Ala;ar.ldpa DuMae

/ Aloran&e Dumas ; trad.: hralela 45,2018

Siort ;i +tn grand-2ire

tiuie mirci inregistrate, iarrpi. * :rcprietate intelectual5.

lepurele bunicului

Romane din ciclul GEIE 0 ttlE UllA tAllT0ttE

Oentilomii din Sierre'iiorena

Traducere din limba francezlgi note de

Octavian SovianY

Editura Paralela 45

Cuprins

otltilt llliII Dlll $ltRRA-lN0RHlA

Capitolul I. Gentilomii din Sierra-Morena / 9Capitolul II. Istoria lui don Bernardo deZunigt I 35

Capitolul III. Mitiniile Anei de Niebla / 43

CapitolullV. Mortul viu I 52

tEPUREIE BUIIICULUl

O mici discuEie explicativl I 67

Capitolul I / 81

Capitolul II / 88

Capitolul lll I 95

Cepitolul lr| I 102

CapitolulV/ 109

CapttolulVl / 116

CapitolulVll I 122

CepitolulYlll I 126

Capitolul l)Kl 134

Capitolul)f,ll4lCapitolulXl / 145

Capitolul XJII t 149

CapitolulX.lll I 157

CapitolulXJ{V l162

0entilomii

din $ierra-lfiorene

Capitolul I

Gentilomii din Sierra-Morena

Ceea ce m-a sedus cind am inceput si scriu aceasti carte,

care n-are niciun antecedent in cei douizeci de ani care s-au

scurs din viaga mea literari, a fost mai ales posibilitatea de a

mi arunca in viaga mea visati, obosit, ata cum mi se intAmpli

uneori, de existenga mea pozitivi. Atunci cind scriu un roman'

cind scriu o drami, trebuie si respect exigengele secolului in

care se desfigoari acgiunea. Locurile, oamenii, evenimentele imi

sunt impuse de rigorile stricte ale topografiei, ale genealogiei 9i

ale datelor; este necesar ca limbajul, vestimentagia, pAni 9i alura

personajelor si se armoni zeze cu ideile pe care 9i le face lumea ln

legiruri cu epoca pe care vreau s-o descriu. Imaginagia mea este

siliti si ia aminte la realitate gi, ca o persoani care viziteazi un

monument distrus, si sari pe deasupra crlpiturilor, si meargi

de-a lungul coridoarelor, si treaci, aplecindu-se, pe sub Poterne,

pentru a regisi cAt de cit planul edificiului de pe vremea cAnd

acesta era plin de viagi, bucuria il umplea de ris 9i de cAntece,

iar durerea ii cerea si dea ecou suspinelor 9i strigitelor ei' in mij-

locul tuturor acestor ciutiri, investigaqii 9i necesitigi, eul meu

dispare, devin un amestec de Froissart, Monstrelet, Chastelet,

Commynes, Saulxilavannes, Montluc, l'Estoile, Tallemant des

l0 AlexauoRr Duues

R6aux si Saint-Simonr; talentul se substituie individualitigii, in-formagia se substituie vervei; incetez si mai fiu actor, in marele

roman al viegii mele, in marea drami a triirilor mele; devin cro-nicar, autor de anale, istoric; le infigisez contemporanilor mei

evenimentele trecutului, impresia pe care aceste evenimente au

produs-o asupra personajelor care au existat efectiv sau sunt ro-dul imaginagiei mele. Dar despre impresiile pe care mi le producevenimentele viegii de zi cu zi, acele evenimente teribile, care fac

si. ni se zguduie pimAntul sub picioare, care fac si se intunece

cerul deasupra capetelor noastre, despre aceste impresii nu mi-eingiduit si spun nimic. Am povestir rot despre prieteniile luiEduard al IIIJea, despre dugminiile lui Ludovic al Xl-lea, des-

pre capriciile lui Carol al IX-lea, despre pasiunile lui Henric al

IV-lea, despre sli.biciunile lui Ludovic al XIIIJea si iubirile luiLudovic al XIV-lea; dar despre prieteniile care mi-au imbirbitatinima, despre dugml.niile care mi-au otrlvit sufletul, despre ca-

priciile niscute de imagina;ia mea, despre pasiunile, slibiciunilegi iubirile mele n-am indriznit si vorbesc. I-am flcut cunogtingicititorului cu eroi care au trlit acum o mie de ani, iar eu i-amr5.mas necunoscut; l-am ficut si iubeasci sau si urasci dupibunul meu plac nigte personaje fagi de care am vrut si-i stAr-

nesc ura sau dragostea, iar eu i-am ri.mas indiferent. Ei bine,

existi in asta ceva trist, ceva nedrept, impotriva ciruia vreau simI inversunez. Vreau sI fiu pentru cititorul meu ceva mai multdectt un povestitor pe care fiecare il vede in oglinda imaginagieisale. Ag vrea si devin pentru el o fipturi vie, palpabil5., prezentiin timpul celui ci.ruia li ripesc c6.teva ore ca un fel de prieten,o prezengS. atAt de familiari, incit atunci cind intri undeva,indiferent unde, lntr-o colibi sau un castel, n-are nevoie si. fieprezentat, cici e cunoscut de toatl lumea.

Gentilomii din Sierra-Morena

Mi se pare c5. asa nu wiin primire mort, dar ci4ik r

peste doul sute, peste o mb r

limba, rasele chiar, in sftrtivoi supravietui in volumeh I

descoperigi plutind pe o scin

nava care ii purta s-a scufun

Vai, toate aceste gi.ndur

irrcep.lr.m acest capitol cu r

,,Pe 3 noiembrie 1846,

geam la Cdrdoba impreurt,Maquet, Giraud, Bouhngo,

$i adiugasem:

,,Wnedm de la Madrilduce de Montpensie4, ;i na,nul maregal Bugeau*."

in dimineaga asta, a zilr

ci mare;alul Bugeaud a mu:

Trecuseri doar trei zni;

era in exil, cel care ne a;r€pt

Ei bine, n-ar fi mai sis

loc s5. creez, micar asrizi, I

forgindu-mi imaginagia gi s

geri, si le vorbesc despre cec

mea qi si discut putin cu ei

atunci cAnd ne-a pirisit at

spus, intinzindu-mi mi.ni, r

2 Antoine d'Or16ans, duce de Mo3 Thomas Robert Bugeaud (l7timportant ln colonizarea Algerici

I Istorici gi memorialigti.

AuxaruoRe Duuns

nric individualitigii, in-nei fiu actor, in marele

fririlor mele; devin cro-

z contemporanilor mei

t aceste evenimente au

rtet efectiv sau sunt ro-frlc pe care mi Ie produc

imrte teribile, care fac

care fac si se intunece

-este impresii nu mi-e

r despre prieteniile luiLudovic al XIJea, des-

;nsiunile lui Henric al

I XIIIlea gi iubirile luiecare mi-au imbirbitatirit sufletul, despre ca-

n pasiunile, slibiciunile:. I-am flcut cunogtingimic de ani, iar eu i-am

oci sau si urasci duplc2re am vrut s5.-i st6.r-

ns indiferent. Ei bine,

lntriva cS.ruia vreau sirrrl meu ceva mai multe in oglinda imaginagiei

rvic, palpabili, prezentinE ca un fel de prieten,

ri cind intr5. undeva,

d, n-are nevoie si fie2-

Gentilomii din Sierra-Morena 11

Mi se pare ci aga nu voi muri de tot; mormintul mi va lua

in primire mort, dar cirgile mele mi vor pistra viu. Peste o suti,

peste doui sute, peste o mie de ani, cind moraYurile, costumele,

limba, rasele chiar, in sfArgit, cAnd toate se vor fi schimbat, eu

voi supraviegui in volumele mele, ca naufragiagii aceia care sunt

descoperigi plutind pe o scinduri in mijlocul oceanului, dupi ce

nava care ii purta s-a scufundat cu toli ceilalgi pasageri.

Vai, toate aceste ginduri mi-au venit ln legituri cu o dati.

in..pusem acest capitol cu cuvintele:

,,Pe 3 noiernbrie 1846, pe la ora patru dupd-amiaza aiun'

gearn la Cdrdoba impreund cu fiul meu ;i cu bunii mei prieteni

Maquet, Giraud, Boulanger ;i Debarolles."

$i adiugasem:

,,Wneam de la Madrid, unde ne despd.ryiserdrn de domnul

duce de Montpensief , ;i mergeam la Alger, unde ne a;tepta dom-

nul rnare;al Bugeau#.'

in dimineaEa asta, azilei de 10 iunie 1849, am fost anungat

ci maregalul Bugeaud a murit.

Trecuseri doar trei ani; cel de care ne despirgiserim atunci

era in exil, cel care ne agtePtase murise.

Ei bine, n-ar fi mai simplu - imi intreb eu cititorii - ca in

loc si creez, mlcar astlzi, nigte personaje noi si necunoscute,

forEindu-mi imaginagia 9i supunindu-mi inima unei constrAn-

geri, si le vorbesc despre ceea ce se Petrece in mine ;i nu tn afara

mea gi si discut pulin cu ei despre acest copil incintitor, cIci,

atunci cind ne-a pirlsit abia daci devenise birbat, care mi-a

spus, lntinzAndu-mi mini, dupi moartea fratelui siu mai mare:

2 Antoine d'Orl€ans, duce de Montpensier (1824-1890)'3 Thomas Robert Bugead' (1784-1549) - militar frtncez, a jucat un rol

important in colonizarea Algeriei.

12 AlrxnnoRr Duuas

- Uno auulso, non deficit abef?

$i despre bitrAnul ostas de la Austerlitz, Tarragona,

Conflans, Tortosa, Castilla, Orval, Tafna, Sikah qi Isly, care,

precum Cincinatus, igi alesese deviza,,Ense et Aratro1".

Cind ducele d'Orl€ans6 a murit atit de neagteptat, nu am

blestemat jocurile hazardului, ci am ciutat un rispuns de la

Dumnezeu.

Adesea, ln momentele clnd Dumnezeu pare si-gi retragimAna de la cele pimAntegti, acestea, lisate de capul lor, fac una

dintre acele migciri decisive care schimbi faga societigii.

E imposibil ca, firi niciun motiv, un pring iubit de po-

por, un print care tine in mAni. destinele Europei si modeleazi.

in gindurile sale viitorul intregii lumi, s5. iasi intr-o dimineagisingur, intr-o trisurl descoperiti, sI fie risturnat de doi cai care

i-au sfirimat capul de caldarim, iar apoi s-au oprit singuri, la o

sutl de pagi de locul unde l-au omorit.Am scris in momentul acela: daci Providenta n-a avut

niciun scop legat de viitorul umanitigii ucigAnduJ pe ducele

d'Orl€ans, atunci Providenga a comis o crimi. $i cum si puilaolaltl aceste doui cuvinte: Providengi si Crimi?

Nu! Providenga decretase sfirgitul monarhiilor; ea scrisese

dinainte in cartea de bronz a destinului data de inceput a apro-

piatei republici, pe care eu i-o prevestisem regelui insugi incidin 1832. Ei bine, Providenta descoperise un obsracol in ca-

lea proiectelor sale: popularitatea acestui pring-soldat, a acestui

pring-poet, a acestui pring-artist; obstacolul a fost suprimat; ast-

fel incAt, in momentul cAnd a venit ziua cea mare, intre tronul

a Cind unul dispare, altul il lnlocuiegte. (lat.)5 Cu spada qi plugul (lat.).6 Ferdinand Philippe d'Orl€ans (1810-1842) - fiul cel mai mare al regeluiLudovic-Filip, mort intr-un accident.

Gentilomii din Sierra-Morena

care se pribugea si republidecit vidul.

Ei bine, nutresc convilrile ;i ln ceea ce-l privega 1

l-am pierdut, doborit de rdivizi, peste popoare gi pce

obstacol ln calea republicii

l-a lovit la fel de neasrepmt

progresului; au murit amilcelilalt - viitorul.

Nu-l mai vlzusem pcnoastri prin Alger, cind, r

l. a9eolnte', carula lntarztasco!

ti, dar trebuie ci amintirilcpenuu a-mi face iertatl o:Elysde.

Maregalul venise la Pa

obositor si-l caute la Alger,,

Zirindu-mi, m-a chcr

unei ferestre.

- Ei bine, domnule p

ultimele evenimente?

- Vi voi spune, dornr

dupi socotinta mea, inoti-o

forgele incerci.nd si urcimcoborim.

- Nu ziu!Agi devenir

i Ludovic-Napolean Bonapartc (

Republici, viitorul impirat Napd8 Castel din Picardia, rranrLudovic-Napoleon a fost incarccr

AlrxaruoRr Duues

V?le la Austerlitz, Tarragona,

aL Tafna, Sikah gi Isly, care,

tfu.Ense et dratro,".

rit adt de neagteptat, nu am

i u cautat un rispuns de la

Dumnezeu pare si-gi retragire, lisate de capul lor, fac una

rhimbi fata societiEii.

mriv, un print iubit de po-bsdnele Europei 9i modeleazi

hrni, si ias5. intr-o dimineagi€ fie rasturnat de doi cai care

hr apoi s-au oprit singuri, la o

rir-I daci Providenga n-a avutenitigii ucigindu-l pe ducele

rrrri5 s crimi. $i cum si puiilcnEa gi Crimi?qirul monarhiilor; ea scrisese

n'+'lui data de lnceput a apro-

wesrisem regelui insu;i incimperise un obstacol in ca-

srui prin,t-soldat, a acestui

lsacolul a fost suprimat; ast-

ri ziua cea mare, intre tronul

GL)

Nl{A - fiul cel mai mare al regelui

Gentilomii din Sierra-Morena 13

care se prlbugea 9i republica ce se ni;tea nu se mai intindea

decit vidul.

Ei bine, nutresc convingerea profundi ci la fel stau lucru-

rile ;i in ceea ce-l privegte pe omul de excepgie pe care tocmai

l-am pierdut, doborAt de aceea;i mAni care domnegte peste in-

divizi, peste popoare gi peste lumi. Maregalul Bugeaud era un

obstacol in calea republicii pe cale de a se nafte; Dumnezeu

l-a lovit la fel de neagteptat pe omul rezistengei ca 9i pe pringul

progresului; au murit amindoi, unul ducind cu sine trecutul,

celilalt - viitorul.Nu-l mai vizusem pe maresalul Bugeaud de la trecerea

noastri prin Alger, cind, acum opt zile, l-am reintAlnit la pre-

gedinteT, ciruia intirziasem atit de mult si-i fac o primi vizi-

tI, dar trebuie ci amintirile de la castelul Ham8 erau indeajuns

pentru a-mi face iertati o asemenea neglijengi fagi de palatul

Elysie.

Maregalul venise la Paris; cum moartea socotise cl e prea

obositor si-l caute la Alger, venise s-o caute el.

Zirindu-mi, m-a chemat la el gi m-a condus in dreptul

unei ferestre.

- Ei bine, domnule poet - mi lntrebl el - ce pirere ai de

ultimele evenimente?

- Vl voi spune, domnule mare;al - i-am rispuns eu - ci,dupi socotinla mea, inotim impotriva curentului gi ne irosim

forgele incercAnd si urci.m pe un fluviu pe care ar trebui siJcoborim.

- Nu ziu!Agi devenit intimplitor socialist?

7 Ludovic-Napolean Bonaparte (1808-1873), pregedintele Celei de a Doua

Republici, viitorul lmpirat Napoleon al IIIlea.8 Castel din Picardia, transformat 1n inchisoare de stat, unde

Ludovic-Napoleon a fost lncarcerat in perioada 1840-1846.

14 Alexnruone Duuas

- N-am devenit, domnule maresal, am fost dintotdeau-

na; gindurile pe care vi le implrtitesc acum le-am pus pe hArtie

in urmi cu optsprezece luni. Nu pogi nici si gribegti, nici siimpiedici mersul naEiunilor. Trebuie si-l urmezi. Daci vrei siJgribegti, gretegti, ata cum a gregit garul Petru I in Rusia; daci

vrei siJ opregti, gretegti, aga cum a greqit regele Ludovic-Filip

in Franga. Mi;carea sociali, la fel ca gi migcarea pimintului, are

legile ei; cine privegte la soare 9i crede ci acesta se migci, in timp

ce pimintul rimine imobil, este un orb.

- Agadar, noi suntem nigte reacgionari...

- Domnul maregal imi permite si-mi dezvolt ideea pinila capit?

- Ba bine ci nu!

- Ei bine, dumneavoastri suntegi omul in care ag avea cea

mai mare incredere dincolo de Alpi gi de care mi infricogez cel

mai tare in acest salon.

- $i de ce, mI rog?

- psn11u ci omul in palatul ciruia ne aflim se pregiteg-

te de lupti, iar, daci va avea aliagi de talia dumneavoastri, va

lupta. Iar pentru mine o asemenea lupti este lupta lui Iacob cu

ingerul. ingerul o si iasi biruitor.

- ingerul exterminator?

- Nu, dimpotrivi, ingerul reconstrucgiei.

- pumnsxvoastri vregi si ne lisim purtafi de mi;care.

- A9 vrea mai mult decit asta, at vrea ca dumneavoastri

s-o dirijagi. Cu ceea ce e viu e intotdeaunaceya de ficut, cu

ceea ce e mort nu se mai poate face nimic. Ceea ce triiegte sunt

prezentul gi viitorul; ceea ce a murit este trecutul. Ei bine, dum-

neavoastri vi aruncaEi in trecut, neginind seama ci avegi un

viitor. Asta a fost eroarea lui Carol al XJea, asta a fost eroarea luiLudovic-Filip. Mi tem si nu fie gi cea a lui Ludovic-Napoleon.

- I-agi spus esta gi ducelui d'Orlians?

Gentilomii din Sierra-Morena

- Sigur ci i-am spus.

- Si credegi ci. v-ar fi urme

- Daci ar fi devenit rege,

fi in situagia de acum, fiindci na

- 24 februarie a fost un avlzut gi impiedicat.

- 24 februarie a survenir hrie a insemnat o revolugie nu dmrlga lume. Aruncagi-vi ochii asupo

21 ianuarie 1793,29 iulie 1830t'cAt de mult au progresat ideiic rq

ani. in 93 toate popoarele pe crrlre s-au ridicat impotriva noastri-degteptat, s-au miscat, au lupr.t r

giali gi repede reprimatS.. in 184

Paris, a trecut Rinul, a ajuns la DnTibru, iar in nord pinl la Visruhrepublicii franceze, doul treimi didata aceasta incendiul s-a ampliffcn-au mai revendicat constitutii, ci

Pretutindeni a fost pronunfat ctrv

Viena, la Florenja, la Roma, la R

gi-a intirit forga bragelor gi a minlregi. Ei bine, nu trebuie si mai

1

fruntea popoarelor; si facegi cu air

cAt a izbutit sI faci Napoleon cu sci trupurile; incercagi si le cucer!

o cruciadi mai frumoasi decit acr

primului pregedinte al republicii fialianti mai puternici decAt aliang

- $i ce avegi de gAnd si fiLeroux, Considerant?

Alexauonr Dulans

lc maregal, am fost dintotdeau-rtifcsc acum le-am pus pe hirtieih pofi nici si gribegti, nici situie se-l urmezi. Daci vrei siJlf, garul Petru I in Rusia; dacin a gresit regele Ludovic-Filip

tca gi miscarea pim6.ntului, are

tndc ci acesra se migci, in timpnun orb.

E reacrionari...

m-ite si-mi dezvolt ideea pAni

lnnregi omul in care ag avea cea

Alpi ;i de care m5. infricosez cel

nl ciruia ne aflim se pregiteg-

E+i de talia dumneavoastri, va

r Iupti este lupta lui Iacob cu

[,

rl'raonstrucEiei.f r lisim purtagi de migcare.

l la" as vrea ca dumneavoastri

I lntordeauna ceva de ficut, cu

Gcc nimic. Ceea ce tri.iette sunt

rrit este trecutul. Ei bine, dum-r, neEinind seama ci aveEi un

rul d X-lea, asta a fost eroarea luiET cea a lui Ludovic-Napoleon.

ri d'Orlcans?

Gentilomii din Sierra-Morena 15

- Sigur ci i-am spus.

- Si credegi ci v-ar fi urmat sfatul daci ar fi devenit rege?

- Daci ar fi devenit rege, nici Franga, nici Europa n-ar

fi in situagia de acum, fiindci n-ar fi avut loc o noui revolugie.

- 24 februarie a fost un accident ce ar fi putut si fie pre-

vizut gi impiedicat.

- 24 februarie a survenit la momentul oportun. 24 februa-

rie a insemnat o revolugie nu doar pentru FranEa, ci pentru intrea-

ga lume. Aruncagi-vi ochii asupra Europei in trei epoci diferite:

21 ianuarie 1793,29 iulie 1830 gi 24 februarie 1848 si veti vedea

cAt de mult au progresat ideile republicane in ultimii gaizeci de

ani. in 93 toate popoarele pe care le-am indemnat la emancipa-

re s-au ridicat impotriva noastrl. in 1830 unele dintre ele s-au

degteptat, s-au miscat, au luptat; dar lupta lor a fost scurti, par-

giali 9i repede reprimati. in 1848 o guvigi de foc a pornit dinParis, a trecut Rinul, a ajuns la Dunire 9i s-a intins in sud pini laTibru, iar in nord pini la Vistula. La trei zile de la proclamarea

republicii franceze, doui treimi din Europa erau in fliciri, iar de

data aceasta incendiul s-a amplificat, in loc si se stingl. Popoarele

n-au mai revendicat constitugii, ci gi-au pretins libertatea deplini.

Pretutindeni a fost pronungat cuvAntul ,,republicl". La Berlin, la

Viena, la Florenga, la Roma, la Palermo, poporul s-a maturizat;

gi-a intirit forga bra,telor gi a mingii; nu mai vrea si fie tutelat de

regi. Ei bine, nu trebuie si mai govligi; trebuie si vi punegi infruntea popoarelor; si facegi cu ajutorul cuvintului mai mult de-

cit a izbutit si faci Napoleon cu sabia. El n-a reugit sI le cucereas-

cI trupurile; incercagi sI le cuceri;i sufletele. Credegi-mi, n-ar fio cruciadi mai frumoasi decit aceea de a propovidui, prin glasul

primului prqedinte al republicii franceze,libertatea universali, o

aliangi mai puternici decit alianga popoarelor.

- $i ce avegi de gind si facegi cu tofi acegti Proudhon,

Leroux, Considerant?