0

Cheltuieli privind dobânzile 350

CHELTUIELI FINANCIARE - TOTAL 350

REZULTAT FINANCIAR -285

REZULTAT CURENT 15,296

VENITURI TOTALE 343,976

CHELTUIELI TOTALE 328,680

REZULTAT BRUT 15,296

Impozit pe profit 3,824

REZULTAT NET AL EXERCIŢIULUI 11,472

Informaţii suplimentare: societatea şi-a majorat capitalul social prin emisiune de acţiuni in numerar; se vinde aparatură birotică la un preş de vânzare de 4.500 lei, valoarea

contabilă fiind de 7.000 lei, iar amortizarea cumulată de 3.000 lei; se acchiziţionează o instalaţie tehnică la cost de achiziţie de 25.000 lei; se vinde o altă instalaţie de producţie la un preţ de vânzare de 4.000 lei,

valoarea contabilă fiind de 9.000 lei, iar amortizarea cumulată 5.500 lei; se vând investiţii financiare pe termen scurt în valoare de 700 lei şi se obţine un

câştig de 100 lei. societăţii îi este rambursat un împrumut acordat pe termen lung în valoare de

40 lei; se contractează un împrumut obligatar în valoare de 6.000 lei; amortizarea instalaţiilor, mijloacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor

(SI: 13.000 lei, SF: 9.000 lei); amortizarea altor imobilizări corporale (SI: 7.000 lei, SF: 5.000 lei); cheltuielile de dezvoltare s-au amortizat cu 10 lei, licenţele cu 40 lei, iar

construcţiile cu 2.000 lei; în cursul exerciţiului 2012 nu s-au mai plătit chirii în avans şi nici nu s-au

încasat chirii în avans; amortizarea construcţiilor în anul 2012 este de 2.000 lei; în cursul perioadei s-au plătit avansuri către furnizori de 30 lei.

17

Page 18: OMFP 3055 Cadru Legislativ Si Studiu de Caz- Contabilitatea Operatiunilor Privind Decontarilor Cu Asigurarile Si Protectia Sociala

Fluxuri de numerar generate de activitatea de exploatare

METODA INDIRECTĂRezultat înainte de impozitare 15.296    

Eliminarea elementelor care nu au incidenţă asupra trezoreriei:  

* cheltuiala cu amortizarea 4.550

* venituri din reluări ale provizioanelor 0

* subvenţii pentru investiţii virate la venituri 0    

Eliminarea elementelor care nu au legatură cu activitatea de exploatare:  

* venituri din vânzarea activelor -8.500

* venituri din dividende -30

* cheltuieli privind activele cedate 7.500

* venituri din dobânzi -25

* alte venituri financiare -10

* cheltuieli privind dobânzile 350    

Eliminarea variaţiei NFR :  

* variaţia stocurilor -3.030

* variaţia clienţilor -1.800

* variaţia cheltuielilor în avans 20

* variaţia furnizorilor 5.000

* variaţia veniturilor înregistrate în avans -22    

Plăţi privind impozitul pe profit -3.824

FLUX NET DE TREZORERIE DE EXPLOATARE 15.475

METODA DIRECTĂÎncasări de la clienţi 333.609

Plăţi către furnizori -232.780

Plăţi privind impozite şi taxe -1.500

Plăţi privind datoriile salariale -80.000

Plăţi privind impozitul pe profit -3.824

Plăţi către furnizori privind avansurile acordate -30

FLUX NET DE TREZORERIE GENERAT DE EXPLOATARE 15.475

D Clienţi C D Furnizori C

SI: 47.500 333.609 (Încasări) SI: 29.000

335.409 (CA)  232.780 (Plăţi) 11.280 (CPP)

  221.150 (Achiziţii 18

Page 19: OMFP 3055 Cadru Legislativ Si Studiu de Caz- Contabilitatea Operatiunilor Privind Decontarilor Cu Asigurarile Si Protectia Sociala

mărfuri)

  SF: 49.300 5.000 (bilantţ)

 

SF: 34.000  

D Mărfuri + Materii prime C

SI : 39.000 78.500 (CPP)

140.000 (CPP)

221.500  

(Achiziţii mărfuri)  

 

  SF: 42.000

Fluxuri de numerar generate de activitatea de investiţii

Încasări din vânzarea imobilizărilor 8.500

Plăţi către furnizorii de imobilizări -26.000

Încasări din dividende 30

Încasări din dobânzi 25

Încasări din vânzarea investiţiilor financiare pe termen scurt 80

Încasări din rambursarea unui împrumut acordat pe termen lung 40

FLUX NET DE TREZORERIE GENERAT DE INVESTIŢII -17.325

D Instalaţii şi alte instalaţii C D Furnizori de imobilizări C

SI: 65.000 7.000 SI : 21.000

9.000  

25.000 (achiziţii)   26.000 (plăţi) 25.000 (achiziţii)

   

   

  SF : 74.000 SF : 20.000  

Fluxuri de numerar generate de activitatea de finanţare

Încasări din creşterea capitalului social în numerar 5.000

Încasări din emisiunea unui împrumut obligatar 6.000

Plăţi privind rambursarea unui împrumut obligatar -1.000

19

Page 20: OMFP 3055 Cadru Legislativ Si Studiu de Caz- Contabilitatea Operatiunilor Privind Decontarilor Cu Asigurarile Si Protectia Sociala

Încasări din contractarea creditelor bancare pe termen lung 800

Plăţi din contractarea creditelor bancare pe termen lung -300

Plăţi privind dobânzile -350

Plăşi privind dividendele -8.000

FLUXUL NET DE TREZORERIE GENERAT DE FINANŢARE 2.150

D Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni C D Credite bancare pe termen lung C

SI: 4.000 SI: 1.200

   

1.000 6.000 300 800

(rambursare)   (rambursare)  

   

SF : 9.000   SF : 1.700  

Numerar la început de an (SI trezorerie - din bilanţ) 900

Flux net de trezorerie - total 300

Numerar la sfârşit de an (SF trezorerie - din blianţ ) 1.200

20

Page 21: OMFP 3055 Cadru Legislativ Si Studiu de Caz- Contabilitatea Operatiunilor Privind Decontarilor Cu Asigurarile Si Protectia Sociala

8. BIBLIOGRAFIE

Nr. crt. Autor(i) Titlu Editura, an

1. Toma, MarinInitiere în auditul situatiilor financiare ale unei entitati

Editura CECCAR Bucuresti, 2012

2.Bunea, Ştefan Gîrbină, Mădălina

Sinteze, studii de caz şi teste grilă privind aplicarea IAS (revizuite)/IFRS – vol. II, ediţia a IV-a

Editura CECCAR Bucuresti, 2010

3. Toma, Marin Iniţiere în evaluarea întreprinderiloEditura CECCAR Bucuresti, 2009

4. CECCARStandardul profesional nr. 22: Misiunea de examinare a contabilităţii, întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiar

Economică , 2010

5. CECCAR

Ghid practic de aplicare a reglementărilor contabile conforme cu directivele europene aprobate prin OMFP nr. 3055/2009

Editura CECCAR Bucuresti, 2010

6. HG 84/2013Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal

21