Oboseala musculara

Embed Size (px)

Citation preview

REFERAT,, Oboseala musculara

Masterand: Goanta Florentina Cristiana, Kinetoterapie in reeducare neuromotorie , Anul I

OBOSEALA MUSCULARAOboseala este un proces folositor organismului, in sensul ca permite cresterea plafonului functional de adaptare la efort. Cand organismul este pus in situatia unui efort fizic, in muschi se

declanseaza o serie de fenomene care conduc la cresterea capacitatii de efort. Refacerea este naturala, ritmica. Organismul isi revine la starea initiala si, in anumite conditii bine stabilite se poate realiza supracompensarea functionala si energetica. Dup aproape un secol, numeroi cercettori au constatat c exist mai multe cauze induc oboseala muscular. Un declin n randamentul forei poate fi explicat teoretic, printr-o deficien n oricare punct al cii de conducere de la cortexul cerebral la muchi. Astfel, lipsa de motivaie sau de conducere ctre ariile cerebrale superioare, lipsa randamentului ariilor motorii primare implicate n activarea muchiului pe calea corticospinal, diminuarea descrcrilor motoneuronului spinal, deteriorarea conducerii impulsului prin axonul neuronului motor, eecul transmisiei neuromusculare, deteriorarea transduciei activitii electrice prin membranele celulelor musculare care mpiedic cuplarea ciclic a actinei cu miozina (cuplarea excitaiei cu contracia) i epuizarea pe termen lung sau scurt a energiei stocate n muchi, pot s explice fiecare parial incapacitatea muchiului de a genera fora necesar . Din punct de vedere paraclinic oboseala muscular poate fi pus n eviden prin miotonometria de repaus i cea de contracie precum i prin electromiografie, care pune n eviden biopoteniale de uniti motorii cu frecven sczut i amplitudine crescut. Oboseala musculara reprezinta reducerea indusa de exercitiul fizic a capacitatii muschiului de a genera forta si putere, fenomen ce are cauze centrale si periferice. Oboseala musculara este un sindrom fiziologic, reversibil, care apare in urma unei activitati fizice, insotita de o scadere a capacitatii functionale si o stare de disconfort. Este un sindrom datorita faptului ca este insotit de mai multe semne, lucru ce implica mai multe structuri ale organismului. Este fiziologic pentru ca nivelul solicitarii nu depaseste un anumit plafon numit "pessimum.Depasirea acestui plafon ia forma unei oboseli patologice ,si anume: - oboseala acuta : supraincordare sau cord fortat; - oboseala cronica: surmenaj. Oboseala spinala este oboseala datorata afectarii aferentelor SNC:organele Golgi,fusurile neuru-musculare,terminatiile nervoase. Oboseala periferica este indusa de mecanisme localizate la nivelul junctiunii neuro-musculare sau mai jos de acestea. Oboseala supraspinala este indusa de mecanismele controlului motor a muschiului in timpul exercitiilor fizice(SNC).

Factorii favorizanti ai oboselii musculare se pot sistematiza astfel: -oboseala musculara exceiva,acumulata prin eforturi anterioare si care nu a fost indepartata prin metodele de refacere cunoscute -mentinerea unei atitudini sau pozitii timp indelungat -tulburari in statica piciorului sau a coloanei vertebrale -modificarea tehnicii sau a materialelor, ceea ce determina modificarea stereotipului de miscare, si ca urmare aparitia oboselii -inceperea efortului specific fara o faza de pregatire prealabila:incalzire incorecta sau insuficienta -conditii de mediu extreme:frigul este unul dintre factorii redutabili -tulburari hidroelectrolitice produse prin caldura excesiva -afectiuni latente:spasmofilie,anemie feripriva Factorii care declanseaza instalarea fenomenelor de oboseala: -particularitatile sportivului -ritmul rapid de activitate -durata activitatii musculare -pauzele insuficiente intre repetari sau intre antrenamente Semnele subiective care se pot descrie sunt: -senzatie de greutate la nivelul grupelor musculare -dureri difuze la compresiunea grupelor musculare -astenie fizica marcanta Semnele obiective inregistrate sunt: -scaderea capacitatii de effort in timpul antrenamentului -scaderea fortei musculare -cresterea tonusului muscular -tulburari in coordonarea muschilor si scaderea vitezei de reactie,de repetitie. O form particular, acut, este crampa muscular de efort care poate fi definit ca o contractur muscular dureroas cu accentuarea componentei musculare din cadrul sindromului senzitivomotor. Clinic, crampa muscular se instaleaz rapid, printr-o durere

vie, constrictiv, cu durat de 2-3 minute i care dispare prin contracie voluntar, masaj sau elongaie.Crampele musculare apar cel mai frecvent la musculatura tricepsului sural, flexorilor plantari i mai rar, la muchiul cvadriceps, dorso-lombari. Pentru investigarea cauzelor oboselii musculare cercettorii au testat diferite tehnici. Fora muscular este un parametru de interes care indic direct apariia oboselii. Dintre tehnicile utilizate pentru evaluarea forei musculare menionm nregistrarea activitii electrice a muchiului cu ajutorul unor electrozi de suprafa ce estimeaz gradul de activitate a membranelor musculare. Dac fora scade iar activitatea electric rmne neschimbat, atunci disfuncia apare la nivelul fibrelor musculare unde are loc cuplarea excitaiei cu contracia. Iat cteva metode folosite pentru evaluarea activitii electrice totale a muchiului. Nervii motori care inerveaz muchiul pot fi stimulai electric la maxim, ceea ce produce poteniale de aciune n fibrele musculare care sunt nsumate pe suprafaa de nregistrare ca un potenial de aciune muscular compus (CMAP), ale crei amplitudini sau suprafa aproximativ reflect numrul de fibre accesibile din muchi. Dac mrimea CMAP scade atunci exist un deficit la nivelul axonului motor, nervului terminal sau al unei jonciuni neuromusculare. De asemenea stimularea maxim a nervului produce o contracie mecanic a crei mrime poate fi msurat. Dac n timpul unei contracii maxime fora scade, un stimul maxim aplicat pe nerv produce mai mult for dect este posibil voluntar i atunci conducerea de la motoneuronii spinali sau de la nivele superioare este n declin. Testarea integritii sistemului de conducere de la nivel cerebral la nevrax pune unele probleme. Se tie c se poate stimula cortexul fie electric, fie magnetic i se poate evalua reacia electric i mecanic a muchilor. Dificultatea este c nu putem fi siguri c ntreg tractul corticospinal a fost stimulat i c rspunsul nregistrat reprezint rspunsul total disponibil al muchiului. Coroborat cu aceasta s-a observat c stimularea creierului produce rspunsuri variabile care depind de excitabilitatea cortexului cerebral i a motoneuronilor spinali. Tehnica triplei stimulri evit variaiile de rspuns i desincronizrile n transmiterea impulsului motor descendent . Aceast tehnic implic trei stimuli (pe cortex, la ncheietura minii i n punctul Erb) programai s produc dou efecte contradictorii: o stimulare iniial a scalpului care este urmat de o stimulare supramaximal a ncheieturii i un impuls antidromic (circul n sens invers dect n mod normal) care se ntlnete cu impulsul descendent indus de ocul cortical. Ca urmare, dup stimularea cortical nu apare un rspuns direct de la muchi. Cnd a treia stimulare supramaximal este aplicat n punctul Erb, un impuls ortodromic (circul n direcie normal) de la acest stimul anuleaz

orice impuls de la ncheietura minii pe care l ntlnete. Astfel, CMAP-ul de la al treilea stimul reflect numrul fibrelor nervilor periferici activate de stimulul cortical iniial.Pn acum aplicaiile acestei tehnici nu au fost nsoite de success. Efectele biochimice ale oboselei musculare pot fi investigate direct, de exemplu, prin prelevare de snge venos din muchi sau indirect (dar mai puin invaziv) prin spectroscopie de rezonan magnetic. Aceste tehnici permit monitorizarea utilizrii energiei de ctre muchi, dar i a acumulrii de metabolii. Tratamentul pentru oboseala muscular trebuie particularizat numai prin colaborarea cu medicul. Fenomenele de oboseal se pot instala relativ repede, deoarece capacitatea de performan biologic depinde de mai muli factori printre care: rezervele energetice ale musculaturii; intergrarea funciilor neuromusculare i psihice; natura, durata, intensitatea efortului fizic; mediul n care se desfoar antrenamentele; starea de sntate; stres-ul competiional; motivaia. Este lesne de neles, dup aceast enumerare succinct, c orice perturbare la nivelul unuia dintre aceti factori precum i necorectarea imediat pot conduce foarte uor spre starea de oboseal patologic. Oboseala ndeplinete un rol de aprtor al organismului contra exceselor de efort. Aceasta nu nseamn c efortul trebuie oprit la primele semne de oboseal. Se spune, pe drept cuvnt, c te antrenezi contra oboselii obosind (M. Georgescu). Ca atare mpingerea efortului pn la instalarea oboselii este o condiie necesar a creterii capacitii de munc a organismului, n general, i a antrenamentului pentru dezvoltarea rezistenei n special. Punctul mort reprezint o diminuare a capacitii de efort n urma unui exces de activitate, fiind nsoit de senzaii neplcute ca urmare a acomodrii insuficiente a funciilor organismului la condiiile de lucru i nu de scderea capacitii funcionale. Punctul mort sau faza critic reprezint o form special de oboseal care apare n timpul eforturilor sportive cu durat mai mare de 1 minut. Denumirea de faz critic pornete de la considerentul c ntreg complexul de fenomene care caracterizeaz aceast form de oboseal nu dureaz un singur moment i nu apare ntr-un singur punct al efortului. Aceast form de oboseal se deosebete clar de cea fiziologic care este rapid recuperabil dup ncetarea efortului fizic. Creterea capacitii de lucru a organismului, care reprezint unul din scopurile principale ale antrenamentului nu este altceva dect o lupt continu dus pentru a ntrzia apariia oboselii. Factorii favorizani ai instalrii punctului mort: caracteristici individuale; gradul de antrenament, fiind factor determinant n instalarea

fazei critice; frecvena este mai mare la neantrenai; respectarea fazei de pregtire; nclzirea este fundamental n evitarea instalrii sau a amplificrii fenomenelor ce caracterizeaz punctul mort; intensitatea efortului. Simptomatologia fazei critice semnele respiratorii domin tabloul clinic: respiraie superficial, tahipnee cu dispnee, respiraie bucal; semne psihice: acut senzaie de oboseal, stare de astenie general; aceast categorie de semne se nsoete cel mai frecvent de tulburri senzoriale, acufene, obnubilare, cu sau fr pierderea cunotiinei, abandon; semne cardiovasculare: tahicardie, creterea tensiunii sistolice, senzaie de palpitaii, buze i extremiti cianotice. Dac efortul este ntrerupt, fenomenele care caracterizeaz punctul mort dispar i sportivul intr ntr-o faz nou, a doua respiraie. Fenomenele care conduc la instalarea fenomenelor de oboseal muscular sunt explicate prin mai multe mecanisme de producere. Mecanismele oboselii musculare: 1)Mecanisme locale localizate la nivelul fibrei musculare 2)Mecanisme locale localizate la nivelul jonctiunii neuro-musculare 3)Mecanisme centrale I. Mecanisme locale localizate la nivelul fibrei musculare: Oboseala musculara locala este o stare fiziologica reversibila,consexinta a depasirii capacitatii functionale a sistemului neuro-muscular,circulator,respirator, in urma unor eforturi fizice intense. Capacitatea de a rezista la oboseala variaza de la un sportive la altul si este in relatie directa si cu tipul de effort la care este supus. Fenomenele care conduc la instalarea fenomenelor de oboseala musculara sunt explicate prin mai multe mecanisme de producere: 1) Epuizarea materialului energetic de la nivelul muschilor scheletici, deci a compusilor macroergici si a glicogenului, este considerate ca factorul cel mai redutabil in instalarea fenomenelor de oboseala locala. Orice activitate sportivaurmeaza o succesiunein asigurarea energiei contractile: -ATP-ul total nu scade mai mult de 40-50% in timpul exercitiilor de mare intensitate -ATP-ul se transforma in ADP+energie de contractie pentru 6-10 secunde -ATP-ul nu este compartimentat in interiorul fibrei musculare -70-80% din ATP-ul sarcoplasmaticeste in mitocondrii sin u este sin u este disponibil puntilor transverse -ATP-ul se epuizeaza in eforturi explosive

-CP-ul se transforma in energie pentru refacerea ATP,ceea ce poate semnifica 20 de secunde de contractii musculare -glicogenul muscular asigura energie contractila in continuare pentru 45-60 secunde -scaderea glicogenului muscular, chiar si cu numai 30% din valoarea de referinta pentru sportivul respective, poate determina instalarea fenomenului de oboseala Fosfocreatina este un deposit important de energie in primele 7-8 secunde ale efortului.Fosfocreatina scade rapid in primele secunde ale efortului maximal, ajungand la 5-10% din concentratia avuta in repaus in decursul a 30secunde.Administrarea de fosfocreatina duce la cresterea performantei. Acumularea ionilor de H duce la instalarea acidozei,aparand oboseala , in eforturi anaerobe lactacide(forta in regim de viteza:40-45secunde). Efectele acidozei: -scaderea ionilor de Ca din reticului sarcoplasmatic -scaderea afinitatii proponinei pentru ionii de Ca -inhibarea enzimei miozin atepazei Efectul acidozei(PH-ului) este mai intens pe fibrele musculare de tipul 2, care sunt dotate sa sustina eforturi anaerobe. 2) In instalarea fenomenelor de oboseala un rol important il joaca aprovizionarea ci Oxigen a muschilor in activitate, precum si acumularea de substante rezultate din metabolismul local si cel general: a)acumularea de piroxizi lipidici infecteaza activitatea membranei si mitocondriei b)acumularea de protoni,radicali acizi sau acid lactic blocheaza contractia musculara c)acumularea de ammonia la nivelul ficatului poate depasi capacitatea acestuia in neutralizarea si formarea de uree 3) Instalarea fatigabilitatii transmiterii sinaptice explica fenomenele de obosealamusculara, prin blocarea transmiterii influxului de la nerv la muschi. 4) Teoria cea mai aceeptata privind oboseala musculara este cea a mecanismului periferic cu cel central, in care rolul fundamental in aparitia fenomenelor de oboseala revine sistemului nervos central. II. Mecanisme ce implica jonctiunea neuro-musculara: -scaderea sintezei si eliberarea Ach -instalerea oboselii si intreruperea efortului se face cu mult inaintea instalarii oboseliijonctiunii neuro-musculare -in conditii obisnuite , nu se ajunge la blocarea jonctiunii neuro-musculare Oboseala junctiunii neuro-musculare se instaleaza in cazurile de stimulare repetata pet imp indelungat, astfel incat placa motorize nu mai determina raspunsul in proportie de 1:1 Amoniacul(NH3) in timpul efortului fizic duce la aparitia oboselii musculare,rezulatata din hidroliza AMP-ului si catabolismul aminoacizilor in muschi. Cresterea amoniacului duce la scaderea sintezei glicogenului.Amoniacul trece bariera hematoencefalica cu efecte negative asupra circulatiei metabolismului neuronal,ducand la aparitia oboselii musculare. III. Mecanismele centrale sau neuropsihice se caracterizeaza prin intreruperea efortului inaintea instalarii oboselii la nivelul junctiunii neuro-muscularesau epuizarii fibrei musculare. Factori centrali: -motivatie insuficienta -alterarea conducerii neuronale

-modificarea recrutarii unitatiii motorii -modificarea feedback-ului aferentelor -stresul competitional -scaderea concentratiei de glucoza in sange, fiind stiut ca celula nervoasa nu dispune de reserve si este dependenta de aportul sanguin -cresterea concentratiei de aminoacizi din sange ca urmare a descompunerii proteinelor Alti factori: -durerea -tulburari ale somnului -aport alimentar scazut -hipertonie Scaderea neurotransmitatorilor(nonadrenalina,dopanina) in eforturi prelungite produce o utilizare excesiva a transmitatorilor si scaderea sintezei prin:oboseala periferica,diminuarea coordonarii motorii si oprirea efortului. Asadar, starea de oboseal exprim o reacie fiziologic de inhibiie de protecie la nivelul sistemului nervos central, care urmeaz logic i legic unei activiti psihofizice. Aceast form de oboseal fiind o stare de disconfort fiziologic care este combtut de organism, care ncearc, i de cele mai multe ori reuete, s se refac pe cale natural, spontan. Numai c, n sportul de performan, aceast refacere, pe cile naturale, de care dispune organismul, nu este n totdeauna suficient i atunci prin disproporia creat n raportul refacere/intensitate a antrenamentului se ajunge la oboseal patologic, cu mult mai greu de tratat i care cert ine sportivul departe de circuitul competiional.