1)notiuni fundamentale de anatomie si fiziologie a aparatului gential

1)notiuni fundamentale de anatomie si fiziologie a aparatului gential.anatomia si fiziologia vulvei:

-este organul extern al aparatului genital feminine, este poarta de intrare in vagin si locul de deschidere a uretrei.

-elemente anatomice componente: labile mari, mici, clitorisul, bulbii vestibulari., glandele ui Bartolin si Skene.

-vascularizatie arteriale: art rusinoasa interna (ramura a hipogastricei) si art rusinoasa ext ( ramura din femurala). Velele vulvei conduc sangele spre vena rusinoasa interna si femurala.

-inervatia somatica a1/3 sup este asigurata de plex lombar prin terminatiile nervilor abdomino-genitali, iar 1/3 post de plex sacrat prin nervul rusinos intern si micul sciatic.Seminificatii fiziologice:

-poarta de iesire a sg menstrual si a secretii vaginale.

-locul prin care se face mictiunea.

-poarta de intrare in vagin, bogat inervata, cu rol in geneza libidoului.

-rol protector fata de infectii, prin inchiderea introului vulvar de catre labii;

-himenul are o singura semnificatie fiziologica, ruperea lui reprezinta sf etapei virginale.anatomia si fiziologia vaginului: organul de legatura intre vulva si uter, este destinat actului copulatiei, eliminarii secretilor uterine si expulzia fatului la nastere.anatomia: este un conduct cilindric, musculomembranos turtit anteropost cu pereti elastici si lungimel variabila. Capatul inferior se deschide la nivelul vulvei iar capatul sup, mai larg se insera in jurul colului uterin, alcatuind fundurile de sac ale vaginului. Este in raport ant cu uretra si vezica urinara si post cu rectul.

-vascularizatie arteriala : ramuri cervicovaginale si vezicovaginale al arterelor uterine, de arterele vaginale lungi si hemoroidale mijlocii.

-venele vaginului foremaza o retea care inconjoara vaginul si comunica cu plexurile venoase vecine. Acestea se colecteaza in vena iliaca interna.

-inervatia: din plex hipogastric inf si nervul rusinos internfiziologie: de scurgere a secretilor uterine si a sangelui menstrual, de copulatie, de trecere a fatului si a anexelor in timpul sarcinii, de potrectie impotriva infectiilor.anatomia si fiziologia uterului. -are forma de trunchi de con sau para;anatomie: partea inferioara a uterului vizibila prin vagin, are o lungime de 2,5-3cm, prezinta un canal cervical si 2 orificii unu ext si unu intern. La nulipare orificiul extern este rotund iar la multipare este alungit. Coloratie roz palid.

-inervatie: din plexul hipogastric inferior formand plexul uterovaginal.

-vascularizatie: din arterele uterine prin ramurile cervico si vezicovaginale si direct din art hipogastrice prin ramurile vaginale lungi.fiziologie: functie menstruala, functie sexuala(paricipa la realizarea orgasm feminin); functie in fecundatie ( prin produsul de secretie a glandelor cervicale intervine in ascensiunea si capacitarea spermatozoizilor), functie de gestatie:corpul uterin: organ nepereche, orientat median in pelvis, intre vezica urinara si rect. Are pereti grosi miometru, iar cavitatea uterina de torma triunghiulara este tapetata de endometru. Miometru este format din 3 straturi: ext longitudinal, mijlociu plexiform si intern circular. La nivelul corpului :ligamente rotunde, largi si utero-ovariene, la nivelul istmului si colului ligamentele uterosacrate, vezicouterine.

-inervatie: din plex vegetativ hipogastric

-vascularizatie:art uterine, art ovariene, prin ligamentele lomboovariene, de arterele ligamentelor rotunde.fiziologie: functie gestativa(creaza conditiile producerii fecundatiei, permitand spermatozoizilor sa ajunga la nivelul trompei), functia menstruala(mucoasa uterina este locul de producere a menstruatiei), functie sexuala.trompele uterine: sunt 2 conducte musculomembranoase, care pleaca de la coarnele uterine mergand transversal sper ovare, prin partea superioara a ligamentelor largi.

-vascularizatie: arteriala din arcada tubara formata din anastomoza art tubara interna cu art tubara externa.

-functii: de transport(prin contractiile musculare tubare, miscarile ciliare care permit captarea ovulului), de fertilizare (datorita lichidului tubar care permite capacitatia si supravietuirea spermatozoizilor.), de nutritie a olului, de clivare a oului.

ovarul: sunt situate sub nivelul stramtorii superioare, au culoare albicioasa rozata, consistenta ferma, forma ovoida., prezinta 2 poli(sup si inferior) si 2 margini(ant si post)

-vascularizatie: din art ovariana si din art uterina. Acestea se anastomozeaza si pornesc ramuri spre trompa si ovar.

Functii: steroidogeneza ovariana., secreta(estrogeni, progesteron, androgeni), gametogeneza ovariana

2)exploararea clinica si paraclinica a aparatului genital feminin:exploararea clinica:

-examenul clinic general;

-examenul ginecologic:

-examinarea sanilor: marime, forma, aspect mamelon, pigmentarea, eventuale formatiuni tumorale, leziuni, prezenta lactatiei, sangerari la exprimarea mamelonului.

-abdomenul: panicul adipos, conformatie, sensibilitate dureroasa, prezenta de formatiuni tumorale.

-examenul sferei genitale:

-vulva: conformatie normala sau patologica (hipoplazie, lipsa orientalizarii), labiile mici si mari normale, hipo sau Hiperplazice;

-clitorisul:pozitionare(normala saula distanta de introitul vaginal), marime, consistenta, grad de dezvoltare.

-himen (prezent sau nu), animalii(firbos, rigid)

-glandele Skene si Bartholin se constata aspecte inflamatorii.

-examenul cu valve: va definii supletea, forma, dezvolatea, malformatii, cicatrici, hipoplazia vaginului, leziuni inflamatorii, tumorale, prezenta de produse patologice(leucoree, sange, puroi). Permite si aprecierea aspectului colului: mic, hipoplazic, normal, hipertrofiat, culoare, conformatia, lungime.

-tactul vaginal combinat cu palparea abd stabileste morfologia vaginului, colului, uterului, anexe, permite cercetarea durerii spontane si sau provocate la palpareexploararea paraclinica:

-exploarari uzuale de lp: ex de urina, hemoleucograma, VSH, uree, glicemie, TGO,TGP, fibrinogen, trombocite, proteinuri (pt a vedea modificarile generale ale organsmului.)

-exploarari bacteriene:din diferite produse patologice(sange, puroi, secretii vaginale) (pt a vedea etiologia afectiunilor genitale inflamatorii si infectioase)

-exploarari citologice: examen citologic vaginal, al lichidului peritoneal.

-dozari hormonale: (pt a vedea functionalitatea axului hipotalamo-hipofizo-ovarian)

-examenul citohormonal vaginal (ofera informatii asupra functiei ovarelor precum si raspunsul receptorului vaginal la stimulul hormonal.)

-colposcopia-permite diag patologiei inflamatorii, displazice sau neoplazice;

-histeroscopia-permite vizualizarea cavitatuu uterine si implicit a diferitelor aspecte patologice;

-laparoscopia; ex radiologic; ecografia; chiuretaj uterin;

-histerometria(masurarea cavitatii uterine); histerosalpigografia(metoda radiologica de exploarare a cavitatii uterine si trompe), CT

3)sindroame cardinale in ginecologie:durerea: dureri viscerale(uteroanexiale), peritoneale, vasculare, nevralgii, dureri in terioriu cerebrospinal.

-caile nervoase senzitive urmeaza 2 traiecte:

-calea principala: reprezentata de nervii hipogastrici, plex hipogastric sup si lanturile simpatice paravertebrale.

-calea secundara:nervii erigens.caracterele durerii: colicativa, difuza, arsura, usturime;intensitatea dureii: supraacute, acute(inflamatii anexiale, uterine), subacute(compresiune prin fibrom sau chist), croniceritmul durerii: permanenta, periodica, axate pe ciclu menstrual:pre- intra si postmenstruale sau intermenstruale.durata durerii: crampe scurte, durata de ore,iradiere: la distanta, in hipocondru, epigastru, umeri, coapse, cefalee.hemoragia

-cantitatea hemoragiei: mare in fibrom, plagi vasculare si mica in inflamatile anexiale sau uterine, in fibrom

-aspectul: sange rosu, proaspat in fibrom, polipi, avort; negru incoagulabil in sarcina extrauterina; spalacit: in cancer uterin incipient; sange alterat amestecat cu puroi in inflamatii uterine (piometrite)

-manifestari de acompaniament: se va stabilii daca hemoragia este insotita de durere(ca in sarcina extrauterina, avort, deviatii uterine), de febra (ca in hemoragiile care insotesc inflamatile uteroanexiale sau avort), de stare generala alterata, soc hemoragic sau septic(avort, pelviperitonite, peritonite generalizate)

-ritmul hemoragiei: deosebim metrogarii (hemoragii in afara menstrelor), menoragii(in cursul menstrelor).

Metroragiile:

-din avort: sange rosu, chiaguri in cantitate mare, resturi ovulare.

-din sarcina extrauterine: apar dupa o perioada de amenoree, reduse cantitativ, cu sange negricios, dureri anexiale.

-de polipi: spontane, variabil cantitativ, insotite de colici uterine.

-din cancerul de col di corp uterin: mici la inceput cu sange proaspat, cauzate de traumatism, insotit de leucoree

Menoragiile: produse de tumori sau inflamatii: fibrom submucos, polipi uterini, cancer uterin, metroanexite, endometrita. In aceste afectiuni congestia menstruala produce prelungirea menstruatiei, care ia caracterele unei hemoragii.leucoreea: se prezinta sub forma unei secretii vaginale exagerate, de culoare alba cu diferite nuanet, insotita de tulburari functionale.

-incolore: gleroase(endocervicita), hidroree (fibrom, ademon papilifer endocervical)

-culoare tulbure: alba, galbuie, verzuie, bruna, ciocolatie;

-aspect laptos: branzos, spumos(tricomonas)

-asociat cu jena locala, prurit local, durere.tulb neuroendocrine: se evidentiaza clinic prin modificari ale tonusului psihonervos si hipereflectivitate: semne de deficienta estrogenica(valuri de caldura, insomnie, cefalee, oboseala, nervozitate, hipoplazie genitale, oligomenoree, caderea parului) sau semne de hiperestrogenie(menoragii, congestie mamara, mastodinii, hipersecretie genitala, agitatie, insomnie)modificari morfologice.

4)notiuni de endocrinologie ginecologica: fiziologia hipotalamo-hipofizo-ovariana.

-in centrul reglarii functilor gonadice (sexuala, menstruala si reproducere) se afla hipotalamusul, care converteste impulsurile superioare nervoase in semnale neurohormonale, care actioneaza aspura hipofizei, care elibereaza hormoni LH, FSH de stimulare a glandelro endocrine periferice (ovar), ovarele produc hormoni estrogeni, progesteron, androgeni cu actiuni generale si specifice pe organele tinta. Prin hormonii sai steroizi, ovarul trimite semnale receptorilor nervosi sensibili din sistemul limbic si hipotalamus, precum si hipofizei, creand circuite cibernetice de reglare prin retrocontrolul (feed-back)

-principalii steroizi produsi de ovar sunt:

-estrogenii: sinteza lor are loc in foliculii ovarieni si corpii progestativi, si in sincitiul placentar si la nivelul spurarenalei

5)modificari ciclice ale receptorilor genitali ciclu ovarian, ciclul endometrial(fiziologia receptorilor endometriali, menstruatia), ciclu miometrial, cervical, tubar, vaginal, mamar.ciclu ovarian: functia endocrina a ovarelor este dependenta de hormonii gonadotropi hipofizari:FSH, LH si prolactina.

FSH-ul creste in prima jumatate a perioadei proliferative a endometrului, apoi scade, crescand brusc preovulator, scazand apoi din nou.

LH-ul creste regulat in prima parte a ciclului, cu un varf in perioada preovulatorie, apoi scade din nou in partea a doua a ciclului.

Receptivitatea ovarelor la gonadotropi hipofizari se face prin membrane celulara sub actiunea prolactinei ciclul endometrial:

-la femeia adulta endometrul sufera modificari sub actiunea hormonilor ovarieni, realizand ciclul endometrial, iar descumamarea lunara in lipsa fecundatiei si a ovoimplantatiei provoaca o menstruatia, se succede la 28 zile cu durata de 4-5 zile. Din punct de vedere fiziologic menstruatia reprezinta eliminarea stratului superficial al endometrului. Cantitatea hemoragiei menstruale : 50-100 ml . in compozitie se gasesc: sange, apa , mucus cervical, celule endometriale necrozate, celule vaginale, polinucleare si flora bacteriana. Sangele menstrual este incoagulabil. ciclu miometrial, cervical, tubar, vaginal, mamar

-reglarea activitatii contractile a miometrului, este dependenta de hormonii ovarieni, estrogenii crescand proprietatiile contractile, iar progesteronul le scade.

-cantitatea de mucus cervical este redusa pre si postmenstruatie, si maxima innainte de ovulatie

-ciclu tubar : estrogenii cresc cantitatea lichidului tubar si scad activitatea ciliara, progesteronul avand efect invers.

-ciclul vaginal: estrogenii produc proliferarea celulelor vaginale, si cresc aciditatea in perioada ovulatiei, iar progesteronul creste descuamarea celulelor vaginale si pH-ului

-ciclul mamar: estrogenii detremina cresterea canalelor galactofore iar progesteronul a acinilor glandulari;

6)disfunctii menstruale: sdr premenstrual, sdr intermenstrual, dismenoreea.sdr premenstrual: simptomele apar cu 4-5 zile inaintea menstruatiei.

-manifestari mamare: creste in volum, durere, intepaturi, turgescenta, noduli diseminati, vascularzatie accentuata.

-manifestari adbominopelviene: senzatie de balonare, dureri difize, greutate in pelvis;

-manifestari neuropsihice: agitatie , nervozitate.

-retentie hidrosalina, cresterea lipidelor.

TR: adm de progesteron in perioada a 2a a ciclului (ziua 15-24) sdr intermenstrual este o criza dureroasa de intensitate variabila, insotita de o metroragie redusa care apare la jumatatea ciclului menstrual dismenoreea: durere pelviana si lombara aparute inaintea menstruatiei.

-primare: se instaleaza de la primele cicluri menstruale;

-secundara: se instaleaza dupa o perioada de cicluri normale nedureroase. Apar dupa 25-30 de ani, avand cauza genitala: distrofii ovariene, stenoze cervical, sinchii uterine, polipi, fibroame endocavitare, endometrioza, deviatii uterine; cauze extragenitale: infectii.

SPT: durere adb inferioara sau lomboabdominala, apare in formele obstructive in preziua menstruatiei si dispare dupa instalarea acesteia, iar in cele neobstructive durerea apare de la inceput si dureaza pe tot timpul menstruatiei.

TR:antialgice(algocalmin, aspirina), antispastice(scobutil), antiprostaglandinice(indometacin)

7)amenorea: def, clasificare;def: absenta menstruatiei clasificare:

I)amenoree fiziologica: in copliarie(pana la pubertate), in timpul sarcinii, alaptarii, la menopauza.

II)amenoreea patologica: prin anomalii survenite in lantul functional al aparitiei menstruatiei.

Clasificare etiologica:

1)amenoreile gonoforice (de cauza vulvara, vaginala si uterina) cea primara se intalneste in :imperforatia himenului si septurile vaginale transversale, aplazia congenitala a vaginului si uterului, sinechia uterina din TBC endometriala, iar cea secundara din sinechia uterina(postinflamatoarie sau posttraumatica)

2)amenoree aovariana: disgeneziile gonadice (sdr turner), involutiile ovariene , distrofii ovariene placentare sau complete (ovar polichistic)

3)amenoreea cu ambiguitate sexuala: disgenezia gonadica de tip femini si turnerian; hermafrodismul adevarat, pseudohermafrodism

4)amenoreile neuro-hipotalamo-adenohipofizare: hipofizare (prin insuficienta hipofizara primitiva-hipopituitarismul juvenil), hipotalamica (tumori, procese infectioase, malformative, degenerative)

5)amenoreile din bilile endocrine: de origine suprarenale (in hipo-hipercorticism) de origine tirodiana(insuficienta tiroideana)

6)amenoreile de cauze generale: in dz, obezitate, soc psihic, anorexie mentala

8)hemoragiile uterine disfunctionale HUF:

-este o sangerare anormala de la nivelul endometrului, ca o consecinta a dereglarii mecanismului fiziologic al ciclului menstrual.

SPT: sangerarea poate fi: anormala cantitativ(hipo-hipermenoree) ca durata, frecventa(poli sau oligomenoree), ca moment de aparitie, in timpul menstruatiei (menoragie) sau in afara(metroragie)

Forme clinice:

a)hemoragiile functionale la pubertate: hipotalamusul este lipsit de maturitate functionala in directia secretarii ciclice a hormonilor eliberatori de gonadotrofine hipofizare, si rezulta dereglari in functia hormonale a ovarelor., un dezechilibru estroprogestativ, cu predominanta estrogenilor.

b) hemoragiile functionale din timpul vietii genitale active: detreminate de o perturbare a actiunii sinergice estrogen-progesteron, existand hiperestrogenie necompensata de progesteron. Se mai datoreaza absentei sau insuficientei corpului galben;

c) hemoragiile disfunctionale in pre si paramenopauza. Premenopauza este caracterizata prin prezenta ciclurilor anovulatorii, cu insuficienta ovariana luteala, deci hiperestrogenie.

Diag: ex clinic genital nu constata modificari semnificative la niv org genitale, cu exceptia unei usoare congestii pelviene.

Exploarari paraclinice: frotiu citohormonal si citooncologic vaginal, histerometrie, histeroscopia, histerosalpingografia,

TR: -medicamentos: uterotonice (ergomet, oxitocin), hemostatice (venostat, vit K, adrenostazin) antianemice, transfuzii de sange.

-hormonal: cu progesteron fiind administrat continuu, pana la oprirea hemoragiei, apoi in doza mica pana la data presupusa a menstruatiei urmatoare.

-chir: in cazul hemoragiilor importante, chiuretajul uterin hemostatic este cea mai rapida si eficace metoda de oprire a sangerarii

9)fiziologia si patologia pubertatii:fiziologie: in aceasta perioada se dezvolta intregul aparat genital: dezvoltarea labilor mici , labiilor mari si a clitorisului. Ovarele cresc in volum, activitatea foliculara ovariana incepe innainte aparitiei menarhei. De la 9-10 ani estrogenii cresc in urina. Apar caracterele sexuale secundare: pilozitatea pubiana si axilara, glande mamare cresc in volum, distributia grasimii-mai mult pe coapse, pielea se catifeleaza, apare pigmentarea caracteristica perivulvara, perimamelonara, a liniei albe, a buzelor.. Pliozitatea apare perivulvar si pe muntele lui venus, se extinde spre regiunile inghinale avand forma triunghiulara. Aparitia menarhei inchide ciclul pubertatii.

-sub influenta estrogenilor se dezvolta toate segmentele ap genital si glanda mamara, stimuleaza cresterea in lungime si a bazinului.

-androgenii stimuleaza aparitia pilozitatii, dezvoltarea clitorisului si a musculaturii.

-corticoizii dezvolta tesutul adipos.

-stimularea suprarenalelor prin ACTH contribuie la dezvoltarea pilozitatii vulvare, pubiene si axilare. patologia pubertatii: in perioada pubertatii pot survenii o serie de anomalii:

-pubertatea precipitata: consta in aparitia semnelor de pubertate intre 8-10 ani.

-pubertatea precoce: aparitia caracterelor sexule innainte de 8-10 ani.

-pseudopubertatea precoce: dezvoltarea tuturor caracterelor sexuale secundare inainte de 8 ani, gonadele ramanand imature pana la varsta pubertatii.

-pubertatea intarziata: lipsa aparitiei semnelor sexuale secundare in jurul varste de 16 ani.

-absenta pubertatii: lipsa aparitiei semnelor sexuale secundare dupa 16-17 ani.

10)menopauza (climacteriul): def, mecanism de producere, etape, clasificare, tratament, patologia menopauzeidef: disparitia completa si definitiva a menstruatilor mecanism de producere: consta in epuizarea functionala a ovarelor si incapacitatea de a mai raspunde la actiunea hormonilor gonadotropi. Hipotalamusul poate fi implicat in determinismul menopauzei prin diminuarea apoi oprirea functiei de secretie a Gn-RH. etape:

a)premenstruatia: cuprinsa intre 40-50 ani. Hormonal se caract prin dezorganizarea hipotalamo-hipofizo-ovariana cu stricarea echilibrului E/P, prin aparitia ciclurilor disovulatorii, apoi anovulatorii si in consecinta insuficienta progesteronica si hiperestrogenie relativa.

-in aceasta perioada apar tulb menstruale majore(hemoragii disfunctionale), cicluri scurte alternand cu perioade de amenoree, urmate de menstruatii abundente. Mai pot aparea: mastoza fibrochistica, adenoame mamare, insomnii, valuri de caldura, instabilitate neuro psihica.

b)menopauza propriuzisa: oprirea definitiva a menstruatilor. Hormonal se caracterizeaza prin secretie apropae absenta de progesteron, iar cea estrogenica continua dar scazuta.

-manifestari clinice: fenomene neurovegetative,osteoporoza, HTA, anxietate, nervozitate, insomnie, depresie.

-morfologic apar efectele lipsei de estrogeni: rarirea parului pubian, vaginul isi pierde tonusul si troficitatea se ingusteaza, mucoasa devine palida, involutia sanilor.

c)postmenopauza: este perioada hipohormonala globala, functia ovarelor este inexistenta, iar senescenta ap reproducator se manifetst in toate sectoarele(sani, tegumente, vulva, col, uter, ovare) clasificare: menopauza -naturala: simptomatica/asimptomatica

-artificiala: chirurgicala(aparuta in urma unui procedeu chir), post iradiere.TR: are ca obiectiv corectarea sau atenuarea unei anumite hiperproductii de hormoni ovarieni, hipofizari, suprarenalieni si tratamentul substitutiv pt hormonii scazuti.in premenopauza predomina: hiperestrogenia, hipergonadotrofinemia. Se administreaza progestative de sinteza (medroxiprogesteron). Pt combatere hipergonadotrofinemiei prin extrase de epifiza (epifizam) sau combinatii progesteron+androgeni;

-pt tratamentul tulb neurovegetative se administreaza anticatecolminice (agozolul). Se mai pot administra sedative (extraveral, distonocalm) tranchilizante (diazepam)in menopauza si postmenopauza tardiva:

-in prima parte predomina fenomene neurovegetative, apoi carenta de estrogeni in cea mai mica doza eficienta. patologia menopauzei: o serie de aspecte patologice:

a)care tin de patologia aparatului genital: vulvovaginite, metroanexite, polip cervical, chisturi ovariene; afectiuni accentuate de menopauza (fibrom uterin, adenom mamar, prolaps genital), hemoragii disfunctionale, vulvovaginita atrofica, displazii vulvare si cervicale, tumori secretante de ovar.

b)care nu tin de aparatul genital: bufeuri, osteoporoze, tulb urinare, endocrine, obezitate, diabet, HTA

11)boala inflamatorie pelviana generalitati: etiopatogenie, poarta de intrare, cai de propagareetiopatogeneza:

-cavitatea vaginala, cu un pH acid si o biocenoza speciala creaza o bariera de protectie antiinfectioasaa pt cavitatea uterina. Glera uterina creaza o bariera imunologica prin secretia de mucus (care contine subst bactericide ca lizozim, complexe imunologice de tip complement si anticorpi IgA,IgM,IgG)

-cu toate ca prezenta mijloacelor de aparare antiinfectioasa agresiunea microbiana poate invinge si depasii aceste bariere si sa determine diferite afectiuni inflamatorii si infectioase,cauze favorizante:

-factori endogeni: gravidopuerperalitatea, ruperea echilibrului biologic (denutritie) menstruatie (scurgerea menstruala cu un bogat continut tisular, creaza un mdiu propice pe inmultirea germneilor)

-factori exogeni: infectia veneriana care inoculeza direct germenii in caile geitale, exploarari sau interventii instrumentale intempestive intrauterine, dispozitive anticonceptionale, tratamente cu cortizon, cauze determinante: orice germen patogen poate fi agentul cauzal. poarta de intrare si caile de propagare: poarta de intrare este de cele mai multe ori insusi aparatul genital femini, iar caile de propagare pot fi multiple:

-calea directa : prin insamantare masiva de germeni in vagin, uter.

-calea canaliculara ascendenta are punct de plecare cervico-vaginal, iar cea descendenta inflamatii tubare.

-calea limfatica favorizeaza propagarea infectiei din caile genitale, la tesutul celulograsos pelvian .

-calea sanghina.

-infectarea prin contiguitate de la o formatiune inflamatorie vecina, a unui alt organ

12)boala inflam genitala(pelviana):infect genitale joase frecv ridicata in per genitala activa scazand in postmenopauza.aparare(cavitatea vaginala virtuala,cu ph acid si biocenoza speciala,secr de mucus,lizozim,complexe imunologice de tip complement si ac igA,M,G.contact permanent cu germeni saprofiti ai tract genital realiz o vaccinare locala iar descuamarea menstruala elim focare infectioase.favoriz:gravidopuerperalitatea,ruperea echilibr biologic general sau local(denutritie,boli consumptive,metabolice),menstruatia,maltf sau tulb de statica pelviana,deficiente endocrine,infect veneriana ce inoculeaza direct,interventii isntrumentale,dispozit anticonceptionale,avorturi empirice1.vulvovaginite ele coexista avand acelasi tt si etiologie.pot fi bacteriene,micotice,parazitare,vaginita cu micoplasme,clamidiana,emfizematoasa(etiol necunoscuta)2.vulvovaginita gonococica de neiseria gonorheae,contam pe cale sexuala,frecv 10%,incubatie 4-6z.in ac edem vulvar,vagin iritat si congestionat,col edematiat,leucoree abundenta,dureri,polakiurie si disurie si in cr semnele sunt reduse.se poate complica cu conjunctivita,faringita,pelviperit,dermatita,septicemie.TT cu penicilina 4-8 mil im 5-7 z efitard 1.600.000 ui 7z,tetraciclina 1,5g-2 5zile si local irigatii vaginale antiseptice.se face si tt partenerului.3.vulvovaginita nespecifica det de complex aerob-anaerob sau gardnerella vaginalis,secr caract galbena censie,cu bule,aderenta de peretele vaginal,vulva si vagin ce det prurit si arsura vaginala,ph >5 miros de peste la adaugare de KOH 10%,clue cells pe frotiu.tt cu metronidazol 1g/zi4.candidoza vulvovaginala prez levurilor nu e sinon cu boala ele fa parte din biocenoza normala la 25% din femei si e det de candida albicans mai rar tropicalis.prin contact sexual,fav de sarcina,diabet,tt AB.spt ca prurit,usturime,secr albicioasa,branzoasa.pt diagn se fol ex extemporaneu al preparatului,frotiu colorat si examen prin culturi.marea major raman cantonate d evagin necesitand tt local cu nistatin ovule vaginale 300.000-800.000 de 2 ori pe zi,clotrimazol,miconazol unguent si fara contact sex in timpul tt la fel si tt partenerului cu antifungice aplicate local.5.tricomoniaza face parte din bolile cu transm sexuala data de tricomonas mirosa urina de soarece,edem,usturimi,leucoree.tt cu metronidazol 2-2,5 doza unica sau 750 mg timp de 4-7z la fel si al partenerului.6.vaginita clamidiana trachomatis si psittaci 42% din vaginite au aceasta etiologie,spt frustra cu lecoree nespecifica.tt cu doxicilina 100mg de 2 ori pe zi 10 z,eritromicina 2g/zi si la partener7.micoplasme 4 specii mai frecv ureaplasma,urealiticum,m hominis si lipsa peretului le face rezist la AB betalactamice sunt saprofite si devina ctive la tt cu corticoizi,AB,metronidazol,traumatisme se tt cu tetraciclina 2g/zi 7-10z eritromicina 2g 10 z la fel si partener.

13)embriogeneza organelor genitale feminine:

- caile genitle se dezvolta din 2 perechi de canale prezente la ambele sexe, Wolff si Muller

-organogeneza are loc intre a 6a si a 17a saptamana de gestatie si cuprinde 3 faza:

-faza nediferentiata: intre 6-9 sapt in care canalele Muller cu cele Wolff se dezvolta si progreseaza caudal pana in cloaca urogenitala. Canalele Muller progreseaza spre cloaca in 3 etape:

-etapa tubara (in care canalal mulleriene sunt in afara celor wolfiene si paralele cu acestea. Din ele se formeaza trompele )

-etapa uterina (are loc incrucisarea canalelro muller si wolff. Din ele se vor forma coarnele uterului si uterul)

-etapa cervicovaginala, din ele se va forma colul si partea superioara a vaginului. Cele 4 canale se unesc innainte de a intra in cloaca formand cordonul genital.

-faza de diferentiere: intre 10-13 sapt, consta inalipirea canalelor mulleriene in cordonul genital

-faza de definitivare: intre 14-17 sapt. in care are loc resorbtia peretelui despartitor dintre cele 2 canale muller alipite rezultand cavitatea uterina, canal cervical si vagin.

-ovarele se formeaza din 1/3 mijlocie a crestei genitale.

14)malformatii congenitale uterine: def, clasificare, etiologie, simptomatologie, diagnostic, tratament:def: se formeaza prin anomalii ale fazei uterine a organogenezie aparatului genital feminin, sub actiunea unor factori teratogeni sau genetici.clasificare:malformatii cervicoistmice: anomalii de sine statatoare ale colului si istmului, hipertrofia congenitala a colului uterin, atrezia si aplazia colului uterin.malformatii uterine clasificate in 5 clase:

a)aplazii:-aplazia uterina bilaterala completa sau incompleta (sdr Rokitanski Kuster-Hauzer)

- aplazia uterina unilaterala completa (uter unicorn) sau incompleta (uter pseudounicorn)

b)familia hemimatricelor: -uter bicorn uni- sau bicervical

c)familia uterelor septate: uter septat total; subtotal; corporeal; cervical

d)familia uterelor comnuicante: -uter septat total comunicant

-uter bicorn bicervical comunicant.

e)hipoplazii uterine.etiologia: necunoscuta, se incrimineaza factori teratogeni: tulb metabolice, ag bacterieni, virali, toxici, radiatii care actioneaza in faza de organogeneza a organelor genitale interne in sapt 6-17 de SGSPT: amenoree primare, criptomenoreea, dismenoreea, sterilitatea, avortul, nasterea prematura, distociile de prezentatie.TR: este de cele mai multe ori chir. Diferite procedee de histeroplastie formand un uter ci o cavitate unica, extirparea unui corn uterin rudementar(daca prezinta retentie menstruale) plastie de vagin (in sdr Rokitanski Kuster-Hauzer)

-in hipoplaziile uterine tratamentul consta in administrarea de estrogeni pt a favoriza dezvoltarea uterina

15) malformatii congenitale uterine: uter unicorn, pseudounicorn, uter bicorn, uter septat, uter comunicant, hipoplazia uterina, sdr Rokitanski Kuster-Hauzer. uter unicorn:- face parte din aplaziile asimetrice si apre prin oprirea in dezvoltare a unuia din canalele Muller; este descoperit in cursul investigatiilor pt sterilitate sau infertilitate (histerosalpiografia arata imagine fusiforma, deplasata lateral; ecografia evidentiaza un hemiuter cu o anexa normala, anexa opusa poate fi completa sau incompleta. pseudounicorn (aplazai unilaterala incomplete) prezinta un corn uterin normal dezv iar celalalt incomplet, care nu comunica cu trompa, vaginul sau celalalt corp uterin

-se formeza prin dezv incompleta a unui canal Muller; uter bicorn -anomalie simetrica, din familia hemimatricelor si apare datorita lipsei de umplera cu tesut miometrial a spatiului dintre cele 2 coarne uterine dupa alipirea canalelor muller.

-HGS arata 2 utere, in cel bicorn bicervical si un singur col cu 2 coarne, in cel bicorn unicervicaluterul septat sau cloazonat se formeaza prin lipsa de resorbtie sau resorbtia incompleta a septului median ramas dupa alipirea celor 2 canale mulleriene.

- uter septat total (de la orificiul cervical ext pana la fundul uterului); HGS: 2 hemicanale cervicale si istmice care se continua fiecare cu cate o cavitate uterina.

-subtotal ( sept pana la zona istmica); HGS: apare un singur canal cervical si 2 canale istmice continuate fiecare cu coarne uterine.

-corporeal (sepr din zona fundica pana deasupra istmului);

-cervical (sept numai din zona colului)uterul comunicant: oprirea resorbtiei septului median. Se obtin 2 cavitati uterine care comunica printr-un orificiu de dimensiuni variabile.hipoplazia uterinab : uterul insuficient dezvoltat constatat la femeia adulta, aparuta ca urmare a unor factori teratogeni sau genetici dar si ca o lipsa de dezvoltare a uterului la pubertate prin lipsa stimulilor estrogenici sau a receptivitatii uterine scazute la stimuli estrogenici.

-tipul A cavitatea uterina in forma triunghiulara.

-tipul B cavitatea uterina are fundul arcuit.

-tipul C cavitatea uterina apare alungita, cu coarne uterine putin dezvoltate.

-tipul T cavitatea uterina in forma T

-tipul Y cavitatea uterina in forma Y

SPT: amenoree primara, menarha tardiva, oligo si hipomenoree, setrilitare si infertilitate, dismenoree. sdr Rokitanski Kuster-Hauzer cuprinde atat uterul cat si vaginul. Consta in aplazie vaginala totala (lipsa vaginului) si coarne uterine rudimentare.

-survine prin incompleta dezvoltare si fuzionare a canalelor mulleriene. Vulva este de aspect normal, vaginul absent sau prezent sub forma unei mici infundari in forma de degetar, uter lipseste, echipamente anexiale normale.

-SPT amenoree primara si dispareunia (imposibilitatea raport sexual)

16)patologia diferentierii sexuale: sdr Turner, sdr Klinefelter, hermafrodimul adevarat, pseudohermafrodismul;sdr Turner: este datorat anomaliei de tip 44A+XO, adica la fete lipseste un X. Sexul cromatinian este masculin, organele genitale externe sunt de tip feminin dar cu aspect hipotrofic. Apare absenta semnalelor sexuale secundare si amenoreea primara. Consecinta lipsei cromozom x este agenezia ovariana.

Tablou endocrin caract prin hipersecretie gonadotropa(FSH) si carenta estrogenica(lipsesc ovarele)

TR:administrarea hormonala exogena care duce la crestere taliei, realizarea morfotipului feminic, dezv vulvei, vagin, uter. Adm de estrogeni cu progestative. sdr Klinefelter :44A+XXY, adica baietii au un cromozom X in plus. Organele genitale externe sunt de tip masculin, hipodezvoltate, testiculi mici, bolnavii prezinta ginecomastie. Endocrin sunt caracterizati prin hipergonadotrofinemie si nivel scazut de androgeni. Azospermia este intotdeauna prezenta.

TR: cu testosteron. hermafrodimul adevarat: prezenta la acelasi individ a tes ovarian si testicular, cariotipul uman fiind un mozaic(XY/XX)

-tesutul gonadic femini si masculin poate fi combinat intr-un ovotestis uni sau bilateral, sau a unui ovar de o parte si un testicol de partea opusa.

-morfotipul variaza de la aspect femini pana la aspect masuclin. Org genitale ext prezinta clitoris peniform si vagindeseori camuflat de coalescenta labiilor, uneori sub forma de scrot.pseudohermafrodismul feminin ginandroid.

-in aceste situatii gonadele sunt feminine, sexul este feminin 44+XX si cromatina sexuala feminina, organele genitale externe sunt de aspect masculin: clitoris peniform, labile lipite sub forma de scrot. Pubertatea se caracterizeaza prin dezvoltarea fenotip masculin, accentuarea pilozitatii, cresterea clitorisului care devine erectil. Poate apare in urmatoarele circumstante:

-administrarea de hormoni virilizati la gravida in primele 6-7 sapt ale sarcinii.

-tumori virilizante ovariene ale mamei (arenoblastorm)

-hiperplazie congenitala suprarenala la fat (sdr adrenogenital consta in abesenta hormonilor glucocorticoizi, care duc la cresterea exagerata de ACTH care determina o hiperplazie suprarenala cu hipersecretie de androgeni care produc virilozarea fetala)

-evitarea administrarii tratamentelor hormonale in timpul sarcinii.pseudohermafrodismul masculin gonandroid.

-se refera la un individ care are gonadele si sexul masculin in timp ce organele genitale sunt feminine. Se descriu 2 varietati:

1)nehotarat ambigen, caract prin existenta unui penis nedezvoltat cu hipospadias, scrotul despicat si testiculele mici ectopice sdr Rinfenstein.

2)caracteristic: cu vagin scurt, vulva cu aspect normal fara uter si ovare, caractere secundare sexuale normale, cu amenoree primara si prezenta de-a lungul canalului inghinal a unor testicule sdr de testicul feminizat.

-incrimineza: deficit sau absenta hormonului antimullerian si sau a proteinei transportatoare de testosteron, sau a lipsei receptorilor androgenici.

TR: completarea dezvoltarii in sens feminin si poi pastrarea fenotipului prin administrare de estroprogestative (de la 14 ani la 50 ani) si extirparea testiculilor inghinali care se malignizeaza.

17)patologia inflamatorie a colului uterin: cervicita cronica, displaziile cervicale.cervicita cronica:

SPT: leucoree abundenta constanta, filanta. Suprainfectia cu candida sau tricomonas modicfica: leucoree purulenta, iritanta, produce mancarimi si usturimi. Col marin in volum, cu leziune pe suprafata sa externa.

-forme clinice: exocervicita (cuprinde eroziuni cervicale, ulceratii, ectopie si ectropion)

endocervicita: asociata sau nu cu endocervicita.

-diagnostic: se stabileste dor cu colposcop. Mai sunt necesare: ex citobacteriologic, citooncologic, biopsie de col.

-prin prisma aspect colposcopic:

1)col curat fara leziune, este colorat, omogen roz, cu glera clara.

2)col inflamat: eroziuni, ulceratii, remanieri, ectropiom, ectopie. Volul inflamat mai poate lua aspect de cervicita foliculara difuza(tricomonas) cervicite hiperemice si hemoragice (micoplasma sichlamidii)

3)col cu atipii epiteliale: leucoplazie, baza de leucoplazie, mozaic, zone de iod negru.

TR: diatermocoagularea DTC. Bipolara monoactiva folosind un generator de curenti alternativi de frecventa inalta, al caror efect caloric duce la coagularea tesuturilor. displaziile colului uterin.

Displazie= modificari patologice benigne de arhitectura si de forma a celulelor epiteliu cervical.clasificare histologica: a)displazii simple/regulate: hiperplazie celulelor bazale, leucoplazia, discarioza.

b)displazii neregulate/agravateclasicicare anatomo-clinica -diplazii usoare :modificarile celulare intereseaza 1/3 din grosimea epiteliului.

-displazii moderate: 2/3 din grosimea epiteliului.

-displazii agravate: cuprind intreaga grosime a epiteliului

SPT: evolueaza in general asimptomatic sau cu tulburari minore: leucoree mucoasa, sangerare de contact, dureri periodice. Colul este hipertrofic, cu rupturi cicatriciale, eroziuni, ulceratii, leucoplazii.

Diagnostic: :examen clinic(tuseu vaginal,si examen cu valve) test Lugol, colposcopie, frotiu citooncologic vaginal, si biopsie de col.

TR: profilaxia consta in sutura corecta a leziunilor cervicale post partum, tratarea infectiilor genitalee.

-displaziile simple: DTC, iar displaziile vechi prin conizatia colului uterin.

17)patologia inflamatorie a colului uterin: cervicita cronica, displaziile cervicale.cervicita cronica:

SPT: leucoree abundenta constanta, filanta. Suprainfectia cu candida sau tricomonas modicfica: leucoree purulenta, iritanta, produce mancarimi si usturimi. Col marin in volum, cu leziune pe suprafata sa externa.

-forme clinice: exocervicita (cuprinde eroziuni cervicale, ulceratii, ectopie si ectropion)

endocervicita: asociata sau nu cu endocervicita.

-diagnostic: se stabileste dor cu colposcop. Mai sunt necesare: ex citobacteriologic, citooncologic, biopsie de col.

-prin prisma aspect colposcopic:

1)col curat fara leziune, este colorat, omogen roz, cu glera clara.

2)col inflamat: eroziuni, ulceratii, remanieri, ectropiom, ectopie. Volul inflamat mai poate lua aspect de cervicita foliculara difuza(tricomonas) cervicite hiperemice si hemoragice (micoplasma sichlamidii)

3)col cu atipii epiteliale: leucoplazie, baza de leucoplazie, mozaic, zone de iod negru.

TR: diatermocoagularea DTC. Bipolara monoactiva folosind un generator de curenti alternativi de frecventa inalta, al caror efect caloric duce la coagularea tesuturilor. displaziile colului uterin.

Displazie= modificari patologice benigne de arhitectura si de forma a celulelor epiteliu cervical.clasificare histologica: a)displazii simple/regulate: hiperplazie celulelor bazale, leucoplazia, discarioza.

b)displazii neregulate/agravateclasicicare anatomo-clinica -diplazii usoare :modificarile celulare intereseaza 1/3 din grosimea epiteliului.

-displazii moderate: 2/3 din grosimea epiteliului.

-displazii agravate: cuprind intreaga grosime a epiteliului

SPT: evolueaza in general asimptomatic sau cu tulburari minore: leucoree mucoasa, sangerare de contact, dureri periodice. Colul este hipertrofic, cu rupturi cicatriciale, eroziuni, ulceratii, leucoplazii.

Diagnostic: :examen clinic(tuseu vaginal,si examen cu valve) test Lugol, colposcopie, frotiu citooncologic vaginal, si biopsie de col.

TR: profilaxia consta in sutura corecta a leziunilor cervicale post partum, tratarea infectiilor genitalee.

-displaziile simple: DTC, iar displaziile vechi prin conizatia colului uterin.

18)patologia inflamatorie uterina:endometrite, miometrite.endometrite ACUTE:

-clasificare anatomo-clinica: catarala, pseudomembranoasa, purulnenta, puerperala.

SPT: stare generala alterata, febra 38-40, frisoane, stare septica, dureri in etajul abdominal inferior, la mobilizare sau la palpare. Triada :febra, scurgeri purulente, dureri uterine.

La ex obiectiv: abd sensibil la palpare in etajul inferior, scurgeri uterine purulente caramizii, fetide, uter marit in volum, moale, dureros, mobil.

Complicatii: miometrite, abcese uterine, celulite pelviene, anexite, tromboflebite, septicemii, peritonita generalizata.

Diagnostic: pe spt amintite, ex de pl(VSH crescut, leucocitoza crescuta), pe baza examen bacteriologic al scurgerilor uterine.

TR: penicilina (ampicilina sau oxacilina) + metronidazol. Se mai pot adm: cefalosporine: zinacef, fortum.

-reapus la pat, regim igienodietetic, punga cu gheata pe abdomen, antipiretice, anti inflamatoare, imunoterapie nespecifica(polidin), irigatii vaginale antiseptice.endometrite CRONICE:

-clasificare anatomo-clinica: hipertrofica, atrofica, senila, granulomatoasa, limfocitara, purulenta.

-factori: cronicizarea unei endometrite acute, prezenta in cavitatea uterina de tumori, resturi ovulare sau placentare, polipi, corpi straini (sterilet), sau sunt consecinta propagarii infectiei de la focarele de vecinatate (anexite, cervicite)

SPT: scurgeri purulente, metroragii, marire discreta a uterului, si usoara sensibilitate la palpare.

Diagnostic: se suspicioneaza clinic in prezenta factorilor si spt amintie si prin biopsie: infiltratii limfoplasmocitere ale corionului citogen.

TR: chiuretaj uterinmiometrite (infectii ale muschiului uterin)miometrite ACUTE:miometrita: este secundara unei endometrite, fiind o extensie a infectiei de la endometru la miometru. SPT este aceiasi ca si endometrita doar mai grava predominand starea spetica: febra, frisoane, st gen alterata, cu lohii maronii purulente, uter subinvoluat dureros.abcesul uterin: colectie purulenta inchistata in muschiul uterin. Se banuieste atunci cand se palpeazaformatiuni boselate care deformeaza suprafata uterului, cand spt unei metrite se agraveaza si tratamentul nu da rezultate, sau in cazul deschiderii in cavitatea peritoneala.infarctul uterin: apare dupa manevre abortive si se carcat prin apartia brutala a: durerii puternica abdomino-pelvina, urmata de starea de soc, cu temp normala sau subfebrilitati;gangrena uterina: semnele generale sunt dominate de starea septica instalata de obicei dupa o manevra abortiva dupa o nastere sau o interventie obstreticala. Sunt prezente semnele socului: icter, coagulopatie de consum, insuficienta hepatorenala acuta, plaman de soc, metastaze septice. Local plagile vulvovaginale sau operatorii sunt devitalizate, dureroase, edematiate su secretie maronie fetida, din cavitatea uterina se scurg secretii brun negricioase fetide.

TR extirparea focarului septic histerectomie totala si drenaj abdominal si corectarea dezechilibrelor: ATB, echilibrare hidroelectrolitica, hematologica.

18)patologia inflamatorie uterina:endometrite, miometrite.endometrite ACUTE:

-clasificare anatomo-clinica: catarala, pseudomembranoasa, purulnenta, puerperala.

SPT: stare generala alterata, febra 38-40, frisoane, stare septica, dureri in etajul abdominal inferior, la mobilizare sau la palpare. Triada :febra, scurgeri purulente, dureri uterine.

La ex obiectiv: abd sensibil la palpare in etajul inferior, scurgeri uterine purulente caramizii, fetide, uter marit in volum, moale, dureros, mobil.

Complicatii: miometrite, abcese uterine, celulite pelviene, anexite, tromboflebite, septicemii, peritonita generalizata.

Diagnostic: pe spt amintite, ex de pl(VSH crescut, leucocitoza crescuta), pe baza examen bacteriologic al scurgerilor uterine.

TR: penicilina (ampicilina sau oxacilina) + metronidazol. Se mai pot adm: cefalosporine: zinacef, fortum.

-reapus la pat, regim igienodietetic, punga cu gheata pe abdomen, antipiretice, anti inflamatoare, imunoterapie nespecifica(polidin), irigatii vaginale antiseptice.endometrite CRONICE:

-clasificare anatomo-clinica: hipertrofica, atrofica, senila, granulomatoasa, limfocitara, purulenta.

-factori: cronicizarea unei endometrite acute, prezenta in cavitatea uterina de tumori, resturi ovulare sau placentare, polipi, corpi straini (sterilet), sau sunt consecinta propagarii infectiei de la focarele de vecinatate (anexite, cervicite)

SPT: scurgeri purulente, metroragii, marire discreta a uterului, si usoara sensibilitate la palpare.

Diagnostic: se suspicioneaza clinic in prezenta factorilor si spt amintie si prin biopsie: infiltratii limfoplasmocitere ale corionului citogen.

TR: chiuretaj uterinmiometrite (infectii ale muschiului uterin)miometrite ACUTE:miometrita: este secundara unei endometrite, fiind o extensie a infectiei de la endometru la miometru. SPT este aceiasi ca si endometrita doar mai grava predominand starea spetica: febra, frisoane, st gen alterata, cu lohii maronii purulente, uter subinvoluat dureros.abcesul uterin: colectie purulenta inchistata in muschiul uterin. Se banuieste atunci cand se palpeazaformatiuni boselate care deformeaza suprafata uterului, cand spt unei metrite se agraveaza si tratamentul nu da rezultate, sau in cazul deschiderii in cavitatea peritoneala.infarctul uterin: apare dupa manevre abortive si se carcat prin apartia brutala a: durerii puternica abdomino-pelvina, urmata de starea de soc, cu temp normala sau subfebrilitati;gangrena uterina: semnele generale sunt dominate de starea septica instalata de obicei dupa o manevra abortiva dupa o nastere sau o interventie obstreticala. Sunt prezente semnele socului: icter, coagulopatie de consum, insuficienta hepatorenala acuta, plaman de soc, metastaze septice. Local plagile vulvovaginale sau operatorii sunt devitalizate, dureroase, edematiate su secretie maronie fetida, din cavitatea uterina se scurg secretii brun negricioase fetide.

TR extirparea focarului septic histerectomie totala si drenaj abdominal si corectarea dezechilibrelor: ATB, echilibrare hidroelectrolitica, hematologica.

19)patologia inflamatorie anexiala: anexitele acute si cronice: anexitele acuteetiopatogenie: gonococ, streptococ, stafilococ, cocobacil, proteus, enterococ, clamidiile, micoplasme.

-cai de propagare: ascendenta, canaliculara, limfatica, hematogena.

-forme anatomo-clinice:anexita catarala: este o forma initiala a oricarei inflamatii anexiale, trompa tumefiata, turgescenta, cu franjurile edematiate, prin ostium tubar se scurge un lichid seromucos. Mucoasa este ingroasata. Microscopic epiteliul este descuamat, stratul muscular edematiat, hiperemiate cu infiltrat polimorfonuclear. Ovar marit de volum, edematos, moale, iar microscopic se constata hiperemie, edem, infiltrat leucocitar.

-anexita purulenta: trompa are volumul marit, congestionata, cu aderente la organele vecine, lumenul contine puroi. Franjurile se aglutineaza, ostiumul abd se obstrueaza se acumuleaa in interior puroi putand determina un piosalpinx. Mucoasa este ingrosata, hiperemiata cu subfuziuni hemoragice. Microscopic pe suprafata mucoasei se gaseste un exudat purulent si infiltrat leucocitar, ovar marit, edematiat, transformat intr-un abces pioovar.

SPT: se instaleaza brutal, durere localizata in abd inferior in fosele iliace, este intensa, exacerbat de miscari, cntinua sau intermitenta, accentuata la efort, palpare. Uneori apare si semne de iritatie peritoneala (greturi, varsaturi, diaree) semne urinare (polachiurie, disurie)

-febra mare, frisoane si stare generala alterata, metroragie, leucoree.

Diag: durere pelviana acuta, febra, impastare sau formatiune anexiala sensibila, metroragie, para clinic leucocitoza si VSH crescut.

Diag diferential: apendicita acuta, sigmoidita supurata, infectii urinar, colica renala,ocluzie intestinala, sarcina tubara, torsiune de ovar.

TR:-adm de ATB si a antiinflamatorii.

-repaus la pat obligatoriu, punga cu gheta pe abdomen.

-ATB din gupul -betalactaminelor(penicilina, meticilina, oxacilina, aplicilina, precum si cefalosporine: zinacef, fortum, cefalexima)

-aminozidelor (kanamicina, tiamfenicolul)

-tetracicline (tetraciclina, oxitetraciclina)

-macrolide: eritromicina, spiromicina, lincomicina.

-metronidazol este activ pe germeni anaerobi.

-anitinflamatoare nesteroidiene: fenibutazona, diclofenac, indometacin, sau steroidiene. Corticoterapie: prednison.

-este utila administrarea antipireticelor, antialgicelor, a imunoterapiei nespecifice(polidin)anexitele cronice:

A)salpingitele cronice:

a)forme microlezionale: -salpingita parenchimatoasa hipertrofica

-salpingita nodulara sau moniliforma

-salpingita scleroatrofica

-salpingita granulomatoasa.

b)forme macrolezionale: -anexita chistica; -hidrosalpinxul. -piosalpinxul.-hematosalpinxul

B)ovaritele cronice: ovarita parenchimatoasa hipertrofica, scleroasa, sclerochistica.

SPT: este polimorfa, durerea cu sediu pelvin, in fosele iliace cu iradiere inspre coapse, spontana sau provocata de eforturi, frig, umezeala.

-pot aparea descarcari vaginale mucoase, mucopurulente sau apoase, tulburari menstruale menometroragii

-alte tulb : disurie, polakiurie, dismenoree, sterilitate,

-tuseu vaginal: sensibilitate la palpare, masa tumorala, anexiala cu dimensiuni variate, scurtarea fundurilor de sac vaginale, impastare perianexiala.

Diag se pune pe antecedente (nasteri, avorturi, trecut inflamator anexial), pe spt amintite, pe baza modificarilor anexiale constatate prin tuseu vaginal si pe exploarari paraclinic( leucocitoza, VSH crescute)

Diag diferential: distrofii ovariene neinflamatorii, tumori ovariene, fibrom uterin subseros sau intraligamentar, sarcina extrauterina tubara, hematocel pelvian, endometrioza; afectiuni negenitale: rinichi ectopic pelvian, tumori rectosigmoidiene, apendicita cronica.

TR: repaus fizic, evitarea oboselii, a eforturilor fizice mari, a ortostatismului prelungit, evitarea frigului si a umezelii.

-tratament antiinflamator(corticoterapie, fenilbutazona, diclofenac, indometacin)

-hormonterapia este indicata in cazurile cu tulburari ale ciclului menstrual. Se adm preparate de progesteron, in a doua parte a ciclului in cazul sangerariilor prelungite.

-mijloace balneofizeoterapeutice.

-kinetoterapia cuprinde gimnastica abd-pelviana si masajul ginecologic.

-tratam chir este indicat in formele hemoragice, consta in extirparea organului bolnav: salpingectomie, anexectomie, cu sau fara histerectomie

19)patologia inflamatorie anexiala: anexitele acute si cronice: anexitele acuteetiopatogenie: gonococ, streptococ, stafilococ, cocobacil, proteus, enterococ, clamidiile, micoplasme.

-cai de propagare: ascendenta, canaliculara, limfatica, hematogena.

-forme anatomo-clinice:anexita catarala: este o forma initiala a oricarei inflamatii anexiale, trompa tumefiata, turgescenta, cu franjurile edematiate, prin ostium tubar se scurge un lichid seromucos. Mucoasa este ingroasata. Microscopic epiteliul este descuamat, stratul muscular edematiat, hiperemiate cu infiltrat polimorfonuclear. Ovar marit de volum, edematos, moale, iar microscopic se constata hiperemie, edem, infiltrat leucocitar.

-anexita purulenta: trompa are volumul marit, congestionata, cu aderente la organele vecine, lumenul contine puroi. Franjurile se aglutineaza, ostiumul abd se obstrueaza se acumuleaa in interior puroi putand determina un piosalpinx. Mucoasa este ingrosata, hiperemiata cu subfuziuni hemoragice. Microscopic pe suprafata mucoasei se gaseste un exudat purulent si infiltrat leucocitar, ovar marit, edematiat, transformat intr-un abces pioovar.

SPT: se instaleaza brutal, durere localizata in abd inferior in fosele iliace, este intensa, exacerbat de miscari, cntinua sau intermitenta, accentuata la efort, palpare. Uneori apare si semne de iritatie peritoneala (greturi, varsaturi, diaree) semne urinare (polachiurie, disurie)

-febra mare, frisoane si stare generala alterata, metroragie, leucoree.

Diag: durere pelviana acuta, febra, impastare sau formatiune anexiala sensibila, metroragie, para clinic leucocitoza si VSH crescut.

Diag diferential: apendicita acuta, sigmoidita supurata, infectii urinar, colica renala,ocluzie intestinala, sarcina tubara, torsiune de ovar.

TR:-adm de ATB si a antiinflamatorii.

-repaus la pat obligatoriu, punga cu gheta pe abdomen.

-ATB din gupul -betalactaminelor(penicilina, meticilina, oxacilina, aplicilina, precum si cefalosporine: zinacef, fortum, cefalexima)

-aminozidelor (kanamicina, tiamfenicolul)

-tetracicline (tetraciclina, oxitetraciclina)

-macrolide: eritromicina, spiromicina, lincomicina.

-metronidazol este activ pe germeni anaerobi.

-anitinflamatoare nesteroidiene: fenibutazona, diclofenac, indometacin, sau steroidiene. Corticoterapie: prednison.

-este utila administrarea antipireticelor, antialgicelor, a imunoterapiei nespecifice(polidin)anexitele cronice:

A)salpingitele cronice:

a)forme microlezionale: -salpingita parenchimatoasa hipertrofica

-salpingita nodulara sau moniliforma

-salpingita scleroatrofica

-salpingita granulomatoasa.

b)forme macrolezionale: -anexita chistica; -hidrosalpinxul. -piosalpinxul.-hematosalpinxul

B)ovaritele cronice: ovarita parenchimatoasa hipertrofica, scleroasa, sclerochistica.

SPT: este polimorfa, durerea cu sediu pelvin, in fosele iliace cu iradiere inspre coapse, spontana sau provocata de eforturi, frig, umezeala.

-pot aparea descarcari vaginale mucoase, mucopurulente sau apoase, tulburari menstruale menometroragii

-alte tulb : disurie, polakiurie, dismenoree, sterilitate,

-tuseu vaginal: sensibilitate la palpare, masa tumorala, anexiala cu dimensiuni variate, scurtarea fundurilor de sac vaginale, impastare perianexiala.

Diag se pune pe antecedente (nasteri, avorturi, trecut inflamator anexial), pe spt amintite, pe baza modificarilor anexiale constatate prin tuseu vaginal si pe exploarari paraclinic( leucocitoza, VSH crescute)

Diag diferential: distrofii ovariene neinflamatorii, tumori ovariene, fibrom uterin subseros sau intraligamentar, sarcina extrauterina tubara, hematocel pelvian, endometrioza; afectiuni negenitale: rinichi ectopic pelvian, tumori rectosigmoidiene, apendicita cronica.

TR: repaus fizic, evitarea oboselii, a eforturilor fizice mari, a ortostatismului prelungit, evitarea frigului si a umezelii.

-tratament antiinflamator(corticoterapie, fenilbutazona, diclofenac, indometacin)

-hormonterapia este indicata in cazurile cu tulburari ale ciclului menstrual. Se adm preparate de progesteron, in a doua parte a ciclului in cazul sangerariilor prelungite.

-mijloace balneofizeoterapeutice.

-kinetoterapia cuprinde gimnastica abd-pelviana si masajul ginecologic.

-tratam chir este indicat in formele hemoragice, consta in extirparea organului bolnav: salpingectomie, anexectomie, cu sau fara histerectomie

20)inflamatile peritoneului pelvian:pelviperitonitele:

-inflamatiile peritoneului pelvian succed de obicei infectiei uterine sau anexiale, dar pot as survina si prin inoculari directe(instrumente, histerosalpingografii, hidrotubatii)clasificare anatomo-clinica:

A)pelviperitonite acute:

-seroasa (prezinta seroasa peritoneala congestionata, cu exudat seros localizat in jurul organelor infectate(periuterin-periaxial) apoi acumulanduse in Duoglas.

-purulenta: deriva din precendenta, exudatul transformandu-se in puroi, infectia fiind limitata spre marea cavitate peritoneala de aderente fibrinoase care conglomereaza ansele intestinale si epiplonul la peretele abdomino-pelvian, sub care se dezvolta o colectie purulenta.

-abcesul douglasului este acumularea unei colectii purulente in zona cea mai decliva a cavitatii peritoneale. Survine dupa o pelviperitonita purulenta, sau supuratii anexiale fistulizate in cavitatea peritoneala, sau apendicita perforata.

B)pelviperitonite cronice: poate fi consecinta unei pelviperitonite acute sau poate fi generata de procese inflamatorii cronice persistente, care determina reactii exudative peritoneale.clasificare anatomo-clinica:

-plasitca: masa fibroasa cu aglutinare viscerala si epiplooica, cu aderente si false membrane care pot ingloba microcolectii seroase.

-fibroza peritoneala cronica: peritoneul pelvian este congestionat, cu vascozitati, cu scleroza difuza si infiltrat inflamator limfoid.

-microchisturi peritoneale:chisturi uniloculare, translucid, sau opace, unice sau multiple localizate pe mezosalpinge.

-pelviperitonita miliara: se intalneste in endometrioze, in cazul granulatiilor hipofazice, a talcoamelor.

SPT: -pelviperitonita acuta este de obicei secundara proceselor inflamatorii metroanexiale si uneori propagata de la org vecine(apendice, rect, sigma)

-durere abd se accentueaza, este vie si localizata in etajul abd inferior, febra ridicata, de tip septic, tahicardie, stare generala alterata, semne de iritatie peritoneala( grata, varsaturi, diaree, tenesme rectale), disurie, polakiurie.

-la ex fizic abd se constata durere la palparea abd inferior, cu aparare musculara voluntara/involuntara.

-tactul vaginal este dureros, fundurile de sac sunt impastate, dureroase, douglasul bombeaza si este foarte sensibil

-in pelviperitonitele cronice, care este o peritonita plastica, cu aderente intre organele pelviene, pe care le inglobeaza intr-o masa tumorala cu consistenta inegala, dureroasa, fixa, in care se delimiteaza greu org genitale interne, TC este dominat de durere abd, joasa, predominand simptomatologia infectiilor cronice uteroanexiale care a generat-o

Evolutie:sau tratament corespunzator evolueaza spre vindecare;

-sub tratament incorect sau fara tratament evolueaza spre complicatii: peritonita generalizata, septicemii,septicopiemii, abcedari in org vecine, sau spre cronicizare cu impastare pelviana, pseudotumorala.

Diag: pelviperitonitei acute este in special clinic. Spt sunt localizate in etajul abd inferior stare generala moderat alterata, lipsa stazei gastrice si a imaginilor radiologice hidriaerice.

Diag dif: cu salpingoovarita ac, piosalpinx, tumori pelvine infectate, flebite, apendicita acuta, torsiune de tumora sau org genital, hematocel.

TR: pelviperitonita acuta catarala poate sa raspunda la tratamentul antiinflamator, imunoterapiei nespcifice si ATB.

-tratamentul formelor supurate care nu rasp la tramentul medicamentos este chir: laparotomie, drenajul colectiilor purulente,extirparea focare septice anexiale

-pre si postoperator , ATB masiva si corectarea tuturor dezechilibrelor

21)patologia tumorala a aparatului genital feminin: cancer vulvar;

Def:cancerul vulvar cuprinde toate leziunile ulcerative si sau tumorale, cu localizare vulvara si evolutie maligna.

Frecventa: 1-2% din tumorile maligne genitale.

Etiopatogeneza: frecventa maxima este dupa menopauza, perioada in care mucoasa vulvara sufera modificari accentuate involutive detreminate de carenta hormonala. Ca factori predispozanti: diferite dermatoze pruriginoase (factori iritativi locali) cicatrici obstreticale, ulceratii cronice, vegetatii veneriene.

Anatomie patologica: cancerul vulvar poate aparea ca:ulceratie, eritroplazie, tumoare solida sau papilom. Forma histologica: majoritatea cancerol vulvare sunt: epitelioame (spinocelular si bazocelular), adenocarcinoame (cu origine glandulara)

Epiteliomul spinocelular: cel mai frecvent 85% din cazuri; iar in patogeneza lui este incriminata posibilitatea unei etiologii virale (herpes simplex de tip II). Stadiul preinvaziv este asociat cu o leziune displazica vulvara (boala paget, boala bowen)

-evolutie: se extinde treptat urmand caile limfatice, initial cele superficiale(ggl inghinali) apoi cele profunde (ggl pelvieni)

-in evolutia sa se pot descrie 2 stadii: carcinom intraepitelial (imbarca 4 forme histologice: epidermoid intraepitelial, boala Paget, boala Brown, eritroplazia Querat) si carcinom invaziv;

SPT: este saraca, apare prurit, sangerare, scurgeri fetide, durere doar in formele infectate si cancere avansate.

-obiectiv: prezenta ulceratiei, leucoree abundenta sau secretie purulenta, sau scurgeri sanghinolente.

-diag de certitudine prin biopsie.

-diag dif: goma luetica, TBC vulvar, ulcer cronic, sancrul moale.stadializare dupa Figo

T - Tumora primara. Tis - carcinom neinziv (carcinom in situ).

T1 - tumora limitata la vulva cu diametrul de sub 2 cm.

T2 - tumora limitata la vulva mai mare de 2 cm.

T3 - tumora de orice dimensiune invadata in uretrea, vagin sau anusului.

T4 - tumora de orice dimensiune estinsa la uretra superioara, vezica urinara, rect, sau fixate de peretele pelvian sau cu metastaze la distanta.

N - ganglioni limfatici regionali. No - fara adenopatie palpabila.

N1 invazie ganglionara unilaterala cu ganglionii mobili.

N2 - invazie ganglionara bilaterala cu ganglionii mobili. . N3 adenopatie palpabila cu ganglioni fixati.

M - metastaze la distanta MO - fara metastaze la distanta

M1 - metastaze la distanta prezente

Stadiul 0: -ToNoMo Stadiul I: T1N0M0 Tumora limitata la vul sau/si perineu, < 2 cm, fara metastaze gg.

Stadiul II: T2N0M0 Tumora limitata la vul sau/si perineu, > 2 cm, fara metastaze gg.

Stadiul III: T3N0M0 sau T1T2T3, N1N2, Mo

Stadiul IVA T4N0,1,2 M0 Stadiul IVB: orice T, orice N, M1, orice metastaza la distanta inclusiv gg. limfatici pelvini.

TR: - in stadiul de carcinom intraepitelial, tratam este chir, constand in ablatia completa a tegum vulvar.

-in carcinomul invaziv, tratam initial chir- vulvectomie totala cu fimfadenectomie regionala,

- radioterapia in stadiile I si II cand ggl limfatici, inghinali sau pelvieni saut invadati, sau in stadiile inopeabile. Se foloseste radioterapie post operatorie pe camp extins sau telecobaltoterapia dupa 3 sapt post op.

-chimioterapie:infiltratii locale cu 5-fluorouracil.

22)patologia tumorala a aparatului genital feminin: cancerul vaginului.

-cancerul primitv reprezinta 1-2% dintumorile genitale maligne feminine, poate fi depistat precoce, datorita accesibilitatii dar evolutia si prognosticul raman nefavorabile datorita extensiei la ggl regionali si org vecine.

Etiopatogeneza: incidenta intre 45-60 ani, cand mucoasa vaginului sufera modificari trofice si displazice (prin lipsa hormoni)

Anato patologica: in stadiul incipient macroscopi poate fi o ulceratie bine delimitata, indurata, care sangereaza usor la atingere. In forme avansate cuprin in totalitate vaginul si org vecine.

Clasificare histologica: 90% sunt epitelioame, 10 % adenocarcinoame,

SPT: nespecifica fiind caracterizata prin prezenta ulceratiei sau a formatiunii tumorale, sangerare sau scurgeri hemopurulente sau leucoree. In forme avansate: durere si tulb vezicale sau rectale.

Evolutie: estensiune prin invadarea organelor vecine, vulva, col, uretra, vezica, rect.

Diag: diag de certitudine se stabileste prin biopsie.

Stadializare TNM pt carcinomul primitiv epidemoid tumora primara T

-Tis fara semn de tumora primara, epiteliom preinvaziv -T0 fara semn de tumoare primara T1tumoare limitata la peretele vaginal T2 tumoare depasind peretele vaginal, dar fara sa ajunga la peretele pelvian T3 tumora dezvolta pana la peretele pelvian T4 tumora cu invazia peretelui vezical, rectal, sau depasind micul bazin T4+M1 diseminare la distantaggl limfatici regionali

-N0 fara semne de invazie a ggl limfatici regionali N1 semne de invazie unilaterala a ggl limfatici regionali mobili N2 semne de invaziebilaterala a ggl limfatici regionali mobili N3 semne de invazie a ggl limfatici regionali fixati.metastaze la distanta MO - fara metastaze la distanta

M1 - metastaze la distanta prezente

Stadiul 0 (Tis) T0N0M0

Stadiul I - T1 N0 M0

Stadiul II T2 N0 M0

Stadiul III T3 N0 M0 sau T1, T2, T3 N1 M0

Stadiul IV orice T orice N M1

TR: radiochirurgical si chimioterapic.

-in stadiul pre invaziv: pot fi aplicata pomezi topice su 5-fluorouracil.

-in stadiul I la bolnavele tinere se efectueaza exereza radicala a vaginului (colpectomie totala) cu grefa imediata de piele despicata sau vaginoplastie cu ansa intestinala, apoi se completeaza cu limfadenectomie totala,

-in stadiile avansate: se indica radioterapia externa cu energii inalte, combinalta cu iradiere intravaginala. Iradierea este urmata de histerocolpectomie totala cu limfadenectomie regionala,)

-in stadiile III si IV tr principal este cel radiologic si sec cel chir: exenteratie pelviana partiala sau totala)

-chimioterapia este indicata in cazurile cu desiminari la distanta.

22)patologia tumorala a aparatului genital feminin: fibromiom uterin: def, frecvnta, etiopatogenie, anatomie patologica, forme anatomo-patologice, simptomatologie:def: este o tumoare benigna uterina, constituita din elemente analoage ale muschiului uterin.etiopatogenie: apare mai frecvent dupa 35 ani. In patogeneza lui sunt incriminatimai multi factori: -paritatea (nulipare fac mai frecvente fibromiom), factorul rasial( rasa neagra), factorul hormonal (estrogenii au rol favorizant) factorul familiar (luat in discutie ca mostenire) anatomie patologica: aspectul macroscopic este de tumor dura, regulata, rotunda sau ovalara, unica sau multipla, localizata mai frecvent la corpul uterin si mai rar la istm si col. Este binedelimitat, incapsulat, dur.

-microscopic fibrele musculare netde sunt dispuse concentric in vartejuri, separate de tesut fibros alb sidefiu si este inconjurat de o bogata retea vasculara.forme anatomoclinice:

a)fibroleiomiomul intramural/interstitial cel mai frecvent, forma rotunda, este mentinuta prin presiune uniforma a miometrului din jurul tumorii. Odata cu cresterea, are loc deplasarea tumorii inspre pozitia subseroasa sau submucoasa.

b) fibroleiomiomul submucos: se formeaza prin cresterea progresiva a celui intramural, proemina in cavitatea uterina si de obicei sunt multi si de dimensiuni mici.

c)fibromiomul subseros: reprezinta o forma de crestere a fibromiomului intramural, tumoarea tinzand sa ia pozitia subseroasa,

d)fibroleiomielomul cervical: este unic, are dezv intramurala sau sub mucoasa(polip fibromatos cervical) simptomatologia fibromioamelor necomplicate:

-tulburari menstruale, menoragii, hipermenoree, metroragii

-hemoragii uterine se ma nifeta ca menoragii, menometroragii si metroragii. Menstrele pot fi : hipermenoree, polimenoree

-leucoree este trenanta, mai abundenta premenstrual, sau forma de hidroree sau glere filante abundente.

-piometria este rara poate fi intalnita in polipii endocervicali sau cavitari suprainfecatati.

-durerea: este in special apanajul complicatiilor, bolnavele au o senzatie de greutate in pelvis sau apasare, accentuate premenstrual.

-tulb urinare (polachiurie, disurie, retentie urinara prin compresiune uretrei de catre fibroame), tulb digestive ( constipatie), sterilitate si infertilitate, congestie mamara premenstruala. simptomatologia fibromioamelor complicate: pe langa spt amintite, au o dezvolatre rapida. Volumul uterului creste rapid,apar menometroragie, leucoree si durere .

patologia tumorala a aparatului genital feminin: fibromiom uterin: diagnostic si complicatii.diagnostic:

-examenul obiectiv- general: furnizeaza date despre sdr hiperestrogenic, complicatiile generale, sau la dustanta posibile.

-ex genital pune in evidenta modificarile morfologice uterine. Ex cu valve poate vizualiza fibroamele cervicale (colul avand volumul marit cu aspect de butoias), polipi endocervicali, tumori acusate in vagin.

-in cazul fibromioamelor voluminoase palpabile transabdominal se poate aprecia prin palpare: volumul, forma, consistenta, mobilitatea si sensibilitatea tumorii.

-ex prin tact vaginal cauta sa precizeze caracterele fizice ale tumori: volum (variabil), forma ( regulata in fibromatoza difuza si neregulata in polifibromatoza), consistenta ( dura), mobilitate este in general pastrata, sensibiliatate (fibroamele necomplicate sunt nedureroase, iar cele complicate sunt dureroase).

Exploarari paraclinice:

-histerometrie: -releva lungimea cavitatii uterine.

-histerosalpingografie: poate arata deformarea cavitatii uterine, alungirea ei

-examenul citohormonal vaginal si dozarile hormonale: pot videntia hiperestrogenie;

-chiuretajul uterin: se face in scop terapeutic, biopsic si explorator si fornizeaza date despre marimea cavitatii, localizarea nodulilor fibromatosi.

-ex citooncologic, tesul Lhamm-schiller, colposcopia, biopsia cervicala.

-ecografia, evidentiaza modificarile morfologice uterine, permite localizarea nodulilor fibromatosi voluminosi, precum si masurarea dimensiunilor lor

-ex de LP: examen de urina, hemoleucograma, VSH, ureea, creatinina, TGO,TGP, trstarea coagularii, fibrinogen, trombocite, timp de sangerare si coagulare, TQ TH, proteinemia.diagnosticul diferential: cu sarcina normala sau complicat, cu tumori maligne uterine, anexiale, sarcina extrauterina, cu avort in curs sau incomplet.complicatii locale

a)hemoragice: devine o complicatie atunci cand prim importanta sau persistenta eu induce o stare de anemie.

b)infectioase: endometrite, inflamatii anexiale (salpingite, poisalpinx, metroanexite acute sau subacute), necrobioza septica.

c)complicatii mecanice: date de compresiunea exercitata de fibromiom asupra elementelor anatomice vecine. Fibroamele cu dezvoltare abd sunt mari dar nu prea dau fenomene compesive. Fibroamele cu dezvolatre pelviana chiar daca sunt cu dimensiuni reduse dau frecvent complicatii compresive. Fibroamele cu dezvoltare in ligamentul larg sunt adesea compresive.

-torsiune este o alta complicatie mecanica. Fibroamele pediculate se pot torsiona, apare alterarea starii generale, durere pelviana accentuata, stare de soc, adb acut.

d)complicatii vasculare: apar prin alterarea vascularizatiei tumorii. : degenerescenta edematoasa (alterarea circ limfatice), necrobioza aseptice( apare prin alterarea circulatiei sanghine)complicatii generale: obezitate, tulb cardiovasculare, hipertensiune si terenuri tromboflebitice.complicatii obstreticale sunt in legatura cu influenta fibromiomului asupra evolutiei sarcinii.complicatii chirurigicale: anestezice, intraoperatorii:lezarea org vecine, hemoragii, sau post operatorii: hemoragii

25) fibromiom uterin: forme anatomoclinice si tratament:forme anatomoclinice:

a)fibroleiomiomul intramural cel mai frecvent, forma rotunda, este mentinuta prin presiune uniforma a miometrului din jurul tumorii. Odata cu cresterea, are loc deplasarea tumorii inspre pozitia subseroasa sau submucoasa.

b) fibroleiomiomul submucos: se formeaza prin cresterea progresiva a celui intramural, proemina in cavitatea uterina si de obicei sunt multi si de dimensiuni mici.

c)fibromiomul subseros: reprezinta o forma de crestere a fibromiomului intramural, tumoarea tinzand sa ia pozitia subseroasa,

d)fibroleiomielomul cervical: este unic, are dezv intramurala sau sub mucoasa(polip fibromatos cervical)tratament: este doar chirurgical: miomectomie (extirparea prin enucleere a nodulilor fibromatosi si sutura uterului), miometrectomie ( extirparea nodulilor fibromatosi impreuna cu o parte a miometrului inconjurator) sau histerectomie fundica (la bolnave cu noduli fibromatosi localizati in zona fundica) si histerectomia segmentara subcorporeala cu implantarea uter in vagin.

-tr chir radical: histerectomie totala sau subtotala cu sau fara anexectomie.

-in raport cu varsta femeii: sub 35-40 ani se prefera procedeele operatorii conservatoare (miomectomie, miometrectomie cu pastrarea anexelor). Dupa 40-45 ani se prefera histerectomie totala cu anexectomie bilaterale.

-in raport cu dimensiunile fibromului: cele mari au indicatie operatorie. Cele reduse, fara spt impun expectatia si supravegherea.

-in raport cu localizarea si evolutia: cele cu dezvoltare abd: se vor opera datorita volumului mare. Fibroamele cu dezvoltare pelvina, care se manifetsa prin durere se vor opera, durerea fiind indicatorul spr necrobioza, inclavare, sau evolutie intraligamentara.

-tratament medicamentos: urmareste oprirea unei hemoragii si prevenirea recidivelor. Oprirea hemoragiei se realizeaza prin adm de septice (oxitocin), hemostatice si coagulante (venosat, adrenostazin). Rezultatele sunt nesatisfacatoare iar oprirea hemoragiei se face prin chiuretaj uterin.

26)cancerul de col uterin: def, frecventa, etiopatologie, factori de risc de imbolnavire, histiogeneza, anato-patologica: forme histologice.def: reprezinta proliferarea maligna a epiteliului cervical, de unde si denumirea de epiteliom frecventa din totalul cancerelor 80-90% sunt localizate la col, poate fin intalnit la toate varstele, frecventa cea mai mare intre 40-60 ani. Incidenta in tare noastra: 22-360/000etiopatologie: etiologia nu este cunoscuta. Sa observat ca incidenta este mica la femeile lipsite de viata sexuala si aproape absenta la virgine. Incidenta crescuta la femei cu viata sexuala agitata, cu debut precoce, cu parteneri sexuali multipli factori de risc de imbolnavire

-factori intrinseci: varsta intre 35-65 ani se grupeaza majoritatea cazurilor

-statusul endocrin: rolul estrogenilor si progesteronului nu este stabilit, unii autori spun ca are rol favorizant, dupa altii protector. Anticonceptionale hormonale, ar avea dupa unii rol protector, dupa altii rol favorizant.

-factori extrinseci: factori de mediu- in ultimleel studii efectuate nu se mai constata o mare diferenta intre mediu urban si cel rural.

-rolulsexualitatii in carcinogeneza cervicala neoplazie cervicala apare doar la femeia sexual activa ceea ce a generat ideea transmiterii prin contact sexual a unui agent carcinogen la femeia receptiva. Unii autori incrimineaza virusul herpetic genital tip II. Actul sexual reprezinta elementul pivot in carconomatoza cervicala, numerosi parametrii se refera la acest factor: debut precoce al vietii sexuale, parteneri sexuali multiplii, practici anticonceptionale cu diferite substante, numarul nasterilor si al avorturilor. histiogeneza: mucoasa cervicala este formata dintr-un epiteliu stratificat pavimentos la nivelul exocolului, care se continua cu un epiteliu cilindric glandular, unistratificat la nivelul endocolului, iar zona de trecere dintre cele 2 epitelii: jonctiunea scuamo-cilindrica si ste locul unde se initeaza de regula procesul carcinogenetic. anato-patologica: forme histologice.: 86% din neoplaziile cervicale sunt carcinoame pavimentoase, 7-8% sunt forme mixte, si 5% adenocarcinoame.

-dpdv histo-morfologic pot imbraca 3 stadii succesive: CIE, carcinom microinvaziv, carcinom invaziv.carcinomul intraepitelial CIE se defineste ca forma incipienta a carcinomului in care epiteliul in toata grosimea lui prezinta celule nediferentiate, fara stratificare, dar la care leziunea nu depaseste membrana bazala. carcinom microinvaziv repreznita o forma intermediara subclinica, de trecere spre carcinomul franc invaziv. Cuprinde in ordinea leziunii: cancerul microinvaziv (invazie sud 5mm a corionului), microcancerul mestwerdt (invazie de pana la 5mm in profunzimea corionului) carcinomul invaziv ocult (invazie neta dar aspectul leziunii se mentine sub limita perceptiei clinice)carcinomul invaziv : apare la inceput ca o usoara inmugurire in jurul OCE, de culoare rosie, bine circumscrisa, friabila, sangereaza usor la atingere. Intro faza mai avansata tumoarea creste putand lua formele anatomice descrise:

-forma vegetanta :conopidiforma, friabila, sangeranda.

-forma ulcero-vegetanta: apare sub forma unei ulceratii adanci;

-forma infiltrativa: zona afectata apare indurata, dura , culoare roz palid.

-microscopic canverul invaziv imbraca 3 forme histologice: carcinom nediferentiat, spinocelular, spinocelular cu fenomene de cheratizare.

Alte forme histologide de neoplazie cervicala:

-adenocarcinomul: adenom malign, adenoacantom, adenocarcinom cu celule clare.

-sarcoame cervicale: botriosarcom, fibrosarcom, limfosarcom.

-teratoame maligne, melanoame maligne.

27)cancerul de col uterin: simptomatologie, stadializare, diagnostic: simptomatologie:

-carcinomul preinvaziv este asimptomatic cand apare pe un col indemn, macroscopic. Cand apare pe fondul unei leziuni cervicale (displazie), spt sunt aceleasi, constand in leucoree mai abundenta si metroragie..

-la ex cu valve se pot observa: eroziuni, ulceratii, leucoplazie, placi anginomatoase, care sangereaza usor la atingere.

-in carcinomul invaziv spt cuprinde: metroragii constante, spontane sau la atingere, leucoree cu fetiditate caracteristica, durerea apare tardiv in formele avansate.

-spt generale apar tardiv: scadere ponderala, inapetenta, facies cu paloare caracteristica, febra oscilanta.

-tuseul vaginal apreciaza volumul, neregularitatea, duritatea colului uterin, diagnostic:

-ex clinic: nu este concludent, spt hemoragie, leucoree, durerea nu sunt caracteristice.

-ex colposcopic: indica unde, cand si cum trebuie efectuata biopsia, evidentiand zonele cu modificari morfologice,

-testul Lham Schiller se efectueaza innaintea colposcopiei si se bazeaz pe afinitatea tinctoriala a glicogenului din celulele epiteliului pavimentos normal, fata de iod. Lipsa de incarcare du glicogen a epiteliului pavimentos determina o zona lacunara necolorata.

-testul oncoligic: poate surprinde neoplazia intro forma incipienta. Initial testul citologic Babes Papanicolau a evidentiat 5 categorii:

-C I celule normale fara atipii

-C II celule cu unele atipii, fara suspiciune de malignitate.

-C III celule cu atipii avand unele suspiciuni, fara sa se poata afirma malignitatea

-C IV celule izolate cu atipii sugerand cert malignitatea

-C V celule maligne in placarde

-ex histopatologic: se poate efectua biopsia cervicala: poate fi dirijata prin testul Lugol, sau tintita prin colposcopie.

-date de lp: indica amenia, hiperleucocitoza, VSH crescut. stadializare:estensie tumorala T: - T1s cancer preinvaziv,

- T1 cancer limitat la colul uterin,

- T1a cancer invaziv preclinic (diag histopatologic),

- T1b cancer invaziv clinic,

- T2 cancerul depaseste colul spre vagin si invadeaza perimetrele,

- T2a cancerul invadeaza vaginul (nu atinge 1/3inf),

- T2b cancerul invadeaza parametrele (nu atinge peretele pelvian),

- T3 cancerul invadeaza vaginul pana la 1/3 inferioara si parametrele pana la peretele pelvian,

- T4 cancerul invadeaza vezica si rectul sau organele extrapelviene,

- T4a invazia vezicii si sau a rectului,

-T4b extinderea cancerului in afara pelvisului sau metastaze la distanta.invazia ggl : N0- evidentierea ggl nu este posibila prin metode clinice si paraclinice,

N1 ggl limfatici regionali evidentiabili clinic si sau limfografic,

N2 ggl se palpeaza ca o masa tumorala imobila pe peretele pelvian, separati de tumoarea primitiva.metastaze la distanta MO - fara metastaze la distanta

M1 - metastaze la distanta prezente

Stadiul 0 (Tis) T0N0M0

Stadiul I Ia -T1a N0 M0

- Ib T1b N0 M0

Stadiul II IIa -T2a N0 M0

IIb -T2b N0 M0

Stadiul III T3 N0 M0 sau T1b-2a,2b N1-2 M0

Stadiul IV IVa T4 N0 M0 sau T4N1-2 M0

IVb orice T, ori ce N+M1

28)cancerul de col uterin: evolutie preopagare, tratament.evolutie propagare: este progresiva, invadand tesuturile si organele invecinate, sau metastazand la distanta.

-se propaga: din aproape in aproape, pe cale limfatica, dea lungul nervilor si vaselor sanghine, prim embolie limfatica(drirect in ggl sateliti) sau prin invadarea vaselor sanghine.

-caile limfatice de propagare sunt in nr de 3:- canalul limfatic anterior (ajunge la ggl paracervicali, obturatori si iliaci ext)

-canalul limfatic posterior (se termina in ggl hipogastrici)

-canalul limfatic scurt (se terimina in ggl sacrati si promontorieni)

-grupurile ggl pot fi impartite in:

-prima statie ggl: ggl ureterali sau paracervicali, obturatori, iliaci ext si int, ggl sacrati.

-a doua statie ggl: ggl iliaci comuni aortici si inghinali.

-metastazele hepatice, pulmonare si osoase sunt rare.

-in procesul infiltrativ acesta se poate extinde la peretii pelvieni, prinzand vezica si rectul. Uretrele sunt respectate, dar procesul tumoral duce la stenozarea lor prin compresiune, det hidronefroza. tratament.

a)chirurgical: primul principiu este radicalitatea oncologica, actul chir urmareste extirparea in totalitate a leziunii primare si extensiunile ei, impreuna cu ggl limfatici locoregionali.

-in raport cu gradul de extensie sau propus urmatoarele tipuri de interventie:

-pt leziunile intraepiteliale: cauterizarea, conizatia, amputatia colului, histerectomie totala simpla.

-pt leziunile invazive interventia este limfadeno-colpo-histerectomie totala largita pe cale abd.;

- un alt principiu este necesitatea tratamentului asociat radiochirurgical.

b)tr radiologic: obiectivul iradierii este sterilitatea oncologica a tumori primare si a extensilor sale regionale. Poate fi realizat prin curieterapia intracavitara si irdaierea externa, transcutanata.

-in cancerul cervical exista 2 grupuri de tesuturi ce trebuie iradiate:

-unul centaral: colul, corpul uterin, 1/3sup a vaginului, zonele adiacente ale parametrelor.

-unul periferic: portiunea distala a parametrelor si grupele ggl din apropierea peretilor pelvieni.

c)chimioterapia: se adm la bolnave la care tumoarea a fostextirpata chir dar au ramas adenopatii extrapelviene.

-stadiul 0: tratament chir:conizatie, amputatie, hisperectomie totala simpla. Curieterapie intracavitara si uterovaginala.

-stadiul I si II: -curieterapie intracavitara uterovaginala urmata de limfadeno-colpo-histerectomie totala largita, urmata de iradiere ext transcutanata postoperatorie.

-stadiul III si IV: - iradiere externa cu intentie curativa (dz maxime) sau paleativa si in functie de raspunsul la tratament se va continua cu: curieterapie intracavitara cu dz completare, sau interventie chir cu scop curativ

29)cancerul corpului uterin: def, frecventa, etiopatogeneza, factori de risc de imbolnavire, histogeneza, anato-patologica.def: sau cancerul endometrial este o tumora maligna epiteliala avand ca punct de plecare mucoasa uterina, forma histologica fiind de adenocarcinom.frecventa: este in ascensiune, 10-16,8%ooo, ocupa locul al treilea intre cancerele genitale, apare mai ales dupa menopauza, in jurul varstei de 60 ani.etiopatogeneza: nu este cunoscuta.factori de risc de imbolnavire :factori favorizanti:

-varsta: dupa menopauza in jurul varstei de 60 ani

-obezitatea : se apreciaza ca un exces ponderal de 10-22kg creste de 3 ori riscul de imbolnavire. Obezitatea intervine prin conversia in tesut grasos a steroizilor de origine suprarenala in estrona.

-DZ: intervine prin cicierea metabolismului hormonilor steroizi, precum si prin dezechilibrele metabolice generate.

-HTA: nu se cunoaste mecanismul prin care intervine in patogeneza.

-menopauza tardiva: este mai frecvent la bolnave cu menopauza tardiva.

-starea maritala si paritatea: apare mai frecvent la nulipare si femei necasatorite.

-factorul alimntar: intervine prin numeroase implicatii uterine si metabolice si prin generarea obezitatii.

-starea socio-economica si mediul: este mai frecventa in mediul urban (factori poluanti si stres)

-statusul hormonal: stimulul estrogenic excesiv, netamponat de progesteron, prin generarea hiperplaziei endometriale.

-utilizarea anticonceptionalelor.histogeneza: exista o continuitate a procesului proliferativ care incepe cu hiperplazia simpla, continua cu hiperplazia glandulochistica, adenomatoasa, CIE si se termina cu carcinomul invaziv.anato-patologica:

-macroscopic: forma circumscrisa (localizata in zona fundica sau coarne), vegetanta sau uncero-vegetanta, neregulata, friabila, implantata inuter pe o suprafata larga, si o forma difuza.

-microscopic:in67% din cazuri se intalneste adenocarcinomul, urmat de adenocantomul si carcinomul mixt

30)cancerul corpului uterin: simptomatologie, evolutie si propagare, stadializare. simptomatologie: spt principal este metroragia in special la postmenopauza. Este spontana, de obicei redusa, cu sange proaspat sau modificat. Leucoree sau hidroree este adesea fetida, purulente. Durerea apare in fazele avansate. evolutie si propagare:- netratat invadeaza org din jur, si duce la deces in final.

-patrunde in miometru de unde poate metastaza la distanta prin limfatice si pe cale sanghina, prin extensie poate ajunge la seroasa peritoneala si apoi in cavitatea peritoneala sau progreseaza in jos spre col si vagin.

-evolutie lenta, mult timp local, endocavitar.

-extinderea ggl este frecventa. Limfaticele corpului uterin dreneaza spre pediculul lomboovarian (zona fundica)(duce la metastaze in ggl lomboaortici) sau in directia vaselor uterine (zona istmica)( in ggl obturatori, iliaci int si ext)

- metastazele la distanta: in ficat, plamani, vagin, ggl mediastinali. stadializare.T tumoarea primara: Tis carcionm preinvaziv;

T0 tumoare primara neevidentiabila;

T1 tumoare limitata la corpul uterin; T1a caviatea uterina cu lungime mai mica de 8 cm;

T1b cavitate uterina mai mare de 8 cm;

T2 tumoarea intereseaza colul, dar nu se extinde in afara uterului;

T3 tumoarea se extinde in afara uterului, dar ramane in pelvis;

T4 T4a carcinomul infiltreaza mucoasa vezicii sau a rectului si sau se extinde in afara pelvisului

T4b orice extensie locala si diseminare la distanta;

Tx nu sunt indeplinite conditiile minime pt aprecierea extensiei tumoraleN ggl limfatici regionali: N0 nu se constata interesarea ggl regionali;

N1 interesarea ggl regionali;

Nx nu sunt indeplinite conditiile aprecierii invaziei ggl.M m