Asocia ia Olimpicii Cunoasterii www.olimpiciicunoasterii.ro Editia a III-a etapa I Limba si literatura româna Subiecte realizate de: clasele I – IV inst. gr. I Jianu Ana Maria -Sc. Nr. 2 Caracal, jud. Olt inst. gr. I Serban Claudia -Sc. Nr. 2 Caracal, jud. Olt

FAZA JUDETEANA: subiectele 1 -15 FAZA NATIONALA: subiectele 16, 17,18

CLASA I

1. Primul sunet care se aude când rostim “ ” este:a) a; b)m; c) n; d) u; e) e. 2.Ultimul sunet care se aude când rostim “ “este:a) a; b)m; c) n d) u; e) e.

3.De câte ori se aude sunetul “r” când rostim: “ramura” ?

a) 1; b) 2; c) 3; d) 4; e) 5. 4.Câte sunete se aud când rostim cuvântul ” “ ? a) 1; b) 2; c) 3; d) 4; e) 5.

5. Cuvântul care denumeste imaginea este alcatuit din … silabe: a) 1; b) 2; c) 6; d) 4; e) 5.

1

6. În cuvântul “ ” silaba “ma” este : a) prima silaba; b) a 2-a silaba; c) a 3-a silaba; d) a 4-a silaba; e) a 5-a silaba.

7. Doar din silabele -ra; mar-; -mu- folosite toate si numai o singura data se poate forma cuvântul: a) ramura; b) marar; c) marmura; d) mura; e) mare.

8.Care e ultima silaba din cuvântul care denumeste

imaginea : a) na; b) a; c) an; d)ma; e) am.

9. Sa despartim corect în silabe cuvântul “marama”! a) mar-ama; b) mara-ma; c) ma-ram-a; d) ma-ra-ma; e) ma-rama.

10. Din perechile: “sus-jos”, “cald-rece”, mic-…” lipseste cuvântul: a) mere; b) mare; c) mure; d) rame; e) eram.

11. Facem ordine între cuvinte! a) mure are amare Ene. b) amare are mure Ene. c) Ene amare are mure. d) Ene are mure amare. e) are amare Ene mure.

12. Delimitam cuvintele în propozitia: Emaemereurea. a) Emae mere urea. b) Ema emereu rea. c) Ema emereurea. d) Ema e mereu rea. e) E mae mere urea. 2

13. Sunt scrise doar nume de persoane în sirul: 17.Asezati în ordine cuvintele pentru a obtine o propozitiemere 1. are 2. rumene 4. Mara 3. mereu 5. a) Nana, Ana, mura, mama; corecta:b) Ana, Mara, Ene, Ema;c) mama, Mara, Ana, Ene;d) Nana, nara, mare, mama;e) nume, mura, nara, neam.

14. Continua proverbul:“Buturuga mica rastoarna carul ………”:a) mure; b) rame; c) mare; d) nume; e) mere. a) 1,5,3,4,2; b) 4,3,5,2,1; c) 3,2,5,1,4; d) 1,5,3,2,4; e) 1,2,5,3,4.

15. “Cea mai scumpa de pe lume” este: 18. Continua ghicitoarea:a) marea; b) rama; c) rana;d) nara; e) mama. Umbla mosul prin padureDupa zmeurasi ......! (Ursul)

16. Ghici! a) rame; b) mare; c) nume; "Alba plapumasi moaled) mure; e) numere. S-a întins pe deal, pe vale. Iar când vine primavara Se topeste plapumioara."

(………? )

a) mura; b) armura; c) neaua;d) marea; e) ramura.

34

CLASA a II-a

1. Mos Craciun soseste cu sania trasa de reni în anotimpul ……: a) primavara; b) toamna; c) iarna; d) vara; e) la Înviere. 2. Gaseste greseala! a) o cutie - niste cutii; b) un pom - niste pomi;

c) o scoala – niste scoli;d) un copil - niste copi; e) o prietenie - niste prietenii.

3. Care pereche nu se potriveste? a) cioc - plisc; b) urias - enorm; c) prieten - amic; d) iubire - dragoste; e) aproape -departe.

4. Sunt denumite numai vietuitoare în sirul: a) cocor, soricei, iarna; b) marinar, iepuras, ochi; c) castel, pitic, elefant; d) porumbel, broscuta, pisicuta; e) catel, trandafir, margele.

5. S-a despartit gresit în silabe cuvântul: a) res-pon-sa-bil; b) a-pa-rut; c) inv-en-tat; d) in-te-re-sant; e) în-ti-ne-rit.

6. Scriem corect numarul 17 astfel: a) sapte spre zece; b) saptisprezece; c) saptesprezece; d) saptsprezece; e) saptispe.

7. În propozitia: Ia patina eri pe ghiata. sunt gresit scrise: a) un cuvânt; b) doua cuvinte; c) trei cuvinte; d) patru cuvinte; e) cinci cuvinte.

8. Proverbul: Cine stie carte are patru... se completeaza cu: a) picioare; b) mâini; c) dinti; d) ochi; e) guri;

9. La sfârsitul unei propozitii care exprima un îndemn se foloseste: a) punct; b) virgula; d) semnul întrebarii; c) semnul exclamarii; e) doua puncte. 10. Alege propozitia falsa!

a) Titlul se scrie la mijlocul rândului. b) Alineatul este rândul scris mai în interior. c) Cuvintele se despart în silabe. d) Literele sunt semnele scrise (grafice) ale sunetelor. e) Propozitia e formata din silabe.

11. Care este întrebarea cea mai potrivita pentru urmatorul raspuns: La scoala elevii învata lucruri interesante.

a) Unde sunt elevii? b) Cum sunt lectiile?c) Ce fac elevii la scoala?d) Când începe scoala? e) Cine vine la scoala?

12. Expresia : i-a pus pe fuga are sensul de: a) i-a pus pe picioare; b) i-a luat; c) i-a adaugat; d) i-a pus pe jar; e) i-a alungat.

13. În fragmentul urmator: “A iesit din musuroi furnica si a pornit, cum face în fiecare dimineata, a pornit sa vada lumea.” (Emil Gârleanu – Calatoare!...) se vorbeste despre: a) musuroi; b) cârtita; c) dimineata; d) furnica; e) lume.

5

14. Autorul volumului Amintiri din copilarie este:a) Mihai Eminescu; c) Emil Gârleanu; d) George Topîrceanu; b) George Cosbuc; e) Ion Creanga; 15. Ghici! “Sus, pe coama muntilor, Muntilor, caruntilor, Sta voinicul cel tepos, Vesnic verde si frumos” a) muntii; b) ariciul; c) bradul;

d) batrânul; e) voinicul.

16. Care dintre propozitiile urmatoare nu are înteles? a) Lenesul era dus la spânzuratoare. b) Este dus la spânzuratoare lenesul. c) La spânzuratoare este dus lenesul. d) Dus la spânzuratoare este lenesul. e) La dus este spânzuratoare lenesul.

17.Alege varianta corecta! a) b)

-La multi ani nepoate. -la multi ani nepoate! -La multi ani, nepoate? -La multi ani, nepoate! -la multi ani, nepoate. c) d) e)

18.Iepurasul a facut o greseala. Gaseste-o tu!

a) copil-copila; b) porumbel-porumbita;c) cal-cala;d) ied-iada; e) urs-ursoaica.

78

CLASA a III-a

1. Alegeti cuvântul folosit astazi pentru mai vechiul negustor. a) comerciant; b) mecanic; c) necunoscut; d) negociat; e) comparat.

2. Care este forma gresita? a) câmpia-câmpiile; b) prietenia-prieteniile; c) vesnicia-vesniciile;d) cartea-cartiile; e) cutia-cutiile.

3. Care cuvânt nu a fost despartit corect în silabe? a) pri-e-ten; b) ex-cla-ma-re; c) ra-stoar-na; d) co-dru; e) per-soa-ne.

4. Cunoasteti jocul Eu spun “una”, tu spui “multe”? În care dintre enumerarile de mai jos toate cuvintele sunt “mai multe”? a) crai, ploi, stol, roiuri; b) poiana, privire, ploi, parti; c) ploi, roi, crai, rânduri; d) roiuri, rând, gând, stol; e) gânduri, ploi, roiuri, rânduri.

5. În enuntul: Pestegradinaînghetataseasterneunstratgrosdenea. sunt….. cuvinte: a) 7 cuvinte; b) 8 cuvinte; c) 9 cuvinte; d) 10 cuvinte; e) 11 cuvinte.

6. Care dintre cuvintele urmatoare nu se “înrudeste” cu celelalte? a) mâna; b) mântuire; c) mânuta; d) mânuire; e) a înmâna.

7. Care din însusirile urmatoare nu sunt potrivite pentru cuvintele pe care le însotesc? a) ploaie -rece si deasa; b) soare - caldutsi bland; c) tulpina - înaltasi mladioasa;d) fata - bunasi frumoasa; e) strada - veche si plictisita.

8. Mircea a lasat un biletel mamei. Determinati numarul greselilor de scriere facute! Draga mama, Am terminat lectiile întro ora. Am avut de scris duar doua egzercitii si o problema. Acum am esit în parc cu colegi. Ma întorc repede cu Ana si cu Georghita. Mircea

a) 2 greseli; b) 3 greseli; c) 4 greseli; d) 5 greseli; e) 6 greseli.

9. Se da textul: „ Regele se întoarse catre Tom si-i grai cu blândete -Sarmanul meu baiat. cum ti-ai amintit locul în care se afla sigiliul

- N-am stiut ca asta cautau Eu am spart nuci cu el. (Mark Twain – Printsi cersetor) Semnele de punctuatie care lipsesc sunt în ordine:

a) punct, virgula, semnul întrebarii, semnul mirarii; b) doua puncte, virgula, semnul întrebarii, punct, semnul mirarii;

c) doua puncte, punct, semnul mirarii, virgula, doua puncte;

d) doua puncte, semnul întrebarii, punct, virgula;

e) semnul mirarii, punct, virgula, semnul întrebarii, doua puncte.

10. Enuntul Pot sa intru? este o formula de: a) salut; b) prezentare; c) solicitare; d) permisiune; e) încheiere.

9 10

11. Completati proverbul: Buturuga …. rastoarna carul ……. a) mica; mare; b) tare; mica; c) alba; neagra; d) grea; usoara; e) mare; mica.

12. Sensul proverbului:„Omului cu învatatura îi curge mierea din gura. “este:a) Cine învata manânca numai miere;b) Daca manânci miere înveti;c) Omul cu miere învata;d) Omul învata sa faca miere;e) Cel care învata stie sa vorbeasca placut si interesant.

13. Fratele mai mic i-a rupt pagina lui Vlad si acesta nu mai poate învata poezia. Ajutati-l voi sa o reconstituie!

2. Daca trece vremea mea ? 3. Cu crengile la pamânt ? 4. De ce nu m-aslegana, 5. Ce te legeni, codrule, 1. Faraploaie, faravânt, a) 1, 2, 3, 4, 5; b) 2, 3, 4, 5, 1; c) 5, 4, 3, 2, 1; d) 5, 1, 3, 4, 2; e) 5, 1, 2, 3, 4.

14. Ideea cea mai potrivita care se desprinde din fragmentul urmator: “Pe prispa casei, copilasul, numai în camasuta, cu capul gol, urmareste jocul stolului de pasari printre care se aflasi cei trei pui ai lui din cuibul de sub streasina.”

este:a) Copilasul statea pe prispa casei.

b) Copilasul urmarea zborul stolului de pasari.

c) Puisorii stateau în cuibul de sub streasina. d) Pasarile zburau în stol. e) Copilasul avea capul gol.

11

15. Ghici! „O fata tânara trece-n zoriSi varsa lacrimi peste flori. Luna le-a vazut si nu le-a ridicat, Soarele-ndata le-a uscat.”

a) luna; b) fata; c) floarea; d) roua; e) soarele.

16. Care cuvânt nu se “înrudeste” cu celelalte? a) cântec; b) cântaret; c) cânta; d) a cântari; e) cântare. 17.Care dintre perechile urmatoare nu grupeaza cuvinte cu

acelasi înteles? a) b) c)

amic-prieten oaste-armatadusman-vrajmasluminos-întunecat raspântie-intersectie d) e)

18.În care dintre enunturile de mai jos cuvântul neam poate fi înlocuit cu popor?

a) Dacii au fost un neam de oameni viteji. b) Nu ne-am pregatit bagajele înca. c) Mihai a citit “Neamul Soimarestilor” de Mihail Sadoveanu. d) Nu-si asculta neam parintii!e) Colegul meu, Matei, se trage din neamul Jienilor.

12

CLASA a IV-a

1. Cuvântul flamura contine: a) 3 vocale si 5 consoane; b) 3 vocale si 4 consoane; c) 2 vocale si 5 consoane; d) 5 vocale si 2 consoane; e) 7 consoane.

2. Cuvântul cu sens asemanator pentru opera este: a) casa; b) creatie; c) covor; d) prietenie; e) operatie.

3. Cu sens opus pentru vesnic folosim: a) neimportant; b) vital; c) complicat; d) mondial; e) muritor.

4. Înlocuieste cuvântul subliniat cu cel mai potrivit cuvânt cu înteles asemanator: Ma învaluia cu privirea sa calda.

a) nepasatoare, b) blânda; c) agera; d) pierduta; e) arzatoare.

5. Cuvântul noua este adjectiv în enuntul:a) Ne-a adus si noua cirese. b) Ceasul indica ora noua. c) Noua nu ne place ploaia. d) Trenul va ajunge la noua fix. e) A îmbracat o rochie noua. 6. Recunoasteti titlul textului! „ -Îmi pare bine sa te gasesc înaltasi frumoasa, Sora-Soarelui! Noi ne ducem la bunicul si la bunicuta, urma Lizuca.” (Mihail Sadoveanu - ……………..) a) Amintiri din copilarie; b) Colt Alb; c) Printsi cersetor; d) Dumbrava minunata; e) Fram, ursul polar.

13

7. Se da fragmentul:“Furnica îl întreaba pe greieras: - Ce-ai facut toata vara?” Transformarea corecta din vorbirea directa în vorbire indirecta este: a) Ce-ai facut, greierasule, toata vara? b) Ce îl întreaba furnica pe greieras? c) Unde a fost toata vara greierasul? d) Furnica îl întreaba pe greieras unde a fost toata vara. e) Furnica îl întreaba pe greieras ce a facut toata vara.

8. Cititi cu atentie fragmentul:“Întîi începu a vorbi Domnita.. Duduie Lizuca. asa-i ca-ti plac sfaturile si povestile” Semnele de punctuatie care lipsesc sunt în ordine: a) punct, semnul exclamarii, linie de dialog, punct; b) doua puncte, linie de dialog, virgula, semnul întrebarii; c) doua puncte, linie de dialog, semnul întrebarii; d) punct, virgula, semnul întrebarii; e) linie de dialog, virgula, punct, semnul întrebarii. 9. Analiza corecta a cuvântului subliniat se face astfel:

„Oaspetii caselor noastre, cocostârci si rândunele, Parasit-au a lor cuiburi s-au fugit de zile rele.”

(V. Alecsandri – Sfârsit de toamna) a) rele = substantiv comun, numar plural, gen feminin; b) rele = verb, timp prezent, numar plural, gen masculin; c) rele = pronume personal, persoana a III a, numarul plural; d) rele = adjectiv, numarul plural, gen feminin; e) rele = adjectiv, numar plural, gen neutru. 10. Care este numarul verbelor din textul: „Puiul de urs se ridica în doua labe si repeta numarul lui de la

circ.Îl gresea, începea din nou, cadea în patru labe, se întindea cu

botul ascuns în ungherul cel mai întunecos si închidea ochii.”

(Cezar Petrescu – Fram, ursul polar) a) 7 b) 6 c) 5 d) 4 e) 3

14

11. Completati proverbul: În casa lenesului e totdeauna …………….

a) curatenie; b) belsug; c) sarbatoare;d) mâncare; e) placinta.

12. Numeralul patru îndeplineste functia de subiect în propozitia: a) Alegem patru mere mari. b) Patru lucreaza în gradina. c) Orele se încheie la ora patru. d) Împrumutam patru creioane colorate. e) Patru fete formeaza o echipa. 13. Schema P.Ps.Ps.S. este ilustrata în propozitia:a) Privesc la valuri ei acum. b) Plânge Gina dupa cartea cu povesti. c) Mingea lui Dan s-a spart repede. d) Stavileste torentul vijelios digul. e) Cumpara bunica un ardei rosu. Nota: Ps = parte secundara de propozitie

14. Cititi cu atentie fragmentul: “Fata cea mica a împaratului, daca vazu ca nici surorile nu o cruta, îsi puse nadejdea în Dumnezeu si se hotarî sa plece unde mila Domnului o va duce. Îsi lua ea din casa parinteasca un rând de haine proaste si vechi si o porni în pribegie.”

Ideea principala care se desprinde din acest fragment este:

a) Fata cea mica a împaratului a parasit casa parinteasca. b) Fata cea mica a împaratului a îmbracat haine vechi. c) Surorile fetei de împarat au alungat-o de acasa. d) Fata împaratului s-a certat cu parintii si a plecat de acasa. e) Surorile fetei de împarat nu o crutau.

15. Ghici! “Doua fete-mi poarta salba: Una-i neagra, alta-i alba Neîncetat se tot alunga Si nu pot sa se ajunga.”

a) clopotelul; b) fetele de împarat; c) zapada; d) carbunele; e) ziua si noaptea.

16.Cu sens opus pentru esential folosim:

a) b) c)mondial

simplu

complicat

vital

neimportant d) e)

17. Cuvântul cu sens asemanator pentru priceput este: a) primul; b) abil; c) prieten; d) nepriceput; e) om. 18. Se da enuntul: Ea a verificat rezultatele a trei probleme.

Alegeti schema corecta care corespunde partilor de vorbire prin care sunt exprimate partile de propozitie!

a) Pp.V.Sc.N.Sc b) Pp.V.Sc.Sc.Sc c) Sc.V.Sc.N.Sc.

d) Sc.V.Sc.Sc.Sc. e) N.V.Sc.N.Sc.

Nota:

Pp = pronume personal; Sc = substantiv comun; V = verb; N = numeral;

15 16

Asocia ia Olimpicii Cunoasterii www.olimpiciicunoasterii.ro

Editia a III-a etapa I Limba româna clasele V-VIII Subiecte realizate de: prof. gr. I Iuliana Cîrje

FAZA JUDETEANA: subiectele 1 -15

FAZA NATIONALA: subiectele 16, 17,18

CLASA A V-A

1. Conţin vocala e toate cuvintele din seria: a) magie, bucurie, vraja; b) vrajitoare, casuţa, pitic; c) cenusa, porumbel, caleasca; d) stea, dorinţe, bucurie; e) cavaleri, domniţe, sarbatoare. 2. În enunţul de mai jos: Mi-am dat seama ca prietenii adevaraţi sunt cei care îţi spun

întotdeauna adevarul.

Exista :

a) 3 diftongi;b) 4 diftongi;c) 5 diftongi;d) 6 diftongi;e) 7 diftongi;

3. Expresia «a taia frunza la câini » are înţelesul: a) a munci din greu; b) a fi un iubitor de animale; c) a persevera; d) a nu avea nicio ocupaţie serioasa; e) a se osteni pentru un scop nobil. 4. În fragmentul de mai jos: « Mi-a umblat în papadie O goanga cu palarie in camasa stacojie. »(Tudor Arghezi – Olacusta)cuvântul a umbla este folosit cu sensul: a) a purta; b) a calca; c) a funcţiona; d) a încerca; e) a întrebuinţa.

5. Se da textul : Fiecare crengu a a bradului va fi împodobita cu globuleţe. Emoţia Craciunului ne va învalui pe toţi si vom fi nerabdatori si bucurosi.

Trei sufixe care au ajutat la formarea unor cuvinte derivate în cele doua enunţuri de mai sus sunt:

a) «-uţa », « -ulet », « -os »; b) «-uţa », « -uleţe », « -osi »;

c) «-u a », « -ului», « -osi »;

d) «îm-», « , în-», « ne-»;

e) «-u a », « -ului», « -os ».

6. În fragmentul citat mai jos: « M-am uitat asadar la acea apari ie facând ochii mari de uimire. Nu uita ica ma gaseam la o mie de mile de orice inut locuit. Or, omule ul meu nu mise parea a finici ratacit, nici mort de oboseala, nici mort de foame, nici mort de sete, nici mort de frica. Nu avea deloc înfa isarea unui copil pierdut în mijlocul desertului... »

(Antoine de Saint-Exupéry – Micul prin) Primele patru verbe sunt, în ordine, la: a) Modul indicativ, timpul perfect compus – modul gerunziu – modul imperativ – modul indicativ, timpul imperfect b) Modul indicativ, timpul perfect compus – modul gerunziu – modul indicativ, timpul prezent – modul indicativ, timpul imperfect c) Modul indicativ, timpul perfect simplu – modul gerunziu – modul imperativ

– modul indicativ, timpul imperfectd) Modul indicativ, timpul perfect compus – modul gerunziu – modulcondi ional-optativ, timpul prezent – modul indicativ, timpul imperfecte) Modul indicativ, timpul perfect compus – modul gerunziu – modulimperativ – modul indicativ, timpul prezent7. Verbul a fi este folosit doar ca verb copulativ la punctul:a) Este iarna. Suntem nerabdatori în asteptarea vacan ei si a bucuriilor pecare ni le aduce.b) As fi dorit sa fiu mai îndrazne , dar mi-este foarte greu. Timiditatea nu maajuta prea mult.c) Sunt mândru de fratele meu, care a fost premiant în fiecare an. Vreau safiu si eu la fel.d) Trebuie sa fiu acasa la ora 17.00, când începe o emisiune pentru copiifoarte interesanta.e) Jucariile erau pe rafturi, asteptându-ma cumin i. Pe care sa o aleg ?8. Cuvintele subliniate în fragmentul de mai jos:«La doi pasi de copil, batrânica se opri si deschise o gura fara din i, cubuzele uscate si supte. Întreba clatinând din cap: -Asa-i ca te duci la bunicu a?

17 18

Lizuca o privi uimita. De unde stia batrâna ca ea si cu Patrocle se duc la bunicu a? » (Mihail Sadoveanu – Dumbrava minunata)

sunt, ca par i de vorbire: a) numeral cardinal – adjectiv – verb predicativ – verb copulativ – pronume personal ; b) numeral cardinal – substantiv – verb predicativ – verb copulativ – pronume personal; c) numeral cardinal – adjectiv – verb predicativ – pronume personal – pronume personal d) numeral cardinal – substantiv – verb predicativ – pronume personal – pronume personal; e) numeral cardinal – adjectiv – verb copulativ – pronume personal – pronume personal;

9. În enun ul: Mosneagului i-au placut mult vorbele acestea. Ca par i de propozi ie, cuvintele subliniate sunt, în ordine: a) atribut – complement – complement – atribut; b) subiect – complement – complement – atribut; c) complement – complement – subiect – atribut; d) complement – complement – complement – atribut; e) subiect – atribut – complement – atribut.

10. În fragmentul citat mai jos: «Întâi începu a vorbi Domni a, cu un glasusor de pasarica. -Duduie Lizuca,asa-i ca- i plac sfaturile si povestile ? -A, da, raspunse copila, învaluita de o caldura placuta. Spunea mama ca fara povesti via a omului ar fi tristasi sarbada.» (Mihail Sadoveanu – Dumbrava minunata)

Exista : a) 6 propozi ii ; b) 7 propozi ii ; c) 8 propozi ii ; d) 9 propozi ii ; e) 10 propozi ii.

11. Nu exista nicio greseala de punctua ie în enun ul de la punctul:a) Ce obosit sunt zice tata.b) Cati unde sunt papucii mei?c) Ce frumoasa, este iarna!d) Vor veni colindatorii!e) Saniile se aud pe deal,19

12. Proverbul de mai jos: «În eleptul înva a din pa ania altora, nesocotitul nici din a sa.» Este o invita ie la: a) prietenie; b) rabdare; c) în elepciune; d) nesocotin a; e) joaca.

13. Citeste cu aten ie fragmentul de mai jos: « …Iepurele a zbughit-o la jucat. Încet, ascultând, ispitind, a iesit tiptil-tiptil din curatura*, si când a ajuns la margine si-a vazut întinderea lucie

de zapada, a-nceput sa sara de bucurie :

"Poate mai întâlnesc un prieten", îsi zise iepurasul.

i gândul îi raspunse :"Poate mai întâlnesti un prieten"...i iar upai- upai, iepurele sare vesel :"Poate dau si peste o prietena".i gândul :"Poate dai si peste o prietena"».(Emil Gârleanu -Fricosul) (*curatura – 1. loc într-o padure cura at de arbori, de maracini, pentru a putea fi cultivat ceva ; 2. deal sau povârnis acoperit cu vii.)

În fragmentul citat exista:a) un personaj;b) doua personaje;c) trei personaje;d) patru personaje;e) cinci personaje.

20

14. Citeste cu aten ie fragmentul de mai jos: « Iarna. Noapte lucie pe o lume ca din povesti: copaci de zahar, câmp de cristal, iaz de oglinda. i-n cuprinsul larg, uriasul policandru* al cerului îsi aprinde, una câte una, luminile, ca într-o nemasurata sala de dan . Vie uitoarele pustieta ii sunt îmbatate de farmecul acesta. »

(Emil Gârleanu -Fricosul) (*policandru – candelabru cu mai multe bra e) Doua elemente/aspecte ale peisajului de basm creat în fragmentul citat sunt :

a) câmpul de cristal, un policandru;b) cerul înstelat, copacii înzapezi i;c) o sala de dans, animalele padurii;d) iazul stralucitor, un policandru;e) copacii înzapezi i, mun ii.

15. Solu ia ghicitorii de mai jos: «Sunt albasi-ncalzita. i urâta, si iubita;Vara nu vor sa ma vada,Iarna to ima-mbra iseaza.»Este : a) Fierul de calcat; b) Zapada; c) Ventilatorul; d) Caloriferul; e) Soba.

16. Citeste cu aten ie textul de mai jos: «A saptea planeta a fost asadar Terra. Terra nu este o planeta oarecare! Pot fi numara i aici o suta unsprezece regi (nefiind, bineîn eles, uita i regii negri), sapte mii de geografi, noua sute de mii de oameni de afaceri, sapte milioane si jumatate de de be ivi, trei sute unsprezece milioane de înfumura i, adica aproximativ doua miliarde de oameni mari.

Pentru a va face o idee despre dimensiunile Terrei, va voi spune ca înainte de inventarea electricita ii trebuia sa fie între inuta, pe toate cele sase continente la un loc, o adevarata armata de patru sute saizeci si doua de mii cinci sute unsprezece lampagii. »

(Antoine de Saint-Exupéry – Micul prin)

În fragmentul citat mai sus exista:a) 10 numerale (un numeral ordinal si noua numerale cardinale);b) 9 numerale (un numeral ordinal si opt numerale cardinale);c) 11 numerale (un numeral ordinal si zece numerale cardinale);d) 8 numerale (opt numerale cardinale);e) 12 numerale (doua numerale ordinale si zece numerale cardinale).

17. În fragmentul de mai jos : « -Nu cunosti decât lucrurile pe care le îmblânzesti, spuse vulpea. Oamenii nu mai au timp sa cunoasca nimic. Cumpara lucruri de-a gata de la negustori. Dar, cum nu exista negustori de prieteni, oamenii nu mai au prieteni. Daca vrei un prieten, îmblânzeste-ma! -Ce trebuie sa fac? zise micul prin .

-Trebuie sa ai multa rabdare, raspunse vulpea. »

(Antoine de Saint-Exupéry – Micul prin) Toate cuvintele care con in semivocala i sunt în seria: a) «oamenii», «mai», «prieteni», «vrei», «trebuie», «ai» ; b) «cunosti», «îmblânzesti», «oamenii», «lucruri», «negustori», «prieteni», «vrei», «trebuie», c) «cunosti», «îmblânzesti», «oamenii», «mai», «lucruri», «negustori», «prieteni», «vrei»; d) «cunosti», «îmblânzesti», «oamenii», «mai», «lucruri», «negustori», «prieteni», «vrei», «trebuie», «ai»; e) «cunosti», «îmblânzesti», «oamenii», «mai», «lucruri», «negustori».

18. Propozi ia de mai jos: Intra acum în casele si în sufletele noastre cântecele calde ale colindatorilor. Este construita dupa schema: a) Predicat – complement – complement – atribut – subiect – atribut –

atribut ; b) Predicat – complement – complement – subiect – atribut – atribut c) Predicat – complement – complement – complement – atribut – subiect

– atribut ; d) Predicat – complement – complement – complement – atribut – subiect – atribut – atribut ; e) Predicat – subiect – complement – complement – atribut – atribut – atribut.

21 22

CLASA A VI-A

1. Încep cu silaba ta toate cuvintele din seria:a) tata, tabara, tandru;b) tandru, tabla, taraf;c) tarcat, tablou, tanti;d) taler, talent, trandafir;e) tata, tabara, taraf.2. Grupul de litere ci reproduce un singur sunet în toate cuvintele din seria:a) barci, ciment, recif;b) oricine, cineva, arici;c) ciorba, muncit, cirese;d) ciondaneala, citit, racite) ciorapel, ciomag, reci.3. Cuvântul subliniat în textul de mai jos: «-La noi toate sunt ciudate. Uite, vezi corabia aceea în zare ? -Ovad, spuse Liana. -Eu n-o vad, spuse meduza. Dar vezi pescarusul acela care zboara ?

-Îl vad, spuse Liana. -Eu nici macar nu-l zaresc, spuse meduza. Nu-i asaca-i ciudat?»

(Octav Pancu-Iasi, Sa ne amintim de vara) are ca sinonime toate cuvintele din seria: a) inexplicabil, ineficient, inegal; b) interesant, frumos, curios; c) bizar, curios, ciuda enie; d) bizar, curios, neobisnuit; e) fantezist, insolit, important.

4. Expresia «a pune degetul pe rana» are în elesul:a) a gasi punctul sensibil al unei chestiuni;b) a îngriji pe cineva drag;c) a fi lipsit de mila;d) a pansa;e) a fi deosebit de curios.5. Cuvântul noaptea este adverb ob inut prin schimbarea valorii gramaticaleîn enun ul de la punctul:a) Noaptea îmi aduce spectacolul stelelor.b) Iubesc noaptea, cu misterele ei.c) În noaptea aceasta va veni Mos Craciun.d) Mos Craciun vine întotdeauna noaptea.e) În noaptea aceea n-am dormit din cauza emo iilor.6. În enun urile de mai jos: O vorba buna este mai importanta decât orice jucarie. Mi-ar fi placut sa le pot oferi tuturor copiilor din lume ceea ce îsi doresc ca sa fie ferici i. În ordinea apari iei, verbul a fi este folosit cu valorile: a) verb copulativ – verb auxiliar – verb predicativ; b) verb copulativ-verb auxiliar – verb copulativ; c) verb predicativ – verb auxiliar – verb predicativ; d) verb predicativ – verb auxiliar – verb copulativ; e) verb copulativ – verb copulativ – verb predicativ.

7. Cuvintele subliniate în fragmentul de mai jos: « -Doamne, prinde-l-voi strigoiul cela odata la oala cu smântâna – zicea mama, uitându-se lung la mine – s-apoi las’ ! Nanasa din grinda are sa-i stie de stire, de nu l-or putea scoate din mâna mea tot neamul strigoilor si al strigoaicelor din lume… Se cunoaste el strigoiul care a mâncat smântâna de pe limba... Urât mi-a fost în via a mea de omul viclean si lingau, drept sa- i spun, dragul mamei. »

(Ion Creanga – Amintiri din copilarie) Sunt, din punct de vedere morfologic : a) pronume personal – verb predicativ – prepozi ie – adverb de mod; b) pronume personal – verb predicativ – prepozi ie – adjectiv; c) pronume personal – verb predicativ – substantiv – adverb de mod; d) verb auxiliar – verb predicativ – prepozi ie – adjectiv; e) verb auxiliar – verb predicativ – prepozi ie – adverb de mod.

8. În fragmentul citat mai sus, la exerci iul 7, substantivele: « grinda »,« neamul », « strigoilor », « dragul » sunt, în ordine, în cazul:a) acuzativ – nominativ – dativ – vocativ;b) acuzativ – nominativ – genitiv – vocativ;c) acuzativ – nominativ – dativ – acuzativ;d) nominativ – nominativ – dativ – vocativ;e) acuzativ – acuzativ – dativ – vocativ.23 24

9. În fragmentul citat mai jos: «Întâi începu a vorbi Domni a, cu un glasusor de pasarica. -Duduie Lizuca,asa-i ca- i plac sfaturile si povestile ? -A, da, raspunse copila, învaluita de o caldura placuta. Spunea mama ca fara povesti via a omului ar fi tristasi sarbada.»

(Mihail Sadoveanu – Dumbrava minunata) Primele patru predicate, reproduse corect, sunt, în ordine: a) « începu » – « asa-i » – « plac » – « raspunse »; b) «începu» – «a vorbi» – «asa-i» – «plac»; c) «începu» – «a vorbi» – «asa-i» – «- i plac»; d) «începu» – «a vorbi» – «-i» – «plac»; e) «începu» – «a vorbi» – «-i» – «- i plac».

10. Este exprimat prin verb la modul infinitiv subiectul de la punctul:a) M-a însufle it întotdeauna bucuria de a citi cât mai mult.b) Dorin a mea este de a ma juca toata ziua, ca sa nu pierd nicio clipa.c) Mersul pe jos este sanatos.d) Este bine de stiut ca Mos Craciun se apropie de ara noastra.e) A citi este unul dintre cele mai frumoase obiceiuri pe care le putem avea.11. În fragmentul urmator :« …Iepurele a zbughit-o la jucat. Încet, ascultând, ispitind, a iesit tiptil-tiptildin curatura*, si când a ajuns la margine si-a vazut întinderea lucie dezapada, a-nceput sa sara de bucurie :"Poate mai întâlnesc un prieten", îsi zise iepurasul.

i gândul îi raspunse:"Pate mai întâlnesti un prieten"...i iar upai- upai, iepurele sare vesel:"Poate dau si peste o prietena".i gândul:"Poate dai si peste o prietena"».(Emil Gârleanu -Fricosul) *curatura – 1) loc într-o padure cura at de arbori, de maracini, pentru a putea fi cultivat ceva ; 2) deal sau povârnis acoperit cu vii.

În alineatele 2, 4, 6 si 8, ghilimelele sunt folosite pentru ca:a) reproduc un citat dintr-o opera literara;b) marcheaza un dialog;c) marcheaza reproducerea gândurilor personajului;d) scot în eviden a ideile exprimate;e) marcheaza un enunt exclamativ.

12. Proverbul de mai jos:«Mai bine aran în picioare, decât boier în genunchi.»25

este o invita ie la: a) în elepciune; b) muncile agricole; c) demnitate; d) sinceritate; e) exerci ii fizice.

13. În fragmentul de mai jos: «Cine s-a jucat aznoapte Ca ne-a uns pomii cu lapte i-a vopsit cu tibisir

Coardele de trandafir?» (Tudor Arghezi – Joc de chiciuri) Masura celui de-al treilea vers este: a) 7 silabe; b) 8 silabe; c) 9 silabe; d) 6 silabe; e) 5 silabe.

14. Ideea principala a fragmentului citat mai jos:« -La tine ploua?Ma întreaba la telefon desteptul de Victor, ma întreaba deparca n-am sta în acelasi cartier, la nici doua sta ii de autobuz.-Nu, îi raspund, la mine e cald si frumos. Chiar ma gândeam sa ies cu

bicicleta. -Min i! -Bineîn eles. Cine te pune sa ma întrebi tâmpenii ? -Ma plictisesc. Casc si dau telefoane.

-E o idee, spun. Poate ca o folosesc si eu. »

(Octav Pancu-Iasi– Vacana cu ploaie) Ar putea fi enun ata : a) Pentru ca se plictiseste, Victor îi da un telefon colegului sau. b) Doi baie i vorbesc la telefon despre vreme si despre fotbal. c) Victor îi da colegului sau un telefon ca sa îl întrebe daca la el ploua, iar acesta îi raspunde ca nu. d) Desteptul de Victor vorbeste la telefon. e) Victor îl sunasi îl întreaba tâmpenii pe colegul sau, care îiraspunde ca vroia sa iasa cu bicicleta.

15. Citeste cu aten ie fragmentul de mai jos: « Fumuri albe se ridica în vazduhul scânteios Ca înaltele coloane unui templu maiestos, i pe ele se asaza bolta cerului senina Unde luna îsi aprinde farul tainic de ... » 26

(Vasile Alecsandri – Miezul iernei) Cuvântul care lipseste si care rimeaza este, în mod logic: a) benzina; b) sulfina; c) lumina; d) motorina; e) cortina.

16. Citeste cu aten ie fragmentul citat mai jos: « Iara catra sfârsitul mesei, Fat-Frumos scoase naframa pe care i-a dat-o împaratul la batalie. -Cum ajunse naframa mea în mâinile tale? întreba împaratul. Eu am dat-o îngerului Domnului care ne-a ajutat la razboi.

-Ba nu, marite împarate, mie mi-ai dat-o.

-Apoi, daca este asa, tu esti acela care ne-a ajutat ?

-Eu, marite împarate.

-Nu se poate, adaose iute împaratul, si daca vrei sa te crez, aratate asa cum era atunci acela caruia i-am dat naframa. »

(*** -Fat-Frumos cu parul de aur) În fragmentul citat, pronumele personal este întâlnit în mai multe forme (cazuale, în func ie de caz); apar astfel: a) 7 forme; b) 8 forme; c) 9 forme; d) 12 forme; e) 11 forme.

17. În fragmentul de mai jos : « În acea seara, Lavender se duse în fundul gradinii, hotarâta sa prinda o salamandra. Fiind animale foarte iu i, nu e deloc usor sa pui mâna pe ele, asaca feti a se aseza pe mal siastepta rabdatoare destul de mult timp, pâna când zari o cogeamite salamandra. Atunci, folosindu-sipalaria de scoala drept plasa, se aplecasi o prinse.Îsi pregatise din timp penarul, pe care-l umpluse cu alge, ca sa adaposteasca vietatea, dar descoperi ca nu era usor sa scoata salamandra din palarie sisa o puna în cusca improvizata.»

(Roald Dahl -Matilda) Toate cuvintele care con in semivocala i sunt, în ordine: a) «gradinii», «iu i», «(sa) pui», «îsi»; b) «gradinii», «iu i», «(sa) pui», «(folosindu)-si», «palaria», «îsi»; c) «gradinii, «iu i, « (sa) pui», «(folosindu)-si», «palaria», «îsi», «descoperi»; d) «gradinii, «iu i», «(sa) pui», «(folosindu)-si», «îsi»; e) «gradinii», «iu i», « (folosindu)-si», «îsi».

18. Citeste cu aten ie:«Din vazduh cumplita iarna cerne norii de zapada,Lungi troiene calatoare adunate-n cer gramada.Fulgii zbor, plutesc în aer ca un roi de fluturi albi,Raspândind fiori de ghea a pe ai arii umeri dalbi. »(Vasile Alecsandri -Iarna) Primele sase par i de propozi ie din fragmentul de mai sus sunt, în ordine: a) complement circumstan ial de loc – subiect – atribut substantival – predicat verbal – complement direct – atribut substantival prepozitional

b) complement circumstan ial de loc – atribut adjectival – subiect – predicat verbal – complement direct – atribut substantival prepozitional c) complement circumstan ial de loc – atribut adjectival – subiect – predicat nominal – complement direct d) complement circumstan ial de loc – atribut adjectival – subiect – predicat nominal – complement direct – atribut substantival prepozitional e) complement circumstan ial de loc – subiect – atribut substantival – predicat nominal – complement direct – atribut substantival prepozitional

27 28

CLASA A VII-A

1. Au a doua silaba accentuata toate cuvintele din seria:a) bradu , globuri, bucurie, taina;b) cuminte, astâmpar, bunatate, sinceritate;c) bradu , portocale, cozonaci, cadouri;d) sanie, reni, saci, cadouri;e) dorin a, credin a,parere, cadouri.2. Con in acelasi numar de silabe toate cuvintele din seria:a) sanius, copii, derdelus;b) dorin a, vis, cadouri;c) portocale, cetina, bradu ;d) sarbatoare, împodobit, veselie;e) cozonaci, portocale, cadouri.3. Expresia «a pune be e-n roate» are în elesul:a) a porni la drum, a pleca;b) a face dificulta i pentru a zadarnici o ac iune, un plan;c) a fi extrem de insistent;d) a saraci;e) a construi într-un mod original.4. Sunt derivate cu acelasi sufix (adjectival, al însusirii) toate cuvintele dinseria:a) auriu, burghiu, maroniu;b) lemnos, ba os, simandicos;c) tineresc, oltenesc, încalzesc;d) lemnos, ba os, frunzos;e) frumos, argintiu, studen esc.5. Cuvântul polisemantic subliniat în textul de mai jos:«Ma duc la bunicu si-l întreb daca sa-i aduc la ceai biscui i.-Ce fel de biscui i? ridica nasul din carte.-Speciali pentru criza dumitale de reumatism, îi raspund. Cu salicilat si spirtcamforat.-Iar esti spiritual?-Iar, spun. Asa-s eu când ploua.»(Octav Pancu-Iasi– Vacana cu ploaie) este folosit cu sensul:

a) interesant, deosebit; b) intelectual, ra ional; c) glume , hazliu; d) moral, sufletesc; e) grozav, iubitor.

6. În enun ul de mai jos: Intotdeauna am sim it ca este bine sa ne purtam cu cei de lânga noi asa cum am vrea sa se poarte ei cu noi. Cuvântul cei este, din punct de vedere morfologic: a) articol demonstrativ; b) pronume personal; c) pronume demonstrativ de departare; d) adjectiv pronominal demonstrativ de departare;

e) substantiv.

7. În fragmentul de mai jos: «Bravo, asa te vreau! Am venit sa- i aduc lec iile. Pariez ca istoria te intereseaza în primul rând. Ei, afla,ma,ca avem o lec ie... (Tudorel îsi înmanunchie degetele si le saruta cu zgomot.) O frumuse e... un vis... a opta minune a lumii! si ne-a explicat-o... ce mai!»

(Octav Pancu-Iasi– Va urez sa fiisanatosi!) Cuvintele subliniate sunt, din punct de vedere morfologic: a) interjec ie – verb auxiliar – pronume personal – interjec ie – substantiv; b) interjec ie – verb predicativ – pronume personal – pronume personal – adverb; c) interjec ie – verb auxiliar – pronume personal – pronume personal – substantiv; d) interjec ie – verb predicativ – pronume personal – interjec ie – substantiv; e) interjec ie – verb auxiliar – pronume personal – pronume personal – adverb.

8. Primele patru verbe din enun ul de mai jos: tiam ca mi-a fost dat sa ma bucur de fiecare fleac al vie ii, sa ma joc sisa fiu fericita. Sunt, în ordine, la diateza: a) activa – activa – reflexiva – reflexiva; b) activa – pasiva – reflexiva – reflexiva; c) activa – activa – activa – reflexiva; d) reflexiva – activa – activa – reflexiva; e) reflexiva – pasiva – activa – reflexiva. 9. În textul de mai jos: 29 30

«M-am uitat asadar la acea apari ie facând ochii mari de uimire. Nu uita ica ma gaseam la o mie de mile de orice inut locuit. Or, omule ul meu nu mise parea a finiciratacit, nici mort de oboseala, nici mort de foame, nici mort de sete, nici mort de frica. Nu avea deloc înfa isarea unui copil pierdut în mijlocul desertului...»

(Antoine de Saint-Exupéry – Micul prin) Primele trei predicate, reproduse corect, sunt, în ordine; a) «m-am uitat», «nu uita i», «ma gaseam»;

b) «am uitat», «nu uita i», «ma gaseam»; c) «m-am uitat», «facând», «nu uita i»; d) «m-am uitat», «nu uita i», «gaseam»; e) «am uitat», «nu uita i», «gaseam».

10. Con in numai predicate verbale toate propozi iile de la punctul:a) A venit iarna. Stam la gura sobei si ascultam povesti. Suntem ferici i.b) Asteptam cu nerabdare colindatorii, care vor fi bucurosisa ne umplesufletele cu caldura glasurilor lor.c) Eram încântat de aten ia care mi se acorda si, ca de obicei, vroiam sa fiucel mai bun. Am reusit.d) Andi a recitat poezia foarte frumos si a fost laudata pentru sensibilitateape care a dovedit-o. Ne-a impresionat pe to i.e) E iarna. Nu se aude decât vântul rebel, hotarât sa ne sperie. Am ajuns ofricoasa, cred.11. În fragmentul de mai jos:«Michael, fratele Matildei, era un baie el perfect normal, dar sora lui era cutotul deosebita, dupa cum v-am mai spus. Înva ase sa vorbeasca perfectpâna la vârsta de un an si jumatate si folosea la fel de multe cuvinte camajoritatea adul ilor. Parin iiei, în loc sa o laude, o poreclisera moarastricatasi îi spuneau, pe un ton taios, ca feti ele trebuie sa fie vazute, nuauzite.»(Roald Dahl -Matilda) Explica ia folosirii primelor doua virgule este aceea ca: a) leaga termeni coordona i; b) izoleaza apozi ia de restul enun ului; c) marcheaza o pauza în vorbire; d) izoleaza construc ia în vocativ de restul enun ului; e) izoleaza o interjec ie.

12. Proverbul de mai jos:«Cine vrea sa manânce miezul, trebuie mai întâi sa sparga coaja.»este o invita ie la:a) mâncare;b) lene;c) distrac ie;d) muncasiharnicie;e) perseveren a.13. Scriitorul care a creat pastelul românesc este:a) Mihai Eminescu;b) George Cosbuc;c) Vasile Alecsandri;d) Ion Pillat;e) Grigore Alexandrescu.14. Citeste cu aten ie fragmentul de mai jos;«-Cum trebuie sa vie scolarul la scoala?

-Cu lec iile înva ate.

-Cum trebuie sa stea scolarul în banca?

-Drept, cu caciula pe spate si cu ochii pe carte.

-Cum trebuie sa meargascolarul pe uli a?

-Linistit, sa nu asmu a câinii, sa nu înjure sisa nu se bata.»

(Barbu tefanescu Delavrancea – Domnul Vucea) Tema discu iei din textul citat este: a) disciplina; b) petrecerea timpului liber; c) efectuarea temei; d) pasiunea pentru lectura; e) regulile de circula ie.

15. În fragmentul citat mai jos: «-Unde pot gasi car i pentru copii, va rog? întreba Matilda. -Sunt acolo, pe rafturile acelea de jos, îi spuse doamna Phelps. Vrei sa te ajut sa cau i o carte dragu a, cu poze frumoase?

-Nu, mul umesc, raspunse Matilda. Ma descurc si singura.

De atunci, în fiecare dupa-amiaza, de cum pleca mama ei la bingo,

Matilda mergea leganându-se cu pasimarun i la biblioteca.» (Roald Dahl -Matilda)

31 32

Doua trasaturi ale personajului, dezvaluite prin dialog si nara iune, sunt;a) pasiunea pentru lecturasirabdarea;b) polite ea si curiozitatea;c) curiozitatea si nerabdarea;d) pasiunea pentru lecturasi polite ea;e) obraznicia si nerabdarea.

16. În enun urile de mai jos: O vorba buna este mai importanta decât orice jucarie. Mi-ar fi placut sa le pot oferi tuturor copiilor din lume ceea ce îsi doresc ca sa devina ferici i. Exista: a) doua verbe copulative, un verb auxiliar, patru verbe predicative; b) doua verbe copulative, doua verbe auxiliare, patru verbe predicative; c) un verb copulativ, doua verbe auxiliare, cinci verbe predicative; d) un verb copulativ, un verb auxiliar, cinci verbe predicative; e) un verb copulativ, un verb auxiliar, patru verbe predicative.

17. Cuvintele subliniate în fragmentul urmator: « -Ceea ce înfrumuse eaza desertul, spuse micul prin ,eca ascunde o fântâna undeva... Am fost surprins sa în eleg deodata acea misterioasa stralucire a nisipului. Când eram doar un baie el, locuiam într-o casa veche, iar legenda povestea ca acolo era îngropata o comoara. Desigur, nimeni n-a reusit niciodata s-o descopere si poate ca nici n-a cautat-o. Dar ea facea tot farmecul acelei case. Casa mea ascundea o taina în adâncul inimii ei... »

(Antoine de Saint-Exupéry – Micul prin) Sunt, în ordine, în cazul: a) nominativ – genitiv -nominativ – nominativ – genitiv – nominativ – genitiv; b) acuzativ – genitiv -nominativ – acuzativ – genitiv – nominativ – genitiv; c) acuzativ – genitiv -nominativ – nominativ – genitiv – nominativ – genitiv; d) acuzativ – genitiv -nominativ – nominativ – dativ – nominativ – genitiv; e) acuzativ – genitiv -nominativ – nominativ – genitiv – nominativ – dativ;

18. Citeste cu aten ie fragmentul urmator:« Era înca iarna, calendarul se încapa âna sa ne convinga de asta,aratându-ne, negru pe alb, ca februarie nu se sfârsise, dar noua pu in nepasa de calendar. Mihai si cu mine miroseam ca primavara e la doi pasi.-Hai sa hoinarim, Mihai!-Hai! Fara caciuli?-Fara.-ifara fular?-Fara tot ce ne aminteste de iarna!»(Octav Pancu-Iasi– Jocul cu umbra) Toate semnele de punctua ie existente în textul dat mai sus sunt: a) virgula, punctul, cratima, linia de dialog, semnul întrebarii, semnul exclamarii, punctele de suspensie; b) punctul, cratima, linia de dialog, semnul întrebarii, semnul exclamarii; c) virgula, punctul, linia de pauza, linia de dialog, semnul întrebarii, semnul exclamarii; d) virgula, punctul, cratima, linia de dialog, semnul întrebarii, semnul exclamarii; e) virgula, punctul, linia de dialog, semnul întrebarii, semnul exclamarii.

33 34

CLASA A VIII-A

1. În enun ul de mai jos: Asteptata iarna vine mereu cu stralucirea ei unicasi cu magia Craciunului. Sunetul i este vocala în toate cuvintele din seria: a) «vine», «stralucirea», «unica», «si», «magia»; b) «iarna», «vine», «stralucirea», «unica», «si», «magia»; c) «iarna», «vine», «stralucirea», «ei», «unica», «si», «magia»; d) «vine», «stralucirea», «ei», «unica», «si», «magia», «Craciunului»; e) «iarna», «vine», «stralucirea», «ei», «unica», «si», «magia», «Craciunului».

2. Grupul de litere che reproduce doua sunete în toate cuvintele din seria:a) chesea, ochean, ureche;b) cheag, (a) chema, cheie;c) chei, cheag, chel;d) chemare, chenar, cheie;e) chesea, ochean, veche.3. Expresia «a se întinde la cascaval» are în elesul:a) a fi înfometat;b) a persevera;c) a avea preten ii exagerate;d) a face cascaval;e) a dori ceva bun de mâncare.4. În textul de mai jos:«Vezi iarna fumul de la hornuri cum se-nnoadacu zborurile vulturului singuraticsi doar o pana de zapadaîl taie-n douasi îl netezestepeste câmpuri ?»(Nichita Stanescu – Semn 10) toate cuvintele ob inute prin derivare sunt: a) «se-nnoada», «singuratic»; b) «se-nnoada», «singuratic», «netezeste»; c) «se-nnoada», «singuratic», «netezeste», «câmpuri»; d) «hornuri», «se-nnoada», «singuratic», «netezeste»; e) «hornuri», «se-nnoada», «singuratic».

5. În fragmentul de mai jos: «A-nceput de ieri sa cada Câte-un fulg, acum a stat, Norii s-au mai razbunat Spre apus, dar stau gramada Peste sat.

Nu e soare, dar e bine,

i pe râu e numai fum (...) » (George Cosbuc – Iarna pe ulia) Cuvântul a cadea este folosit cu sensul: a) a curge repede; b) a se lasa în jos; c) a se rasturna; d) a nimeri din întâmplare; e) a se napusti asupra cuiva.

6. Din punct de vedere morfologic, cuvintele subliniate în textul de laexerci iul anterior, 5, sunt, în ordine:a) pronume relativ – articol nehotarât – pronume reflexiv – adverb de mod –

verb copulativ – verb predicativ;b) pronume relativ – articol nehotarât – pronume reflexiv – substantiv – verbcopulativ – verb predicativ;c) numeral distributiv – pronume reflexiv – substantiv – verb copulativ – verbpredicativ;d) numeral distributiv – pronume reflexiv – substantiv – verb copulativ – verbcopulativ;e) numeral distributiv – pronume reflexiv – adverb de mod – verb copulativ –verb predicativ.7. Cuvântul o este adjectiv pronominal nehotarât în enun ul de la punctul:a) O zi este mai însorita, alta mai trista, de aceea este important sa nepastram întotdeauna optimismul.b) O, ce mult ne înva a experien a!c) O vorba buna te ajutasi în cele mai grele clipe.d) Am ascultat-o minute în sir, fascinata de harul ei de povestitor.e) Mi-am cumparat o carte despre pesti si doua despre plantele de gradina.35 36

8. În fragmentul de mai jos: «E pe urmele noastre, care de frica s-au facut stele verzi si albastre. Mirela, arunca tu acum o gresie, sa nu-si faca balaurul cine stie ce impresie. Sastie si el ca noi l-am citit pe Ispirescu Petre si stim ca apar mun i înal i, numai daca arunci în urma cu niste pietre. Privi i-i acum, he, he, he ! Mun ii au sirasarit si-n vârful lor sunt oi care behaie. Ce mari sunt, bata-i vina ! Eu nu i-as sari nici cu prajina.»

(Marin Sorescu – Unde fugim de-acasa ?) Cuvintele subliniate sunt, în ordine, în cazul: a) genitiv – acuzativ – vocativ – dativ; b) acuzativ – nominativ – vocativ – dativ; c) genitiv – nominativ – vocativ – dativ; d) genitiv – acuzativ – nominativ – acuzativ; e) acuzativ – acuzativ – vocativ – dativ.

9. În fragmentul de mai jos: « -Cum sa nu ne jelim, când uite ce pa im ? Vecinele noastre, a ele ra ele, ne-au lasat pe drumuri: au min it întruna, pâna ne-au înghe at apa, de-au facut-o cuburi. Sunt doua zile de când stam aici pe mal si nu putem

sa ne scaldam. Ca în ghea a nu po i nici macar sa te uzi, darmite sa te scufunzi. »

(Marin Sorescu – Unde fugim de-acasa?) Din punct de vedere sintactic, cuvintele subliniate sunt: a) fara func ie sintactica – atribut pronominal genitival – atribut substantival apozi ional – subiect; b) fara func ie sintactica – atribut pronominal genitival – atribut substantival apozi ional – complement circumstan ial de timp; c) predicat verbal – atribut pronominal genitival – atribut substantival apozi ional – complement circumstan ial de timp; d) predicat verbal – atribut adjectival – atribut substantival apozi ional subiect e) predicat verbal – atribut adjectival – atribut substantival apozi ional – complement circumstan ial de timp;

10. Textul urmator: «-Rau e când ai a face tot cu oameni care se tem si de umbra lor. Dumneavoastra, cinsti i oaspe i, se vede ca paste i boboci, de nu va pricepe i al cui fapt e acesta. »

(Ion Creanga – Povestea lui Harap-Alb) este alcatuit din:

37

a) 5 propozi ii; b) 6 propozi ii; c) 7 propozi ii; d) 8 propozi ii; e) 9 propozi ii.

11. În fragmentul reprodus mai jos:« -tia i, se interesa feti a dintr-o data,ca inima unui soricel bate de sasesute cincizeci de ori pe minut ?

-Nu stiam, recunoscu zambind domnisoara Honey. E absolut fascinant.

Unde ai citit asa ceva ?

-Într-o carte de la biblioteca.»

(Roald Dahl -Matilda) Virgulele sunt folosite pentru: a) a marca raportul de coordonare prin juxtapunere; b) a izola o apozi ie de substantivul determinat; c) a izola enun urile incidente; d) a izola o construc ie în cazul vocativ; e) a marca un raport de subordonare prin juxtapunere.

12. Proverbul de mai jos: «Decât sa por i pe om cu vorba, spune-i mai bine ca nu se poate.» este o invita ie la: a) rabdare; b) darnicie; c) discu ii; d) sinceritate; e) milostenie.

13. Citeste cu aten ie strofa urmatoare:«Criva ul din meazanoapte vâjâie prin vijelie,Spulberand zapada-n ceruri de pe deal, de pe câmpie,Valuri albe trec în zare, se asaza-n lung troianCa nisipurile dese din pustiul african. »(Vasile Alecsandri -Viscolul) Elementele de versifica ie ale textului citat sunt: a) ritm trohaic, rima împerecheata,masura de 16 silabe; b) ritm trohaic, rima împerecheata,masura de 15-16 silabe; c) ritm trohaic, rima împerecheata,masura de 15 silabe; d) ritm iambic, rima împerecheata,masura de 15-16 silabe; e) ritm trohaic, rima încrucisata,masura de 15-16 silabe.

14. Fragmentul citat mai sus, la exerci iul 13, prezinta un tablou al iernii, descrise în aspecte înfricosatoare. Figura de stil folosita în crearea imaginii auditive este: 38

a) repeti ia; b) enumera ia; c) compara ia; d) epitetul; e) alitera ia.

15. Citeste cu aten ie textul urmator:“Lumea toata-i trecatoare.Oamenii se trec si morCa si miile de unde,Ce un suflet le patrunde,Treierând necontenitSânul marei infinit.Numai poetulCa pasari ce zboaraDeasupra valurilorTrece peste nemarginirea timpului:În ramurile gândului,În sfintele lunci,Unde pasari ca elSe-ntrec în cântari »

(Mihai Eminescu – Numai poetul) Ideea exprimata în opera lirica citata este: a) Timpul este stapânul lumii. b) Oamenii sunt muritori. c) Lumea este într-o continua transformare. d) Prin arta, creatorul devine nemuritor. e) Natura este vesnica.

16. Sunt numai locu iuni conjunc ionale în seria:a) aduceri-aminte, din când în când, a-si lua lumea-n cap, de-a dura;b) în fa a, în stânga, de jur-împrejurul, în urma;c) pentru ca sa, chiar daca, din cauza ca, cu toate ca;d) ca si cum, de parca, din cauza, chiar de;e) sa, ca sa, daca, deoarece.17. Citeste cu aten ie fragmentul de mai jos: « -Nu iese nimeni! striga vrajitoarea cu numele de Mildred. Sta i pe loc! Nu va misca i! Acum îl simt din nou! Narile ei mari, rasfrânte, se umflau si se dezumflau ca o pereche de aripioare de peste. Se simte si mai bine! Trasneste de la o posta! Voi nu-l sim i i deloc?

Nasurile tuturor vrajitoarelor din încapere se ridicara în sus si toate narile începura sa adulmece sisa amusineze.

-Are dreptate! rasuna o alta voce. Are perfecta dreptate! »

(Roald Dahl -Vrajitoarele) În textul de mai sus exista: a) un pronume negativ, un pronume reflexiv, cinci pronume personale, doua adjective nehotarâte; b) un pronume negativ, doua pronume reflexive, patru pronume personale, doua adjective nehotarâte; c) un pronume negativ, doua pronume reflexive, patru pronume personale, trei adjective nehotarâte; d) un pronume negativ, un pronume reflexiv, cinci pronume personale, trei adjective nehotarâte; e) pronume negativ, un pronume reflexiv, cinci pronume personale, doua pronume nehotarâte.

18. În fragmentul de mai jos: “Se afla în regiunea asteroizilor 325, 326, 327, 328, 329 si 330. S-a apucat sa-i viziteze pentru a-sigasi o ocupa ie si pentru a se instrui. Cel dintâi era locuit de un rege. Regele, învesmântat în purpurasi hermina, era asezat pe un tron foarte simplu si, cu toate acestea, maiestuos.

-A! Iata un supus, exclama regele când îl zari pe micul prin .»

(Antoine de Saint-Exupéry – Micul prin) Ultimele patru neologisme extrase din text sunt, în ordine: a) « un supus », « exclama », « regele », « print »; b) « maiestuos », « un supus », « exclama », « print »; c) « (foarte) simplu », « maiestuos », « exclama », « print »; d) « iata », « un supus », « exclama », « regele »; e) « ocupa ie », « a se instrui », « simplu », « maiestuos ».

39 40

Editia a III-a etapa I Limba si literatura românaSubiecte realizate de: clasele IX– XII Prof. Iulia Lupu FAZA JUDETEANA: subiectele 1 -15 Asocia ia Olimpicii Cunoasterii www.olimpiciicunoasterii.ro FAZA NATIONALA: subiectele 16, 17,18

Clasa a IX-a

1. Fictiunea literara reprezinta: a) capacitatea unui text de a sugera iluzia unor întâmplari adevarate, care de fapt sunt o plasmuire a imaginatiei autorului; b) un text ce transmite ceva despre un referent ce apartine realitatii; c) prezenta în textul literar a unor personaje/întâmplari fantastice; d) o plasmuire a autorului complet desprinsa de lumea cunoscuta; e) prezenta imaginilor artistice si a figurilor de stil într-un text.

2. Greseala întâlnita în enuntul: Purta la gât un medalion stralucitor, lucrat în filigram este: a) pleonasm; b) tautologie; c) etimologia populara; d) atractia paronimica; e) nu este nicio greseala.

3. Constructia care se realizeaza prin repetarea unui cuvânt sau a unui grup de cuvinte cu functii gramaticale diferite si cu intonatii diferite se numeste: a) pleonasm; b) tautologie; c) atractie paronimica; d) dezacord; e) anacolut. 4. Perspectiva narativa reprezinta:

a) modul de expunere folosit într-un text literar;b) atitudinea autorului fata de întâmplarile prezentate;c) unghiul din care sunt percepute si întelese situatiile si evenimentele narate;d) prezenta unor descrieri de natura în textul narativ;e) prezenta descrierii în dialog.

5. Perspectiva narativa împreuna cu reprezinta; a) naratorul cunoaste mai putin decât personajul; b) naratorul cunoaste mai mult decât personajul; c) naratorul cunoaste tot atât cât si personajul;

d) naratiunea este relatata de martori care povestesc ceea ce au putut vedea, auzi;

e) naratorul este omniscient si omniprezent.

6. Literatura memorialistica reprezinta: a) text fictional; b) text nonfictional; c) text verosimil; d) text de granita; e) text functional.

7. Ceea ce primeaza in jurnalul intim este: a) interesul pentru consemnarea informatiilor si trairilor autentice, în momentul producerii lor;b) rememorarea evenimentelor, distantarea temporala;c) folosirea limbajului colocvial;d) selectia atenta a momentelor semnificative;e) înfatisarea cât mai fidela a personajelor.

8. Functia limbajului de a pune în valoare mesajul ca atare, asigurându-i cea mai buna organizare, reliefare, se numeste: a) conativa; b) referentiala; c) expresiva; d) poetica; e) metalingvistica.

9. Functia expresiva a limbajului consta în: a) stabilirea si mentinerea contactului între emitator si receptor; b) exprimarea subiectivitatii locutorului; c) încercarea de a-l influenta, de a-l incita la actiune pe locutor; d) transmiterea de informatii despre lumea reala; e) controlarea codului, a cuvintelor folosite. 10. Factorii în prezenta carora se realizeaza actul de comunicare sunt: a) emitator, receptor, cod, canal, mesaj, referent, context; b) emitator, receptor, limba, canal, mesaj, context; c) emitator, receptor, referent, canal, mesaj, context; d) vorbitor, receptor, limba, canal, mesaj, context; e) vorbitor, receptor, cod, canal, mesaj, context; 11. În cadrul dialogului, emitatorul este: a) cel care rosteste prima replica; b) cel care asculta; c) rolurile de emitator/receptor alterneaza; d) aparatul prin intermediul caruia este ascultat textul; 41 42

e) textul propriu-zis.

12. Tema unei opere literare reprezinta: a) aspectul general al realitatii ilustrat intr-un text; b) un element care se repeta de mai multe ori în text; c) unitate minimala în structura unui text care ajuta la conturarea semnificatiei; d) mesajul pe care îl transmite textul; e) modul în care autorul îsi transmite ideile, sentimentele;

13. În povestirea cu rama întâlnim: a) un singur narator si un singur plan temporal; b) doi naratori si un singur plan temporal; c) un narator omniscient si omniprezent si unul subiectiv; d) cel putin doi naratori si doua planuri temporale; e) un narator subiectiv care povesteste atât la timpul trecut cât si la prezent.

14. Prefixoidele sunt: a) elemente de derivare, atasate la începutul unui cuvânt; b) elemente de derivare atasate la sfârsitul unui cuvânt; c) elemente de compunere atasate la sfârsitul unui cuvânt; d) elemente de compunere atasate la începutul unui cuvânt, e) cuvinte baza cu o circulatie relativ restrânsa. 15. Interviul este un text care apartine stilului: a) epistolar, b) administrativ; c) beletristic; d) publicistic; e) stiintific. e) se pastreaza linia de dialog.

17. Alege seria care cuprinde numai prefixoide: a) geo-, hidro-, -grama: b) –log, macro-, poli-; c) tele-, bio-, pseudo-; d) aero-, anti-, extra-, e) mono-, re-, poli-; 18. Cuvântul hipersensibil este format prin: a) derivare; b) compunere; c) conversiune; d) derivare cu sufixe; e) derivare parasintetica 16. În stilul indirect liber: a) se pastreaza nuantele intonationale; b) se limiteaza la o intonatie de tip enuntiativ; c) se pastreaza verbele de declaratie; d)se pastreaza conjunctiile subordonatoare; 43 44

Clasa a X-a

1. Spre deosebire de basmul popular, basmul cult:a) respecta formal cliseele dezvoltate în basmul popular la toatenivelurile naratiunii;b) abordeaza teme si motive inedite;c) respecta numai anumite clisee populare pe care le depaseste prin elemente specifice;d) se îndeparteaza esential de modelul canonic;e) imita modelul basmului popular, încercând sa nu introducaelemente originale. 2. În basmele populare, perspectiva narativa apartine de obicei:a) personajului principal;b) unui personaj martor la întâmplarile prezentate;c) povestitorului popular, care se adreseaza direct celor care îl asculta;d) autorului. e) ascultatorului3. În povestire, accentul este pus pe:a) întâmplari si situatii;b) personaje;c) relatiile dintre personaje;d) descrierea locului unde se desfasoara actiunea;e) pe personaje si situatii. 4. Alegeti seria care cuprinde numai povestiri: a) Hanul Ancutei – M.-Sadoveanu; Pescarul amin – V. Voiculescu; La tiganci – M. Eliade; b) Hanul Ancutei – M. Sadoveanu;Baltagul – M. Sadoveanu ; Balta Alba – V. Alecsandri; c) Balta Alba – V. Alecsandri; Moara cu noroc – I. Slavici; La Hanul lui Mânjoala – I. L. Caragiale; d) Hanul Ancutei – M. Sadoveanu; Balta Alba – V. Alecsandri; In mijlocul lupilor - V. Voiculescu; e) Ofaclie de Pasti -I. L. Caragiale; Hanul Ancutei – M. Sadoveanu; Noptile la Serampore – M. Eliade;

5. Realizarea unei relatii strânse intre narator si ascultator si instituirea unei atmosfere tipice, datorita tensiunii, asteptarii, sunt specifice: a) basmului; b) povestirii; c) basmului si povestirii; d) nuvelei; e) nuvelei si povestirii.

6. Calitatea generala a stilului care ne obliga sa ne exprimam ideile într-un limbaj limpede si logic este: a) precizia; b) puritatea; c) proprietatea; c) claritatea; d) corectitudinea.

7. Calitatea generala a stilului ce impune utilizarea faptelor lingvistice admise de normele stilului literar este: a) precizia; b) puritatea; c) proprietatea; c) claritatea; d) corectitudinea.

8. Calitatea particulara a stilului care presupune reproducerea particularitatilor variantei vorbite a stilului este: a) concizia; b) oralitatea; c) umorul; d) finetea; e) armonia.

45 46

9. Textele care se caracterizeaza prin folosirea sensului conotativ al cuvintelor si bogatia lexicala apartin stilului: a) beletristic; b) juridic administrativ;c) stiintific; d) epistolar; e) publicistic.

10. Naratorul omniscient caracterizeaza în special: a) romanul modern; b) romanul traditional; c) romanul istoric; d) romanul de analiza psihologica; e) toate romanele.

11. Naratorul personaj, relativitatea perspectivei, autenticitatea trairii individuale caracterizeaza romanul: a) doric; b) ionic; c) corintic; d) doric si ionic; e) doric si corintic.

12. Este considerata adevarata data de nastere a romanului realist obiectiv din literatura romana aparitia romanului: a) Ion – L. Rebreanu – 1920; b) Ciocoii vechi si noi – Nicolae Filimon – 1863 c) Istoria ieroglifica - D. Cantemir -1705; d) Manoil – Dimitrie Bolintineanu – 1855; e) Mara – I. Slavici-1906

13. Alegeti seria care cuprinde trasaturi specifice poeziei simboliste: a) sugestia, cromatismul, muzicalitatea, versul liber; b) compozitia riguroasa, puritatea si claritatea stilului, preocuparea pentru trecutul istoric; c) gustul pentru masurasi echilibru, simetria, spleen-ul, interesul pentru creatia populara; d) cautarea naturalului si verosimilului, puritatea stilului, atmosfera apasatoare, motivul culorilor; e) rigoarea compozitionala, tehnica refrenelor, corespondentele, motivul visului.

14. Estetica urâtului este valorificata în poezia modernista de: a) Tudor Arghezi; b) Lucian Blaga; c) Vasile Voiculescu; d) Ion Barbu; e) toti poetii modernisti.

15. Poezia ermetica este specifica liricii lui: a) Tudor Arghezi; b) Lucian Blaga; c) Vasile Voiculescu; d) Ion Barbu; e) Ion Pillat.

16. Aspectul cel mai unitar al limbii, raspândit în scoalasi prin mijloacele de comunicare în masa, în situatiile oficiale este: a) limbajul cult; b) limbajul colocvial; c) limbajul standard; d) limbajul popular; e) limbajul argotic.

17. Textul care se caracterizeaza prin aparitia brusca a unui element misterios, inexplicabil, care perturbeaza ordinea fireasca a realitatii apartine: a) literaturii realiste;b) literaturii fantastice;c) fabulosului;d) literaturii de calatorie;e) literaturii memorialistice.

18. Alegeti seria care cuprinde gradarea ascendenta a modalizatorilor: a) cam, parca, sigur, posibil; b) consider, cred, sunt convins, sunt sigur; c) cred, consider, sunt convins, e indubitabil; d) sunt convins, cred, sigur, banuiesc; e) probabil, desigur, evident, cert. 47 48

Clasa a XI-a

1. Cel mai vechi text românesc cu datare certa este; a) Scrisoarea lui Neacsu de la Câmpulung;b) Codicele Voronetean;c) Psaltirea Voroneteana;d) Psaltirea Hurmuzachi;e) Biblia de la Bucuresti.

2. Alegeti lista care cuprinde numai limbi romanice care au devenit limbi nationale: a) italiana, catalana, sarda, franceza, spaniola; b) italiana, franceza, spaniola, româna, portugheza; c) italiana, franceza, spaniola, româna, dalmata; d) italiana, franceza, retroromana, dalmata, româna; e) italiana, franceza, dalmata, portugheza, româna.

3. Sinonimul cuvântului „letopiset” este: a) descriere; b) cronica; c) fapta; d) data; e) relatare.

4. Cele 42 de micropovestiri grupate sub titlul – „O sama de cuvinte” apartin lui: a) Grigore Ureche; b) Miron Costin; c) Ion Neculce; d) Dimitrie Cantemir; e) Coresi.

5. În articolul Introductie la Dacia Literara, Mihail Kogalniceanu propune ca surse de inspiratie pentru o literatura originala: a) literatura straina; b) istoria, frumusetile patriei, folclorul; c) istoria, arta, literatura antichitatii; d) istoria, viata politica, folclorul; e) istoria, cronicile, folclorul;

6. Care este relatia dintre literatura popularasi literatura culta? a) unele texte culte se inspira din texte folclorice; b) literatura culta nu se inspira din folclor;

c) întotdeauna literatura culta valorifica teme si motive folclorice;

d) literatura populara este inferioara literaturii culte;

e) literatura populara este superioara literaturii culte.

7. In studiul Directia noua în poezia si proza româna, 1872, Titu Maiorescu, mentorul Societatii Junimea, considera ca noua directie se caracterizeaza prin: a) simtamânt natural, adevar, întelegerea ideilor;b) confuzia unor tendinte lipsite de printip;c) încurajarea blânda a mediocritatilor;d) suficienta cu care cred ca au facut o fapta atunci când au tradus

sau au produs numai o forma goala; e) neadevar în poezie, neadevar în arta, în gramatica, în toate formele de manifestare a spiritului public,

8. Selectati seria care cuprinde trasaturi ale romantismului: a) dezvoltarea emotiei si a sentimentului, preferinta pentru situatii

si personaje exceptionale;b) intensitatea trairilor, rigoarea compozitionala;c) fascinatia misterului, gustul pentru masurasi echilibru;d) puritatea si claritatea stilului, afirmarea individualitatii;e) recursul la imaginatie, versul liber.

9. Procedeul întâlnit în versurile: „Cum nu sunt un soarece, Doamne, macar totusi are blana, Mi-as mânca cartile mele - nici ca mi-ar pasa de ger… Mi-ar parea superba, dulce, o bucata de Homer…”

( Mihai Eminescu – „Cugetarile sarmanului Dionis”) este: a) aluzie; b) ironie romantica; c) corespondenta; d) paralelism; e) sarcasm.

10. Construirea unor personaje generice, care sa ilustreze anumite tipuri sau caractere umane este o trasatura a esteticii: a) romantice; b) simboliste; c) clasiciste; d) samanatoriste; e) urâtului.

49 50

11. Termenul lirism obiectiv, întrebuintat în legatura cu poezia lui George Cosbuc, se caracterizeaza prin: a) lirismul se transmite prin intermediul unor voci, masti, personaje, care monologheaza, sau chiar al unor scenete; b) autorul foloseste un limbaj elevat, solemn; c) se transmit în mod direct sentimente si idei ale autorului; d) apare în texte în proza; e) autorul îsi transmite indirect sentimentele cu ajutorul

personajelor si actiunii.

12. Decorul macabru, muzicalitatea, simbolurile, trecerea timpului sunt specifice esteticii: a) clasiciste; b) romantice; c) realiste; d) simboliste; e) parnasiene.

13. Titlul poeziei din care au fost extrase versurile: „Deci, muzica mai mult, mereu, Iar versul tau aripi înalte Sa prinda, nazuind spre alte Iubiri si bolti de Empireu”

(Paul Verlaine – ………)

ilustreaza tema textului; aceasta este:

a) poezie pe tema naturii; b) elegie; c) oda; d) meditatie; e)arta poetica. 14. În romanul de analiza accentul cade pe:

a) înfatisarea personajelor si comportarea lor;b) relatiile dintre personaje;c) contextul social în care se desfasoara actiunea;d) naratiune si suspans;e) descrierea starilor sufletesti ale personajului.

15. Romanul experientei reprezinta: 51 a) o noua formula de roman;b) abordarea unor motive si teme inedite;c) o categorie ce valorifica trairea unor experiente personale de orice tip;d) abordarea unor motive inedite;e) un roman care are la baza miticul, fabulosul.

16. Alegeti seria care contine numai forme corecte:a) filosof, bine-cunoscut, nivele;b) filosof, acciza, foarfeca;c) ignoreaza, foarfece, acciz;d) capsuni, bunice, remarce;e) monede, copiaza, absolveste. 17. Alegeti seria care cuprinde cuvinte numai de origine latina:a) copac, mos, mâna, tata;b) a iubi, pasare, marfa, chin;c) cap, mâna, mar, înalt;d) a avea, lege, brad, viezure;e) neam, om, bluza, munca. 18. Scrisoarea lui Neacsu din Câmpulung, (1521) are o structura de: a) scrisoare informativa; b) scrisoare de dragoste;

c) raport de spionaj; d) scrisoare de intentie; e) scrisoare familiala.

Clasa a XII-a

1. În perioada interbelica, se manifesta urmatoarele curente literare: a) modernism, romantism, simbolism; b) romantism, traditionalism, avangarda; c) modernism, traditionalism, avangarda; d) realism, clasicism, modernism; e) simbolism, parnasianism, clasicism. 2. Modernismul este teoretizat de catre: 52

a) Nichifor Crainic în articolul „Mutatia valorilor estetice”;b) Nichifor Crainic în articolul „ Sensul traditiei”;c) Tristan Tzara în articolul „Cum se scrie un poem dadaist”;d) Eugen Lovinescu în articolul „Mutatia valorilor estetice”;e) Eugen Lovinescu în articolul „Sensul traditiei”.

3. Traditionalismul este teoretizat de catre: a) Nichifor Crainic în articolul „Mutatia valorilor estetice”; b) Nichifor Crainic în articolul „ Sensul traditiei”; c) Tristan Tzara în articolul „Cum se scrie un poem dadaist”; d) Eugen Lovinescu în articolul „Mutatia valorilor estetice”; e) Eugen Lovinescu în articolul „Sensul traditiei”. 4. În versurile „Din bube mucegaiuri si noroi/ Iscat-am frumuseti si preturi noi” Tudor Arghezi ilustreaza: a) estetica urâtului; b) poezia ermetica; c) suprarealismul; d) traditionalismul; e) versul liber.

53

5. Motivele specifice simbolismului sunt:a) spleen–ul , decorul macabru, cromatica;b) specificul national, decorul citadin, spatiile exotice;c) timpul, iubirea, muzicalitatea;d) istoria, trecutul, moartea;e) istoria, lumea satului, cromatica. 6. Arta poetica reprezinta: a) o creatie in care scriitorul îsi exprima propriile convingeri despre arta literara;b) totalitatea operelor unui poet;c) capodopera unui scriitor;d) poezie pe tema artelor plastice;e) orice creatie poetica.

7. Figura de stil întâlnita în sintagma „Flori de mucigai” este: a) metafora; b) epitet metaforic; c) comparatie: d) hiperbola; e) oximoron.

8. Psalmii arghezieni reprezinta:a) valorificarea esteticii urâtului;b) experienta lirica acautarii lui Dumnezeu;c) poezia jocului, a boabei si a farâmei;d) poezia ermetica;e) poezie pe tema mortii. 9. Procedeul artistic întâlnit în versul: „Primavara – o pictura parfumata cu vibrari de violet” este: a) metafora; b) oximoron; c) sinestezie;d) epitet; e) hiperbola.

10. Încifrarea discursului liric într-un spirit ezoteric, poarta denumirea de:a) suprarealism; b) futurism; c) dadaism;d) ermetism; e) constructivism. 11. Autohtonismul ortodoxist, specificul national, preferinta pentru universul rural, sunt specifice esteticii:

54

a) simboliste;b) moderniste;c) traditionaliste;d) avangardiste;e) romantice.

12 Trasaturile modernismului sunt: a) literatura de inspiratie citadina, specificul national, critica bazata pe principiul estetic; b) proza psihologica, ortodoxismul, preferinta pentru universul rural; c) literatura de inspiratie citadina, critica bazata pe principiul estetic, proza psihologica; d) românismul, gândirismul, sincronizarea literaturii române cu cea universala; e) literatura de inspiratie rurala, specificul national, sincronizarea literaturii române cu literatura universala.

13. Sintagma „spiritul veacului”, desemnând o totalizare de conditii configuratoare a vietii omenirii apartine lui: a) Nicolae Manolescu; b) Eugen Lovinescu; c) Nichifor Crainic; d) Tristan Tzara; e) Tudor Arghezi.

14. Avangardismul reprezinta: a) o manifestare a spiritului de fronda; b) o continuare a directiei simboliste; c) traditionalismul împins la extrem; d) începuturile modernismului; e) poezie pe teme militare. 15. Reprezentantii avangardei literare românesti sunt: a) Sasa Pana, Tristan Tzara, Ion Pillat; b) Ion Pillat, Vasile Voiculescu, Tudor Arghezi; c) Sasa Pana, Tristan Tzara, Geo Bogza; d) Ion Minulescu, Alexandru Macedonscki, George Bacovia; e) Ion Barbu, Lucian Blaga, Tudor Arghezi. 55

16. În poezia „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii”, Lucian Blaga desemneaza prin Eu: a) cunoasterea paradisiaca; b) cunoasterea luciferica; c) ambele tipuri de cunoastere; d) nu ilustreaza cunoasterea; e) creatorul de geniu.

17. Termenul protocronism se refera la: a) anticiparea unor curente, a unor tipuri de creatie; b) proprietatea unor fenomene de a se manifesta in acelasi timp; c) cele mai recente forme de expresie a spiritului novator în actul creatiei;d) sentimentul marginalitatii fata de culturile europene;e) epigonism.

18. Cea mai importanta revista în care au publicat majoritatea reprezentantilor modernismului se numeste: a) Gândirea; b) Sburatorul;

c) Integral; d) Contrapunct; e) Criterion.

56