08

Acord privind servicii de

Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării pe criterii de performanță (P156889)

Livrabil nr. 5Plan Strategic Instituțional 2018-2021 pentru Ministerul Cercetării și Inovării

Iulie 2018

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020

Acest raport este livrat în cadrul Acordului privind servicii de asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea bugetării pe criterii de performanță, încheiat între Secretariatul General al Guvernului și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare în data de 8 iunie 2016. Acesta corespunde Livrabilului nr. 5 din cadrul acordului menționat.

Declinarea responsabilitățiiAcest raport este un produs al Băncii Internaționale pentru Reconstrucție și Dezvoltare/ Băncii Mondiale. Constatările, interpretările și concluziile exprimate în prezenta lucrare nu reflectă neapărat opiniile Directorilor Executivi ai Băncii Mondiale sau ale guvernelor pe care le reprezintă. Banca Mondială nu garantează acuratețea datelor incluse în acest document.Documentul de față nu reprezintă neapărat poziția Uniunii Europene sau a Guvernului României.

Drepturi de autorMaterialul inclus în prezenta publicație este protejat de legea drepturilor de autor. Copierea sau transmiterea fără permisiune a unor porțiuni sau a conținutului integral al acestei lucrări poate constitui o încălcare a legislației în vigoare, excepție făcând reprezentanții autorității de stat pentru cercetare-dezvoltare sau reprezentanții altor organizații împuternicite de aceasta.Pentru a obține permisiunea de a fotocopia sau a retipări o parte din lucrare, vă rugăm să transmiteți o cerere cu toate informațiile la oricare dintre cele două instituții: (i) Secretariatul General al Guvernului (Piața Victoriei nr. 1, București, România) sau (ii) Grupul Băncii Mondiale în România (Strada Vasile Lascăr nr. 31, etaj 6, Sector 2, București, România).

CuprinsLISTA DE ACRONIME 4LISTA DE FIGURI 5LISTA DE TABELE 5LISTA DE CASETE 5PREAMBUL 7SUMAR EXECUTIV 8I. CONTEXT 9II. MISIUNE I VIZIUNEȘ 16III. OBIECTIVE STRATEGICE, PROGRAME, MĂSURI, INDICATORI 17Obiectiv strategic 1. Dezvoltarea capacității de cercetare științifică și de diseminare a rezultatelor cercetării 17Obiectiv strategic 2. Creșterea competitivității economice prin inovare 26Obiectiv strategic 3. Dezvoltarea capacității administrative 31IV. MONITORIZAREA I EVALUAREA PSIȘ 35V. RESURSE FINANCIARE 37ANEXA 1A: OBIECTIVE I PROGRAME BUGETARE 2018-2021 (MII LEI)Ș 39ANEXA 1B: PROGRAME, MĂSURI I BUGETE AFERENTE 2018-2021 (MII LEI)Ș 40ANEXA 2: PLANUL STRATEGIC INSTITU IONAL (TABEL REZUMATIV)Ț 42ANEXA 3: PROGRAME I MĂSURI CONEXE (TABEL REZUMATIV)Ș 44ANEXA 4: PROFIL INSTITU IONALȚ 62ANEXA 5 PROIECTE DE ACTE NORMATIVE PROPUSE ÎN 71PLANUL ANUAL DE LUCRU AL GUVERNULUI DE CĂTRE MINISTERUL CERCETĂRII I ȘINOVĂRII PENTRU ANUL 2018 71

Lista de acronimeAP Axa prioritarăASR Agenția Spațială RomânăBERD Investiții totale anuale în cercetare-dezvoltare ale întreprinderilorCDI Cercetare, dezvoltare și inovareCERN Organizația Europeană pentru Cercetare NuclearăCRIC Comitetul Român pentru Infrastructuri de CercetareDPI Drepturi de proprietate intelectualăEIS European Innovation Scoreboard ELI-NP Infrastructura Luminii Extreme – Fizică NuclearăENI Echivalent normă întreagă (cercetători)ERIC Consorțiul European pentru Infrastructura de CercetareESA Agenția Spațială EuropeanăESFRI Forumul Strategic European pentru Infrastructuri de CercetareFAIRFEDR

Facilitatea pentru cercetarea antiprotonilor și ionilorFondul European de Dezvoltare Regională

FESI Fondurile Europene Structurale și de Investiții GR Guvernul RomânieiHG Hotărâre a GuvernuluiIFA Institutul de Fizică AtomicăIMM Întreprinderi mici și mijlociiINCD Institut Național de Cercetare - DezvoltareMCI Ministerul Cercetării și InovăriiO(U)G Ordonanța (de urgență) a Guvernului PALG Planul Anual de Lucru al GuvernuluiPIB Produsul intern brutPN2 / PN3 Planul național de cercetare, dezvoltare și inovare 2007-2013 / 2015-2020PNCDI Planul național de cercetare, dezvoltare și inovare 2015-2020POC Programul Operațional Competitivitate 2014-2020POCA Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020PODCA Programul Operațional Sectorial „Dezvoltarea Capacități Administrative” 2007-2013PSI Plan Strategic InstituționalSCR Servicii de consiliere rambursabileSEC Spațiul European de CercetareSGG Secretariatul General al GuvernuluiSNCDI Strategia Națională de Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2014-2020TFUE Tratatul privind Funcționarea Uniunii EuropeneUE Uniunea EuropeanăUEFISCDI Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării

Lista de figuri

Figura 1 Proiecțiile privind intensitatea CDI 2000 - 2020, țintele României și ale UE.........................................11Figura 2 Evoluția indicatorilor EIS privind inovarea din România, 2017..............................................................12Figura 3 Calitatea rezultatelor științifice și nivelul investițiilor publice în CD......................................................13Figura 4 Analiza pozițională a publicațiilor cu autori români, în baza de date Thomson Reuters (2005-2014)...13Figura 5 Analiza pozițională a publicațiilor cu autori români, SCOPUS (2016).....................................................14Figura 6 Ciclul de monitorizare a Planului Strategic Instituțional 2018-2021......................................................36Figura 7 Sistemul de Cercetare și Inovare din România......................................................................................63

Lista de tabele

Tabelul 1 Obiectivul Strategic 1: Eșalonarea finanțării în funcție de programele bugetare (mii lei)....................19Tabelul 2 Măsuri incluse în Programul 1.1..........................................................................................................21Tabelul 3 Măsuri incluse în Programul 1.2..........................................................................................................22Tabelul 4 Măsuri incluse în Programul 1.3..........................................................................................................24Tabelul 5 Măsuri incluse în Programul 1.4..........................................................................................................25Tabelul 6 Obiectivul Strategic 2 : Eșalonarea finanțării în funcție de programele bugetare (mii lei)...................28Tabelul 7 Măsuri incluse în Programul 2.1..........................................................................................................29Tabelul 8 Măsuri incluse în Programul 2.2..........................................................................................................30Tabelul 9 Obiectivul Strategic 3: Eșalonarea finanțării în funcție de programele bugetare (mii lei)....................32Tabelul 10 Măsuri incluse în Programul 3.1........................................................................................................34Tabelul 11 Alocări financiare anuale, pe obiective strategice (mii lei)................................................................37Tabelul 12 Alocarea financiară, pe cheltuieli (mii lei)..........................................................................................38

Lista de casete

Caseta 1 Obiectivul strategic 1: Indicatori de Impact și de Rezultat....................................................................18Caseta 2 Obiectivul Strategic 2: Indicatori de impact și de rezultat....................................................................27Caseta 3 Obiectivul Strategic 3: Indicatori de impact și de rezultat....................................................................32

Mulțumiri

Planul strategic instituțional este rezultatul activității personalului Ministerului Cercetării și Inovării, prin reprezentanții din Grupul de Lucru pentru Elaborarea și Actualizarea PSI, cu sprijinul echipei Băncii Mondiale (Elena Botezatu, Mihai Vîlnoiu). Echipa a beneficiat de îndrumare metodologică solidă din partea lui Costel Todor, în calitate de expert senior în planificare strategică, precum și de contribuții valoroase din partea Arabelei Sena Aprahamian (specialist principal în dezvoltarea sectorului privat, Banca Mondială) și Mădălinei Prună (specialist în sectorul privat, Banca Mondială).

Autorii transmit mulțumiri deosebite domnului Nicolae Burnete, Ministru, precum și conducerii direcțiilor din cadrul Ministerului Cercetării și Inovării, pentru implicarea și contribuțiile semnificative.

Echipa dorește să mulțumească personalului Secretariatului General al Guvernului (SGG) pentru sprijinul și colaborarea excelentă asigurate pe durata elaborării acestui raport, în special d-nei Oana-Elena Pintilei - secretar de stat și d-lui Dragoș Negoiță – director general, precum și d-lui Radu Iacob – consilier și echipei de proiect, care au furnizat recomandări utile și au realizat un management de proiect adecvat.

Echipa mulțumește, de asemenea, doamnei Lalita Moorty (manager de practici, management macroeconomic și fiscal), doamnei Tatiana Proskuryakova (director de țară pentru România) și domnului Cătălin Păuna (lider al echipei de lucru, economist șef, Banca Mondială) pentru coordonarea generală. Totodată, echipa dorește să mulțumească doamnei Brigita Orzan (expert) pentru sprijinul constant.

Preambul

Fundament

În linie cu obiectivele de reformă a administrației centrale, Secretariatul General al Guvernului (SGG), cu sprijinul Băncii Mondiale, derulează un amplu exercițiu de consolidare a capacității de planificare, bugetare și monitorizare a politicilor la Centrul Guvernului, în cadrul Ministerului Finanțelor Publice (MFP) și al ministerelor de resort selectate.

Acordul de asistență tehnică (SCR) are ca obiective i) continuarea consolidării proceselor existente de dezvoltare a planurilor strategice instituționale ale ministerelor (PSI), sub îndrumarea SGG; ii) dezvoltarea capacității intra-guvernamentale de a monitoriza implementarea PSI cu ajutorul unui instrument IT comun; și iii) dezvoltarea unui ”tablou de bord” în cadrul SGG, pentru raportarea cu privire la implementarea priorităților majore ale ministerelor, pe baza planurilor strategice instituționale.

Activitățile definite rezultă din analizele funcționale realizate la nivelul administrației publice centrale, care au evidențiat faptul că la nivelul sectorului public se remarcă o legătură slabă și o trasabilitate scăzută între resursele utilizate și rezultate obținute, fiind necesară o legătură mai strânsă între componenta de planificare și cea de bugetare. Drept urmare, prin folosirea metodologiilor, instrumentelor și proceselor dezvoltate cu sprijinul Băncii Mondiale, se are în vedere instituționalizarea unui proces de monitorizare a implementării politicilor publice, cu roluri și responsabilități clar definite pentru SGG, MFP și ministerele de resort. Aceasta va face parte integrantă din reformele bugetare promovate la nivelul administrației publice.

Ca minister de resort selectat, Ministerul Cercetării și Inovării, în calitate de autoritate de stat pentru cercetare-dezvoltare, s-a angajat să desfășoare un program amplu de reforma, în cadrul căreia consolidarea funcției de planificare strategică reprezintă o componentă importantă.

Metodologie

Elaborarea PSI a început în septembrie 2016. O primă versiune a documentului a fost finalizată în iunie 2017, procesul de planificare continuând în perioada decembrie 2017- martie 2018. Documentul de față reprezintă forma actualizată a PSI, care reflectă prioritățile și cadrul de implementare pentru anul 2018, precum și estimări pentru perioada 2019-2021.

Procesul s-a bucurat de un angajament substanțial din partea întregului personal relevant de management și operațional din cadrul ministerului, ca și a specialiștilor din SGG.

Procesul de planificare strategică din cadrul Ministerului a fost supravegheat de un Comitet de Coordonare a Planificării Strategice în cadrul căruia au participat reprezentanți ai tuturor direcțiilor. Grupul de lucru s-a reunit după cum s-a considerat necesar în perioada septembrie 2016-martie 2018.

Banca Mondială a asigurat suport tehnic pe d

urata întregului proces. În încercarea de a fi cuprinzătoare, informativă și participativă, Banca Mondială a desfășurat un program de formare cu membrii grupului de lucru în luna septembrie 2016, respectiv decembrie 2017 și februarie 2018 pentru a le prezenta membrilor principiile și instrumentele utilizate în planificarea strategică.

Sumar executiv

Prin stabilirea unui Plan Strategic Instituțional (PSI) pentru ciclul bugetar 2017-2020 pentru Ministerul Finanțelor Publice și pentru 13 ministere de resort, SGG a urmărit să consolideze capacitatea de bugetare, planificare și monitorizare a Guvernului României1.

PSI 2018-2021reprezintă o revizuire a planului elaborat pentru perioada 2017-2020 și continuă obiectivele instituționale asumate în domeniul cercetării științifice, dezvoltării și inovării; de asemenea, prezintă programe și măsuri clare (inclusiv bugete) necesare pentru atingerea acestor scopuri pe termen mediu, precum și un cadru solid de evaluare a performanței pentru a estima progresul în raport cu aceste obiective.

PSI este organizat în jurul principalelor domenii aflate în responsabilitatea Ministerului Cercetării și Inovării, în calitate de autoritate de stat pentru cercetare-dezvoltare, după cum urmează:

Obiectiv strategic 1: Dezvoltarea capacității de cercetare științifică și de diseminare a rezultatelor cercetării, care vizează creșterea cantității și a calității rezultatului cercetării, precum și la vizibilitatea internațională a cercetării românești.

Obiectiv strategic 2: Creșterea competitivității economice prin inovare, care vizează promovarea colaborărilor dintre sectorul CDI și sectorul de producție, în legătură directă cu prioritățile politicilor industriale, de competitivitate și ale IMM-urilor, ca mecanism de a susține tranziția economiei românești de la competitivitate pe bază de costuri la performanța generată de inovare

Obiectiv strategic 3: Dezvoltarea capacității instituționale a MCI, care vizează consolidarea capacității Ministerului de a-și îndeplini funcțiile de politică și reglementare în mod eficient și eficace

O descriere a obiectivelor strategice și a efectelor estimate, a programelor și rezultatelor așteptate și a măsurilor planificate, corelată cu resursele financiare și distribuția acestora pe durata perioadei de implementare este prezentată în corpul Planului Strategic Instituțional în cele ce urmează.

1 Proiectul a fost inițiat și dezvoltat în anul 2016 de către Cancelaria Primului-ministru (CPM), reorganizată în anul 2017 sub coordonarea SGG.

I. Context

Urmare a crizei financiare internaționale din 2008, creșterea economică a reprezentat, și constituie în continuare, un obiectiv primordial al strategiilor guvernamentale, atât la nivelul țărilor Uniunii Europene, cât și la nivel internațional. Având în vedere că, în noul context al competitivității globale, progresul tehnologic este recunoscut a reprezenta unul din elementele cheie ale unei dezvoltări economice durabile, un loc central în această ecuație este reprezentat de sectorul cercetării, dezvoltării și inovării (CDI).

Având rolul de elemente esențiale ale agendei Europa 2020, cercetarea și inovarea sunt menținute în mod constant ca priorități majore pentru politică și investiții la nivelul UE. În urma crizei economice, Comisia Europeană a atras în mod repetat atenția și a exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că majoritatea statelor membre ale UE sunt departe de obiectivele proprii privind cheltuielile și rezultatele în domeniul Cercetării și Dezvoltării (C&D) și că „acest lucru riscă să întârzie considerabil transformarea acestor țări în economii bazate pe cunoaștere”.

CE2 stabilește o serie de acțiuni strategice cheie în efortul de a accelera o redefinire a sistemelor naționale de cercetare-dezvoltare la nivelul întregii Uniuni. Principalele aspecte prezentate se referă la: îmbunătățirea calității dezvoltării strategiei și a procesului de elaborare a politicilor; îmbunătățirea calității programelor, concentrarea resurselor și a mecanismelor de finanțare; optimizarea calității instituțiilor publice care desfășoară activități de cercetare și inovare. Pentru a sprijini aceste trei axe de reformă, CE promite sprijin financiar pentru cercetare și inovare (C&I) prin programul financiar „Orizont 2020”. În același timp, aceasta invită statele membre să sporească cheltuielile publice pentru acțiuni de cercetare și inovare, să sporească eficiența și impactul resurselor investite în cercetare și inovare, să ofere stimulente adecvate pentru investițiile în afaceri pentru acțiuni de cercetare și inovare. Uniunea inovării (UI) și Spațiul European de Cercetare (SEC) sunt subliniate ca acțiuni de cooperare „de anvergură” care ar putea constitui o bază solidă pentru dezvoltarea viitoare în acest sector.

Cercetarea din România este de mult timp catalogată ca slab-performantă, cu o intensitate scăzută în cunoaștere, sub-finanțată atât din surse publice, cât și private și cu un impact scăzut la nivel mondial.

Mai multe evaluări tematice au scos în evidență mai mult sau mai puțin aceleași provocări recurente: analiza funcțională din 2011 a BM a evidențiat faptul că sectorul CDI al României este „într-o criză tăcută” generată de trei factori-cheie: fragmentarea guvernanței, concentrarea pe cercetarea fundamentală și neutilizarea potențialului privat. Subfinanțarea și, adesea, utilizarea necorespunzătoare a fondurilor disponibile, contribuie la performanța generală slabă.

Evaluarea intermediară din 2012 a SNCDI și PNCDI 2007-2013 arată că, în timp ce reflectă PC7 al UE, cadrul de reglementare românesc pune prea mult accentul pe solicitările de finanțare și prea puțin pe îmbunătățirea instituțiilor. În același timp, domeniile acoperite sunt atotcuprinzătoare, în ceea ce pare a fi ”un extras din lucrările canonice privind inovația”3.

2 A se vedea Comunicarea CE COM (2014) 339 final, Cercetarea și inovarea ca surse de creștere reînnoită, Bruxelles, 10.6.2014, disponibil la: https://ec.europa.eu/research/innovation-union/pdf/state-of-the-union/2013/research-and-innovation-as-sources-of-renewed-growth-com-2014-339-final.pdf3 Evaluarea intermediară din 2012 a SNCDI și PNCDI SNCDI 2007-2013, Pg.13, disponibilă la: http://fmmc.ro/uploads/poze/files/MTE_National_Strategy_Plan_Report_RO_120213.pdf

Un raport de evaluare realizat de UEFISCDI în 2013, finanțat prin PO DCA4, care se concentrează pe guvernanța sistemului CDI, reiterează, în principal, aceleași provocări legate de subfinanțare, fragmentare și polarizare între participanți, reafirmând necesitatea reformei, coerenței și abordării strategice.

Pentru perioada 2014-2020 documentele programatice sunt Strategia Națională de cercetare, dezvoltare și inovare 2014-2020 aprobată prin HG 929/2014, Planul Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2015-2020 (PNCDI III), aprobat prin HG 583/2015, și Programul Operațional Competitivitate – Axa 1, care asigură cadrul de finanțare din Fondurile Europene Structurale și de Investiții. Moștenirea primului exercițiu adevărat de programare în România este o schimbare a paradigmei în sistemul de cercetare: producția științifică și calitatea au crescut, comportamentul individual și instituțional s-a orientat către o abordare mai competitivă. Participarea internațională în România a crescut, de asemenea, în comparație cu cea din trecut. Cu toate acestea, lipsa resurselor și alocarea defectuoasă au condus la o abundență de infrastructuri de cercetare insuficient utilizate și la serie de doctoranzi cu perspective limitate de carieră în domeniul cercetării. În același timp este important de menționat faptul că, România are una dintre cele mai mari diaspore științifice din țările Uniunii Europene.În ciuda eforturilor concertate ale principalilor decidenți din domeniul CDI, performanța CDI se situează sub așteptările și rezultatele preconizate; rapoarte ale CE5 încă plasează România în grupul țărilor cu cea mai slabă bază științifică, în timp ce calitatea scăzută a sistemului public de cercetare și inovare este în continuare un aspect esențial ce trebuie abordat. Doar două țări, România și Bulgaria, rămân în continuare în acest grup, iar decalajul dintre România și celelalte State Membre este în continuare în creștere, în principal ca o consecință directă a ponderii scăzute a cheltuielilor de cercetare dezvoltare (%PIB): 0,48 (2011), 0,49 (2012), 0,39 din care 0,27 sectorul public și 0,12 sector privat în 2013, 0,38 din care 0,22 sectorul public și 0,16 sector privat în 2014, în timp ce în 2016, cheltuielile de CD au reprezentat 0,48% din PIB 6 (0,21% din PIB – sector public și 0,27% din PIB – sector privat), în scădere față de 2015 cu 0,01 p.p. pe total cheltuieli și cu 0,06 p.p. la cheltuielile din sectorul public, dar în creștere cu 0,05 p.p. la cele din sectorul privat) față de ținta privind intensitatea cheltuielilor CD asumată de România prin Programul Național de Reformă (Memo Guv. 1801/2010) de 2% din PIB investiții CD până în 2020, în structura 1% fonduri publice și 1% fonduri private.

În acest context, ținta de 2% din PIB asumată de România pentru cheltuielile de CDI în cadrul Strategiei Europa 2020 este, cel mai probabil, imposibil de atins, având în vedere ritmul actual.

4 Raport de evaluare privind guvernarea sistemului CDI din România 2007-2013, disponibil la: http://www.incd2020.ro/sites/default/files/Raport%20de%20evaluare%20a%20guvernantei%20sistemului%20public%20de%20CDI%20din%20Romania%202007-2013.pdf 5 Fișa Tematică Semestrul European. Cercetare și Inovare, disponibilă la: http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/themes/2016/research_innovation_201605.pdf și Sistemul de indicatori ai inovării europene 2016, disponibil la: http://ec.europa.eu/DocsRoom/documents/17822 6 Date provizorii publicate de INS în Comunicatul nr. 295/16 noiembrie 2017 privind activitatea de CD în anul 2016.

Figura 1 Proiecțiile privind intensitatea CDI 2000 - 2020, țintele României și ale UE

Sursa: Performanța cercetării și inovării în UE. Progresul inovării în cadrul Uniunii la nivel de țară7

În anul 2017 România a avansat pe locul 42 din 128 de țări conform Global Innovation Index8, ceea ce înseamnă un avans cu șase poziții față de anul 2016, când ocupa locul 48. Acest progres este explicat prin avansul României în secțiunea “hotspoturile” invenției (care arată densitatea inventatorilor regăsiți în cererile internaționale de brevete), unde România a obținut un scor de 39,2 pe o scară de la 0 la 100 9. România se situează, de asemenea, între primele 10 țări cu venituri medii spre mari, din punct de vedere al eficienței inovației.

Întrucât în România CDI este finanțată, în principal, din resurse publice, participarea universităților și a institutelor publice de cercetare și performanța acestora în sistemul științific la nivel mondial reprezintă punctul central în asigurarea unei evaluări pozitive a sistemului în ansamblu. Cu toate acestea, clasificările internaționale descriu un sistem cu performanțe modeste din punct de vedere științific.

În ceea ce privește poziția României în sistemul de indicatori “European Innovation Scoreboard10” (EIS), deși unii indicatori arată o îmbunătățire, tendința generală este de scădere a performanțelor. De exemplu, în timp ce procentul absolvenților de doctorat la o mie de locuitori și co-publicațiile științifice au avut o tendință pozitivă, investițiile, finanțarea prin capitalul de risc, numărul de IMM-uri autohtone inovatoare și indicatorii de colaborare au scăzut.

7 http://ec.europa.eu/research/innovation-union/pdf/state-of-the-union/2014/countries/romania.pdf 8 https://www.globalinnovationindex.org/ 9 website MCI: www.research.gov.ro - comunicate de presă10 Disponibilă la: http://ec.europa.eu/growth/industry/innovation/facts-figures/scoreboards/

Figura 2 Evoluția indicatorilor EIS privind inovarea din România, 2018

RomaniaÎn comparație cu UE 2017 în:

2010 2017 2017INDEX INOVARE SINTETIC 46,9 32,9 31,1Resurse umane 42,3 49,8 18,8Noi absolvenți de doctorat 100,0 49,9 35,8Populație cu educație terțiară 11,9 13,4 11,8Învățare pe tot parcursul vieții 3,1 0,0 0,0Atractivitatea sistemului de cercetare 22,8 29,7 26,1Co-publicații științifice internaționale 22,7 46,8 28,8Publicații între cele mai citate 30,2 35,6 34,3Doctoranzi din străinătate 12,3 15,3 13,8Mediu propice pentru inovare 81,1 96,8 72,3Rata de penetrare broadband 122,2 188,9 106,3Antreprenoriat generat de oportunitate 56,7 42,2 39,1Finanțare și sprijin 48,3 22,4 20,8Cheltuieli cu CDI ale sectorului privat 27,4 9,7 10,1Cheltuieli de CDI cu capital de risc 75,1 38,6 31,6Investiții ale firmelor 64,9 13,3 11,9Cheltuieli private cu CDI 11,8 19,6 17,6Alte cheltuieli cu inovarea (în afară de CDI) 209,4 21,3 19,5Întreprinderi care furnizează instruire TIC 0,0 0,0 0,0Inovatori 39,1 0,0 0,0Inovări de produs/proces ale IMM 26,4 0,0 0,0Inovări de marketing/ organizaționale ale IMM 52,0 0,0 0,0IMM cu inovare intra-murală 38,0 0,0 0,0Legături 53,7 30,1 37,7IMM-uri inovative care colaborează cu alții 10,7 5,8 5,8Co-publicații public-private 46,2 30,4 30,1Cofinanțare privată a cheltuielilor publice cu CDI 105,3 79,1 78,0Active de natură intelectuală 8,6 22,5 22,3Cereri de brevete internaționale PCT 4,2 5,9 6,1Cereri de mărci 14,3 35,4 31,3Cereri de design 8,4 28,4 29,4Impacturi asupra ocupării 18,8 34,7 34,6Ocupare în activități intensive în cunoaștere 3,9 26,0 23,5Ocupare în întreprinderi cu creștere rapidă 29,5 41,0 43,8Impacturi asupra vânzărilor 83,4 66,6 64,0Exporturi de produse cu intensitate tehnologică medie și ridicată90,1 103,4 97,7Exporturi de servicii intensive în cunoaștere 48,8 57,9 55,2Vânzări de inovații noi-pe-piață /firmă 115,9 33,2 32,9

Performanța în comparație cu UE 2010 în:

Sursa: European Innovation Scoreboard 2018, România

Figura 3 Calitatea rezultatelor științifice și nivelul investițiilor publice în CD

Sursa: EIS 201711

În majoritatea domeniilor, contribuția României este modestă, atât din punct de vedere al volumului, cât și al impactului. Doar două domenii, Fizica și Matematica, au rezultate bune atât cu privire la numărul de citări, cât și al numărului lucrărilor realizate. Spațiul înregistrează un număr mare de citări, dar are contribuții modeste în totalul mondial, în timp ce domeniile Știința materialelor, Ecologie, Chimie, Economie și Afaceri au un volum relativ mare dar impact scăzut.

Figura 4 Analiza pozițională a publicațiilor cu autori români, în baza de date Thomson Reuters (2005-2014)

Sursa: Bibliometric Analysis of Romania’s Research Output, 2005-2014, UEFISCDI 201512

11 Available at: http://ec.europa.eu/growth/industry/innovation/facts-figures/scoreboards. 12 http://old.uefiscdi.ro/userfiles/file/scientometrie/1%20Raport%20Bibliometric%20.pdf

Figura 5 Analiza pozițională a publicațiilor cu autori români, SCOPUS (2016)

Sursa: SCIMAGO Journal and Country Ranking13

Indicatorii cheie14 privind performanța în materie de cercetare și inovare și potențialul de creștere calculat în cadrul obiectivelor Europa 2020 pentru creștere economică, locuri de muncă și schimbări sociale completează o imagine destul de slabă a situației sectorului în contextul mai amplu al obiectivelor UE2020. Nivelurile celor mai mulți indicatori clasifică România printre țările cu cea mai slabă situație dintre statele membre ale UE în domenii precum intensitatea cercetării și dezvoltării, ponderea populației cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani care a finalizat cu succes învățământul terțiar și ponderea populației expuse riscului sărăciei sau excluziunii sociale (pe locul 27 din 28 de țări); ponderea populației cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani, cu cel mult nivelul de învățământ gimnazial și fără continuarea studiilor sau formării profesionale (pe locul 24 din 28 de țări) și rata de ocupare a populației cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani (pe locul 20). Cu toate acestea, sursa preocupării reale este reprezentată de valorile foarte scăzute ale indicatorilor care măsoară factorii de schimbare structurală și de abordare a schimbărilor din societate.

Evoluția ratei de ocupare a forței de muncă în activitățile care implică un grad ridicat de cunoștințe (servicii de fabricație și servicii pentru întreprinderi) ca procent din ocuparea forței de muncă totală a persoanelor cu vârsta cuprinsă între 15 și 64 ani; IMM-uri care introduc inovații ale produselor sau proceselor ca procent din IMM-uri; tehnologii legate de mediu și tehnologii medicale; plasarea constantă a României pe ultimul loc între țările membre UE.

În plus, datele prezentate arată că monitorizarea acestor indicatori nu reprezintă o preocupare constantă a Guvernului României, dat fiind faptul că seriile de timp sunt adesea întrerupte cu date lipsă pentru toți indicatorii monitorizați la nivelul UE.

Sistemul CDI rămâne fragmentat și extrem de polarizat, rezultatele acestuia fiind generate la un număr limitat de operatori. Încercările de a pune în aplicare mecanisme diverse de evaluare instituțională au fost supuse

13 http://www.scimagojr.com/mapgen.php?maptype=bc&country=RO&y=citasxitem 14 A se vedea Performanța cercetării și inovării în UE. Progresul inovării în Uniune la nivel de țară, pag. 247

unor dezbateri majore, iar implicațiile clasificării asupra finanțărilor rămân incerte. Gradul înalt de fragmentare și de polarizare a sistemului public de cercetare îi afectează eficiența și amplifică și mai mult consecințele finanțării insuficiente. Organizațiile individuale de cercetare oferă grade diferite de transparență; cu toate acestea, gradul general de transparență este unul redus, fiind influențat de unele dintre cadrele de reglementare actuale.15

Deși Strategia CDI 2014-2020 prevede mecanisme îmbunătățite, procesul de punere în aplicare a acestora rămâne deschis evaluării. Proiectul SIPOCA derulat de M.C.I. în cadrul Programului Operațional de Întărire a Capacității Administrative, ar trebui să ofere o metodologie de evaluare, precum și rezultatele evaluării la jumătatea perioadei, prevăzute pentru 2018.

Pentru perioada 2017-2020, cadrul strategic și financiar al CDI este clar stabilit. După cum se menționează în Raportul de țară Rio 201516, ”Guvernul a făcut progrese în identificarea cauzelor deficiențelor structurale ale sistemului de cercetare și dezvoltare, dar implementarea soluțiilor este întârziată sau absentă”. Un număr mai limitat de sectoare prioritare17 comparativ cu exercițiul anterior, precum și un accent mai mare pe calitatea cercetării și pe activarea potențialului privat sunt avute în vedere, într-un efort de a consolida legătura dintre CDI și creșterea economică. Cu toate acestea, subfinanțarea18, precum și slaba concentrare asupra îmbunătățirii capacității administrative și a guvernanței par a rămâne provocările cronice care afectează performanța. Este de așteptat ca încă din anul 2019 și, cu precădere în 2020, să se deruleze procesul de actualizare a cadrului strategic și financiar pentru următorul ciclu programare (2021-2028). Până în 2023, inclusiv, intervențiile finanțate din fonduri europene vor fi susținute prin PO Competitivitate 2014-2020.

15 Rio Country Report 2016.16 Disponibil la: https://rio.jrc.ec.europa.eu/en/library/rio-country-report-romania-2015 17 Există două tipuri de domenii prioritare selectate: Domenii de specializare inteligente: (1) Bio-economie, (2) TIC, Spațiu și securitate, (3) Energie, mediu și schimbări climatice și (4) : eco-nanotehnologie și materiale avansate și Domenii de prioritate publică: (1) sănătate, (2) patrimoniu și identitate culturală și (3) tehnologii noi și emergente.18 Bugetul pentru CDI este de numai 0,22% din PIB pentru 2017, deja mult mai mic decât alocarea de 0,63% prevăzută de SNCDI 2014-2020 pentru 2017 – a se vedea sinteza la: http://gov.ro/en/government/cabinet-meeting/the-budget-for-2017-approved-by-the-government

II. Misiune și viziune

Ministerul Cercetării și Inovării coordonează implementarea SNCDI 2014-2020 și Programul de guvernare19 în domeniul cercetării științifice, dezvoltării tehnologice și inovării. De asemenea, este mandatat să „organizeze și să conducă sistemul național de cercetare științifică, dezvoltare tehnologică și inovare”.20

Pe baza mandatului stabilit prin lege21 ”misiunea MCI este de a organiza și conduce sistemul național CDI, exercitându-și atribuțiile stabilite prin legi și prin alte acte normative din sfera sa de activitate și realizează, după caz, împreună cu ministerele de resort, politica guvernamentală în domeniile de activitate ale acestora”.

Conform viziunii strategice asupra sectorului CDI din România, stipulată în SNCDI 2014-2020 22, viziunea este ca „În 2020, România devine competitivă la nivel global și regional prin inovare, alimentată de cercetare și dezvoltare, generând în același timp bunăstare pentru cetățenii săi”.

Viziunea SNCDI stabilește un set de principii de acțiune, sprijinite prin trei piloni principali: (1) Companiile devin actori-cheie ai inovării prin eficiența crescută a proceselor de CDI și prin produse de înaltă calitate; (2) Sectorul CDI se dezvoltă în jurul unui număr de domenii strategice de specializare inteligentă, este integrat la nivel internațional și oferă un mediu atractiv pentru membrii comunității științifice globale; (3) Progrese în domenii strategice, precum: bioeconomia; tehnologia informației și a comunicațiilor, spațiu și securitate; eco-nanotehnologii și materiale avansate.

Astfel, la nivel național CDI se poziționează în centrul reformării unor sectoare importante și devine vectorul politicii de reindustrializare națională23 prin centrarea pe clustere de competitivitate, cât și factorul-cheie de modernizare a agriculturii românești prin optimizarea produselor alimentare și dezvoltarea eco-nanotehnologiei care conservă proprietățile apei, aerului și solului.

Competitivitatea internațională se bazează pe sprijinirea proiectelor de infrastructură pan-europeană și centre de cercetare interdisciplinară, precum DANUBIUS-RI, ELI-NP și ALFRED.

Cadrul strategic se bazează în primul rând pe prioritățile și așteptările prezentate în SNCDI 2020, PN III și în Programul de guvernare pentru perioada 2018-2020 și vizează, în principal, crearea de cunoștințe, participare internațională sporită și contribuția sporită a CDI la dezvoltarea economică și societală. În acest sens, este esențială creșterea previzibilă și substanțială a finanțării, precum și mecanisme perfecționate pentru colaborarea inter-instituțională și guvernanță îmbunătățită și o mai bună corelare în ceea ce privește implementarea politicilor referitoare la valorificarea potențialului cercetării.

În timp ce natura transversală a CDI este esențială pentru determinarea direcțiilor viitoare, se are în vedere și o abordare sectorială în ceea ce privește specializarea industrială și domeniul prioritar de importanță publică. Acțiunile și resursele sunt, de asemenea, direcționate către domenii care sporesc capacitatea de a răspunde provocărilor sociale iminente, așa cum este cazul tehnologiilor emergente. În același timp, cercetarea

19http://gov.ro/fisiere/pagini_fisiere/PROGRAMUL_DE_GUVERNARE_2018-2020.pdf , pag. 51; 91-95 20Mandatul se bazează pe HG nr. 13/2017 privind organizarea și funcționarea MCI21HG nr. 13/201722https://www.edu.ro/sites/default/files/_fi%C8%99iere/Minister/2016/strategii/strategia-cdi-2020_-proiect-hg.pdf , p.1023 Programul de Guvernare 2018-2020, pag.7

fundamentală se află în centrul cadrului strategic CDI, ca sursă pentru cercetarea de frontieră și interdisciplinară.24

24 Pe baza Strategiei CDI 2014-2020, pag.7

III. Obiective strategice, Programe, Măsuri, Indicatori

Obiectiv strategic 1. Dezvoltarea capacității de cercetare științifică și de diseminare a rezultatelor cercetării

Ținând seama de faptul că decalajul de performanță între sistemele de cercetare din România și cele ale UE se adâncește, nevoia de intervenții rapide, substanțiale și sistemice devine din ce în ce mai acută. România trebuie să-și valorifice punctele forte actuale, abordând în același timp vulnerabilitățile legate de guvernare și subfinanțare.

Drept urmare, continuarea dezvoltării infrastructurii de cercetare, concentrându-se pe un număr limitat de proiecte critice la scară largă și prin analizarea celor existente, îmbunătățind în același timp eficiența utilizării acestora, este esențială pentru realizarea unui sistem de cercetare echilibrat și competitiv.

Abordarea provocărilor legate de resursele umane este un alt factor-cheie pentru îmbunătățirea rezultatelor științifice. Valorificând cele mai noi generații de doctoranzi proveniți din perioada anterioară de programare, înseamnă creșterea atractivității și îmbunătățirea perspectivelor carierei în domeniul cercetării. În timp ce inversarea exportului de creiere se dovedește a fi prea dificil de realizat, sistarea acestui fenomen și intensificarea legăturilor cu diaspora de cercetare poate oferi rezultate pozitive semnificative.

După o tendință pozitivă în ceea ce privește expunerea internă, determinată parțial de schimbarea semnificativă a factorilor de evaluare a performanței cercetătorilor și, parțial, de concentrarea sporită asupra rezultatelor finanțării proiectelor UE, s-a îmbunătățit, de asemenea, și expunerea internațională a cercetării românești. Cu toate acestea, stimulate de perspectivele de participare la proiecte internaționale, organizațiile de cercetare din România nu au reușit încă să obțină rezultatele dorite. Participarea la PC7 și la alte inițiative de colaborare internaționale s-a dovedit a fi dificilă, din cauza lipsei de experiență, de informare și, mai important, de resurse.

În același timp, continuarea sprijinului pentru cercetare într-un număr limitat de domenii-cheie de importanță socială și economică strategică, precum și a proiectelor de anvergură (ELI-NP, DANUBIUS-RI și ALFRED) va contribui în mod semnificativ la creșterea performanței cercetării românești.

Informat de aceste ipoteze, Obiectivul Strategic 1 prevede transpunerea priorităților strategice naționale și a Programului de Guvernare în ceea ce privește realizarea excelenței în cercetare la nivelul UE și internațional 25, concentrându-se pe îmbunătățirea calității rezultatului cercetării. În acest sens, se concentrează pe susținerea dezvoltării organizațiilor de cercetare competitivă prin intermediul elementelor lor de bază: îmbunătățirea infrastructurii CDI, permițând crearea unei mase critice de cercetători, facilitând expunerea acestora la nivel internațional și sprijinind proiectele de cercetare fundamentală și exploratorie în domeniile cheie prioritare. Acești piloni se construiesc și se consolidează reciproc și reprezintă nucleul unui ecosistem de inovare funcțional, capabil să producă efecte tangibile pozitive pentru economia și societatea românească.

Schimbarea (impactul) preconizat(ă), ca urmare a implementării programului și măsurilor ulterioare OS1, se referă la creșterea cantității și a calității rezultatului cercetării, precum și la expunerea internațională a cercetării românești. Indicatorii selectați reflectă: o măsură bibliometrică a excelenței științifice (procentul

25 Programul de guvernare 2017-2020, Capitolul privind CDI, Prioritatea 3,pag. 42, disponibil la: http://gov.ro/fisiere/pagini_fisiere/Programul_de_guvernare_2017-2020.pdf

publicațiilor științifice prezente în primele 10% dintre cele mai citate publicații din întreaga lume, dintre toate publicațiile științifice naționale), numărul de cercetători (ENI), co-publicații științifice internaționale.

Caseta 1 Obiectivul strategic 1: Indicatori de Impact și de Rezultat

Impact

Rezultate programe

Creșterea cantității și calității rezultatelor cercetării și a vizibilității internaționale a cercetării românești: (1) ponderea publicațiilor științifice în top 10% cele mai citate publicații din lume, în totalul publicațiilor științifice la nivelul țării, va ajunge la 6% în 2021, față de 5,1% în 2015 (EIS); (2) numărul co-publicațiilor științifice internaționale (nr./ 1 mil. locuitori) va ajunge a 220 în 2021, față de 182,5, în 2016 (EIS); (3) numărul de cercetători (ENI) va crește, de la 18.046 în 2016, la 18.400 în 2021 (INS)

(1.1.1) Creșterea gradului de utilizare a capacității unităților de cercetare: Numărul de cercetători care lucrează în centre de cercetare îmbunătățite va ajunge la 473 în 2021 (PO Competitivitate) (1.2.1.) Creșterea numărului de cercetători: Numărul de cercetători noi (ENI) în entitățile susținute prin programe va ajunge la 627 în 2021 (PO Competitivitate) (1.3.1.) Intensificarea participării la proiecte internaționale: Numărul parteneriatelor internaționale Orizont 2020 va ajunge la 400 în 2021, față de 200 în 2016 (CORDIS)(1.4.1.) Îmbunătățirea rezultatelor cercetării din România: Numărul de reviste românești cotate ISI va ajunge la 60 (MCI)

OS1. Dezvoltarea capacității de cercetare științifică și de diseminare a rezultatelor cercetării

Program 1.1Infrastructura materială

CDI

Program 1.2Resurse umane

pentru CDI

Program 1.3 Internaționalizare

Program 1.4Instituții CDI

Măsurile Programului 1.1

M 1.1.1.1 Finanțarea proiectelor de infrastructură de importanță europeanăM 1.1.1.2 Finanțarea infrastructurilor CDI pentru instituții CDI publice

Măsurile Programului 1.2

M 1.2.1.1 Pregătirea cercetătorilor tineriM 1.2.1.2 Atragerea cercetătorilor de înaltă calificare din străinătate în organizațiile publice CDI

Măsurile Programului 1.3

M 1.3.1.1 Sprijin pentru colaborări internaționaleM 1.3.1.2 Diseminare și acces la informații

Măsurile Programului 1.4

M 1.4.1.1 Cercetare în domenii de interes strategic pentru RomâniaM 1.4.1.2 Sprijin instituțional

Tabelul 1 Obiectivul Strategic 1: Eșalonarea finanțării în funcție de programele bugetare (mii lei) Obiectivul Strategic 1 Dezvoltarea

capacității de cercetare științifică și de diseminare a rezultatelor cercetării

2018 2019 2020 2021

Program 1.1: Infrastructura materială CDI 429.464,84 468.268,84 200.000,00 200.000,00

Program 1.2:Resurse umane pentru CDI 205.241,91 222.841,91 222.841,91 50.000,00

Program 1.3: Internaționalizare 119.400,00 201.700,00 172.100,00 172.100,00

Program 1.4: Instituții CDI 517.406,00 446.253,00 598.406,00 587.000,00

TOTAL OS1 1.271.512,74 1.339.063,74 1.193.347,91 1.009.100,00

Programul 1.1 Infrastructura materială CDI

Raționament. SNCDI 2014-2020 promovează serviciile furnizate de către infrastructurile existente și încurajează investițiile noi, prin a) sprijinirea proiectelor majore și a infrastructurii CDI publice mari, crearea de infrastructuri noi (laboratoare, centre de cercetare etc.) și b) sprijinirea dezvoltării infrastructurilor paneuropene de cercetare în România (ESFRI).

Ca urmare a unui flux de resurse semnificativ din perioada 2007-2013, în prezent, sunt înregistrate în ERRIS - Registrul Infrastructurilor de Cercetare din România, aproximativ 1.200 de facilități de cercetare, cărora le sunt asociate în jur de 7.000 de servicii de cercetare și aproape 19.000 de echipamente. 26 Dintre cele 1.200 de facilități de cercetare înregistrate, doar 120 sunt din mediul privat. În același timp, nu toate aceste facilități pot fi considerate infrastructuri de cercetare în sensul definițiilor acceptate și utilizate în practica din domeniu, unele fiind, în practică, echipamente. ERRIS arată însă că există în România un stoc de echipamente cumulat de o valoare extrem de mare, cu un potențial înalt de operare științifică.

Pe de altă parte, există semnale că exploatarea echipamentelor, respectiv infrastructurilor de cercetare este sub-optimală, fie din lipsa de personal calificat pentru operarea acestora, fie din lipsa unei infrastructuri tehnice de suport (ex. consumul de curent electric care nu este suportat de rețeaua clădirii). Aceste aspecte sunt evidențiate în Foaia de parcurs privind prioritățile de dezvoltare a infrastructurilor de cercetare , actualizată de către MCI în 2017.

Principalele provocări referitoare la actualul cadru financiar sunt legate, așadar, de:

a) asigurarea unei utilizări corespunzătoare a infrastructurii existente b) creșterea eficienței și performanței acestora.

Transparența sporită, coordonarea îmbunătățită între sursele de finanțare naționale și europene (în special pentru evitarea suprapunerilor), precum și a condițiilor îmbunătățite de acces reprezintă aspectele esențiale preconizate pentru obținerea rezultatelor planificate.

Obiective. P1.1 urmărește să obțină următoarele rezultate până în 2021:

(1.1.1) Creșterea gradului de utilizare a capacității unităților de cercetare:

26 http://sipoca27.ro/wp-content/uploads/2018/02/Situatia-infrastucturilor-existente.pdf

o Numărul de cercetători care lucrează în centre de cercetare îmbunătățite va ajunge la 473 în 2021, ca urmare a implementării programului

Descriere. Programul 1.1 se concentrează pe două linii principale de acțiune, într-un efort cuprinzător de consolidare și extindere a infrastructurii publice de cercetare.

M1.1.1.1. Finanțarea proiectelor de infrastructură de importanță europeană se referă la sprijinirea dezvoltării unor infrastructuri de cercetare paneuropene de anvergură, deschise (ESFRI), în România. Finanțarea acestor investiții este asigurată prin:

- Fonduri ESI: PO Competitivitate 2014-2020, PI-1a, Acțiunea 1.1.1 Mari infrastructuri CD, tip de proiecte: ELI-NP, Danubius-RI și proiecte aprobate în Roadmapul național al infrastructurilor de cercetare.

- Fonduri naționale: PNCDI Subprogramul 5.4. Programul de cercetare, dezvoltare și inovare pentru sistemele fluviale-delta-maritime (DANUBIUS).

M1.1.1.2. Finanțarea infrastructurilor de CDI pentru instituțiile CDI publice se referă la dezvoltarea și amenajarea unor noi laboratoare sau centre de cercetare sau prin modernizarea unor noi instituții de cercetare și universități publice. Finanțarea acestor investiții este asigurată prin:

- Fonduri ESI: PO Competitivitate, PI - 1a, Acțiunea 1.1.1 Mari infrastructuri CD, tip de proiect: Proiecte de investiții pentru instituții publice de CD/ universități, Obiectiv: creșterea capacității CD în domeniile identificate în cadrul SNCDI ca prioritare pentru specializări inteligente și sănătate.

- Fonduri naționale: PNCDI - Subprogramul 1.3 Infrastructuri CD și Programul de Finanțare al Instalațiilor de Cercetare de Interes Național, prin care se asigură finanțare pentru acoperirea cheltuielilor cu întreținerea, exploatarea, funcționarea și securitatea instalațiilor pentru cele 29 de instalații și obiective speciale de interes național.

În conformitate cu PNCDI, investițiile ar trebui să vizeze sectoarele prioritare, în special în cele mai bune organizații care efectuează activități de cercetare, pentru a optimiza investițiile în echipamentele CD și pentru a favoriza generarea de venituri din utilizarea acestora. Principalele tipuri de proiecte finanțate includ: investiții în infrastructura CD (de interes regional, național, paneuropean); investiții în proiecte complementare celor existente la nivel local; proiectele privind integrarea sau conectarea rețelelor locale la infrastructurile internaționale CD similare/complementare. Stimularea creării și dezvoltării grupurilor de inovare în jurul infrastructurilor mari, precum și menținerea și dezvoltarea Registrului Național al Infrastructurilor CD este prevăzută, de asemenea, în cadrul acestei măsuri.

Factori de succes. Factorii critici de succes pentru realizarea schimbării preconizate se referă la:

- Finanțare publică sporită pentru CDI, în conformitate cu necesarul estimat în SNCDI/PNCDI 2015-2020;- Absorbția fondurilor UE disponibile;- Menținerea unui nivel ridicat de angajament la nivelul Guvernului pentru realizarea reformelor

necesare și atingerea obiectivelor asumate pentru CDI;- Consolidarea mecanismelor de colaborare dintre MCI și celelalte ministere de resort

Măsuri. Măsurile prin care programul va fi implementat sunt prezentate sintetic în cele ce urmează. Bugetele alocate acestora, precum și obiectivele și indicatorii de monitorizare aferenți sunt prezentate în anexele la PSI.

Tabelul 2 Măsuri incluse în Programul 1.1

(R1.1.1) Creșterea gradului de utilizare a capacității unităților de cercetare

M1.1.1.1 Finanțarea proiectelor de infrastructură de importanță europeană

M1.1.1.2 Finanțarea infrastructurilor CDI pentru instituții CDI publice

Programul 1.2 Resurse umane pentru CDI

Raționament. Una dintre cele mai severe deficiențe ale sistemului de cercetare din România este asociată cu lipsa masei critice de cercetători. Exodul masiv și pe termen lung, plata diminuată și condițiile de muncă necorespunzătoare, precum și lipsa de perspectivă cu privire la o carieră profesională în cercetare, sunt printre factorii care au contribuit la situația actuală.

În perioada anterioară de programare, s-au făcut eforturi pentru sprijinirea noilor generații de doctoranzi 27 și pentru atragerea tinerilor cercetători în organizațiile de cercetare din România. Cu toate acestea, subfinanțarea generală și oportunitățile insuficiente au determinat rezultate slabe.

Obiective. P1.2 se concentrează pe creșterea atractivității carierei în cercetare, urmărind obținerea următoarelor rezultate până în 2021:

(1.2.1.) Creșterea numărului de cercetători:

o Numărul de cercetători noi (ENI) în entitățile susținute va ajunge la 627 în 202128

Descriere. Programul 1.2 combină finanțarea națională și cea a Uniunii Europene într-o varietate de intervenții, prin pregătirea noilor generații de cercetători, prin promovarea și recompensarea excelenței și prin încurajarea mobilității.

M.1.2.1.1 Pregătirea cercetătorilor tineri, vizează creșterea numărului și a calității resurselor umane în activitățile CD din sectoarele prioritare. Obiectivele vizate de subprogram se referă la creșterea numărului de cercetători și pregătirea noilor generații, creșterea atractivității carierei în cercetare, îmbunătățirea performanței grupului, crearea și actualizarea Registrului Național al Cercetătorilor. Finanțarea acestor investiții este asigurată prin:

- Fonduri naționale: PNCDI, Subprogramul 1.1 Resursele umane, care vizează creșterea numărului și a calității resurselor umane în activitățile CD din sectoarele prioritare. Principalele tipuri de proiecte finanțate în cadrul acestei măsuri sunt: proiectele de cercetare doctorală și post-doctorală, inclusiv doctoratul industrial; Proiecte de cercetare pentru stimularea echipelor tinere independente; programe complexe de reintegrare a cercetătorilor din diasporă (tineri și cu experiență); bursa pentru tinerii cercetători; recompensarea rezultatelor cercetărilor (articole), burse de cercetare („Ștefan Odobleja”, „Spiru Haret”).

M1.2.1.2.Atragerea cercetătorilor de înaltă calificare din străinătate în organizațiile publice CDI și dezvoltarea conceptului de „revenire a creierelor”, vizează crearea de nuclee de competență științifică și/sau tehnologică, la standarde europene, în cadrul unei instituții CD, universitate sau întreprindere, prin atragerea de specialiști din străinătate. Finanțarea acestor investiții este asigurată prin:

27 Prin finanțare UE (FSE), Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-201328 Indicatorii și țintele PO CompetitivitateEurostat, http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.do

- Fonduri ESI: PO Competitivitate, AP1 - 1a - Acțiunea 1.1.4. Atragerea de personal cu competențe avansate din străinătate.

Proiectele vor fi realizate de specialistul din străinătate, care va fi angajat în calitate de cercetător științific (cel puțin) pe durata proiectului, de către instituția gazdă. Această acțiune vizează consolidarea capacității CDI pentru pregătirea participării la programul „Orizont 2020” și se va concentra pe cele patru plus unul dintre sectoarele prioritare prevăzute de SNCDI.

Factori de succes. Factorii critici de succes pentru realizarea schimbării preconizate se referă la:

- Finanțare publică sporită pentru CDI, în conformitate cu obiectivele stabilite;- Absorbția fondurilor UE disponibile;- Consolidarea mecanismelor de colaborare dintre MCI și celelalte ministere de resort, în special cu

Ministerul Educației.

Măsuri. Măsurile prin care programul va fi implementat sunt prezentate sintetic în cele ce urmează. Bugetele alocate acestora, precum și obiectivele și indicatorii de monitorizare aferenți sunt prezentate în anexele la PSI.

Tabelul 3 Măsuri incluse în Programul 1.2(R1.2.1) Creșterea numărului de cercetători

M1.2.1.1 Pregătirea cercetătorilor tineri M1.2.1.2 Atragerea cercetătorilor de înaltă calificare din străinătate în organizațiile publice CDI

Programul 1.3 Internaționalizare

Raționament. Vizibilitatea internațională a cercetării din România a fost, în general, limitată, ca o consecință a finanțării reduse și a lipsei de informații și experiență, dublată de absența oricăror stimulente pentru cercetători de a se angaja în acest efort. Ca urmare a reformelor în ceea ce privește evaluarea performanței și a finanțării UE din perioada de programare anterioară, activitățile internaționale și vizibilitatea sunt restabilite. Cu toate acestea, aceasta generează nevoia suplimentară de sprijin și resurse suplimentare destinate facilitării afilierii sau participării la inițiative, programe, infrastructuri, etc. regionale, europene sau internaționale.

SNCDI oferă finanțare pentru participarea României la inițiativele de programare comună (JPI) 29, la inițiativele tehnologice comune (JTI)30, la parteneriatele europene pentru inovare (EIP)31, precum și la programele bilaterale și la unele organizații internaționale.

În același timp, cadrul strategic actual sprijină participarea la proiectele „Orizont 2020”, prin asigurarea cofinanțării, precum și a altor tipuri de parteneriate instituționale, președinții comune și colaborări.

Obiective: Programul 1.3 vizează creșterea participării organizațiilor și întreprinderilor CD din România (în special a IMM-urilor) la proiectul „Orizont 2020” și urmărește obținerea următoarelor rezultate:

(1.3.1.) Intensificarea participării la proiecte internaționale:

o Numărul parteneriatelor internaționale Orizont 2020 va ajunge la 400, față de 200 în 2016.

29 http://ec.europa.eu/research/era/joint-programming-initiatives_en.html 30 http://ec.europa.eu/research/jti/index_en.cfm 31 http://ec.europa.eu/research/innovation-union/index_en.cfm?pg=eip

Descriere. Programul 1.3 cuprinde două măsuri, menite să sprijine participarea la cercetarea europeană și să încurajeze colaborările internaționale, prin oferirea accesului direct la finanțare și informare pentru organizațiile de cercetare din România. Aceste două măsuri cuprind o varietate de acțiuni complementare, după cum urmează:

M1.3.1.1 Sprijin pentru colaborări internaționale, se referă la susținerea unei palete largi de intervenții, între care: sprijinirea participării la diferite tipuri de proiecte „Orizont 2020” și recompensarea participării instituționale acestea, încurajarea sinergiilor între Orizont 2020 și alte programe internaționale de CDI, creșterea vizibilității cercetării românești prin participarea la programe și organizații internaționale de cercetare, integrarea cercetării românești în spațiul european al cercetării, îmbunătățirea cooperării bilaterale și multilaterale în domeniul cercetării științifice. Finanțarea acestor intervenții este asigurată prin: - Fonduri ESI: POC PI-1a , Acțiunea 1.1.3 Crearea de sinergii cu acțiunile de CDI ale programului-cadru

ORIZONT 2020 al Uniunii Europene și alte programe CDI internaționale - Fonduri naționale:

o PNCDI Subprogramul 3.1 Bilateralo PNCDI Subprogramul 3.2 „Orizont 2020”o PNCDI Subprogramul 3.3 Sprijinirea participării românești la JPI, o PNCDI Subprogramul 3.4. Sprijinirea participării la JTI/JUo PNCDI Subprogramul 3.5 Alte inițiative si programe europene și internaționaleo PNCDI Subprogramul 3.6 Suport o PNCDI Subprogramul 5.2. Participare la organismele și programele internaționale de cercetare

(include cotizațiile de participare)o PNCDI Subprogramul 5.3. Programul de cercetare, dezvoltare și inovare pentru tehnologie

spațială și cercetare avansată - STAR.

M1.3.1.2 Diseminare și acces la informații, se referă la asigurarea accesului la bazele de date internaționale pentru cercetătorii din România, dezvoltarea rețelelor de centre CD coordonate la nivel național și conectate la rețelele europene și internaționale și susținerea participării la manifestări științifice și a literaturii CDI. Finanțarea intervențiilor din cadrul acestei măsuri este asigurată prin: - Fonduri ESI: PO Competitivitate PI-1a , Acțiunea 1.1.2 Dezvoltarea unor rețele de centre CD, coordonate la

nivel național și racordate la rețele europene și internaționale de profil și asigurarea accesului cercetătorilor la publicații științifice și baze de date europene și internațional: tip de proiecte: CLOUD si infrastructuri masive de date; ANELIS PLUS; RoEduNet

- Fonduri naționale: PNCDI Manifestări științifice subvenționate din bugetul de stat, Subvenționare literatură CDI

Accesul la bazele de date internaționale s-a dovedit a fi esențiale pentru îmbunătățirea rezultatelor cercetării și, drept urmare, noile resurse vor viza asigurarea accesului la sursele de informare și documentare, creând un campus virtual și un depozit de resurse național, promovând accesul liber la publicațiile științifice, precum și oferind acces mobil la resurse.

Dezvoltarea rețelelor de centre CD va contribui la creșterea implicării și conectivității cercetării românești în rețelele de înaltă specializare, utilizând arhitecturi GRID, permițând totodată dezvoltarea infrastructurii specializate necesare pentru sprijinirea proiectelor de cercetare mari și complexe. În același timp, este vizată îmbunătățirea accesului (virtual) la publicațiile și bazele de date științifice. Accesul va fi asigurat pentru toate universitățile, instituțiile CD și bibliotecile universitare centrale, printr-un proiect dedicat.

Se prevăd următoarele tipuri de proiecte: proiecte tip GRID, continuarea dezvoltării RoEduNet 32 (proiect unic), conexiuni de mare viteză la infrastructura UE; migrarea la conexiuni de mare viteză; asigurarea accesului la literatura științifică internațională (proiect unic, de către ANELIS-PLUS33). Atât RoEduNet, cât și ANELIS-PLUS sunt proiecte prioritare pentru creșterea capacității sistemului CD din România și corelarea și conectarea sa la cercetarea internațională.

Factori de succes. Factorii critici de succes pentru realizarea schimbării preconizate se referă la:

- Finanțare publică sporită pentru CDI, în conformitate cu obiectivele stabilite;- Absorbția fondurilor UE disponibile;- Susținerea guvernamentală pentru creșterea vizibilității internaționale a cercetării românești- Menținerea unui nivel ridicat de angajament la nivelul Guvernului pentru realizarea reformelor

necesare și atingerea obiectivelor asumate pentru CDI.

Măsuri. Măsurile prin care programul va fi implementat sunt prezentate sintetic în cele ce urmează. Bugetele alocate acestora, precum și obiectivele și indicatorii de monitorizare aferenți sunt prezentate în anexele la PSI.

Tabelul 4 Măsuri incluse în Programul 1.3

(R1.3.1) Intensificarea participării la proiecte internaționale

M1.3.1.1 Sprijin pentru colaborări internaționale

M1.3.1.2 Diseminare și acces la informații

Programul 1.4. Instituții CDI

Raționament. Institutele de cercetare din coordonarea MCI și cele din cadrul Academiei Române au capacitatea de a promova pe plan internațional identitatea științifică românească și de a crea leadership în mai multe domenii. Prin direcționarea finanțării către acele domenii/acei participanți care au demonstrat potențial de excelență, se va sprijini menținerea instituțiilor performante în pregătirea generațiilor viitoare de cercetători și specialiști.

Obiective. Programul 1.4 vizează menținerea și dezvoltarea domeniilor CDI de nișă, în care România deține în continuare avantaj competitiv cu potențial/perspective de comercializare. Drept urmare, urmărește obținerea următoarelor rezultate:

o Numărul de reviste românești cotate ISI va crește de la 56 la 60, în 2021

Descriere. Programul sprijină 1.4 Instituțiile cu cercetare fundamentală de excelență sau de interes strategic, 2. Managementul instituțional orientat spre rezultate, pentru finanțarea complementară bazată pe concurență și definirea de jos în sus a temelor de cercetare.

M.1.4.1.1 Cercetare în domenii de interes strategic pentru România sprijinirea instituțiilor de cercetare și a competențelor în aceste domenii, pentru a obține contribuții valoroase pentru știință, economie și societate. Intervențiile vizează sprijinirea participării instituțiilor de cercetare din România la instituțiile și programele internaționale, identificarea nișelor de cercetare, tehnologie și industrie la nivel național, european și global; utilizarea resurselor internaționale de CD prin participarea la programe și organizații europene comune, pentru a oferi soluții la aspecte de interes strategic pentru România, creșterea vizibilității rezultatelor științifice etc.

32 https://www.roedu.net/ 33 http://www.anelisplus.ro/

În același timp, obiectivul este de a maximiza rezultatele obținute din investițiile în cercetare prin concentrarea resurselor către cele mai performante organizații publice de cercetare și dezvoltare. Implementarea planurilor de dezvoltare instituțională împreună cu consolidarea capacităților organizațiilor de cercetare și dezvoltare publice vizează: valorificarea și diseminarea rezultatelor cunoștințelor și ale cercetării; inițierea și dezvoltarea de colaborări viabile cu partenerii; furnizarea de asistență tehnică și servicii tehnologice și științifice de înaltă tehnologie în domeniilePrincipalele tipuri de proiecte finanțate sunt: proiectele de cercetare fundamentală, studii avansate, proiecte de cercetare de frontieră, sprijinirea rezultatelor științifice cu potențial aplicativ ridicat, proiecte de frontieră complexe, ateliere exploratorii.

Finanțarea este asigurată prin:

- PNCDI - Programul 4, Cercetare fundamentală și de frontieră pentru a menține și dezvolta domeniile de nișă unde cercetarea fundamentală românească are avantaj comparativ

- PNCDI – Programul 5, Cercetare în domenii de interes strategic, program suport condus de instituții cu rol de coordonare științifică în domenii de interes strategic.

M.1.4.1.2 Sprijin instituțional prin finanțare complementară se referă la stabilirea și dezvoltarea instituțiilor și competențelor de cercetare care s-ar putea susține financiar. Intervențiile vizează adoptarea standardelor de evaluare internaționale, sprijinirea participării instituțiilor de cercetare din România la instituțiile și programele internaționale, identificând nișe de cercetare, tehnologie și industrie la nivel național, european și global; utilizarea resurselor internaționale CD prin participarea la programe și organizații europene comune, cu scopul de a oferi soluții la problemele de interes strategic pentru România, obținerea de rezultate științifice vizibile etc.

Este vizată punerea în aplicare a planurilor de dezvoltare instituțională, precum și dezvoltarea capacităților pentru organizațiile publice de CD pentru a valorifica și disemina cunoștințele și rezultatele cercetării; inițierea și dezvoltarea de colaborări viabile cu partenerii; furnizarea de asistență tehnică și servicii tehnologice și științifice la nivel înalt în domenii prioritare. Finanțarea este asigurată prin:

o Programe Nucleu

o Instrumente de finanțare complementară (PNCDI Program 1.4 -Performanță instituțională)

Factori de succes. Factorii critici de succes pentru realizarea schimbării preconizate se referă la:

- Finanțare publică sporită pentru CDI, în conformitate cu obiectivele stabilite;- Menținerea unui nivel ridicat de angajament și control din partea MCI pentru realizarea reformelor

necesare și atingerea obiectivelor asumate pentru CDI.

Măsuri. Măsurile prin care programul va fi implementat sunt prezentate sintetic în cele ce urmează. Bugetele alocate acestora, precum și obiectivele și indicatorii de monitorizare aferenți sunt prezentate în anexele la PSI.

Tabelul 5 Măsuri incluse în Programul 1.4.(R1.4.1) Îmbunătățirea rezultatelor cercetării din România

M.1.4.1.1 Cercetare în domenii de interes strategic pentru România

M.1.4.1.2 Sprijin instituțional

Obiectiv strategic 2. Creșterea competitivității economice prin inovare

Cel de-al doilea obiectiv strategic se axează pe promovarea colaborărilor dintre sectorul CDI și sectorul de producție, în legătură directă cu prioritățile politicilor industriale, de competitivitate și ale IMM-urilor, ca mecanism de a susține tranziția economiei românești de la competitivitate pe bază de costuri la performanța generată de inovare.

La nivel strategic, atât SNCDI 2014-2020, cât și Programul de guvernare pentru perioada 2017-2020 se concentrează în mod semnificativ pe promovarea colaborării dintre sectorul CDI și industrie. Cu toate acestea, pentru ca aceasta să fie eficientă, sunt necesare o abordare cuprinzătoare și reforme ample, la nivelul întregului ecosistem al CDI. În timp ce accesul la finanțare este cu siguranță esențial, totodată la fel este și excelența în domeniul cercetării, un cadru de reglementare favorabil în ceea ce privește protecția drepturilor de proprietate intelectuală, stimulente adecvate și, nu în ultimul rând, un nivel bun de încredere între comunitățile științifice și cele de afaceri.

În acest sens, Strategia națională de CDI 2014-2020 stabilește obiective privind stimularea sectorului de afaceri și creșterea impactului economic, cu accent pe domenii de specializare inteligentă, în timp ce PO Competitivitate 2014-2020 oferă instrumente financiare specifice precum împrumuturi, garanții și măsuri privind capitalul de risc.

Lecțiile importante privind instrumentele concrete pentru transferul de tehnologie și colaborarea dintre știință și industrie, rezultate în urma implementării proiectelor din ciclul anterior de programare, se referă la: proiectele inițiate de instituțiile CD, în loc de companiile private, sustenabilitatea limitată, transparență scăzută, lipsa de sprijin și concentrare insuficientă privind depășirea etapelor critice ale comercializării sunt doar câteva dintre deficiențele pe care normele actuale încearcă să le evite.

În același timp, a început un proces de învățare rapid și substanțial în cadrul comunității de cercetare în ceea ce privește cultura antreprenorială și abilitățile, pe care actualul cadru încearcă să-l valorifice în contextul unei creșteri economice durabile. De asemenea, s-au făcut îmbunătățiri în ceea ce privește mediul fiscal și de reglementare.

Creșterea economică poate fi considerată ca fiind rezultatul activităților inovatoare, al forței de muncă calificate și al productivității cercetării. În cadrul acestor modele se sugerează faptul că investițiile în cercetare-dezvoltare conduc la inovare și dezvoltare tehnologică datorită capitalului uman și al acumulării de cunoștințe.

Cu toate acestea, performanța României este mult sub media europeană. Așa cum s-a observat în Raportul European Innovation Scoreboard 2016, „cea mai slabă performanță relativă în ceea ce privește dimensiunile este legătura și antreprenoriatul, în timp ce în ceea ce privește indicatorii, cea mai slabă performanță relativă este observată pentru cererile de brevete PCT în provocările societale și cererile de brevet PCT”. 34

Având în vedere nivelul redus al colaborării științifice și de afaceri și slaba comercializare a rezultatelor cercetării, „În 2013 România a primit o recomandare specifică țării pentru a asigura legături mai strânse între cercetare, inovare și industrie, acordând prioritate activităților de CD care au potențialul de a atrage investiții private” 35

34 Disponibil la:http://ec.europa.eu/DocsRoom/documents/17853 35Așa cum s-a menționat în Raportul de țară 2020– RIO, disponibil la: https://rio.jrc.ec.europa.eu/en/country-analysis/Romania/country-report

OS2. Creșterea competitivității economice prin inovare

Programul 2.1 Transfer de cunoștințe Programul 2.2 Stimularea investițiilor CDI din partea sectorului privat

Măsurile Programului 2.1M2.1.1.1 Parteneriate pentru transfer de cunoștințe

M.2.1.1.2 Sprijinirea clusterelor de inovare

Măsurile Programului 2.2M2.2.1.1 Implementarea instrumentelor de capital de risc pentru CDI

M2.2.1.2 Sprijinirea cererii de inovare a întreprinderilor

Impact

Rezultate programe

Creșterea investițiilor private în CDI: Ponderea cheltuielilor de cercetare-dezvoltare private în PIB va crește la 0,40% în 2021, de la 0,27% în 2016. (INS)Dezvoltarea activităților de CDI în sectorul privat: Numărul de brevete solicitate EPO, USPTO (nr/an) va crește, de la 85/an în 2016, la 120/an, 2021 (EIS)

(2.1.1) Creșterea numărului de IMM-uri care accesează rezultatele și resursele organizațiilor CDI pentru îmbunătățirea produselor și serviciilor: Numărul societăților care cooperează cu instituții de cercetare va ajunge la 110 în 2021, ca urmare a implementării programului. (PO Competitivitate)(2.2.1) Creșterea participării întreprinderilor din România (în special a IMM-urilor) la CDI: Numărul întreprinderilor inovatoare (produs, proces, nefinalizate, abandonate, organizare, marketing) va ajunge la 4.100 în 2021, de la 3.645 (INS).

Informat de aceste ipoteze, Obiectivul strategic 2 prevede să ofere mijloacele necesare pentru a îmbunătăți în continuare mecanismele și instrumentele pentru colaborarea dintre cercetare și industrie și participarea crescută a sectorului privat la activități de CDI.

Caseta 2 Obiectivul Strategic 2: Indicatori de impact și de rezultat

Tabelul 6 Obiectivul Strategic 2 : Eșalonarea finanțării în funcție de programele bugetare (mii lei)OS 2 Creșterea competitivității economice prin inovare 2018 2019 2020 2021

Programul 2.1: Transfer de cunoștințe 326.740,32 208.440,32 358.440,32 358.440,32 Programul 2.2: Stimularea investițiilor CDI din partea sectorului privat 140.262,63 137.488,44 70.000,00 -

TOTAL OS2 467.002,95 345.928,76 428.440,32 358.440,32

Programul 2.1 Transfer de cunoștințe

Raționament. Separarea istorică dintre sectoarele de cercetare și de afaceri/industrie a condus, printre altele, la o lipsă de cunoștințe și abilități, la nivelul instituțiilor și organizațiilor CDI, în ceea ce privește nevoile și așteptările industriei, avantajele colaborării, transferul tehnologic sau valorificarea rezultatelor CD. În ceea ce privește cererea, acest lucru a condus la scăderea interesului pentru dezvoltarea relațiilor funcționale cu instituțiile de CD.

Învățând din perioada de programare anterioară, SNCDI și resursele disponibile ulterioare susțin formarea extinsă a competențelor la nivelul organizațiilor publice CD și dezvoltarea serviciilor în ceea ce privește comercializarea cercetării, creșterea colaborărilor cu sectorul privat, furnizarea de servicii, creșterea mobilității între cercetare și industrie etc.

Obiective. Programul 2.1 vizează obținerea următoarele rezultate până în 2021:

(OS 2.1.1) Creșterea numărului de IMM-uri care accesează rezultatele și resursele organizațiilor CDI pentru îmbunătățirea produselor și serviciilor:

Numărul societăților care cooperează cu instituții de cercetare va ajunge la 110, ca urmare a implementării programului.

Descriere. Programul 2.1 cuprinde două măsuri menite să sprijine instrumentele de colaborare și să creeze activitățile antreprenoriale la nivelul instituțiilor CDI.

M.2.1.1.1 Parteneriate pentru transfer de cunoștințe, vizează încurajarea interacțiunilor dintre instituțiile de CDI și medicul academic și de afaceri, prin sprijinirea accesului întreprinderilor la expertiza și facilitățile instituțiilor CDI. În același timp, acesta este un mijloc de a valorifica infrastructurile și resursele existente, care au fost dobândite, dezvoltate sau modernizate în perioada de programare anterioară și care pot sprijini nevoile de inovare ale întreprinderilor. Proiectele avute în vedere sunt grupate în trei categorii: transferul de cunoștințe, acțiunile de parteneriat și accesul întreprinderilor la unitățile, instalațiile și echipamentele de cercetare ale organizației de cercetare pentru a efectua testările sau experimentele necesare în vederea dezvoltării unor produse/tehnologii/metode noi sau îmbunătățite.Totodată, se are în vedere susținerea birourilor de legătură cu industria și a centrelor de informare tehnologică.Finanțarea intervențiilor este asigurată prin:

- Fonduri ESI: PO Competitivitate PA1-1b, Acțiunea 1.2.3, care vizează încurajarea interacțiunilor dintre instituțiile de CDI/ universități și mediul de afaceri.

- Fonduri naționale:

o PNCDI - Subprogramul 2.1 Transfer de cunoaștere la agentul economic, Transferul către întreprindere, Implementarea la agentul economic, Platforme tehnologice, Dezvoltare și management grup, concursuri, etc.

o PNCDI Subprogramul 2.2 transfer tehnologic în sprijinul competitivității.

M.2.1.1.2 Sprijinirea clusterelor de inovare vizează susținerea utilizării în comun a echipamentelor, schimbul de informații și cunoștințe, crearea de rețele, diseminarea informațiilor între întreprinderi și ceilalți membrii ai grupului. Finanțarea intervențiilor este asigurată prin:

- Fonduri ESI: PO Competitivitate PA1 - 1a - Acțiunea 1.1.1. Mari infrastructuri CD, tip de proiect: Clustere de inovare

Factori de succes. Factorii critici de succes pentru realizarea schimbării preconizate se referă la:

- creșterea finanțării publice pentru CDI, în conformitate cu obiectivele stabilite;- absorbția fondurilor UE disponibile;- consolidarea mecanismelor de colaborare între MCI și celelalte ministere și agenții. După cum

subliniază Raportul RIO din 2016, „Principalele riscuri sunt legate de procesul de implementare. Suprapunerea măsurilor, programelor și agențiilor de implementare, precum și lipsa de coordonare, monitorizare și responsabilități clare pentru fiecare participant implicat în procesul de implementare, lipsa transparenței în gestionarea fondurilor structurale, precum și întârzierile birocratice în ceea ce privește respectarea termenelor și procedurilor UE, pot compromite atingerea obiectivelor strategice.” 36

Măsuri. Măsurile prin care programul va fi implementat sunt prezentate sintetic în cele ce urmează. Bugetele alocate acestora, precum și obiectivele și indicatorii de monitorizare aferenți sunt prezentate în anexele la PSI.

Tabelul 7 Măsuri incluse în Programul 2.1(R2.1.1) Creșterea numărului de IMM-uri care accesează rezultatele și resursele organizațiilor CDI

M2.1.1.1 Parteneriate pentru transfer de cunoștințe

M.2.1.1.2 Sprijinirea clusterelor de inovare

Programul 2.2 Stimularea investițiilor CDI din partea sectorului privat

Raționament. Raportul de țară privind semestrul european pentru anul 2016 subliniază faptul că „În timp ce sectorul de afaceri prezintă unele semne de interes sporit pentru inovare, în special în domeniul TIC, fenomenul rămâne marginal” 37. Accesul la finanțare este una dintre principalele probleme ale IMM-urilor, în special când vine vorba despre activități CD. Având în vedere interesul manifestat de sectorul privat în realizarea proiectelor CD în perioada de programare anterioară, este necesar să se valorifice investițiile deja făcute, introducând în același timp noi forme de sprijin.

Obiective. Programul 2.2 prevede obținerea următoarelor rezultate până în 2021:

(OS 2.2.1) Creșterea participării întreprinderilor din România (în special a IMM-urilor) la CDI

36 Secțiunea - Îmbunătățirea cadrului pentru investițiile private în cercetare și inovare și construirea sinergicilor între știință și industrie, Evaluarea politicilor: https://rio.jrc.ec.europa.eu/en/country-analysis/Romania/country-report 37 Disponibil la: https://rio.jrc.ec.europa.eu/en/country-analysis/Romania/european-semester

o Numărul întreprinderilor inovatoare (produs, proces, nefinalizate, abandonate, organizare, marketing) va ajunge la 4100 în 2021, de la 3645.

Descriere. Așa cum este prevăzut în actualul cadru strategic și de finanțare, Programul 3.1 vine în sprijinul activităților de CD private, permițând accesul la finanțare prin instrumente de capital de risc, încurajând dezvoltarea infrastructurilor CDI, stimulând cererea întreprinderilor pentru CDI și sprijinind proiectele extrem de inovatoare pentru IMM-uri.

M2.2.2 Sprijinirea cererii de inovare a întreprinderilor vizează investițiile pentru departamentele de CD ale întreprinderilor și cererea întreprinderilor pentru inovare

Finanțarea intervențiilor este asigurată prin: - Fonduri ESI:

o PO Competitivitate AP1, Prioritate de investiții 1a, Acțiunea 1.1.1 Mari infrastructuri CD, Proiecte de investiții pentru departamentele CD ale întreprinderilor

o PO Competitivitate AP1, Prioritate de investiții 1b, Acțiunea 1.2.1 Stimularea cererii întreprinderilor pentru inovare, tip de proiect: Start-up/spin-off

o PO Competitivitate AP1, Prioritate de investiții 1b, Acțiunea 1.2.1 Stimularea cererii întreprinderilor pentru inovare, tip de proiect: Intreprinderi nou create inovatoare

o PO Competitivitate AP1, Prioritate de investiții 1b, Acțiunea 1.2.1. Stimularea cererii întreprinderilor pentru inovare, tip de proiect: Proiectul tehnologic inovativ

Factori de succes. Factorii critici de succes pentru realizarea schimbării preconizate se referă la:

- absorbția fondurilor UE disponibile;- menținerea unui nivel ridicat de angajament în cadrul Guvernului pentru realizarea reformelor

necesare și atingerea obiectivelor asumate pentru CDI;

Măsuri. Măsurile prin care programul va fi implementat sunt prezentate sintetic în cele ce urmează. Bugetele alocate acestora, precum și obiectivele și indicatorii de monitorizare aferenți sunt prezentate în anexele la PSI.

Tabelul 8 Măsuri incluse în Programul 2.2

(R2.2.1) Creșterea participării întreprinderilor din România (în special a IMM-urilor) la CDI

M2.2.1.1 Implementarea instrumentelor de capital de risc pentru CDI

M2.2.1.2 Sprijinirea cererii de inovare a întreprinderilor

Obiectiv strategic 3. Dezvoltarea capacității administrative

Sistemul public național de CDI din România are în centrul sistemului său de guvernare Ministerul Cercetării și Inovării. Deși schimbările frecvente în structura guvernamentală au condus, ca și în cazul tuturor celorlalte sectoare, la numeroase modificări ale proiectului și implementării politicii CDI. Cu toate acestea, la nivel operațional, s-a păstrat un grad relativ ridicat de stabilitate, ceea ce a condus la acumularea de cunoștințe de specialitate și performanțe mai ridicate comparativ cu alte ministere.

O serie de organisme consultative (la nivel înalt) sunt menite să asigure coordonarea politicii privind CDI la nivel interministerial, precum și corelarea acesteia cu alte politici relevante, dar contribuția lor practică este limitată.

Sistemul public CDI este alcătuit din institute naționale de cercetare și dezvoltare, institute ale Academiei Române și universități. Organizațiile cele mai apropiate identificate cu „cercetare și dezvoltare” sunt institutele naționale de CDI (Institute naționale de CDI), majoritatea dintre acestea fiind coordonate de către MCI (începând cu reforma din 2013).

După cum s-a menționat în Raportul de țară RIO din 2016, sistemul CDI din România este extrem de centralizat, împărțit între un număr aproximativ egal de cercetări aplicate și organizații de cercetare fundamentală, dominat de finanțare instituțională, alocată pe o bază anuală. Deoarece entitățile private nu reprezintă decât o parte foarte mică, implicarea și contribuția acestora la guvernanța globală a sistemului este limitată. Fragilitatea și incertitudinea instituțională au caracterizat deseori sistemul de CD.

Cu excepția entităților publice care beneficiază de o formă de finanțare instituțională (fie instituții de cercetare sau universități publice38), ceilalți participanți depind de finanțarea bazată pe proiecte și se străduiesc să se adapteze la cerințele de performanță.

Majoritatea activităților de cercetare se desfășoară în regiunea capitalei București-Ilfov, care prezintă o distribuție extrem de neechilibrată a capacității. Ministerul are o reprezentare teritorială limitată, care, având în vedere planificarea strategică de inovare regională, a condus la situația în care strategiile RIS3 sunt deconectate efectiv de la politica generală de CDI și se concentrează, în principal, pe implementarea fondurilor disponibile FEDR.

SNCDI 2014-2020 prevede un mecanism de „orientare strategică” integrat, care ar permite colectarea constantă a datelor, monitorizarea și evaluarea periodică a implementării acestuia. Mecanismul are la bază:

- Colectarea sistematică a datelor prin intermediul diverselor instrumente (Registrul cercetătorilor din România, Registrul infrastructurilor de cercetare, rapoartele privind capitalul intelectual etc.);

- Sistemul de scanare Orizont pentru tendințele emergente (în special tendințele tehnologice);- Un observator al ecosistemului CDI.

Schimbarea (impactul) preconizat(ă), ca urmare a implementării programului și măsurilor ulterioare OS3, se referă la creșterea eficienței resurselor din sectorul CDI.

38 Care primesc doar fonduri instituționale pentru educație

OS3. Dezvoltarea capacității administrative

Programul 3.1. Sistemul de guvernanță în domeniul CDI

Măsurile Programului 3.1M3.1.1.1 Politică CDI bazată pe dovezi

M3.1.1.2 Managementul sistemului național CDI

Impact

Rezultate programe

Resursele bugetare vor fi planificate judicios și cheltuite eficient, astfel încât numărul total de proiecte de cercetare derulate în România va crește, de la 7.872 în 2015, la 10.000 în 2021.

(3.1.1) Îmbunătățirea eficienței și eficacității la nivelul sistemului național de CDI: Sistemul de guvernanță a DCI va fi dezvoltat, în conformitate cu prevederile SNCDI

Caseta 3 Obiectivul Strategic 3: Indicatori de impact și de rezultat

Tabelul 9 Obiectivul Strategic 3: Eșalonarea finanțării în funcție de programele bugetare (mii lei)Obiectiv strategic 3. Dezvoltarea capacității administrative 2018 2019 2020 2021

Program 3.1 Sistemul de guvernanță în domeniul CDI 731.248,00 673.198,00 684.708,00 367.228,00

TOTAL OS 3 731.248,00 673.198,00 684.708,00 367.228,00

Program 3.1 Sistemul de guvernanță în domeniul CDI

Raționament. Prin mandat, MCI este responsabil pentru organizarea și conducerea sistemului național de cercetare științifică, dezvoltare tehnologică și inovare. Prin lege, este autoritatea desemnată cu gestionarea și implementarea PNCDI III și acționează în calitate de organism de implementare pentru PA1 în cadrul PO Competitivitate 2014-2020. Prin urmare, este necesar nu numai să se asigure și să se mențină un grad ridicat de profesionalizare în sistem, dar și să se îmbunătățească în mod constant eficiența și eficacitatea sarcinilor efectuate.

Deși a trecut printr-o serie de schimbări instituționale de-a lungul timpului, echipa MCI deține o experiență semnificativă în ceea ce privește bugetarea și gestionarea programelor, ceea ce reprezintă o importantă forță care trebuie valorificată.

După cum reiese din raportul de țară RIO 201639, „România are o guvernare a politicii de cercetare, dezvoltare și inovare foarte fragmentată. În ciuda schimbărilor și îmbunătățirilor în formularea politicilor, sectorul public de cercetare și inovare are nevoie de o reorganizare. Există o lipsă de coordonare între participanții la politică relevanți, un cadru instituțional fragmentat și imprevizibilitatea la nivelul consiliilor consultative ale MESR, o finanțare nesigură și o cultură de evaluare limitată”. Având MCI în centrul sistemului, responsabil cu organizarea și conducerea sistemului național de cercetare științifică, dezvoltare tehnologică și inovare, guvernanța globală este completată de o serie de mecanisme de coordonare inter-instituționale (organisme consultative, consilii, comitete), cu o eficiență limitată și o activitate redusă.

O componentă importantă a guvernanței constă în asigurarea bunei funcționări și coordonări a diferitelor organisme consultative 40:

- Secretariatul Tehnic al Consiliului Național pentru Politică în domeniul Științei, Tehnologiei și Inovării (NCSTIP)

- Colegiul Consultativ pentru CDI (CC-CDI)- Consiliul Național pentru Cercetare Științifică (CNCS)- Consiliul Național pentru Dezvoltare și Inovare- Consiliul Național pentru Etică în Cercetare Științifică, Dezvoltare Tehnologică și Inovare (NCE)

Organizațiile consultative ale MCI și, respectiv, agenția de finanțare Uniunea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI) și contribuie în mod direct la gestionarea programelor din PNCDI, prin dezvoltarea procedurilor de finanțare a proiectelor. Programul de guvernare 2017-2020 a reorganizat organismele consultative în sprijinul implementării politicilor de cercetare și dezvoltare. Cadrul organizațional include reprezentanți ai comunității academice și ai mediului economic (mari angajatori).

La nivelul instituțiilor publice de CD, trebuie implementate reforme în ceea ce privește consolidarea monitorizării performanței și a bugetării.

Obiective: Programul 3.1 vizează îmbunătățirea eficienței MCI prin obținerea următoarelor rezultate:

(R3.1.1) Îmbunătățirea eficienței și eficacității la nivelul sistemului național de CDIo Sistemul de guvernanță a CDI va fi dezvoltat.

Descriere. Consolidarea capacității administrative se va concentra pe asigurarea resurselor și instrumentelor necesare pentru funcționare, elaborarea și implementarea politicilor, programelor și proiectelor ministerului.

39Secțiunea privind provocările - Îmbunătățirea guvernanței în domeniul cercetării și inovării, disponibilă la: https://rio.jrc.ec.europa.eu/en/country-analysis/Romania/country-report40 Prezentate în structura lor actuală, supuse reformei

În același timp, se va concentra asupra creșterii calității proceselor de luare a deciziilor; Nu în ultimul rând, se va concentra pe dezvoltarea capitalului uman prin asigurarea unei pregătiri adecvate, sprijinirea atragerii și menținerii personalului și îmbunătățirea culturii organizaționale.

Pe baza priorităților stabilite prin Programul de guvernare și ținând seama de recomandările tuturor evaluărilor sistemice efectuate, Programul 3.1 se va concentra pe revizuirea, actualizarea și consolidarea arhitecturii și proceselor sistemului de CDI.

Dincolo de revizuirea structurii instituționale, se prevede, de asemenea, și asigurarea integrării TI a sistemului de CDI, împreună cu dezvoltarea, monitorizarea și evaluarea cadrului de politică publică privind sistemul și activitățile de CDI.

M.3.1.1.1 Politică CDI bazată pe dovezi se referă la elaborarea de reglementări și acte normative cu privire la organizarea și funcționarea MCI, dezvoltarea și funcționarea rețelei regionale de observatoare, susținerea organismelor consultative din domeniul CDI și implementarea Planului Sectorial pentru CDI.

Finanțarea intervențiilor este asigurată prin:

- Fonduri naționale: Bugetul MCI

M3.1.1.2 Managementul sistemului național CDI se referă la implementarea programelor suport pentru dezvoltarea sistemului de CDI din România și dezvoltarea platformei informatice integrate pentru sistemul CDI.

Finanțarea intervențiilor este asigurată prin:

- Fonduri naționale: PNCDI Subprogramul 1.4. Suport

- Fonduri ESI: PO Capacitate administrativă, proiect SIPOCA 27

Factorii critici de succes pentru realizarea modificării preconizate se referă la:

- asigurarea stabilității organizaționale;- menținerea consecvenței în cadrul mandatului și priorităților ministerului și ale instituțiilor

subordonate și/sau coordonate de către acesta;- menținerea unui nivel ridicat de angajament la nivelul Guvernului pentru realizarea reformelor

necesare și realizarea obiectivelor asumate pentru CDI;- consolidarea mecanismelor de colaborare între MCI și celelalte ministere și agenții.

Măsuri. Măsurile prin care programul va fi implementat sunt prezentate sintetic în cele ce urmează. Bugetele alocate acestora, precum și obiectivele și indicatorii de monitorizare aferenți sunt prezentate în anexele la PSI.

Tabelul 10 Măsuri incluse în Programul 3.1.(R.3.1.1) Îmbunătățirea eficienței și eficacității M3.1.1.1 Politică CDI bazată pe doveziM3.1.1.2 Managementul sistemului național CDI

IV. Monitorizarea și evaluarea PSI

Planul Strategic Instituțional va fi implementat în corelare cu planificarea și execuția bugetară anuală, luând în considerare cadrul multianual de planificare bugetară și strategică care acoperă patru ani. Așadar, PSI va servi drept bază pentru fundamentarea bugetului pentru anul următor și, la rândul său, va fi actualizat pe baza performanței din ultimul an în cheltuirea resurselor alocate.Deși în prezent nu există o legătură directă între procesul de planificare bugetară și stabilirea programelor în cadrul ministerelor, se estimează că până în 2020 întreaga bugetare instituțională să se realizeze exclusiv pe programe, permițând astfel o eficiență sporită și legături mai clare între finanțare și rezultate.Implementarea PSI începe o dată ce bugetul anual a fost aprobat de către Parlament. Ar trebui să se coreleze pe deplin cu Programul de guvernare și Planul anual de lucru al Guvernului, astfel încât activitățile și proiectele să fie monitorizate și, dacă este necesar, adaptate pentru a permite obținerea rezultatelor prevăzute.În cadrul MCI, responsabilitatea pentru pregătirea Programelor Operaționale Anuale pentru implementarea PSI va cădea în responsabilitatea grupului de lucru și a tuturor direcțiilor ministerului și va fi coordonată de secretarul de stat desemnat. Echipa este, de asemenea, responsabilă cu monitorizarea și raportarea la nivel cel mai înalt către factorii de decizie (secretari de stat, ministru). Echipa va fi alcătuită din reprezentanți ai tuturor structurilor care au responsabilități în implementarea PSI, numiți prin Ordin al Ministrului.Monitorizare: un cadru de monitorizare a proceselor subsecvente care compun acțiunile este stabilit în secțiunile PSI și rezumat în anexe. Acesta oferă informații despre indicatori și ținte, pentru diferite niveluri de planificare.Evaluare: Detaliile privind indicatorii de impact și de rezultat sugerați pentru evaluarea performanțelor se găsesc, de asemenea, și în secțiunea anterioară a PSI.În prezent, la nivelul MCI, practica și experiența în procesul de bugetare a programelor, precum și în monitorizare și evaluare sunt suficient de dezvoltate pentru a asigura o implementare și o monitorizare corespunzătoare.Colectarea și gestionarea datelor: a fost dezvoltată o aplicație de planificare strategică și evaluare a performanței, cu modelul de structură propus pentru PSI. Aplicația este dezvoltată de către administrația centrală (SGG) și va fi utilizată pentru colectarea datelor și prezentarea acestora într-un mod structurat, respectiv pe Proiect, Măsură, Program și Obiectiv Strategic.Frecvența de raportare: În conformitate cu metodologia, indicatorii de intrare și proces vor fi monitorizați trimestrial, indicatorii de rezultate directe vor fi monitorizați la fiecare semestru, indicatorii de rezultate indirecte și de impact vor fi monitorizați anual. Indicatorii de intrare și proces, care nu sunt incluși în PSI, ar trebui să fie stabiliți la nivel de acțiune/proiect (în Planul Operațional) și monitorizați în mod continuu, pe durata implementării).Pentru a genera o povară administrativă cât mai mică pentru echipa de monitorizare, este recomandabil ca indicatorii să fie colectați din surse oficiale publice (INS, Eurostat, BM, alte instituții și organizații naționale sau internaționale), ori de câte ori este posibil. În același timp, colectarea de date pentru orice alte exerciții de monitorizare sau evaluare paralelă (cum ar fi cele realizate pentru strategiile și planurile naționale) ar trebui să contribuie cât mai mult posibil la monitorizarea și evaluarea PSI. Transparența și comunicarea sunt, de asemenea, importante pentru raportarea rezultatelor. Centrul Guvernului, Parlamentul, precum și alte părți interesate, publice sau private, ar trebui să fie permise și

Ian. Aprilie Iulie Oct.

Analiza anuală a rezultatelor: Toți indicatorii

Analiză trimestrială: Indicatori de Proces/ Produs și IntrareAnaliză trimestrială: Indicatori de Proces/ Produs și IntrareAnaliză trimestrială: Indicatori de Proces/Produs și IntrareAnaliză trimestrială: Indicatori de Proces/Produs și Intrare

Analiza semi-anuală a rezultatelor: indicatori de rezultat, produs și intrare

încurajate să învețe despre progresele obținute în atingerea rezultatelor, provocările întâmpinate și pașii necesari. În acest context, PSI ar trebui să fie un instrument util și puternic de comunicare.Comunicarea internă este esențială în ceea ce privește implementarea PSI și ar trebui folosită ca mijloc de schimb de informații între diferitele direcții și grupuri de sarcini la nivelul ministerului.Evaluarea și revizuirea PSI: în conformitate cu metodologia, se recomandă revizuirea anuală a PSI, astfel încât să se alinieze prioritățile, programele și măsurile proiectate la prioritățile politice de la momentele respective și la contextul general și să se actualizeze indicatorii și țintele. O diagramă a ciclului de monitorizare a PSI este prevăzută mai jos.

Figura 6 Ciclul de monitorizare a Planului Strategic Instituțional 2018-2021

Un exercițiu complet de planificare strategică va fi efectuat o dată la patru ani. În ceilalți ani, între lunile aprilie și iunie, Ministerul Cercetării și Inovării, prin grupul de lucru al PSI, va pregăti o actualizare anuală pentru a stabili dacă sunt necesare modificări la planul strategic. Aceasta va consta din trei activități:

- Compararea rezultatelor obținute cu cele planificate pentru anul precedent;- Actualizarea contextului, identificând orice modificări majore ale ipotezelor utilizate pentru planul

actual;- Adăugarea unui an suplimentar la plan, actualizarea oricăror programe și măsuri necesare.

Ca atare, durata PSI-urilor viitoare ar trebui să acopere următoarele perioade:PSI Interval de timp

2018 2018 -20212019 2019-20222020 2020-20232021 2021-2024

Exercițiul de revizuire trebuie să fie finalizat până la data de 30 mai a fiecărui an, astfel încât să se asigure informațiile necesare pentru exercițiul bugetar viitor.

V. Resurse financiare

Planul Strategic Instituțional al Ministerului Cercetării și Inovării cuprinde trei obiective strategice, având 7 programe bugetare. Măsurile sunt implementate prin MCI.

Implementarea PSI va fi asigurată prin intermediul bugetului național și al finanțării UE. Limitele cheltuielilor sunt stabilite de Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2017-2019. Ca atare, valabilitatea programelor bugetare este legată de cadrul general de performanță bugetară. În același timp, finanțarea UE nu este în întregime definitivă.

Pe parcursul perioadei proiectate (2018-2021), obiectivele strategice și programele bugetare din cadrul PSI vor avea valoarea de 8,8 mld lei.

Tabelul 11 Alocări financiare anuale, pe obiective strategice (mii lei)Obiective strategice TOTAL 2018 2019 2020 2021

OS1. Dezvoltarea capacității de cercetare științifică și de diseminare a rezultatelor cercetării

4.813.024,40 1.271.512,74 1.339.063,7

4 1.193.347,9

1 1.009.100,00

OS2. Creșterea competitivității economice prin inovare

1.599.812,35 467.002,95 345.928,76 428.440,32 358.440,32

OS3. Dezvoltarea capacității administrative

2.456.382,00 731.248,00 673.198,00 684.708,00 367.228,00

Din perspectiva distribuției pe obiective strategice, cea mai mare parte a fondurilor este alocată Obiectivului Strategic 1, respectiv finanțării proiectelor majore și de importanță strategică, consolidării bazei materiale pentru CDI și dezvoltării resurselor umane din sistemul de CDI. Obiectivul Strategic 3 este al doilea ca pondere a alocărilor în buget, vizând funcționarea MEC și a instituțiilor din subordinea sau în coordonarea acestuia, respectiv dezvoltării sistemului național de CDI. Obiectivul strategic 2, vizând finanțarea mediului privat și stimularea activităților de CDI ale întreprinderilor, are cea mai mică pondere în bugetul estimat pentru perioada 2018-2021.

54%

18%

28%

Buget PSI 2018-2021

OS1. Dezvoltarea ca-pacității de cercetare științifică și de disem-inare a rezultatelor cercetării

OS2. Creșterea com-petitivității economice prin inovare

OS3. Dezvoltarea capacităţii adminis-trative

Tabelul 12 Alocarea financiară, pe cheltuieli (mii lei)Categorie de cheltuieli / surse de finanțare 2018 2019 2020 2021Bugetul de stat 1.637.754 1.528.955 1.855.214 1.526.328Cheltuieli de personal, bunuri și servicii finanțate din bugetul de stat

9.696 9.130 9.587 10.066

Cheltuieli cu bunuri și servicii finanțate din bugetul de stat

5177 5365 5797 5826

Cheltuieli de personal, bunuri și servicii finanțate din bugetul de stat

17873 14495 15384 15892

Toate celelalte cheltuieli finanțate din bugetul de stat din care:

1.622.881 1.514.460 1.839.830 1.510.436

Alte transferuri 1.288.851 1.138.950 1.419.320 1.509.986FEN 333.520,00 375.000,00 420.000,00 -

În ceea ce privește gestionarea bugetului, cea mai importantă provocare instituțională este capacitatea ministerului de a implementa în mod efectiv PSI: și anume planificarea, executarea și monitorizarea bugetelor în cadrul celor patru obiective strategice, astfel încât să se permită o bugetare adecvată a programelor din 2018.

Din punct de vedere managerial și organizațional, tranziția la bugetarea bazată pe programe reprezintă principala provocare pe durata ciclului de viață al PSI, având în vedere în special faptul că acest proces trebuie să fie coordonat, implementat și eficientizat de la Centrul Guvernului, cu sprijin și angajament politic și în colaborare cu Ministerul Finanțelor.

Anexa 1a: Obiective și Programe bugetare 2018-2021 (mii LEI)

Programe bugetare Total ,000 RON

Total valoare/ani,000 RON

Surse de finanțare /valoare anuală ,000RON

Buget de Stat FEN Co-fin FEN POC

2018 2019 2020 2021 2018 2019 2020 2021 2018 2019 2020 2021 2018 2019 2020 2021 2018 2019 2020 2021

P1.1. Infrastructură materială CDI

1.297.733,67 429.464,84

468.268,84

200.000,00

200.000,00

119.000,00

157.804,00

200.000,00

200.000,00

-

-

-

-

-

310.464,84

310.464,84

-

-

P1.2. Resurse umane pentru CDI

700.925,73 205.241,91

222.841,91

222.841,91

50.000,00

32.400,00

50.000,00

50.000,00

50.000,00

86.420,95

86.420,95

86.420,95

-

-

-

-

-

86.420,95

86.420,95

86.420,95

-

P1.3. Internaționalizare 665.300,00 119.400,00

201.700,00

172.100,00

172.100,00

119.400,00

201.700,00

172.100,00

172.100,00

-

-

-

-

-

-

-

-

-

P1.4. Instituții CDI 2.149.065,00 517.406,00

446.253,00

598.406,00

587.000,00

517.406,00

446.253,00

598.406,00

587.000,00

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

TOTAL SO1 4.813.024,40 1.271.512,74

1.339.063,74

1.193.347,91

1.009.100,00

788.206,00

855.757,00

1.020.506,00

1.009.100,00

86.420,95

86.420,95

86.420,95

-

-

-

-

-

396.885,79

396.885,79

86.420,95

-

P2.1. Transfer de cunoștințe

1.252.061,28 326.740,32

208.440,32

358.440,32

358.440,32

118.300,00

-

150.000,00

150.000,00

104.220,16

104.220,16

104.220,16

104.220,16

-

-

-

-

104.220,16

104.220,16

104.220,16

104.220,16

P2.2. Stimularea investițiilor CDI din partea sectorului privat

347.751,07 140.262,63

137.488,44

70.000,00

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

140.262,63

137.488,44

70.000,00

-

TOTAL OS2 1.599.812,35 467.002,95

345.928,76

428.440,32

358.440,32

118.300,00

-

150.000,00

150.000,00

104.220,16

104.220,16

104.220,16

104.220,16

-

-

-

-

244.482,79

241.708,60

174.220,16

104.220,16

P3.1. Sistemul de guvernanță în domeniul CDI

2.456.382,00 731.248,00

673.198,00

684.708,00

367.228,00

397.728,00

298.198,00

264.708,00

367.228,00

240.156,00

309.518,00

376.765,00

-

93.364,00

65.482,00

43.235,00

-

-

-

-

-

TOTAL OS3 2.456.382,00 731.248,00

673.198,00

684.708,00

367.228,00

397.728,00

298.198,00

264.708,00

367.228,00

240.156,00

309.518,00

376.765,00

-

93.364,00

65.482,00

43.235,00

-

-

-

-

-

41

Anexa 1b: Programe, Măsuri și Bugete aferente 2018-2021 (mii LEI)

Cod Obiectiv Strategic / Program /

Măsură

Valoare ,000 RON

Valoare ani ,000 RON Buget de Stat ,000 RON Buget fonduri UE ,000 RON Valoare Co-finanțare buget stat ,000 RON POC

2018 2019 2020 2021 2018 2019 2020 2021 2018 2019 2020 2021 2018 2019 2020 2021 2018 2019 2020 2021

OS1 Dezvoltarea capacității de cercetare științifică și de diseminare a rezultatelor cercetării

4.813.024,40

1.271.512,74

1.339.063,74

1.193.347,91

1.009.100,00

788.206,00

855.757,00

1.020.506,00

1.009.100,00

86.420,95

86.420,95

86.420,95

-

-

-

-

-

396.885,79

396.885,79

86.420,95

-

P1.1. Infrastructură materială CDI

1.297.733,67

429.464,84

468.268,84

200.000,00

200.000,00

119.000,00

157.804,00

200.000,00

200.000,00

- -

-

-

-

310.464,84

310.464,84

-

-

M1.1.1.1 Finanțarea proiectelor de infrastructură de importanță europeană

489.798,46

235.649,23

214.149,23

20.000,00

20.000,00

24.000,00

2.500,00

20.000,00

20.000,00

211.649,23

211.649,23

-

-

M1.1.1.2 Finanțarea infrastructurilor CDI pentru instituții CDI publice

807.935,22

193.815,61

254.119,61

180.000,00

180.000,00

95.000,00

155.304,00

180.000,00

180.000,00

98.815,61

98.815,61    

P1.2. Resurse umane pentru CDI

700.925,73

205.241,91

222.841,91

222.841,91

50.000,00

32.400,00

50.000,00

50.000,00

50.000,00

86.420,95

86.420,95

86.420,95

-

-

-

-

-

86.420,95

86.420,95

86.420,95

-

M1.2.1.1 Pregătirea cercetătorilor tineri

182.400,00

32.400,00

50.000,00

50.000,00

50.000,00

32.400,00

50.000,00

50.000,00

50.000,00

M1.2.1.2 Atragerea cercetătorilor de înaltă calificare din străinătate în organizațiile publice CDI

259.262,86

86.420,95

86.420,95

86.420,95

-

  86.420,95

86.420,95

86.420,95

-

P1.3. Internaționalizare 665.300,00

119.400,00

201.700,00

172.100,00

172.100,00

119.400,00

201.700,00

172.100,00

172.100,00

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

M1.3.1.1 Sprijin pentru colaborări internaționale

647.100,00

115.200,00

197.100,00

167.400,00

167.400,00

115.200,00

197.100,00

167.400,00

167.400,00

M1.3.1.2 Diseminare și acces la informații

18.200,00

4.200,00

4.600,00

4.700,00

4.700,00

4.200,00

4.600,00

4.700,00

4.700,00

P1.4 Instituții CDI 2.149.065,00

517.406,00

446.253,00

598.406,00

587.000,00

517.406,00

446.253,00

598.406,00

587.000,00

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

M1.4.1.1 Cercetare în domenii de interes strategic pentru România

1.767.765,00

460.306,00

342.053,00

488.406,00

477.000,00

460.306,00

342.053,00

488.406,00

477.000,00

M1.4.1.2 Suport instituțional

381.300,00

57.100,00

104.200,00

110.000,00

110.000,00

57.100,00

104.200,00

110.000,00

110.000,00

OS2 OS2. Creșterea competitivității economice prin inovare

1.599.812,35

467.002,95

345.928,76

428.440,32

358.440,32

118.300,00

-

150.000,00

150.000,00

104.220,16

104.220,16

104.220,16

104.220,16

-

-

-

-

244.482,79

241.708,60

174.220,16

104.220,16

42

Cod Obiectiv Strategic / Program /

Măsură

Valoare ,000 RON

Valoare ani ,000 RON Buget de Stat ,000 RON Buget fonduri UE ,000 RON Valoare Co-finanțare buget stat ,000 RON POC

2018 2019 2020 2021 2018 2019 2020 2021 2018 2019 2020 2021 2018 2019 2020 2021 2018 2019 2020 2021

P2.1 Transfer de cunoștințe

1.252.061,28

326.740,32

208.440,32

358.440,32

358.440,32

118.300,00

-

150.000,00

150.000,00

104.220,16

104.220,16

104.220,16

104.220,16

-

-

-

-

104.220,16

104.220,16

104.220,16

104.220,16

M2.1.1 Parteneriate pentru transfer de cunoștințe

1.202.803,43

314.425,86

196.125,86

346.125,86

346.125,86

118.300,00

-

150.000,00

150.000,00

98.062,93

98.062,93

98.062,93

98.062,93 98.06

2,93 98.06

2,93 98.

062,93 98.0

62,93

M2.1.2 Sprijinirea clusterelor de inovare

49.257,84

12.314,46

12.314,46

12.314,46

12.314,46 6.

157,23

6.157,23

6.157,23

6.157,23 6.15

7,23 6.15

7,23 6.

157,23 6.1

57,23

P2.2. Stimulare investiții CDI din partea sectorului privat

347.751,07

140.262,63

137.488,44

70.000,00

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

140.262,63

137.488,44

70.000,00

-

M2.2.2.1 Implementarea instrumentelor de capital de risc pentru CDI

210.000,00

70.000,00

70.000,00

70.000,00

-

70.000,00

70.000,00

70.000,00

M2.2.2.2 Sprijinirea cererii de inovare a întreprinderilor

137.751,07

70.262,63

67.488,44

-

-

70.262,63

67.488,44

-

-

OS3 OS3. Dezvoltarea capacității administrative

2.456.382,00

731.248,00

673.198,00

684.708,00

367.228,00

397.728,00

298.198,00

264.708,00

367.228,00

240.156,00

309.518,00

376.765,00

-

93.364,

00

65.482,

00

43.235,

00

-

-

-

-

-

P3.1. Capacitate instituțională

2.456.382,00

731.248,00

673.198,00

684.708,00

367.228,00

397.728,00

298.198,00

264.708,00

367.228,00

240.156,00

309.518,00

376.765,00

-

93.364,

00

65.482,

00

43.235,

00

-

-

-

-

-

M.3.1.1.1 Politică CDI bazată pe dovezi

379.579,00

112.196,00

58.730,00

103.087,00

105.566,00 112.196,00 58.730,00 103.087,00 105.566,00

M3.1.1.2 Managementul sistemului național CDI

2.076.803,00

619.052,00

614.468,00

581.621,00

261.662,00 285.532,00 239.468,0

0 161.621,00 261.662,00 240.156,00

309.518,00

376.765,00 0,00 93.364,

0065.482,

0043.235,

00 0,00

Total PSI 8.869.218,75

2.469.763,70

2.358.190,50

2.306.496,23

1.734.768,32

1.304.234,

00

1.153.955,0

0

1.435.214,00

1.526.328,00

430.797,11

500.159,

11

567.406,

11

104.220,16

93.364

,00

65.482

,00

43.235

,00

-

641.368,58

638.594,39

260.641,11

104.220,16

43

Anexa 2: Planul Strategic Instituțional (tabel rezumativ)

Obiective, programe, indicatori Unitate de măsură Nivel de referință Ținta 2019 Ținta 2021

Obiectiv Strategic 1. Dezvoltarea capacității de cercetare științifică și de diseminare a rezultatelor cercetării

Indicator de impact 1: Ponderea publicațiilor științifice în top 10% cele mai citate publicații din lume, din totalul publicațiilor științifice la nivelul țării % 5,1% (2015)41 5,5% 6%

Indicator de impact 2: Numărul co-publicațiilor științifice internaționale (număr/ 1 mil. locuitori)

Nr./ 1mil loc 182,5 (2016)42 200 250

Indicator de impact 3: Numărul de cercetători (ENI) Nr. 18.046 (2016)43 16.500 17.000Programul 1.1. Infrastructură materială CDIRezultatul 1.1.1. Creșterea gradului de utilizare a capacității unităților de cercetare

Indicator de rezultat: Numărul de cercetători care lucrează în centre de cercetare îmbunătățite Nr. 0 450 473

Programul 1.2. Resurse umane în CDIRezultatul 1.2.1. Creșterea numărului de cercetători

Indicator de rezultat Numărul de cercetători noi (FTE) în entitățile susținute Nr. 0 550 627Programul 1.3. InternaționalizareRezultatul 1.3.1. Intensificarea participării la proiecte internaționale

Indicator de rezultat: Numărul parteneriatelor internaționale Orizont 2020 Nr. 200 350 400Programul 1.4. Instituții CDIRezultatul 1.4.1. Îmbunătățirea rezultatelor cercetării din România

Indicator de rezultat: Numărul de reviste românești cotate ISI Nr. 56 58 60Obiectiv Strategic 2. Creșterea competitivității economice prin inovare

Indicator de impact 1: Numărul de brevete solicitate EPO, USPTO Nr./an 85 100 120

41 European Innovation Scoreboard http://ec.europa.eu/DocsRoom/documents/24141 42 European Innovation Scoreboard http://ec.europa.eu/DocsRoom/documents/2414143 INS: Tempo Online, Salariați din activitatea de cercetare-dezvoltare - echivalent norma întreagă, pe sectoare de performanță si ocupații, total, cercetători, 2016

44

Obiective, programe, indicatori Unitate de măsură Nivel de referință Ținta 2019 Ținta 2021

Indicator de impact 2: Ponderea cheltuielilor de cercetare private în PIB % 0,27%44 (2016) 0,35% 0,4%Programul 2.1. Transfer de cunoștințe Rezultatul 2.1.1. Creșterea numărului de IMM-uri care accesează rezultatele și resursele organizațiilor CDI

Indicator de rezultat: Număr de societăți care cooperează cu instituții de cercetare

Nr. 0 50 11045

Programul 2.2. Stimularea investițiilor CDI din partea sectorului privatRezultatul 2.2.1. Creșterea participării întreprinderilor din România (în special a IMM-urilor) la CDI

Indicator de rezultat: Întreprinderi inovatoare (produs, proces, nefinalizate, abandonate, organizare, marketing) Nr 3.64546 4.000 4.100

Obiectiv Strategic 3. Dezvoltarea capacității administrative Indicator de impact 1: Numărul total de proiecte de cercetare derulate în România Nr. 8051 (2016)47 9.000 10.000

Programul 3.1 Capacitate instituționalăRezultatul 3.1.1. Îmbunătățirea eficienței și eficacității la nivelul sistemului național de CDI

Indicator de rezultat: Sistem de CDI reformat cf. prevederilor SNCDI Nr. 0 1 1

44 INS http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/activitatea_de_cercetare_dezvoltare.pdf 45 Cf. PO Competitivitate 2014-202046 INS Tempo Online, Întreprinderi inovatoare (produs, proces, nefinalizate, abandonate, organizare, marketing) pe activități si clase de mărime, total, 201447 INS Tempo Online, Proiecte pentru activitatea de cercetare-dezvoltare, conform NABS, total, 2016. Proiectul de cercetare-dezvoltare este o modalitate de atingere a unui obiectiv al unui program, cu un scop propriu bine stabilit, care este prevăzut sa se realizeze într-o perioada determinata utilizând resursele alocate și căruia ii este atașat un set propriu de reguli, obiective și activități. Grantul este o formă specifică de finanțare nerambursabilă, pe baze competitive, a temelor de cercetare științifica de interes național, cu un pronunțat caracter de originalitate.

45

Anexa 3: Programe și măsuri conexe (tabel rezumativ)

MăsuriIndicator de realizare (output) / Unitate / Valori țintă48

Indicator de realizare (U.M., val. de bază)

Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021

P1.1. Infrastructură materială CDI(1.1.1) Creșterea gradului de utilizare a capacității unităților de cercetareM1.1.1.1 Finanțarea proiectelor de infrastructură de importanță europeană

PO Competitivitate, PI -1a, Acțiunea 1.1.1 Mari infrastructuri CD, tip de proiecte: ELI-NP, Danubius-RI și proiecte aprobate în Roadmapul național al infrastructurilor de cercetare, vizează finanțarea infrastructurilor mari de cercetare pan-Europene aflate pe lista ESFRI și care se încadrează ca arie tematică de cercetare viitoare în domenii de cercetare de specializare inteligentă sau în domeniul sănătate, în conformitate cu SNCDI. În acest caz se află proiectul ELI-NP care a fost finanțat în POS CCE și va continua cu faza a doua finanțată în POC. O altă propunere de proiect este Centrul Internațional de Studii Avansate privind Sistemele Fluviu-Deltă-Mare (Danubius-RI), propus la finanțare în cadrul POC după includerea acestuia pe lista ESFRI în 2016.

Subprogramul 5.4 Programul de cercetare, dezvoltare și inovare pentru sistemele fluviale-delta-maritime (DANUBIUS) vizează: dezvoltarea activităților de CDI, în vederea consolidării competențelor în domeniile specifice studiului sistemelor fluviale-delta-maritime; pregătirea activităților CDI care vor avea loc în viitoarea infrastructură paneuropeană de cercetare, creșterea potențialului CDI din România, promovarea cooperării în cadrul consorțiului și în afara acestuia etc. Tipurile de proiecte finanțate includ: proiecte CDI, experimente, modele, măsurători și analize specifice, proiecte de cercetare-suport, proiecte de management-suport.

Proiecte majore finanțate (Număr) 1 1 1 1

Proiecte mari finanțate (Număr)

2 2 2 2

46

MăsuriIndicator de realizare (output) / Unitate / Valori țintă

Indicator de realizare (U.M., val. de bază)

Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021

M1.1.1.2 Finanțarea infrastructurilor CDI pentru instituții CDI publice

PO Competitivitate, PI - 1a, Acțiunea 1.1.1 Mari infrastructuri CD, proiecte de investiții pentru instituții publice de CD/ universități, are ca obiectiv creșterea capacității CD în domeniile identificate în cadrul SNCDI ca prioritare pentru specializări inteligente și sănătate. Prin acest tip de proiect se urmărește creșterea capacității de cercetare prin sprijinirea participării la infrastructurile de cercetare de interes european din Roadmap-ul aprobat de European Strategy Forum on Research Infrastructures (ESFRI) și prin crearea sau modernizarea unor infrastructuri de interes național sau regional, astfel cum au fost selectate în lista/ Roadmap-ul infrastructurilor de cercetare ale României pentru perioada 2017-2025. Se finanțează numai proiectele a căror arie de cercetare propusă prin proiect se concentrează pe următoarele domenii tematice prioritare: Domeniile de specializare inteligentă (Bioeconomia; TIC, spațiu și securitate; Energie, mediu și schimbări climatice; Eco-nano-tehnologii și materiale avansate) și Sănătate, ca domeniu prioritar de interes național. Investițiile vizează realizarea de instalații (laboratoare fixe sau mobile, centre de cercetare noi sau modernizate) și/sau dotarea cu echipamente și instrumente de cercetare.

PNCDI - Subprogramul 1.3 Infrastructuri CD vizează dezvoltarea integrată și utilizarea eficientă a bazei materiale de cercetări publice disponibile. În conformitate cu PNCDI, investițiile ar trebui să vizeze sectoarele prioritare, în special în cele mai bune organizații care efectuează activități de cercetare, pentru a optimiza investițiile în echipamentele CD și pentru a favoriza generarea de venituri din utilizarea acestora. Programul de Finanțare al Noilor Instalații de Cercetare de Interes Național

Infrastructuri publice sprijinite (Număr) 6 8 10 10

Proiecte de investiții mari (Număr)

1 2 4 4

47

MăsuriIndicator de realizare (output) / Unitate / Valori țintă

Indicator de realizare (U.M., val. de bază)

Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021

Aceste instalații sunt considerate de interes național întrucât asigură accesul tuturor cercetătorilor la dotările de care dispun aceste infrastructuri, dar ale căror costuri de menținere în funcțiune și exploatare nu pot fi acoperite din fondurile alocate prin proiectele de cercetare care se derulează în cadrul acestora, fiind necesare surse suplimentare de susținere financiară. Activitatea de cercetare efectuată permite obținerea unor rezultate care asigură racordarea cercetării românești la comunitatea științifică europeană și internațională în domenii de avangardă, știut fiind faptul că cercetarea și dezvoltarea tehnologică conduc la creșterea productivității muncii și competitivității.Aceste instalații și obiective speciale de interes național reprezintă instalații suport pentru activitatea de cercetare în domenii strategice ale economiei naționale, comparabile cu cele de nivel mondial și conduc la cercetări de înaltă performanță. Totodată, asigură un suport științific, tehnic și logistic adecvat, fiind accesibile și altor utilizatori interesați în desfășurarea unor activități de cercetare proprii sau în colaborare, întrucât posedă documente de certificare a calității serviciilor, eliberate de organisme abilitate, avizate de autoritatea de reglementare în domeniu și totodată prezintă capabilități demonstrate atât pe parcursul anilor, cât și perspectivele de utilizare în activitățile de cercetare viitoare.P1.2. Resurse umane pentru CDI(1.2.1) Creșterea numărului de cercetătoriM1.2.1.1 Pregătirea cercetătorilor tineriSubprogramul 1.1 Resursele umane ale PNCDI49 vizează creșterea numărului și a calității resurselor umane în activitățile CD din sectoarele prioritare. Obiectivele vizate de subprogram se referă la creșterea numărului de cercetători și pregătirea noilor generații, creșterea atractivității carierei în cercetare, îmbunătățirea performanței grupului,

Programe doctorale finanțate (Număr)

15 15 15 15

49 PNCDI pag. 17

48

MăsuriIndicator de realizare (output) / Unitate / Valori țintă

Indicator de realizare (U.M., val. de bază)

Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021

crearea și actualizarea Registrului Național al Cercetătorilor.Principalele tipuri de proiecte finanțate în cadrul acestei măsuri sunt: proiectele de cercetare doctorală și post-doctorală, inclusiv doctoratul industrial; Proiecte de cercetare pentru stimularea echipelor tinere independente; programe complexe de reintegrare a cercetătorilor din diasporă (tineri și cu experiență); bursa pentru tinerii cercetători; recompensarea rezultatelor cercetărilor (articole), burse de cercetare („Ștefan Odobleja”, „Spiru Haret”).

M1.2.1.2 Atragerea cercetătorilor de înaltă calificare din străinătate în organizațiile publice CDIAtragerea cercetătorilor de înaltă calificare din străinătate în organizațiile publice CDI și dezvoltarea conceptului de „revenire a creierelor”, finanțat prin POC PA1 - 1a - Acțiunea 1.1.4 vizează crearea de nuclee de competență științifică și/sau tehnologică, la standarde europene, în cadrul unei instituții CD, universitate sau întreprindere, prin atragerea de specialiști din străinătate. Proiectele sunt realizate de specialistul din străinătate, angajat în calitate de cercetător științific (cel puțin) pe durata proiectului, de către instituția gazdă. Această acțiune vizează consolidarea capacității CDI pentru pregătirea participării la programul „Orizont 2020” și se concentrează pe cele patru plus unul dintre sectoarele prioritare prevăzute de SNCDI.

Fondurile alocate sunt contractate integral, iar proiectele sunt în implementare.

Specialiști din străinătate angajați în

proiecte susținute (Număr)

25 35 40 45

P1.3. Internaționalizare(1.3.1) Intensificarea participării la proiecte internaționaleM1.3.1.1 Sprijin pentru colaborări internaționale POC PI-1a , Acțiunea 1.1.3 Crearea de sinergii cu acțiunile de CDI ale programului-cadru ORIZONT 2020 al Uniunii Europene și alte programe CDI

Proiecte cu participare românească

(Număr)

300 340 340 340

49

MăsuriIndicator de realizare (output) / Unitate / Valori țintă

Indicator de realizare (U.M., val. de bază)

Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021

internaționale are ca scop sprijinirea proiectelor de CDI care participă direct la competițiile H2020, care complementează prin activitățile propuse obiectivele unor apeluri propuse pentru competițiile H2020 sau care se adresează întăririi capacității administrative a instituțiilor de CDI din România de a realiza aplicații pentru proiecte și apeluri la nivel european și mondial.Sunt finanțare următoarele tipuri de proiecte:

- Proiecte de cercetare-inovare atât pentru organizații de cercetare cât și pentru întreprinderi (CO-ECSEL, COMPLEMENT, RO-EIT, RO-ERIC, FINALIST-IMM)

- Proiecte suport pentru organizații de cercetare (Centre-suport)- Proiecte de investiții în infrastructura CD pentru organizații de

cercetare (Catedre ERA, Teaming)PNCDI Subprogramul 3.1 Bilateral are ca obiective cooperarea bilaterală sau multilaterală în domeniul cercetării științifice, consolidarea sistemului național de CDI prin intensificarea cooperării internaționale - lansarea de apeluri tematice comune în parteneriat cu alte țări, activități comune de cercetare, echipele de cercetare mixte, în vederea accesării altor fonduri disponibile din programele de cercetare-dezvoltare la nivel internațional, consolidarea cooperării științifice între România și țările partenere prin finanțarea de proiecte de cercetare comune.PNCDI Subprogramul 3.2 „Orizont 2020” are ca obiective sprijinirea participării la proiectele din cadrul Orizont 2020, consolidarea sistemului național de CDI prin intensificarea colaborării în cercetarea europeană de excelență, creșterea vizibilității României în domeniul cercetării și inovării. Proiectele din cadrul Programului Orizont 2020 pentru care se asigură sprijinirea participării includ: GEOTERMICA, FET Flagship ERA-NET, QuantERA, MANUNET III, EuroNanoMed III, RI-LINKS2UA, ERA4CS, ACT, ProSafe, NEURON, FACCE-SURPLUS, CoBioTech, SUSFOOD 2, BIODIVERSA 3, CORE Organic Cofund, 4 PRIMA CSA, SYNAMERA, ERA-GAS, WaterWorks

197Entități finanțare

sprijinite (Număr) 1 1 1 1

Centre suport pentru aplicații la Orizont 2020

și la alte programe internaționale (Număr)

10 15 20 20

Acorduri încheiate (Număr) 16 16 16 16

Participări transnaționale (Număr/

an)

28 28 28 28

50

MăsuriIndicator de realizare (output) / Unitate / Valori țintă

Indicator de realizare (U.M., val. de bază)

Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021

2015, ENSUF - ERA-NET co-fund Smart Urban Futures, INNOVOUCHER, Columbus, BSH - Black Sea Horizon, E-rare 3, ERA-Net Smart Grids Plus, ERA-NET Smart Cities and Communities, WaterWorks 2014PNCDI Subprogramul 3.3 Sprijinirea participării românești la JPI susține integrarea cercetării românești în spațiul european al cercetării în domeniile abordate de Inițiativele de Programare Comună (Joint Programming Initiatives - JPI), respectiv participarea organizațiilor de cercetare românești la identificarea de soluții/măsuri comune pentru provocările societale ce afectează în mod diferit comunitățile europene. Principalele tipuri de proiecte utilizate sunt: proiecte CDI - proiecte selectate în vederea finanțării în urma apelurilor comune; proiecte-suport.PNCDI Subprogramul 3.4. Sprijinirea participării la JTI/JU are în vedere sprijinirea participării entităților din România la inițiativele tehnologice comune; crearea unor condiții favorabile investițiilor în domeniul cunoașterii și al inovației la nivel național, pentru a stimula competitivitatea la nivel european, creșterea economică și ocuparea forței de muncă. Principalele tipuri de proiecte utilizate sunt: - proiecte demonstrative, integrate, inovative ale întreprinderii comune -

se desfășoară, de regulă, pe întreaga durată a întreprinderii comune, la care entitățile juridice participă în calitate de "membri", "asociați", "parteneri principali" etc. selectați în urma unei cereri de participare/apeluri specifice;

- proiecte de CDI și suport specifice - se derulează, de regulă, pe o perioadă limitată, fiind selectate de întreprinderea comună în urma unor apeluri deschise și competiții de propuneri.

PNCDI Subprogramul 3.5 Alte inițiative și programe europene și internaționale are ca obiective: susținerea participării românești la inițiativele europene și internaționale: EUREKA, EUROSTARS, NATO, art. 185 al TFUE și altele asemenea; stimularea performanțelor tehnologice și economice ale companiilor românești, prin finanțarea acelor entități care

51

MăsuriIndicator de realizare (output) / Unitate / Valori țintă

Indicator de realizare (U.M., val. de bază)

Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021

au capacitatea de a transforma idei în produse și tehnologii inovative cu potențial de piață real; realizarea de către operatorii economici a unor produse și tehnologii noi, care au la bază rezultate ale cercetării și care prezintă potențial de exploatare comercială pe piața internă și internațională; stimularea IMM-urilor de a considera inovarea drept o strategie de dezvoltare, atât prin dezvoltarea de capacități proprii de cercetare, cât și prin accesarea facilităților experimentale disponibile în entitățile de cercetare din România; susținerea cooperării dintre organizații de cercetare și industrie, astfel încât acestea să colaboreze în toate etapele, respectiv: idee, concept, proiectare, model experimental, prototip, testare, proiectare tehnologică, producție de serie, promovare, marketing și vânzare de produse inovative cu valoare adăugată mare; întărirea și consolidarea capacității de inovare a întreprinderilor pentru crearea de noi produse/sisteme/tehnologii/bazate pe valorificarea rezultatelor cercetării.Tipurile de proiecte urmează formatul impus de programul european căruia i se adresează și se actualizează după necesități:- Proiect EUREKA tradițional;- Proiect EUREKA-Cluster;- Proiect EUROSTARS;- Proiecte NATO-STO (Science and Technology Organization);- Proiecte NATO-SPS (Science for Peace and Security);- proiecte specifice așa cum sunt prevăzute în programele europene în

baza art. 185 al TFUE.PNCDI Subprogramul 3.6 Suport susține formarea de consorții cu parteneri internaționali; stimularea participării și susținerea reprezentării României în organizații, programe și inițiative internaționale de cercetare (de exemplu, la Orizont 2020, EUREKA, NATO, COST, EIT, EIP, JPI, JTI etc.). Principalele tipuri de proiecte utilizate sunt:

- proiecte-suport pentru participarea reprezentanților României la reuniuni ale organizațiilor, organismelor și inițiativelor europene și

52

MăsuriIndicator de realizare (output) / Unitate / Valori țintă

Indicator de realizare (U.M., val. de bază)

Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021

internaționale;- proiecte-suport pentru organizarea în România a unor reuniuni ale

organizațiilor, organismelor și inițiativelor europene și internaționale de cercetare în care România este reprezentată;

- proiecte-suport pentru organizarea sau participarea la activități pregătitoare în vederea formării de consorții pentru depunerea de noi proiecte europene (Orizont 2020);

- proiecte-suport pentru stimularea participării la inițiative paneuropene și internaționale CDI, inclusiv la parteneriatele europene pentru inovare (EIP, JPI).

- premii - acordate participanților români în proiecte Orizont 2020 în calitate de responsabili de pachete de lucru și/sau coordonatori de proiecte.

PNCDI Subprogramul 5.2. Participare la organismele și programele internaționale de cercetare vizează: creșterea vizibilității cercetării românești prin participarea la organismele și programele internaționale de cercetare în domeniul nuclear și al particulelor elementare; întărirea cooperării științifice și industriale, a transferului de cunoștințe și tehnologii de vârf, la nivel european și internațional, în domeniul nuclear și al particulelor elementare; promovarea inovării industriale în sectorul energeticii nucleare; obținerea de tehnologii nucleare prin întărirea colaborării dintre România (prin Institutul de Fizică Atomică - IFA București) și organizații partenere la nivel internațional (de exemplu, CEA - Comisariatul pentru energie atomică și energii alternative din Franța); asigurarea unei platforme de comunicare eficientă între instituțiile de cercetare, învățământ, industriale și economice din România și organismele internaționale de cercetare în domeniul nuclear și al particulelor elementare.Subprogramul cuprinde următoarele module:

- EURATOM-RO: fuziune nucleară, fisiune nucleară și radioprotecție;

53

MăsuriIndicator de realizare (output) / Unitate / Valori țintă

Indicator de realizare (U.M., val. de bază)

Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021

- CERN-RO: fizica particulelor elementare, fizică nucleară la energii înalte, fizică cu fascicule radioactive;

- FAIR-RO: fizica antiprotonilor și ionilor, fizică nucleară la energii înalte, fizică cu fascicule radioactive;

- CEA-RO: energie nucleară, energii alternative și aplicații;- F4E-RO: fuziune pentru energie.

Tipurile de proiecte se adaptează la tipurile de proiecte din cadrul programelor europene de profil:

- proiecte de cercetare-dezvoltare (F4E, CERN-RO, FAIR-RO, CEA-RO etc.);

- proiecte de cercetare-dezvoltare - proiecte finanțate mixt de la bugetul de stat și de organizații partenere la nivel internațional (de exemplu, CEA);

- proiecte-suport de management (F4E, CEA-IFA, altele similare).PNCDI Subprogramul 5.3. Programul de cercetare, dezvoltare și inovare pentru tehnologie spațială și cercetare avansată - STAR. Programul STAR pentru susținerea participării la programele și activitățile Agenției Spațiale Europene este inițiat, aprobat și aflat în implementare pentru perioada 2012-2019, conform prevederilor art. 6 alin. (1) din Legea nr. 262/2011, și se va susține și în actualul ciclu de planificare strategică și de finanțare multianuală, până în anul 2019. În conformitate cu prevederile art. 6 alin. (2) din Legea nr. 262/2011, ROSA asigură conducerea programului, implementarea acestuia fiind făcută cu instrumentele specifice stabilite prin ordine și instrucțiuni emise de către autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare.M1.3.1.2 Diseminare și acces la informațiiPOC PI-1a , Acțiunea 1.1.2 Dezvoltarea unor rețele de centre CD, coordonate la nivel național și racordate la rețele europene și internaționale de profil și asigurarea accesului cercetătorilor la publicații științifice și baze de date europene și internațional: tip de proiecte: CLOUD

Proiecte implementate (Număr) 4 5 6 6

Manifestări științifice 110 120 120 120

54

MăsuriIndicator de realizare (output) / Unitate / Valori țintă

Indicator de realizare (U.M., val. de bază)

Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021

si infrastructuri masive de date; ANELIS PLUS; RoEduNet.CLOUD si infrastructuri masive de date. Această acțiune va contribui la dezvoltarea de infrastructuri de tip CLOUD, folosind soluții de CLOUD tip privat, dar fiind încurajate și proiecte care dezvoltă soluții de infrastructură conectabilă cu alte resurse existente de Cloud, într-un model hibrid.RoEduNet. Această acțiune va contribui la creșterea gradului de conectare a cercetătorilor români pe plan național și internațional și va contribui în același timp la dezvoltarea infrastructurii specializate, pentru a sprijini proiectele mari și complexe de cercetare. RoEduNet reprezintă rețeaua națională pentru educație și cercetare la nivelul României. În plan național, RoEduNet asigură conexiuni de date pentru instituțiile de cercetare din România, pentru universități, școli și licee, spitale universitare, biblioteci și câteva muzee și instituții culturale. Obiectivele vizează: Extinderea și diversificarea conectivității internaționale a rețelei RoEduNet, Creșterea capacității de conectare a centrelor de cercetare la nivel naționalManifestări științifice subvenționate din bugetul de stat, Subvenționare literatură CDI

subvenționate din bugetul național

(Nr./an)

P1.4. Instituții CDI(1.4.1) Îmbunătățirea rezultatelor cercetării din RomâniaM1.4.1.1 Cercetare în domenii de interes strategic pentru România

PNCDI - Programul 4. Cercetare fundamentală și de frontieră pentru a menține și dezvolta domeniile de nișă unde cercetarea fundamentală românească are avantaj comparativ asigură finanțarea proiectelor de cercetare exploratorie, a proiectelor de cercetare complexă de frontieră și a proiectelor de cercetare de tip „ERC – Like”, care vizează dezvoltarea cercetării fundamentale în domeniile prioritare stabilite de SNCDI 2020, creșterea contribuției României la SEC, dezvoltarea temelor emergente; adoptarea standardelor de evaluare internaționale pentru proiectele de cercetare fundamentală.

Proiecte de importanță majoră susținute (Nr./an)

4 4 4 4

55

MăsuriIndicator de realizare (output) / Unitate / Valori țintă

Indicator de realizare (U.M., val. de bază)

Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021

Principalele tipuri de proiecte finanțate sunt: proiectele de cercetare fundamentală, studii avansate, proiecte de cercetare de frontieră, sprijinirea rezultatelor științifice cu potențial aplicativ ridicat, proiecte de frontieră complexe, ateliere exploratorii.PNCDI – Programul 5, Cercetare în domenii de interes strategic, program suport condus de instituții cu rol de coordonare științifică în domenii de interes strategic.Programul urmărește:

- susținerea participării instituțiilor de cercetare din România la instituțiile și programele științifice internaționale pentru creșterea capacității naționale de cercetare în domeniile de interes strategic;

- identificarea de nișe de cercetare, tehnologice și industriale la nivel național, european și mondial;

- utilizarea resurselor internaționale de cercetare-dezvoltare prin participarea în comun, în cadrul organizațiilor și programelor științifice europene, la soluționarea problemelor de interes strategic pentru România;

- obținerea de rezultate științifice vizibile și cu impact, prin cooperare internațională, transfer de cunoștințe și tehnologii cu aplicații strategice;

- promovarea inovării industriale în sectoarele de interes strategic, dezvoltarea și diversificarea de aplicații ale cercetărilor în activități industriale;

- comunicarea eficientă între instituțiile de cercetare, de învățământ, industriale și economice din România, prin popularizarea rezultatelor științifice în domeniile și sectoarele de interes strategic.

M1.4.1.2 Sprijin instituțional Proiecte susținute 200 200 200 200

56

MăsuriIndicator de realizare (output) / Unitate / Valori țintă

Indicator de realizare (U.M., val. de bază)

Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021

Programele Nucleu reprezintă programe de cercetare-dezvoltare proprii ale instituțiilor și unităților de cercetare-dezvoltare, care pot fi finanțate de către autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare și a căror tematică este orientată cu precădere către problemele specifice domeniului economico-social în care funcționează instituția sau unitatea respectivă. În 2018, au fost aprobate spre finanțare 48 de propuneri de programe-nucleu.

PNCDI – Programul 1, Subprogram 1.2 Performanță instituțională Scopul programului este de a obține cea mai mare valoare pentru banii investiți în cercetare, prin concentrarea resurselor spre organizațiile cercetare publice, cu precădere a celor performante. Performanțele sunt stabilite pe bază de indicatori de performanță.

(Nr./an) 200ERC – Like – 3 (2016)Proiecte complexe de

cercetare de frontieră – 0 (2016)

Proiecte de cercetare exploratorie

P2.1. Transfer de cunoștințe(2.1.1) Creșterea numărului de IMM-uri care accesează rezultatele și resursele organizațiilor CDIM2.1.1 Parteneriate pentru transfer de cunoștințePO C PA1-1b, Acțiunea 1.2.3 vizează încurajarea interacțiunilor dintre instituțiile de CDI/ universități și mediul de afaceri. Această acțiune urmărește să încurajeze interacțiunea instituțiilor de învățământ superior și instituțiilor de CD cu mediul de afaceri, prin finanțarea accesului întreprinderilor la expertiză extinsă și la facilitățile organizațiilor de cercetare în scopul comercializării rezultatelor de cercetare către întreprinderile care își dezvoltă afaceri cerute de piață. În acest scop se vor constitui parteneriate între organizațiile de cercetare și întreprinderi/grupuri de întreprinderi interesate să obțină cunoștințe, inclusiv abilități și competențe care vor răspunde nevoilor strategice de dezvoltare a întreprinderilor și vor oferi soluții inovative pentru obținerea de produse și procese, tehnologii noi/ îmbunătățite identificate de

Întreprinderi care colaborează cu instituții

publice (Număr) 80 90 110 110

IMM-uri finanțate 600 600 600 600

Entități de transfer tehnologic în sprijinul

competitivității (Număr)

60 60 60 60

57

MăsuriIndicator de realizare (output) / Unitate / Valori țintă

Indicator de realizare (U.M., val. de bază)

Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021

întreprinderi ca fiind cerute de piață. PNCDI - Subprogramul 2.1 Transfer de cunoaștere la agentul economic, Transferul către întreprindere, Implementarea la agentul economic, Platforme tehnologice, Dezvoltare și management grup, concursuri, etc. Programul are ca obiective:

- intensificarea parteneriatelor pentru activități de cercetare industrială și dezvoltare experimentală finanțate de sectorul de afaceri;

- realizarea de produse/tehnologii/metode/servicii noi sau semnificativ îmbunătățite și introducerea acestora în circuitul productiv;

- ascensiunea pe lanțurile de valoare prin creșterea valorii adăugate și ridicarea nivelului tehnologic în întreprinderi;

- completarea lanțurilor de valoare de la furnizori primari până la comercializarea bunului finit;

- promovarea culturii inovatoare în afaceri;- promovarea agendelor și planurilor strategice de dezvoltare

comună;- optimizarea utilizării resurselor de cercetare (infrastructuri și

personal);- impulsionarea brevetării la nivel național și internațional;- concentrarea investițiilor (maximizarea valorii banilor investiți);- perfecționarea personalului de cercetare din întreprinderi,

angajarea de personal de cercetare.PNCDI Subprogramul 2.2 transfer tehnologic în sprijinul competitivității vizează creșterea ofertei de servicii de informare și brokeraj tehnologic și furnizarea de asistență pentru capacitate administrativă și gestionarea proprietății intelectuale.Principalele tipuri de proiecte utilizate sunt: oficiu de legătură cu industria și centru de informare tehnologică.

58

MăsuriIndicator de realizare (output) / Unitate / Valori țintă

Indicator de realizare (U.M., val. de bază)

Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021

M2.1.2 Sprijinirea clusterelor de inovare PO Competitivitate PA1 - 1a - Acțiunea 1.1.1. Mari infrastructuri CD, tip de proiect: Clustere de inovare Măsura contribuie la dezvoltarea capacității de cercetare-dezvoltare în cadrul clusterelor sprijinite (inclusiv prin întărirea rolului partenerilor cu activitate CD în cadrul clusterelor și atragerea de noi entități cu activitate CD în clustere), la intensificarea activităților de inovare (de exemplu prin introducerea de noi produse – bunuri sau servicii - și procese pe piață) și la creșterea competitivității economice a acestora (prin creșterea cifrei de afaceri agregate, a valorii agregate a exporturilor sau altor indicatori economici). De asemenea, se are în vedere crearea de noi locuri de muncă de înaltă calificare în clustere. Finanțarea acoperă investiții pentru dezvoltarea de noi facilități CD comune în clusterele de inovare și/sau modernizarea facilităților CD comune existente, activități de inovare (obținerea, validarea și protejarea brevetelor și altor active necorporale care aparțin clusterului, detașarea de personal cu înaltă calificare, achiziția de servicii de consultanță în domeniul inovării și achiziția de servicii de sprijinire a inovării), precum și activități de exploatare pentru sprijinirea funcționării clusterelor (animarea și promovarea clusterului, gestionarea instalațiilor clusterului, organizarea de programe de formare, ateliere, conferințe).

Clustere sprijinite (Număr) 4 4 4 4

P2.2. Stimulare investiții CDI din partea sectorului privat(2.2.1) Creșterea participării întreprinderilor din România (în special a IMM-urilor) la CDIM2.2.1 Implementarea instrumentelor de capital de risc pentru CDIPO Competitivitate, PA1, 1b. Acțiune 1.2.2 Instrumente de creditare și măsuri de capital de risc în favoarea IMM-urilor inovative și a organizațiilor de cercetare care răspund cererilor de piațăSchema de ajutoare de stat și de minimis sub formă de investiții de capital

Întreprinderi sprijinite (Număr)

0 15 20 20

59

MăsuriIndicator de realizare (output) / Unitate / Valori țintă

Indicator de realizare (U.M., val. de bază)

Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021

de risc pentru IMM vizează beneficiari care îndeplinesc cel puțin unul dintre următoarele criterii:- beneficiarul sau unul dintre acționarii/asociații acestuia a înregistrat sau se află în proces de a înregistra cel puțin un drept tehnologic (de tipul brevet de invenție, model de utilitate, drept asupra unui desen industrial, drept de autor asupra unui program de calculator etc.) și suportul financiar este direcționat înspre acțiuni menite să susțină implementarea aceluiași drept tehnologic;- beneficiarul sau unul dintre acționarii/asociații acestuia a primit un premiu de cercetare, dezvoltare sau inovare acordat de o instituție UE sau de un organism competent la nivel UE/ național/ regional și suportul financiar este direcționat înspre acțiuni menite să susțină implementarea aceluiași premiu; sau- beneficiarul este o întreprindere inovativă, financiar, în auditul perioadei fiscale în curs, astfel cum este certificat de un auditor extern; - beneficiarul intenționează să utilizeze finanțarea în scopul inovării, așa cum este aceasta definită în "Manualul Oslo - Ghid pentru colectarea și interpretarea datelor privind inovarea", ediția a 3-a, cap. 3.M2.2.2 Sprijinirea cererii de inovare a întreprinderilorPOC PA1, Prioritate de investiții 1a, Acțiunea 1.1.1 Mari infrastructuri CD, Proiecte de investiții pentru departamentele CD ale întreprinderilor Investițiile pentru dezvoltarea departamentelor CD ale întreprinderilor au ca scop încurajarea creșterii capacității de cercetare-dezvoltare și inovare în scopul creșterii nivelului de inovare și a competitivității pe piață a întreprinderilor și creșterea investițiilor private în CDI. Când întreprinderea face parte dintr-un cluster, investiția în cercetare-dezvoltare și inovare va contribui, de asemenea, la creșterea potențialului de cluster în special în acele sectoare economice competitive sau cu potențial de creștere la nivelul comunităților unde activează aceste întreprinderi. Acest tip de proiect va sprijini investiții inițiale pentru: construcția de noi departamente

Start-up-uri / spin-off-uri create (Număr) 100 150 200 200

Cereri de brevet (Număr) 150 180 200 200

Întreprinderi care introduc noi

procese/produse (Număr)

35 45 45 45

Întreprinderi sprijinite (Număr/an)

10 5 0 0

60

MăsuriIndicator de realizare (output) / Unitate / Valori țintă

Indicator de realizare (U.M., val. de bază)

Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021

de CD (laboratoare/centre de CD etc,) însoțită obligatoriu de dotarea acestora cu echipamente și instrumente de cercetare ; modernizarea, extinderea, consolidarea, schimbarea de destinație a departamentelor de CD existente, însoțită obligatoriu de dotarea acestora cu echipamente și instrumente de cercetare ; achiziția de echipamente și instrumente de cercetare.POC PA1-1b - Acțiunea 1.2.1 Stimularea cererii întreprinderilor pentru inovare, tip de proiect: Start-up/spin-offFinanțarea are ca obiectiv realizarea de produse, tehnologii/procese noi sau semnificativ îmbunătățite în scopul producției și comercializării.POC PA1-1b - Acțiunea 1.2.1 Stimularea cererii întreprinderilor pentru inovare, tip de proiect: Întreprinderi nou create inovatoareObiectivul urmărit prin susținerea finanțării acestui tip de proiect este de a stimula inovarea în întreprinderi nou-înființate inovatoare, care dezvoltă produse și/sau procese noi sau substanțial îmbunătățite în scopul producției și comercializării. Specificul acestui tip de proiect constă în valorificarea unor rezultate de cercetare-dezvoltare sau idei brevetate, ca bază de pornire pentru dezvoltarea acelor produse (bunuri sau servicii), procese, tehnologii identificate de aplicant ca fiind cerute de piață pe bază de pre-contracte ferme deținute de aplicant. POC PA1-1b - Acțiunea 1.2.1. Stimularea cererii întreprinderilor pentru inovare, tip de proiect: Proiectul tehnologic inovativAceastă acțiune are ca scop încurajarea investițiilor private în CDI, prin creșterea numărului de întreprinderi care urmăresc introducerea inovării în activitatea proprie prin proiecte care dezvoltă produse și/sau procese sau tehnologii noi sau substanțial îmbunătățite, în scopul producției și comercializării, bazate pe cercetare. Această acțiune se adresează întreprinderilor mari, mijlocii sau mici (inclusiv microîntreprinderi) din România cu activitate de CD, dar pentru care activitatea de CD nu constituie obiectul principal de activitate.

61

MăsuriIndicator de realizare (output) / Unitate / Valori țintă

Indicator de realizare (U.M., val. de bază)

Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021

Proiectul tehnologic inovativ are ca scop realizarea unei inovări de produs (pentru bunuri și/sau pentru servicii) sau de proces, inovare bazată pe cercetarea realizată în cadrul proiectului. P3.1. Capacitate instituțională (minister – agenții de finanțare – institute naționale)(3.1.1) Îmbunătățirea eficienței și eficacitățiiM.3.1.1.1 Politică CDI bazată pe doveziSusținerea dezvoltării și implementării unei politici publice bazate pe dovezi se va realiza prin :

- Elaborare reglementări (organigrama – posturi, salarii)- Susținerea rețelei regionale de observatoare - Susținerea organismelor consultative (buget organisme- Planul sectorial

Observatoare regionale susținute

(Număr) 8 8 8 8

M3.1.1.2 Managementul sistemului național CDI PNCDI Subprogramul 1.4. Suport furnizează instrumente de sprijin indirect necesare bunei funcționări a sistemului național de cercetare-dezvoltare (inclusiv dezvoltarea resurselor umane specializate în administrarea și comercializarea rezultatelor cercetării). În principal, dar nu exclusiv, vor fi utilizate următoarele tipuri de proiecte:- centre de competență (proiecte de specializare pe domenii științifice și tehnologice și domeniile suport asociate: politici CDI, proprietate intelectuală, transfer tehnologic, brokeri de tehnologii, comercializare etc.);- proiecte de achiziții - modernizare și informatizare capacitate administrativă pentru managementul activității de CD;- proiecte suport pentru fundamentarea politicilor de CDI, pentru informare-documentare științifică, pentru comunicarea și popularizarea științei.

Sisteme IT integrate funcționale (Număr) 0 0 1 1

Registre naționale (Număr)

0 1 4 4

62

MăsuriIndicator de realizare (output) / Unitate / Valori țintă

Indicator de realizare (U.M., val. de bază)

Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021

Subprogramul 3.6. Suport asigură sprijin pentru formarea de consorții cu parteneri internaționali și pentru stimularea participării și susținerea reprezentării României în organizații, programe și inițiative internaționale de cercetare Proiectul ”Dezvoltarea capacității administrative a MCI de implementare a unor acțiuni stabilite în SNCDI 2014-2020” (SIPOCA 27) are ca scop adaptarea structurilor, optimizarea proceselor și pregătirea resurselor umane din cadrul ANCSI pentru realizarea si punerea in aplicare a politicilor publice bazate pe dovezi in vederea corelării planificării strategice cu bugetarea pe programe.Finanțarea susține:- Realizarea unei Platforme Informatice Integrate pentru CDI (PII-CDI), care

efectuează activități de culegere, agregare, prelucrare și distribuire a informațiilor.

- Realizarea mecanismului de orientare strategică, bazat pe descoperirea antreprenorială și creșterea gradului de integrare a sistemului de CDI în economia națională, ca răspuns la nevoia de a îmbunătăți procesul de monitorizare și evaluare a SNCDI.

- Pregătirea personalului și formarea competențelor necesare fundamentării și aplicării bugetării pe programe.

63

Anexa 4: Profil instituțional

Politici și strategiiPolitici Strategii

Politica UE privind ajutoarele de stat50

Politica industrială a UE51

Politica UE privind inovarea52

Politica de coeziune a UE53

Strategia Europa 202054

Semestrul European55

Strategia de consolidare a administrației publice 2014-2020

Strategia națională de competitivitate 2015-2020 (HG nr.775/2015) 56

Strategia națională57 pentru CDI 2015-2020 (HG nr.929/2014)

Planul Național pentru CDI 2015-2020 58 (HG 583/2015)

Planul național de reformă59

Instituții și organizații subordonate

Sistemul național (public) de CDI este alcătuit din institute naționale pentru cercetare și dezvoltare, institute ale Academiei Române și universități. Ministerul Cercetării și Inovării este structura de guvernare, coordonând majoritatea instituțiilor.

50 http://ec.europa.eu/competition/state_aid/overview/index_en.html 51 https://ec.europa.eu/growth/industry/policy/eu_en 52 http://ec.europa.eu/research/innovation-union/index_en.cfm 53 http://ec.europa.eu/regional_policy/index_en.cfm 54 https://ec.europa.eu/info/strategy/european-semester/framework/europe-2020-strategy_en 55 https://ec.europa.eu/info/strategy/european-semester_en56 http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/171941 57 http://www.research.gov.ro/ro/articol/3978/politica-cdi-strategia-nationala-de-cercetare-dezvoltare-si-inovare-2014-2020 58 http://www.research.gov.ro/ro/articol/1434/programe-nationale 59 https://ec.europa.eu/info/publications/2016-european-semester-national-plan-romania_en

64

Figura 7 Sistemul de Cercetare și Inovare din România

Sursa: A. Curaj, Raport de țară – Calea către excelență: România (2015)

Consilii naționale consultative și colegii din MCI

# Denumirea Finanțare1 Colegiul Consultativ pentru CDI Bugetul de stat2 Colegiul Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării

Tehnologice și InovăriiBugetul de stat

3 Colegiul Național pentru Transfer Tehnologic și Inovare Bugetul de stat4 Consiliul Național al Cercetării Științifice Bugetul de stat

Instituții în subordinea MCI

# Denumirea Finanțare1 Agenția Spațială Națională Resurse proprii2 Institutul de Fizică Atomică Resurse proprii

CDI, instituții de dezvoltare tehnologică și inovare și unități sub autoritatea MCI

# Denumirea Finanțare1 INCERTRANS – Institutul de Cercetări în Transporturi Resurse proprii2 ICPROA - Resurse proprii

În afară de acestea, există 45 de institute naționale pentru cercetare și dezvoltare coordonate de MCI.

65

Structura organizatorică a Ministerului Cercetării și Inovării, conform HG 13/201760

60 http://www.research.gov.ro/uploads/minister/hg-13-2017.pdf

66

MEDIUL INTERN

Explicarea mediului intern cuprinde prezentarea politicii publice în sectorul CD&I și structura de guvernanță a acestuia. Sistemul național CD&I este definit prin OG nr.57/2002.

Politica CD&I

Politica publică este stabilită prin Strategia Națională CD&I 2014-2020 (SN-CDI).

Obiectivele strategice ale SN-CDI sunt:

1. Creșterea competitivității economiei românești prin inovare. Obiectivul vizează dezvoltarea capacității firmelor de a absorbi tehnologie de ultimă generație, de a adapta aceste tehnologii la nevoile piețelor deservite, și de a dezvolta, la rândul lor, tehnologii sau servicii care să le permită progresul pe lanțurile de valoare.

2. Creșterea contribuției românești la progresul cunoașterii de frontieră. Strategia susține creșterea vizibilității internaționale a cercetării și dezvoltării experimentale din Romania. Activitățile CD la frontiera cunoașterii presupun formarea unei mase critice de cercetători în domeniile cele mai promițătoare, menținerea avansului în domeniile de nișă, standarde internaționale de evaluare pentru proiectele de cercetare, și inițiative științifice de anvergură, precum cele dezvoltate în jurul marilor infrastructuri.

3.Creșterea rolului științei în societate. Știința și tehnologia devin relevante pentru societate atunci când efectele lor se resimt în viața cotidiană a cetățeanului. Strategia urmărește rezolvarea problemelor societale prin soluții inovatoare.

Prin SN-CDI au fost stabilite următoarele categorii de priorități:

1. Priorități de specializare inteligentă, care presupun definirea și consolidarea unor domenii de competență ridicată, în care exista avantaje comparative reale, sau potențiale, și care pot contribui semnificativ la PIB; acestea sunt:

- Bioeconomia;- Tehnologia informației și a comunicațiilor, spațiu și securitate;- Energie, mediu și schimbări climatice;- Eco-nano-tehnologii și materiale avansate.

Prioritățile de specializare inteligentă au fost stabilite ținând cont de potențialul domeniilor candidate de a adăuga valoare economică rezultatelor cercetării, precum și de existența unei mase critice de resurse umane și materiale, ca premise necesare creșterii.

2. Priorități cu relevanță publică, ce vizează alocarea de resurse în domenii în care cercetarea și dezvoltarea tehnologică răspund unor nevoi sociale concrete și presante.

- Sănătate. În acest domeniu, cercetarea și dezvoltarea experimentală au o contribuție esențială, influențând nu numai bunăstarea individuală și generală, ci și perspectivele economice ale unei societăți.

- Patrimoniu și identitate culturală. Domeniul vizează o gamă largă de teme de cercetare științifică, de la impactul social al științei și tehnologiei, la dezvoltarea sistemului de educație, consistent cu obiectivele esențiale ale Uniunii Europene.

- Tehnologii noi și emergente. Direcția este orientată spre achiziția publica pre-comercială de inovare, susținând oportunitățile relevante strategic.

67

3. Cercetarea fundamentală rămâne prioritară în cadrul SN-CDI – incluzând disciplinele umaniste și socio-economice – ca sursă pentru cercetarea de frontieră și interdisciplinară.

Direcțiile generale de acțiune ale politicii CD&I sunt:

- Capacitatea și performanța sistemului CD&I (instituții, personal, bază materială);- Stimularea investițiilor private în CD&I;- Participarea în cadrul “European Research Area”.

Instrumentele principale de implementare ale SN-CDI sunt:

1. Planul Național CD&I 2014-202061 (PNCDI III).2. Programele nucleu dedicate institutelor naționale de cercetare.3. Programul Operațional de Competitivitate - Axa prioritară 1 Cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare

pentru susținerea afacerilor și competitivitate (POC-Axa 1).4. Facilități fiscale pentru CD&I.5. Programul Operațional Regional 2014-2020 - Axa prioritară 1 „Promovarea transferului tehnologic” (POR-

Axa 1).6. Programele Academiei Române.

Totuși, în sfera decizională a MCI nu se găsesc decât instrumentele 1-3 și, parțial, 4.

Politica CD&I - priorități pe termen mediu

Obiective actuale ale politicii CD&I

1. Integrarea politicii CD în politici publice de <<competitivitate – inovare – cercetare-dezvoltare>> și finanțarea adecvată a sistemului CD&I.

2. Mecanisme de monitorizare și reorientare strategică bazate pe evidențe factuale.

Direcție de acțiune specifică etapei actuale

Prioritate: punerea în funcțiune a proceselor de descoperire antreprenorială, cu rolul de a maximiza rolul CD&I pe lanțurile de valoare. CD&I asigură avantajul competitiv sustenabil al firmei, cu influență pozitivă asupra competitivității economice sectoriale și naționale. Anumite decizii (de ex. privind competițiile “targeted”) ar trebui să fie înlocuite cu decizii antreprenoriale asupra oportunității și momentului lansării unei afaceri.

61 Aprobat prin HG nr.583/2015.

68

Analiza SWOT

Sector / Organizație Puncte tari Puncte slabe

CDI Existența sectoarelor cu potențial competitiv

Existența proiectelor majore, de interes european și a angajamentelor de finanțare a acestora

Posibilitatea de utilizare a infrastructurilor realizate în perioada de programare 2007-2013

Existența unei cohorte noi de tineri doctoranzi

Abordare bazată pe programe bugetare

Disponibilitatea fondurilor europene, atât pentru sectorul public, cât și pentru cel privat

Existența avantajelor fiscale pentru CDI

Lipsa de predictibilitate a finanțării Subfinanțarea sectorului CDI Lipsa de interes pentru proiecte

colaborative de CDI din partea mediului privat

Lipsa resurselor umane, datorată lipsei de atractivitate a carierei în domeniul CDI

Lipsa de investiții private în domeniul CDI Dezvoltarea insuficientă a aglomerărilor

economice competitive la nivel regional / local

Infrastructura de afaceri neatractivă pentru dezvoltarea proiectelor ide CDI

Guvernanța sistemului de CDI

Mecanisme slabe de coordonare Cadru de reglementare și finanțare care

necesită îmbunătățire

Capacitate administrativă de ansamblu

Experiența ciclului 2007-2013 de finanțare

Continuitatea programării strategice

Instabilitate organizațională Deficit de resurse umane

Sector Oportunitate Probabilitate

CDI Dezvoltarea sectoarelor cu potențial competitiv Medie

Atragerea de investiții străine Medie

Absorbția fondurilor UE Mare

Capacitate administrativă Modificări ale cadrului de reglementare privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice și angajarea de personal în afara organigramei

Mare

Proiecte cu finanțare europeană care permit atragerea de resurse umane specializate

Mare

69

Sector / organizație Amenințare Probabilitate

Impact

CDI Lipsa finanțării sau diminuarea acesteia Mare Mare

Eliminarea avantajelor fiscale pentru CDI Medie Mare

Guvernanța CDI Lipsa de voință politică pentru îmbunătățirea sistemului de guvernanță

Medie Mare

Politizare Mare MareCapacitate administrativă Menținerea instabilității organizaționale Mare Mare

Colaborarea ineficientă cu celelalte instituții și autorități implicate în implementarea politicilor publice din domeniul CDI

Mare Mare

Analiza PESTLE

Factor Impact Probabilitate Implicații

Măsuri de reducere / eliminare a riscurilor

Măsuri de valorificare a oportunităților

FACTORI POLITICI (P)

Stat democratic, cu principii solide si stabile

Pozitiv Mare Mediu atractiv și propice pentru dezvoltare

Promovarea avantajelor pe care România le are din punct de vedere investițional

Schimbări politice frecvente la nivel guvernamental

Negativ Mare Incertitudinea direcțiilor strategice, prelungirea proceselor decizionale, eforturi nefructificate

Asumarea politică transpartinică a priorităților naționale Bugetarea multianuală, pe programe

Interesul principalelor forțe politice față de susținerea CDI

Pozitiv Mare Condiții propice pentru implementarea SNCDI /PNCDI 2014-2020

Asigurarea finanțării optime a sectorului, în linie cu angajamentele asumate la nivel național și european

FACTORI Economici (E)

Instabilitate / criză financiară, pe fondul creșterii nesustenabile, scăderii veniturilor

Negativ Medie Diminuarea finanțării domeniului CDIAmânarea/ abandonarea

Evitarea măsurilor procicliceLimitarea măsurilor cu impact potențial negativ asupra mediului de afaceri (de ex. creșterea

70

Factor

colectate la bugetul de stat și creșterii cheltuielilor publice (repetarea scenariului 2008)

Costurile ridicate și riscul asociat activităților de CDI

Continuarea “exodului creierelor”

Atragerea cohortei de tineri doctoranzi către cariera CDI

Utilizarea infrastructurii dezvoltate prin finanțările UE 2007-2013

Derularea proiectelor majore de CDI

Dezvoltarea sistemelor IT pentru asigurarea guvernanței sistemului CDI

Instabilitatea și complexitatea cadrului de reglementare

71

Factor

Modificări ale cadrului de reglementare privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice și angajarea de personal în afara organigramei

Orientarea industriei și economiei către tehnologii verzi

72

Anexa 5 Proiecte de acte normative propuse în Planul Anual de Lucru al Guvernului de către Ministerul Cercetării iș

Inovării pentru anul 2018

Nr. crt. Proiectul de act normativ prevăzut în PALG Data estimată pentru înaintare în

ședința Guvernului1. Hotărâre a Guvernului pentru modificarea și

completarea HG 403/2017 privind aprobarea Programului de granturi pentru cercetare-dezvoltare și inovare "Grantul pentru tineri cercetători REGELE CAROL I"

2. Hotărâre a Guvernului pentru modificarea și completarea HG 1265/2004 privind aprobarea Normelor metodologice privind contractarea, finanțarea, monitorizarea și evaluarea programelor, proiectelor de cercetare-dezvoltare și inovare și a acțiunilor cuprinse în Planul național de cercetare-dezvoltare și inovare

3. Hotărâre a Guvernului pentru modificarea și completarea HG 1266/2004 privind aprobarea Normelor metodologice privind contractarea, finanţarea, monitorizarea şi evaluarea proiectelor din planurile sectoriale de cercetare-dezvoltare

4. Proiect de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 319 din 8 iulie 2003 privind statutul personalului de cercetare-dezvoltare

5. Proiect de lege de modificare și completare a OG 57/2002 privind activitatea de cercetare stiintifica si dezvoltare tehnologica

Competența face diferența!Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă, cofinanțat de Uniunea Europeană din Fondul Social

European

Competence makes a difference!Project selected under the Administrative Capacity Operational Program, co-financed by European Union from the European Social

Fund

73