Obiectiv: O UNIUNE EUROPEANĂ MAI EFICIENTĂ ȘI MAI APROPIATĂ DE CETĂȚENI

Prezervarea și aprofundarea integrării Uniunii Europene prin reformarea instituțiilor, a proceselor decizionale și prin apropierea de cetățeni.

Considerăm că este esențială prezervarea Uniunii Europene și a proiectelor majore de integrare cu forța de reper (piața unică cu cele patru libertăți, moneda Euro, Schengen, politica agricolă

comună, politica de coeziune) și continuarea integrării într-un mod pragmatic, în raport cu așteptările cetățenilor și ale societății în ansamblul său, în acord cu valorile europene fundamentale: democrația, statul de drept, solidaritatea, coeziunea, libertatea, respectarea demnității umane și a drepturilor omului.

Direcții de acțiune:

Sprijinim adoptarea unui nou Tratat European, ca rezultat al unei Conferințe europene privind viitorul Europei, bazat pe un nou consens politic la nivelul statelor membre și al societății europene, în special în următoarele aspecte:Reconfigurarea competențelor UE în sensul stabilirii politicilor în care adâncirea integrării europene este benefică, dar și a politicilor care necesită doar o simplă coordonare la nivel european, substanța lor fiind rezervată palierelor național sau regional, în acord cu principiul subsidiarității;Reforma cadrului instituțional european și a proceselor de alegere în funcțiile de conducere, astfel încât instituțiile europene să fie mai democratice, mai reprezentative și mai eficiente, servind în primul rând cetățenii europeni;Introducerea de mecanisme de participare directă a cetățenilor în procesul decizional european;Introducerea de mecanisme pentru evitarea dublului discurs, unul la nivel național, altul în procesul decizional la nivel european, care afectează credibilitatea Uniunii Europene și îi slăbește legitimitatea.Credem în formate cât mai inclusive de integrare pentru evitarea creării de falii între grupuri de state europene. În acest sens, susținem că modelele de integrare cu geometrii variabile pot funcționa doar acolo unde nu există altă soluție, cu menținerea deschiderii permanente față de statele membre care doresc să ia parte la aceste potențiale geometrii de integrare variabile.Susținem un proces de integrare europeană care încurajează și protejează diversitatea

Obiective și direcții de acțiune

de culturi și identități.

Obiectiv: ROMÂNIA ÎN INIMA EUROPEI

Direcții de acțiune:

1. integrarea reală a României în Uniunea Europeană, în special prin accederea la formele de integrare cele mai evoluate (Schengen, Zona Euro);

2. recuperarea pe termen mediu a decalajelor de dezvoltare a României față de celelalte state membre astfel încât România să ajungă până în anul 2030 la media de dezvoltare a UE;

3. evoluția României de la o abordare reactivă față de agenda UE la una proactivă, orientată către propunerea activă de obiective și soluții în jurul cărora să fie în măsură de a construi majorități.

Având în vedere că politicile interne și cele europene sunt profund interconectate, acțiunea României în UE depinde în mod nemijlocit de competența guvernării interne; prin urmare, pentru ca România să performeze la nivel european, ea trebuie să devină performantă la nivel național.Urmărim plasarea României alături de statele membre care inovează, găsesc soluții proactive și constructive și susțin integrarea europeană.Susținem aderarea României la Zona Euro: considerăm că România își poate atinge cel mai bine atât obiectivul politic de integrare în nucleul central al UE, cât și obiectivul de dezvoltare economică prin aderarea la Zona Euro, aceasta fiind nucleul de facto al Uniunii.Considerăm că România trebuie să se profileze ca lider la nivel regional și în UE în domenii în care are un potențial avantaj comparativ precum: industriile creative, industria IT&C, agricultura ecologică și turismul ecologic, precum și rolul de liant al relațiilor euro-atlantice.România trebuie să profite de apartenența la Uniunea Europeană pentru a trece de la modelul economic actual, bazat pe exploatare de materii prime, un model puțin competitiv la nivel mondial, la un model economic bazat pe creativitate și inovație care să producă mai multă valoare adăugată și bunăstare pentru cetățeni.

Obiectiv: SISTEMUL DE GUVERNANȚĂ A AFACERILOR EUROPENE

Reforma guvernanței afacerilor europene

Pentru ca politicile europene ale României să fie mai eficiente, coerente și consistente cu politicile naționale, este nevoie de reformarea profundă a guvernanței afacerilor europene. Plecând de la principiul potrivit căruia politicile europene sunt politici interne, care necesită o

coordonare coerentă ce se poate realiza cel mai eficient de la centrul guvernului, credem că este necesară reformarea guvernanței afacerilor europene prin următoarele direcții de acțiune:

Direcții de acțiune:

Înființarea unui rol de coordonare strategică a afacerilor europene în cadrul Cancelariei Guvernului, cu corespondenți și arhitectură instituțională corespunzătoare în toate ministerele.Dezvoltarea unui corp de specialiști în domeniul politicilor europene la toate nivelurile administrației publice.Instituirea unui mecanism de consultări trimestriale între prim-ministru, ministrul Afacerilor Europene, eurodeputații români, comisiile de afaceri europene ale Parlamentului și președintele României - pentru dezbaterile strategice.Instituirea unui discurs anual al prim-ministrului în fața Parlamentului în care va fi prezentat un Program anual de priorități ale Guvernului în afacerile europene care va fi dezbătut cu societatea civilă, cu europarlamentarii români și cu toți actorii instituționali interesați.

Obiectiv: REFORMA SISTEMULUI DE GESTIUNE A FONDURILOR EUROPENE

Mărirea capacității de absorbție a fondurilor europene și eficientizarea gestionării lor.

Fondurile europene sunt o șansă pentru România de a recupera decalajele față de standardele de trai din Europa de Vest. Doar printr-o reformă fundamentală și de durată a gestiunii lor vom putea fructifica această șansă la potențialul său maxim. În condițiile în care fondurile europene reprezintă mai mult de jumătate din investițiile publice în economia României, este esențială atât mărirea capacității de absorbție, dar și eficientizarea gestionării lor, astfel încât banul public să fie pus în folosul cetățeanului.

Direcții de acțiune:

Necesitatea unei administrații publice integre și competente, care urmează reguli clare și simple, care comunică transparent și poate fi un partener de încredere pentru orice potențial beneficiar al fondurilor europene. Utilizarea tuturor instrumentelor de training și schimb de bune practici existente la nivel european, dar și bilateral, cu țările din centrul Europei care sunt mult mai performante în gestiunea fondurilor europene (Polonia, Ungaria și țările baltice).Fondurile europene și cele naționale trebuie complementate, iar în acest sens sunt necesare mai multe acțiuni care să: coreleze investițiile și cheltuielile din bugetul național

cu cele din fonduri europene, să gestioneze liniile de finanțare după aceleași reguli și să urmărească aceleași obiective.Oprirea practicii de a adăuga birocrație la nivel național și local peste cerințele reglementate la nivel european.Stabilirea unei strategii naționale care să orienteze utilizarea fondurilor de coeziune pe două direcții: infrastructura de bază pe de-o parte și pregătirea economiei României pentru a face față schimbărilor climatice și a revoluției tehnologice, pe de altă parte.Consultarea largă a autorităților publice locale, a organizațiilor non-guvernamentale și a altor actori interesați în perioada de programare a fondurilor, pentru a asigura coerența cu nevoile de la nivel local, dar și cooperarea cu aceștia pe durata redactării și implementării proiectelor de reforme structurale.Creșterea calității proiectelor selecționate pentru finanțare prin stabilirea unui set clar de criterii pe care acestea trebuie să le îndeplinească. Criteriile trebuie să fie axate pe rezultatele obținute și impactul lor economic și social și nu doar pe cheltuirea banilor.Asigurarea interconectivității sistemelor IT folosite în România cu cele folosite în comunicarea oficială cu Comisia Europeană.Mutarea atenției autorităților de audit de pe regularitatea cheltuielilor efectuate pe rezultatele concrete ale proiectelor.Utilizarea tuturor instrumentelor de asistență tehnică puse la dispoziție de Uniunea Europeană în cadrul programelor de fonduri europene precum InvestEU sau Programul de Sprijin pentru Reforme și Investiții, care să asigure implementarea eficientă a proiectelor.Folosirea sistemului bancar și a structurilor de sprijin ale afacerilor ca intermediari direcți pentru accesul la fondurile europene;Creșterea procentului de finanțare din fonduri europene dedicat beneficiarilor privați și simplificarea condițiilor de finanțare;

Obiectiv: PRIORITĂȚI SECTORIALE DE POLITICI EUROPENE

Susținerea priorităților sectoriale de la nivel intern pe plan european

Respectând principiul asumat că politica europeană trebuie să fie bazată pe obiectivele interne ale României, prioritățile sectoriale din acest capitol sunt derivate din prioritățile asumate în celelalte domenii din acest program politic și completate de acestea, priorități care sunt traduse în sfera afacerilor europene după cum urmează:

Direcții de acțiune:

Justiție:

Îndeplinirea de către România a obiectivelor asumate prin Mecanismul de Cooperare și

Verificare (MCV) și, implicit, finalizarea acestuia;Adoptarea la nivel european a unui mecanism orizontal de monitorizare a derapajelor față de statul de drept, aplicabil în toate statele membre ale Uniunii Europene;Întărirea legislației europene anticorupție și a legislației care combate crima organizată, terorismul și infracționalitatea transfrontalieră.

Economie și fiscalitate:

Demararea și etapizarea procesului instituțional de preaderare la zona Euro (aderarea la uniunea bancară, aderarea la ERM-II);Aderarea la Zona Euro: stabilirea și asumarea unui termen realist de aderare a României la Zona Euro - anul 2026, prin atingerea și păstrarea pe cel puţin doi ani (2024-2026) a criteriilor economice și monetare de convergență, respectarea criteriilor legislative de aderare, garantarea independenței BNR și asigurarea sustenabilității trecerii României la Zona Euro, prin reducerea decalajelor de dezvoltare între regiunile României și impulsionarea convergenței reale.Revenirea bugetului pe o traiectorie de echilibru și stabilitate, în conformitate cu prevederile Pactului de Stabilitate și Creștere și cu angajamentele asumate de România ca Obiective pe Termen Mediu (OTM).Respectarea principiilor și regulilor asumate de România în relația cu UE în ceea ce privește disciplina și responsabilitatea fiscal-bugetară. Pentru a preveni ignorarea acestor reguli și principii, în special nevoia de responsabilitate fiscal-bugetară, este nevoie de o transpunere a Compactului Fiscal în Constituția României.Alinierea cu pachetul legislativ UE al Pieței Unice de Capital și participarea activă la regândirea legislației europene în privința utilizatorilor de servicii financiare și adoptarea unui Plan de acțiuni privind dezvoltarea pieței de capital;Sprijinirea internaționalizării firmelor românești prin facilitarea accesului în special la piața europeană.Utilizarea accentuată a instrumentelor financiare precum InvestEU care, prin garanții financiare administrate de instituții bancare sau organisme intermediare, permit încurajarea antreprenoriatului și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii. Încurajarea accesului la finanțare a sectorului privat are beneficii multiple pe termen lung, cel mai important fiind generarea de investiții în parteneriate publice-private care implementează proiecte cu impact economic și social.

Politici sociale:

Dezvoltarea Pilonului european al drepturilor sociale prin accentuarea nevoii de egalitate de șanse și acces pe piața europeană a muncii pentru toți cetățenii europeni;Introducerea de măsuri sprijinite prin fonduri europene pentru activarea pe piața muncii a

persoanelor neocupate, combaterii șomajului în rândul tinerilor, reducerea abandonului școlar și pentru sprijinirea antreprenoriatului social, toate gândite ca instrumente de combatere a sărăciei extreme;Susținerea unei mai bune coordonări la nivel european a sistemelor naționale de securitate socială.România poate deveni prima țară europeană care demonstrează în mod practic plus-valoarea investițiilor pe termen lung prin implementarea Garanției Europene pentru Copii. Cu ajutorul fondurilor incluse în Garanția pentru Copii, România poate oferi un start optim copiilor instituționalizați sau care provin din medii defavorizate prin acces la educație, sănătate și locuințe decente, asistență socială, consiliere și dezvoltare de competențe pentru un acces facil la piața muncii.

Agricultură și dezvoltare rurală:

Susținerea unei Politici Agricole Comune puternice, orientată către dezvoltarea agriculturii mici și mijlocii. Politica agricolă europeană trebuie să sprijine activ crearea în satele românești a unei clase de mijloc, să avantajeze lanțurile scurte de aprovizionare între producătorii agricoli și consumatori, să încurajeze dezvoltarea fermelor de familie și asocierea fermierilor;Promovarea unei viziuni europene care să valorifice terenurile agricole ca parte a patrimoniului social și natural local.

Digital și industrii creative:

Profilarea României în cadrul Uniunii Europene ca un stat membru cu potențial, influență și rezultate în domeniul digital, în acord cu viziunea sectorială a programului politic al PLUS;Facilitarea la nivel european a cercetării și dezvoltării în zonele de tehnologii emergente (inteligență artificială, blockchain, securitate cibernetică, big data) prin sprijinirea directă și indirectă a activității de cercetare-dezvoltare fundamentală și aplicată în universități și susținerea firmelor care folosesc sau dezvoltă patente, brevete și invenții, stimulând totodată colaborările internaționale, cu scopul de a transforma Uniunea Europeană într-un actor de primă mână în domeniul digital.

Transporturi și infrastructură:

Interconectarea României la rețelele europene de infrastructură rutieră, feroviară, aeriană, energetică și digitală.Vom susține extinderea programului JASPERS pentru infrastructură cu scopul de a oferi sprijin tehnic european pentru marile proiecte de infrastructură necesare României.

Finanțarea din fonduri europene a cât mai multor proiecte din Master Planul General de Transporturi adoptat de Guvernul Cioloș în 2016.

Turism și recreere:

Susținerea la nivel european a politicilor publice și a strategiilor de promovare a turismului, în acord cu obiectivele asumate în programul politic sectorial al PLUS, în așa fel încât acest sector să devină unul de profilare a României ca lider regional și în UE.

Sănătate:

Suplimentarea de fonduri europene pentru construirea de spitale în România și pentru modernizarea accelerată a spitalelor deja existente.Introducerea și extinderea standardelor comune de calitate a serviciilor medicale la nivelul întregii Uniuni Europene, precum și standarde comune în calitatea managementului spitalelor.Extinderea directivei serviciilor medicale transfrontaliere pentru ca românii să beneficieze de servicii medicale care nu sunt disponibile în țară.Garantarea, inclusiv prin legislația europeană, a accesului la medicamente, în special a medicamentelor esențiale.

Educație și cultură:

Vrem o implicare mai puternică a Uniunii Europene în sectorul educației prin introducerea de standarde de calitate comune în educație, suplimentarea fondurilor europene disponibile în acest sector, întărirea și suplimentarea programelor de mobilitate.Crearea unui cadru european de evaluare periodică cu metode și conținuturi de evaluare aliniate la testele PISA.Asigurarea introducerii, în toate statele membre, în învățământul primar și gimnazial, de conținut educațional axat pe cultura și istoria europeană.Promovarea culturii românești ca parte integrantă a identității culturale europene.

Mediu:

Reflectarea intereselor României în obiectivele Pactului Ecologic European, astfel încât protejarea mediului și a biodiversității să fie complementară cu dezvoltarea economică.Preocupare accentuată pentru alinierea la legislația europeană pe care România s-a angajat să o implementeze.Obținerea de sprijin european pentru obiective de protejare a unor ecosisteme valoroase, obiective ce vor presupune costuri mai mari și un impact socio-economic sporit la nivelul

unor comunități. Ne dorim introducerea noțiunii de compensare între statele UE pentru eforturile de conservare a valorilor naturale ce asigură servicii de mediu unice în Europa.

Politică externă:

Ne propunem să aducem o contribuție de substanță în privința fiecărui subiect discutat la masa negocierilor europene și o mai bună sincronizare cu agenda europeană, prin ameliorarea cooperării directe cu statele membre ale UE.Ne propunem ca România să își extindă contribuția la aplicarea Strategiei Globale a UE, inclusiv prin misiunile noastre diplomatice care își vor ameliora sincronizarea cu acțiunea celorlalte state membre, sub coordonarea Delegațiilor UE.Vom include drepturile omului și valorile pe care se întemeiază Uniunea Europeană în configurarea oricărei opțiuni de politică externă a țării.Vom încuraja participarea experților electorali și a diplomaților noștri la misiuni UE de observare a alegerilor.Vom consolida rolul jucat în parcursul european al vecinilor, cu precădere al Republicii Moldova.Vom fi o voce care susține procesul de extindere a Uniunii Europene.Vom realiza o strategie de participare a României la politica de ajutor pentru dezvoltare a UE.Vom promova atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă ale ONU pe plan intern și extern.

Diaspora:

Promovarea mobilității muncitorilor și companiilor românești în UE și protejarea drepturilor lor.Facilitarea transferului de drepturi sociale între statele membre, în special pentru repatrierea în România.Utilizarea de resurse și facilități UE pentru a stimula mediul asociativ românesc din diaspora, educația în limba română și promovarea culturii și a tradițiilor românești.

Versiune #3 Creat la Fri, Mar 13, 2020 4:21 PM de Sorin SfirlogeaModificat la Fri, Apr 17, 2020 7:40 AM de Mariana Țînțărean