Odată UTILIZATORII DE INFORMAŢIE (Părţile interesate) · I Băncile (fluxurile de -securitatea -neacordarea creditului numerar) . împrumutului -dobânzi mai ridicate -aderarea

Capitolul 2 ~

UTILIZATORII DE INFORMAŢIE (Părţile interesate)

2.1 Sistemele informaţionale

Informaţiile îmbracă multe forme şi au numeroase utilizări în cadrul organizaţiei.

La rândul lor, organizaţiile au nevoie de sisteme informaţionale pentru a fumiza

informaţii la diferite niveluri ierarhice, către diferite funcţii, sprijinind astfel

procesul de luare a deciziilor la nivel strategic, tactic şi operaţional.

2.1.1 De ce au organizaţiile nevoie de informaţii?

Datele reprezintă materia primă pentru procesul de producere a informaţiilor.

Acestea sunt numere, litere şi simboluri şi se referă la fapte, evenimente şi

tranzacţii .

Informaţiile reprezintă acele date care au fost prelucrate în aşa fel încât să fie

semnificative pentru utilizatori.

DATELE----~SISTEME/PROCESEI

Organizaţiile solicită informaţii pentru:

:=::: a Planifica

O a Controla O a lua Decizii

Planificarea

------1~„INFORMAŢIA

Odată ce o decizie a fost luată, este necesar să se planifice modalitatea de

implementare a acesteia. Planificarea presupune cunoaşterea, printre altele, a resurselor disponibile, a calendarelor de implementare şi a rezultatului generat

de diferite scenarii.

Utilizato1

Control .Odată c

necesan

sau daci

iniţierii

Luarea Informa

2.1.2 (

InfoITI12

Raport Procesu

derivatt

eficient

Orienta

Trebuie

cere ini

Este c<J

Informo

Este u~ Inform

şi să J

telefon

Releva Inform

indiferi

)rganizaţiei.

ru a fumiza

inind astfel

formaţiilor.

~ente şi

~ cât să fie

R..'\1AŢIA

lalitatea de

·e altele, a

tlui generat

Utilizatorii de informatie 31

Controlul

Odată ce un plan este pus în aplicare, rezultatele trebuie să fie controlate. Sunt

i:ecesare informaţii pentru a evalua dacă proiectul se desfăso~ră conform planului

sau dacă există abateri neaşteptate de la plan. Aceasta poate determina necesitatea

iniţierii de acţiuni corective.

Luarea deciziilor

Informaţiile sunt necesare pentru a lua decizii în cunoştinţă de cauză.

2.1.2 Caracteristicile informaţiei de înaltă calitate

Informaţia de înaltă calitate are următoarele caracteristici:

Raportul cost beneficiu pozitiv

Procesul de obţinere a informaţiilor nu ar trebui să coste mai mult decât beneficiile

derivate din deţinerea lor. Furnizorii de informaţii ar trebui să dispună de mijloace

eficiente de colectare şi analiză a acestora.

Orientare spre utilizator

Trebuie avute în vedere nevoile utilizatorilor. De exemplu, managerii seniori pot

cere informaţii rezumate, în timp ce juniorii pot solicita informaţii detaliate.

Este completă Informaţiile ar trebui să includă tot ceea ce trebuie să includă.

Este uşor de folosit

Informaţiile ar trebui să fie prezentate clar, să nu aibă un volum excesiv de mare

şi să fie transmise prin intermediul canalului corect de comunicare (e-mail,

telefon, raport printat etc.).

Relevanţa

Informaţiile care nu sunt necesare pentru a lua o decizie ar trebui să fie omise,

indiferent de cât de „interesante" ar putea fi din perspectiva celor care o pregătesc.

~~~ ~~~' o~ c}.; ~ ~

oq_- BIBLIOTECA \\ CENTRALĂ /

~-~CURE~. ---...„ .. ... ::-.:=·-:·:· ... '4

32 Profesionistul contabil în mediul de afaceri

Acurateţea

Sumele trebuie să fie calculate corect, gradul de rotunjire trebuie să fie adecvat, nu ·

ar tr~bui să existe erori de redactare, elementele trebuie să fie .alocate categoriei

corespunzătoare, iar în cazul informaţiilor incerte trebuie prezentate ipotezele avute

în vedere.

Provine dintr-o sursă de încredere

Sursa de informaţii ar trebui să fie una de încredere.

Oportunitatea

Informaţiile trebuie să fie disponibile atunci când este nevoie de ele.

2.2 Informaţia în cadrul unei organizaţii

Caracteristicile informaţiilor diferă în funcţie de nivelul strategic care le utilizează .

De aceea, o organizaţie modernă necesită o gamă largă de sisteme pentru a păstra,

procesa şi analiza informaţiilţ. Informaţiile pot fi obţinute atât din surse interne, cât

şi din surse externe.

Informaţiile utilizate la nivel strategic

Sunt destinate managerilor seniori în procesul de planificare pe termen lung.

Funcţia lor principală este de a asigura că schimbările în mediul extern sunt însoţite

de capacităţile organizaţiei. Astfel, informaţia strategică este obţinută de obicei

ad-hoc, din diferite surse şi permite conturarea unei imagini de ansamblu.

Informaţiile de la nivel tactic

Sunt destinate managerilor din „linia de mijloc" pentru a susţine procesul de

monitorizare şi control. Informaţia tactică este informaţie de rutină, raportată de o

manieră formală şi obţinută cu precădere din interiorul organizaţiei.

Informaţiile de la nivel operaţional

Sunt destinate managerilor de la nivel operaţional care urmăresc activităţile

operaţionale de zi cu zi. Informaţia operaţională este primită în timp real, este

detaliată şi este obţinută în interiorul organizaţiei.

Utilizatorii c

Sursele de

Inţerne - fi

- ll

Externe- fi

- 1J

2.3 Obiec1

Managerii

trebuie să

interesate

Părţile in

ceea ce fa

Există tn

urmează.

- utilizato:

- utilizato:

- utilizato

2.3.1 Util

Deoarece

probabili1

care orga

Managerr

activităţi]

prin inter

ri -

u·

~i

e


_ Sursele de informaţii pot fi:

Interne - formale/oficiale;

- informale/neoficiale.

Externe- formale/oficiale;

- informale/neoficiale.

2.3 Obiectivele diferitelor părţi interesate (utilizatori de informaţie)

Managerii nu sunt complet liberi să stabilească obiectivele organizaţiei: aceştia

trebuie să ia în considerare diferite grupuri de părţi interesate. Influenţa părţilor

interesate variază de la o organizaţie la alta.

Părţile interesate sunt acele persoane sau grupuri de persoane care au un interes în

ceea ce face organizaţia.

Există trei tipuri principale de părţi interesate într-o organizaţie, după cum

urmează.

- utilizatorii de informaţie interni (angajaţi, manageri)

- utilizatorii de informaţie conectaţi (acţionari, clienţi, furnizori, finanţatori)

- utilizatorii de informaţie externi (sţatul, comunităţile locale, grupuri de presiune)

2.3.1 Utilizatorii de informaţie interni (angajafii şi managementul)

Deoarece angajaţii şi managementul sunt atât de strâns legaţi de companie, există

probabilitatea ca obiectivele lor să exercite o influentă puternică asupra modului în ' '

care organizaţia este condusă.

Managementul şi angajaţii au un interes deosebit în existenţa şi c6ntinuarea

activităţii organizaţiei şi au interese şi obiective individuale, care pot fi îndeplinite

prin intermediul organizaţiei.

.


Utilizatorii de Interese de aparat Reacţia acestora la risc

informatie interni Manageri şi angajaţi - locuri de muncă - urmărirea obiectivelor

- bani sistemelor, în - promovare detrimentul intereselor - beneficii acţionarilor

- satisfacţia - capacitatea de a I - putere şi statut social împiedica

- condiţii de muncă implementarea unor decizii

- demisia

Exerciţiu:

Este adevărată sau falsă afirmaţia: .„Utilizatorii interni au o influenţă mică asupra

modului în care organizaţia este cond~să ?"

Exerciţiu:

Sunt întotdeauna nevoile/aşteptările managerilor aceleaşi cu cele ale angajaţilor?

Răspuns:

Nu. De exemplu, strategia de tehnologizare a unui departament determină

creşterea eficienţei şi un bonus mai mare pentru manager şi pierderea locurilor de

muncă pentru angajaţi.

2.3.2 Utilizatorii de informaţie conectaţi

În cazul în care performanţa managementului este măsurată şi recompensată în

funcţie de modificările valorii averii acţionarilor, acţionarii vor fi satisfăcuţi pentru

că managerii vor încuraja creşterea pe termen lung a preţului acţiunilor.

Utilizatorii de Interese de apărat Reacţia la risc

informaţie conectaţi

Acţionarii (strategia - creşterea averii - vând acţiunile sau organizaţiei) acţionarilor, măsurată schimbă managementul

prin capitalizarea - implicarea activă în bursieră, randamentul companie investiţiei în acţiuni etc.

- riscul - dividente - preluarea companiei

u

E n

F c

c p

mediul de afaceri

~stora la risc

1oiectivelor în intereselor

r de a

~ea unor

. ă mică asupra

mgaj aţilor?

~nt determină

'·'"' locurilor de

ompensată în

sfăcuţi pentru

a risc

e sau tagementul :tivă în


I Utilizatorii de Interese de apărat Reacţia la risc

informatie conectaţi I Băncile (fluxurile de - securitatea - neacordarea creditului

numerar) . împrumutului - dobânzi mai ridicate - aderarea la termenii

contractului de creditare Furnizori (strategia de - vânzări profitabile - refuzul de a vinde pe cumpărare) - plata pentru produse credit

- o relaţie pe termen lung - acţiunea în justiţie - clienţii se vor comporta - renunţarea la relaţia

etic comercială

Clienţii (strategia de - marfa respectă - cumpară de la alt piaţă - produs) prevederile contractelor furnizor

în ceea ce priveşte - acţiunea în justiţie calitatea

- beneficii din produsele (serviciile) cumpărate

2.3.3 Utilizatorii externi de informaţie

Utilizatorii de informaţie externi - guvernele, al.1;torităţile locale, grupurile de

presiune, comunitatea în general, organismele profesionale - pot avea obiective

destul de diverse.

Utilizatorii In.terese de aparat

Răspunsul/reacţia

de informaţie externi la risc Guvern - locuri de muncă, - creşteri de impozite şi

impozite/taxe taxe - respectarea legilor - reglementarea

- acţionarea în justiţie

Grupurile de presiune - poluarea - publicitate - drepturile omului - sabotaj - altele - presiuni asupra

guvernului

Organismele - etica membrilor - impunerea unor profesionale standarde de etică

Alternativ, utilizatorii de informaţie pot fi clasificaţi în funcţie de existenţa sau nu a

unei relaţii contractuale cu ?rganizaţia. Utilizatorii de informaţie care au o relaţie

contractuală cu organizaţia se numesc utilizatorii de informaţie principali, iar cei


care nu au o astfel de relaţie cu organizaţia sunt utilizatorii de informaţie secundari: Astfel, categoria utilizatorilor de informaţie principali include

utilizatorii de info~aţie interni şi conectaţi, în timp ce utilizatorii de informaţie

secundari echivalează cu utilizatorii de informaţie externi.

2.3.4 Conflictul dintre utilizatorii de informaţie (părţile interesate)

Deoarece interesele lor pot fi foarte diferite, conflictul dintre utilizatorii de

informaţie poate fi destul de comun. Managerii trebuie. să ia în considerare

posibilitatea unui astfel de conflict la stabilirea politicilor organizaţiei şi să fie

pregătiţi să-l rezolve în cazul în care acest conflict apare într-o formă care

afectează organizaţia.

Menţionăm cu titlu de exemplu conflictul dintre ma·nageri şi acţionari. Relaţia se

poate înrăutăţi atunci când managerii folosesc _compania drept vehicul pentru

exercitarea aptitudinilor lor manageriale, în timp ce acţionarii doresc creşterea

dividendelor şi a valorii acţiunilor. Acţionarii pot considera că afacerea este o

corporatie managerială condusă pentru beneficiul managerilor şi al angajatilor, ' . '

fără a ţine seama de obiectivele proprietarilor. Acest conflict poate afecta grav

stabilitatea companiei.

Acţionarii pot forţa demisiile managerilor şi dezinvestirea acţiunilor, în timp ce

managerii pot urmări păstrarea puterii lor şi generarea creşterii prin adoptarea de

politici riscante.

Cu toate acestea, în cele mai multe cazuri, managerii nu pot decât să recunoască

faptul că acţionarii au miza cea mare în calitate de proprietari ai companiei. De

aceea, cele mai multe companii se concentrează asupra generării de profit şi

creşterii valorii de piaţă a acţiunilor, uneori în detrimentul beneficiului pe termen

lung al companiei. Astfel, planurile strategice pe termen lung pot fi

deturnate/respinse de nevoia de a obţine un profit considerabil într-un anumit an.

Orizontul de planificare este redus şi investiţiile pe termen lung ar putea fi

amânate.

Fiecare grup de utilizatorii de informaţie (parte interesată) poate fi considerat un

client al organizaţiei, lărgind astfel sfera dezbaterilor referitoare la eficienţa

organizaţiei.

utiii

Exe

De <

Răsj

AcţJ

câ J

dq

2.4

jfe.

o

int1

org int1

p

2.

ce

ie afaceri

ormaţie

include

formatie

torii de

Lsiderare

?i _să fie

:nă care

elaţia se

pentru

:reşterea

a este o

~aj aţilor,

~ta grav

timp ce

tarea de

unoască

rriei. De

Jrofit şi

: termen

pot fi

.unit an.

putea fi

forat un

~ficienţa ·

Utilizatorii de informaţie 37

Exerciţiu:

De ce ar putea aparea conflicte între acţionari şi creditori?

Răspuns:

Acţionarii ar putea fi dispuşi să îşi asume riscuri mai mari pentru a obţine un

câştig mai mare, în timp ce creditorii sunt mai prudenţi şi sunt interesaţi de risc şi

de garanţii.

2.4 Matricea părţilor interesate: putere şi interes

M endelow (1991) sugerează faptul că utilizatorii de informaţie pot fi poziţionati pe

o matrice ale cărei axe sunt: puterea deţinută şi probabilitatea de a demonstra un

interes în activităţile organizaţiei. Aceşti factori definesc tipul de relaţie pe care

organizaţia ar trebui să o dezvolte cu utilizatorii de informaţie (părţile

interesate).

INTERES

Mic Mare

Mică

.A B

PUTERE

c D

Mare /

(a) Jucătorii-cheie se găsesc în cadranul D: strategia faţă de ac'eştia trebuie să fie

cel puţin acceptabilă pentru ei. Un exemplu ar fi un client important. Aceşti

utilizatori de informaţie pot participa şi la luarea deciziilor.

(b) Utilizatorii de informaţie din cadranul C trebuie să fie trataţi cu grijă. Deşi de

multe ori sunt pasivi, ei se pot deplasa în cadranul D. Prin urmare; aceştia ar trebui


să fie menţinuţi satisfăcuţi. Acţionari instituţionali ar putea face parte din

categori~ C.

( c) Utilizatorii de informaţie· din cadranul B nu au o mare capacitate de a influenţa

strategia, dar opiniile lor pot influenţa utilizatorii de informaţie mai puternici prin

acţiuni de lobby. De aceea, ei ar trebui să fie informaţi. Reprezentanţii com\mităţii

şi organiz01ţiile de caritate ar putea fi încadrate în segmentul B.

( d) Pentru utilizatorii de informatie din cadranul A se alocă un efort minim.

Este puţin probabil ca o matrice a utilizatorilor de informaţie să fie adecvată pentru

toate circumstanţele. Utilizatorii de informatie pot migra de la un cadran la altul.

Exerciţiu:

Consideraţi următoarele trei organizaţii: o firmă de curăţenie, o firmă de formare

profesională în domeniul financiar-contabil, o bibliotecă publică (în care salariaţii

au un sindicat puternic). Fiecare dintre cele trei organizaţii are în vedere

diminuarea costurilor prin reducerea salariilor şi a programului de lucru al

salariaţilor. Clas1faaţi principalii angajaţi afectati în matricea lui Mendelow în

cazul fiecărei organizaţii în parte.

Răspuns:

Firma de curăţenie: angajaţii sunt uşor de înlocuit, au interes mare, dar au putere

mică.

Firma de formare profesională fn domeniul financiar-contabil: trainerii sunt dificil

de înlocuit, au interes mare şi putere mare.

Biblioteca publică: deşi angajaţii bibliotecii sunt relativ uşor de înlocuit, fac parte

dintr-un sindicat, iar puterea acestuia ar putea afecta procesul decizional. In acest

caz, ei au interes mare şi putere mare.

Plasarea părţilor interesate într-o astfel de matrice este utilă pentru a evalua

importanţa grupurilor de utilizatorii de informaţie. Acest lucru la rândul său, are

implicaţii asupra organizaţiei, respectiv:

(a) sistemul de guvernanţă corporativă ar trebui să ţină cont de nivelului de

interes şi putera părţilor interesate;

3

ifaceri

e din

.uenţa

1 pnn

rrităţii

1entru

11.

mare

triaţii

edere

:u al

w în

lftere

'ificil

Jarte

zcest

·alua

, are

i de


(b) ar putea fi oportun să se urmărească repoziţionarea anumitor utilizatorii de

informaţie şi descurajarea altora de a se repoziţiona în funcţie de atitudinea lor;

( c) trebuie identificate mijloacele care împiedică sau facilitează migrarea între

cadrane.

Fiecare grup de utilizatori are trei opţiuni:

• Loialitatea: Aceştia fac ceea ce li se spune;

• Renunţarea: Acţionarii pot proceda la vânzarea acţiunilor, iar salariaţii îşi pot

căuta un nou loc de muncă;

• Exprimarea punctelor de vedere: Aceştia rămân şi încearcă să schimbe

sistemul.

Structurile şi sistemele existente pot canaliza influenţa diferiţilor utilizatori de

informaţie. Astfel:

(a) mărimea puterii este cea care oferă utilizatorilor diferite grade de influenţă

asupra alegerilor strategice;

(b) canalele de informaţii sunt cele care modelează deciziile strategice;

( c) diferite constrângeri impuse de sistemele existente li?1itează opţiunile sau

oferă prioritate unor opţiuni în detrimentul altora;

( d) sistemele existente reflectă cultura organizţiei; ( e) siste~ele existente influentează implementarea cu succes a strategiei;

(f) firma are diferite grade de dependenţă fata de diversele grupuri ·de utilizatorii

de informaţie. O companie care se confruntă cu o lipsă de lichidităţi este mult

mai îndatorata şi mai dependentă de bănci decât o companie care înregistrează

un excedent de lichidităţi.

În consecinţă, diferiţi utilizatori de informaţie au propriile lor opinii cu privire la

strategie. Deoarece unele părţi interesate au o putere care le permite să împiedice

sau să perturbe deciziile, organizaţia trebuie să aibă în vedere reacţia lor.

2.5 Importanţa strategică a părţilor interesate

Firma poate obţine câştiguri strategice din gestionarea relaţiilor cu părţile

interesate.

Continuitatea şi stabilitatea în relaţiile cu angajaţii, clienţii şi furnizorii este

importantă permiţând organizaţiilor să răspundă la anumite tipuri de schimbări.


În principa~, responsabilitatea faţă de clienţii este de a fumiza un produs sau de a

presta un serviciu la calitatea pe care clienţii o aşteaptă şi de a se comporta onest şi ·

corect faţă de aceştia.

Responsabilităţile faţă de furnizori se rezumă în principal la relaţiile comerciale:

(a) dimensiunea organizaţiei ar putea influenţa puterea clientului. Codul -etic ar

putea specifica că organizaţia nu ar trebui să îşi folosească această putere fără

scrupule;

(b) furnizorii ar putea să se bazeze pe o plată promptă, în conformitate cu termenii

negociaţi;

( c) toate informaţiile obţinute de la furnizori şi potenţialii furnizori ar trebui să fie

confidenţiale.

2.6 Măsurarea satisfacţiei părţilor interesate (utilizatorilor de informaţie)

Măsurarea succesului organizaţiei în satisfacerea intereselor părţilor interesate este

dificilă, deoarece multe dintre aşteptările lor se referă la aspecte calitative, mai

degrabă decât cantitative. Pe de altă parte, unele dintre cele mai importante

grupuri de utilizatori de informatie au interese destul de specifice, iar satisfacerea

lor ar trebui să fie destul de usor de măsurat. Iată câteva exemple:

Părţi interesate Satisfacţia acestora Angajaţi Rata demisiilor, salariul şi avantajele salariale comparativ

cu situaţia de pe piaţă, locurile de muncă vacante.

Guvernul Măsurile de reducere a poluării; respectarea termenelor de depunere a declaraţiilor de muncă; frecvenţa accidentelor; eficienţa utilizării energiei.

Distribuitorii Comisionul plătit, rata de epuizare a stocului.

2. 7 Teste grilă

1. Care dintre următoarele sunt exemple de utilizatori de informaţie interni (părţi

interesate interne)?

A. acţionarii;

C. furnizorii;

B. angajaţii;

D. creditorii.

A. c.

B.:

~ c a ~

-i 1 ....

A. ·B .. c..

.: . rn: O~ Ill

A. ·.

B. inJ c.: D . .

6. Ca

A. uc B . .

C. L:

Di-ar

-. C<

A.. el

B.ru

C.

D.a1

.faceri

L de a

est şi ·

iale:

ic ar

: fără

nenii

ă fie

este

mai

ante

erea

IV

:le 1r;

~rţi


2. Potrivit matricei lui Mendelow utilizatorii de informaţie din cadranul C (interes

scăzut, putere mare) ar trebui să fie păstrati informaţi. Aceasta afirmaţie este:

A. adevărată;

B. falsă.

3. Completaţi spaţiile libere:

Organizaţiile solicită informaţii pentru a p . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , c .................... .

şi 1 ....... d .................. .

4. Informaţiile foarte rezumate care ajută managerii seniori în procesul de

planificare pe termen lung sunt:

A. informaţii operaţionale;

B. informaţii tactice;

C. informaţii strategice.

5. Informaţia de înaltă calitate are anumite caracteristici. Care din variantele de mai

jos nu reprezintă calităţi ale informaţiei:

A. informaţia trebuie să fie completă;

B. informaţia trebuie să fie obţinută dintr-o sursa de încredere;.

C. informaţia nu trebuie să fie influenţată de cerinţele utilizatorilor;

D. informaţia trebuie obţinuta în timp util.

6. Care din exemplele de mai jos' nu reprezintă o sursă internă de informaţii?

A. notiţele/ înregistrările personalului;

B. informaţia departamentului de producţie;

C. lista de clienţi;

D. analiza generală a cotelor de piaţă în industrie.

7. Care din variantele de mai jos nu reprezintă utilizatori de informaţie conectaţi?

A. clienţii;

B. angajaţii;

C. creditorii;

D. acţionarii.


8. În cazul în care un utilizator de informaţie are un nivel ridicat de interes în

organizaţie' şi o putere mare, în termenii lui Mendelow, strategia faţă de acesta

trebuie să fie:

A. efort minim;

B. de a fi informat;

C. jucător cheie;

D. menţinut satisfăcut.

9. Informaţia „perfectă" are anumite calităţi specifice. Care . din variantele de mai

jos nu reprezintă o astfel de calitate?

A. completă;

B. sursa este de încredere;

C. nu ţine cont de utilizatorul final;

D. obţinută în timp util.

1 O. La ce nivel al procesului de planificare ar trebui să se realizeze o analiză a

situaţiei companiei?

A. când are loc conver~ia obiectivelor strategice în obiective tactice;

B. când se formulează misiunea organizaţiei;

C. când se validează eficienta valorilor bugetate versus rezultatele efective;

D. când sunt stabilite obiectivele strategice.

11. Care din variantele de mai jos reprezintă un exemplu de utilizator extern de

informaţie?

A. un acţionar;

B. statul;

C. un manager;

D. un furnizor.

12. Potrivit lui Mendelow, companiile trebuie să acorde cea mai mare atenţie

nevoilor cărui grup de utilizatori de informaţie?

A. celor care au putere mică şi interes mic;

B. celor cu un nivel ridicat de putere, dar interes mic;

C. celor cu putere mică, dar un nivel ridicat de interes;

D. celor cu un nivel ridicat de putere şi un nivel ridicat de interes.

- • c..

-.

G

LJ.

-.

:diul de afaceri

de interes în

Ltă de acesta

1tele de mai

o analiză a

1·e;

·extern de

.re atenţie


13. . . .................. cuprind toate acele persoane sau grupuri de persoane care au un

interes legitim în activităţile organizaţiei. Care cuvânt sau frază completează corect

această propoziţie?

A. utilizatorii-cheie;

B. utilizatorii de informaţie;

C. acţionarii;

D. utilizatorii interni.

14. Potrivit lui Mendelow, utilizatorii de informaţie din segmentul C (interes

scăzut, putere mare) ar trebui să fie informaţi . Cum este această afirmaţie?

A. adevărată;

B. falsă.

15. Utilizatorii de informaţie secundari este un sinonim pentru?

A. utilizatorii interni;

B. utilizatorii conectaţi;

C. utilizatorii externi;

D. utilizatorii contractuali.

16. Diferite grupuri de persoane ar putea fi interes'ate, din diverse motive, de

informaţiile financiare despre o organizaţie. Potriviţi fiecare dintre următoarele

grupuri cu principalul interes al acestora faţă de informaţiile financiare.

Grupuri

A. acţionari

B. creditorii

C. angajaţii

D. public

Interes

· 1 Abilitatea de a păstra şi rambursa un împrumut;

2 Contribuţiile faţă de societate şi impactul asupra

societăţii;

3 Modul de administrare al afacerii;

4 Atingerea obiectivelor de performanţă;

1 7. Un lanţ de supermarketuri a cumpărat un teren penţru a construi un

supermarket în afara oraşului, într-o zonă de o frumuseţe naturală recunoscută.

Organizaţia pregăteşte planurile de dezvoltare a infrastructurii (drumuri de acces,

parcare, energie) şi a construcţiei. În care dintre cadranele lui Mendelow ar

clasifica societatea grupurile de persoane care susţin protecţia mediului şi ce

strategie presupune această clasificare?

A. consultare şi implicare;

B. îi informează;

Documents

Odată UTILIZATORII DE INFORMAŢIE (Părţile interesate) · I Băncile (fluxurile de -securitatea -neacordarea creditului numerar) . împrumutului -dobânzi mai ridicate -aderarea