Oameni şi aspecte din istoria Aromânilor- Părintele Averchie

5/13/2018 Oameni i aspecte din istoria Arom nilor- P rintele Averchie - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/oameni-si-aspecte-din-istoria-aromanilor-parintele-averch

PARINTELE AVERCHIE

Scena se petrece in anul 11362.Pe platoul dela Cotroceni are loc ceremonia im-

partiri! steagurilor.

E un moment solemn si impresionant,Tanara armata romana primeste steagurile dinmana DomnitoruluL

In sunet de fanfara, ostasii defileaza prin fa~a lui

Cuza-Voda,Primul Domnitor a1 Prineipatelor Unite impune

respect ~i radiaza entuziasm, prin. tinuta . lui maie-

stuoasa si farrnecul persoanei sale.Steagul tarii fdlfde mandru in bataia vantului,

E zi ·de sarbatoaref } i

Inaltare sufleteasea .. Dinr~ndurile multimii, un mosneag care poarta f a r agreutate povara unei jumatat! de veac, urmaresta

privelistea cu Iata transfigurata de emotie, Se uitaextaziat la oasteacare defileaza, la Domnitorul

Alexandru Ion Cuza, la steagul ta rii. \Coplesit de ernotie, ochii Ii Hlcrameaza si aproape

.fara voie exclama in mijlocul tacerii generale: ,,:;'1hi . ...ueu ru arrnan ...

Era strigatul de trezire al eonstiintei nationale,

care izbucnea eu putere din pieptul arhimandritului

Averchie, un vlastar al muntilor Pind.

Calugarul dela Sf. Munte era obisnuit s a 'vad~

numai caste turceasca ~i steag cu semi-luna,

~\?1110T-t~c;,

A.D..~.MIWf

Of{l-\~~ .

~ - - - - . . . . - -



302 STERlE DIAMANPI

lata tnsa ca, spre rnarea lui uimire, constata ell'.' ..

exista ,,0 vaselie cr~tinea~ca §i.armaneasdi H'

Jnima lui de bun· crestin tresalta de bucurie, iat'· <

rnandria lui de Roman se simte nespus de magulita,

Calugarul care venise la Bucuresti ell treburi i n . . :Iegatura cu chestiuni de gospodarie a 'catorva rna-

nastiri inchinate la S . E . Munte, lasa la o parte pre-ocuparile de ordin monahal, ca s a devina campionuk ~

cauzei nationale a fratilor sai din Macedonia,

Cu ivirea lui Averchie, 0 noua epoca incepe in,

istoria poporului aroman : Este epoca renastern

nationale.

Cine era ~i de unde venea parintele Averchie ?

.' Pe vremea lui Ali Pasa din Tepeleni, satrapul

dela ,Lanina, primar in comuna romaneasca Avdela

era Celnicul Iani Iaciu Buda, om ·vrednic si ell vaza,

Ei se insurase cu 0 nepoata a' lui Hagi loti, ruda

. in de aproape cu Djuvara. Tasa (Anastasia) era fe-

meie frurnoasa latrup si impodobita ell multe virtuti

sufletesti ; era pioasa si milostiva. .. Atat eelnicul Iani Iaciu Buda, cat mai ales ne-

vasta-sa erau tare intristati, caci nu Ie traiau copiii,

Erau amenintati s a r a m a n a f a r a urrnasi, lucru Ioarte

ingrijorjitor pentru niste oameni ell frica lui Dum-

nezeu si Intr'un tinut in care copiii sunt socotiti ca

o binecuvantare a cerului, iar lipsa lor ca un semnde nevrednicie. ..'.

:Dupa sfatul duhovriicului~i obiceiul pamantului,

Tasa, spre a indupleca bunavointa Atotputernicului,

ca s a se indure de robii 'lui; Iani ~;i Anastasia Buda,

Iacea paraclisuri, faeea liturghii, dadea milostenii p€' .

Ia s~racit "apoi tot dupa povatuirea duhovnicului

luara ~1 0 fetita adoptiva, fata orfana de 4 ani;



OAMENI sr ASPECTE

anume Gheorgana, pe care crescand-o, 0 maritard la.Panaioti Hagisuchi Colea" 1).. .

Dupa atatea rugi si fapte Iilantropice, in 1803 se. nascu ofetita pe care la botezare 0 numira Marita,

apoi la 1805 li se nascu inca 0 lata pe care 0 numira$anea 2).

In sfar~i t, ca sa fie bucuria deplina, in anul 180·5 \se naste si un baia t, care ia numele de Atanasie :}); .e viitorul arhimandrit Averchie. .

E ultima odrasla a familei Iani Iaciu Buda; a

venit pe lume dupa multa asteptare si rugifierbinti.

Copil de oameni instarrti, el nu cunoaste Iipsu-

rile si nevoia. Creste 1a umbra brazilor din Pind,

respirand aerul muntelui Vasilita si ascultand can.,

tecul pri veghetorii, dangatul elopotelor dela turaste¢. buciumul pastorului.

. Vara 0 petrece la munte, in eomuna lui natala,

frumoasa Avdela, iar iarna coboara cu falcarea .in.

comunele din Tesalia: Zarcu,· Grijana, Vorghiani,yostidi si Nehori.. ."I'atal sau, omul care pretueste inva~atura, f-a dat. .

s a invete carte la scoala greceasca din sat, singura

scoala care Iunctiona pe vremea aceea in Macedonia,Atanasie a trebuit sa-si chinuiasca -mintea ~i s3.

prapadeasca multa vreme, ca s a irrvete 0 lirnba

straina, catre care n'avea nici inclinatie, nici tragere

de inima.La varsta de 12 ani, potrivit obiceiului pamantu-

lui, parintii I-au logodit eu 0 fata foarte frumoasa

din sat, anume Sirma al Hagi.

1). loan Somu Tomescu : Insernnari privitoare Ia a:rhi-mandrltul Averchie, publicate de d-I V. Papacostea inRevista Arornaneasca Vol. I,· Nr. L·· .

2) Ibidem.3) ·Asupra datei nasterii lui Averchie e controversa,

Burada, . in "Cercetari. despre .scoalele aromanesti din'I'urcia", sustine ~a parintele Averchie s'a nascut in 1818.



:304 STERlE DIAMANDI

Un a n de zile dupaIogodna fiului sau, Iani Iaciu

Buda lsi da obstescul sf'arsit. Dar abia se implinests

anul dela moartea sotului ei, cand Tnchide 9i Tasa

ochii pentru totdeauna.

La varsta de 14 ani, Averchie ramane orfan deambii parinti.· . .

Sora sa, Marita, iipoarta de grija.

Cand implineste 14 ani, in lac sa se .insoare, el

apuca drumul manastirii.

Ce l-a lndemnat pe acest .fiu al muntilor, crescut

in mijlocul naturii maiestuoase, sa renunte la bu-

curiile vietii, ca sa imbratiseze in schimb vieata

monahala ?

Nu .era Iipsit de mijloace ca s a caute in rnanastireun refugiu. Sl nici ri'avusese inca timpul sa In-

cerce deceptii ~i sa se desguste de vieata. Dimpotriva,

vieata si viitorul iisuradeau din plin acestui ado-

lescent simpatic si eu stare, Era in perspectiva s a

se insoare ell 0 fata Irurnoasa, sa aiba oi multe si

s a se numere, ca :;i tatal sau, printre Iruntasii

satului.

Sub ce inraurire s'a hotartt s a apuce drumul

manastirii ?

Greu de raspuns.Nepotul s a u, loan Som u Tornescu, ne povesteste

Ielulcum unchiul lui a plecat de acasa.

Intr'o zi el spune surorii sale: "Soro, da-mi banii

. c a am auzit e a se vand niste oi de soiu bun, s a merg

. s a Ie curnpar daca imi VOl" placea ca s a am oi multe

cum avea tata".

Sora sa 11 crezu si dorind s a aiba fratele ei oi

multe, lidadu banii ce-i avea. Dar in loc s a cumpere

oi, dansul pleca la Sf. Munte.Cand familia ana· de cele intamplate, fu cuprinsa

de multa jale. Furios, celnicul Badralexe a trimis

egumenului dela Sf. Munte 0 scrisoare, prin care

ilameninta c a il va arde cu manastire eu tot, daca

a calugarit cumva baiatul cu numele de Atanasie



OAM,ENI sr ASPECTE

Iani Iaciu Buda 1). Dar totul a fost zadarnic. -Nici

.amenintarile celnicului Badralexe, nici rugamintele

;9 i lacrimile familiei n'au putut s a induplece vointa

si hotarirea fugarului. _Astlel, .copilul care trebuia sa duca mai departe

numele Celnicului Iaciu Buda, de buna voie a de-venit calugarul Averchie.

De acum lnainte, 0 noua vieata incepe pentru

dClnsul .

Pe culmile muntelui Athos sunt presarate aproape

vreo 20 de manastiri, cladite pe promontoriu, eu

ziduri ~i turnuri inalte, asemenea unor cetati me-

dievale.Din cauza c a muntele Athos e consacrat Maicii

Domnului, el poarta numele de Aghion-Oros, Sf.

Munte. Dela inaltirnea celor 2.000 metri, el priveste

eu fruntea sus Olimpul care-i sUi in fata. .Poalele

sale se scalda in apele Arhipelagului.

Aceasta asezare monahala de1a Sf. Munte are 0

organizatie ell totul aparte.

I n tot cuprinsul republicii monahale nu este in-

gaduit sa .locuiasca nicio vietate de sex ferninin,afara doar de purici si alte ganganii, asupra carora

Interdictia cuviosilor parinti n'are nicio putere.

In mediul acesta, eu totulcontrariu eu atmosfera

in care s'a nascut ~i a copilarit, e osandit sa-si pe-treaca Averchie toata vieata.

De buna seama c a au fost momente cand a re-

..gretat pasul pe care l-a facut, dar nu mai putea s a

dea inapoi, Trebuia s a mearga inainte pe calea

apucata, s a se resemneze ell soarta pe care singursi-a croit-e,

Baiat istet si sarguitor, nu lasa sa-i treaca vremea,

lara folos, ci se puse cu ravna pe invatatura.

1) Ibid.

20



, STERlE DIAMANDI

In curand, datorita de!?tepHiciunii si a ni.·eriteior·

sale, a ajuns arhimandrit si egumen, La inceputj;Iost sef al chinoviei din manastirea Sf. Pavel, iar

mai tarziu, egumen al manastirii Iviru, In trei ran-J ·duri a vizitat Sf. Monnant, intorcandu-se dela Ha-, .gialac eu sufletUl plin de" amintiri pioase ~i ell nu-

mele de_Hagi-Averchie.Cand venea dela Hagialac, aducea daruri pentru

rubedeniile sale. "Dar 'ce daruri adueea pentru cele-·~

doua surori ale sale, aducea sipentru fosta lui 10-

godnica ; aceasta, desi se maritase ell altul, el 0 SO-.

cotea ca sora si pe dans a" 1). .

Din cauza originii lui aromanesti si a unora din

manifestarile sale, la Salonie, 1a Patriarhie si lamuntele Athas, era cunoscut sub numele de AVCT-

chie 0 Vlahos (Ronulnul).

Un concurs fericit de imprejurari va face s a izbue-

neasea in pieptul acestui calugar, flacara constiintei

nation ale, care zacea la dansul in stare Iatenta .

..~. .

Pe la 1849-50, generalul Crist. Tell, unul dintreautorii revolutiei dela 48, nevoit s a se refugieze ininsula Hios, intreprinse 0 calatorie la Muntele Athos.

Poposind la Cares, centrul de adunare al calugari-

lor din toate manastirile dela Sf. Munte, generalul

roman fu primit !?i ospatat eu multa cinste ~i voie I

buna,In timpul mesei, pe cand conversatia era in toiu,

generalul Crist. Tell se adreseaza celor de fata:"De catidilugari sunteti aiei 1a masa, cu totii sun-..

teti Greci? N'aveti printre voi vreun calugar ro-man ? "

"Da, raspunsera ei, avem si un Roman, peAverchie".

1) Ion Somu Tomescu : op, cit.



OAMENI ~I ASPECTE 301

Egumenul manastirti Ivir, arhimandritul Averchie,

era de fata. La auzul acestor cuvinte, generalul Tell

tresari de bucurie.'ifE§ti Roman, parinte ?" il intreba generalul peparinteleA verchie.

"Da, raspunse acesta, eseu arrnan."La inceput generalul Tell a crezut c a are de-a

face eu un Roman din tara. AfHi insa eu uimire C rt ~

parintele Averchie era din Muntii Pindului. Fevremea aceea, existent a elementului romanesc din

Macedonia era aproape ell totuI necunoscuta celoradin stanga Dunarii.

Generalul Crist. Tell, nevoit sa se expatrieze dupa" revolutia dela 48, a fast printre eei dintai care au

venit in contact eu fratii acestia dizletiti del a dreapta

Dunarii.Tot asa de surprins rarnane si parintele Averchie.

El stia din copilarie ca exista 0 tara indepartata care

se numeste "VHihia".In locurile in care se nascuse .dansul, numele

acestei tari era foarte des pomenit. EI flutura pe

buzele carvanarilor si tuturor acelora manati dedorul irnbogatirii,

In cantecele populare pe care le-aauzit, se vorbea

de tara care este "Naparte de Marea Lae",. nDe t f \pusta de VHihie", care nu lasElpe tinerii aromani s a \ \

_je in to~rca pe la vetrele lor.

Dar mai cu seama de cand a venit la Sf. Munte,

a aflat despre Tara Romaneasca multe $i minunatelucruri.

Peste tot a intalnit la muntele Athos urmele voie ....vozilor si ale boierilor rornani. Cele mai scumpeodoare si mai insernnate danii erau facute de dansii.

Mai toate manastlrile dela Sf. Munte aveau in Prin-

cipatele Romano cate 0 manastire respectiva, numitaInchinata. Din Tara' Rornaneasca veneau Ia Sf.

,Munte, valuri de aur ...Manastirea Iviru, al carei ·egumen era Arhiman-._,_...--'-......_.~.--.-.--.--~-------

. .



308 SliERIE DIAMANPI

dritul Averchie, avea in Bucuresti Manastirea Radu.,Voda, inzestrata ell multe mosii,

Din aceasta tara minunata ~i misterioasa totodata,

venea generaIul Crist. Tell.Parintele Averchie avea in Iata lui un Roman incarne si oase. Vedea, nu fara uimire, ca el, fiuI Pin-

dului, nu se deosebeste in graiu de eel care venea

de prin meleagurile Munteniei.

Ca doi vechi prieteni, au stat de verba intre patruochi, in chili a tacuta a calugarului Averchie. .

Ce-au vorbit intre ei, nu stim. Un lucru rarnanebine stabilit, ca de atunci dateaza legaturile de pr-ie-

tenie dintre egumenul manastirti Iviru si solul TarnRomanesti, general Crist. Tell.

Dela aceasta intrevedere intre eei doi reprezen-tanpal tinuturilor romanesti, au trecut aproape 1.2ani. In aeest rastimp, multe lucruri s'au schimbat in

Principatele Romano. Fruntasii revolutiei dela 48,

exilatii de odinioara, acum sunt stapani pe situatie.

Cele doua Principate, Muntenia si Moldova, s'au

unit sub sceptrul Domnitorului Alexandru loan

Cuza, 0 noua era in cepe in istoria poporului roman,o era de renastere si progreso

Proserisii dela 48, in peregrinarile lor prin B~11p ' ,

cani, cunoscandu-i pe Aromani, la Iata locului, si-aucompletat. programul lor politic cu un punet nou :

necesitatea cultivarii acestor irati indepartati, in

Iimba lor proprie, prin initiativa si jsprijinul direct

al Principatelor.Sub impulsul curentului de renastere nationala

care bantue in toate tarile, 0 mana de Macedoneni,stabiliti in Romania, incepuse lupta pentru trezirea

constiintei nationals a fratilor din Peninsula

Balcanica,

In aceste momente soseste la Bucuresti parinteleAverchie,

Venis€' trimis de soborul manastirii Ivirului, sa

, .



OAl\1Em :;;I ASPECTE 309

ingrijeasdi .de averea manastirti Radu-Voda, Ina-

nastire inchinata Sf. Munte, avere care era arne-

nintata sa se iroseasca, din cauza proastei gospodarit

a batranului arhimandrit Grigore Boga.

Parintele Averchie gasi 1a rnanastirea Radu-Vodii

o situatie foarte incurcata, Intre altele, manastireaera in proces eu unii din proprietarii care se in veci.,

. nau cu mosia Tutana si care voiau sa-i lncalce

hotarele,

Ir i asemenea imprejurar+, Averchie it?i dete searna

di are nevoie de protectori care s5.-1ajute sa castige

cauza dreapta a manastir'ii Radu- Voda, Gfmdul lui

se duse la generalul Crist. Tell. Cu sprijinul dat de

general, el izbuti s a castige procesul.

Prin mijlocirea generalului Crist. Tell, Averchieface cunostinta cu Cezar Boliac, Bolintineanu, Ro-setti, Bratianu, Magheru, Sofronie, preotul Varnav.

arhiereul Scriban, Dimitrie Cazacovici si altii .

. Averchie ramane profund impresionat decele ce

vede in capitala tarii.'Obisnuit s a vada p a n a atunci numai oaste tur-

ceasca, inirna lui tresalta de bucurie cand vede sol-

dati care-si fac cruce si vorbesc romaneste. At?a·

ceva Iipare curios.

In biserici aude slujindu-se romaneste, iar prin

scoli afla c a se invata tot in romaneste.

Vede eu uimire 0 "Vasilie crestineasca ~i roma-

neasca ", Iibera, bogata .$ i in plin avant.

Episodul dela Cotroceni este punctul culminantal aeestei stari sufletesti.

Fruntasii tarii eu care vine in contact, ilprimesc

eu dragoste ~i prietenie. 'I 'oti Iiarata bunavointa ~i

respect.

Amincianul Cazacovici, sufletul miscarii pentrurenasterea nationala a Romanilor dirt Macedonia, ii

vorbeste cu inflacarare, ceasuri : ; ; i zile intregi, de ne-

voia luptei si Irumusetea cauzei. Averchie se Iasii

furat de vraja acestui tel inalt f ? i nobil.



810 STERlE DIAMANDI

Prin contrast eu ceea ce vede in tara, se gande~teell melancolie la situatia Iratilor sai 'de acasa, f a r ascoli ~i biserici in limba materna, amenintati sa. fie

eu timpul desnationalizatl.

Plin de amaraciune, el Ie spune celor din tara, cucare vine in contact: "Ghine banati voi ca aveticarte tu limba noastra cum au tute meletile, aveti

limba indreapta : aveti sculii si biseriti tu limbaarrnaneasca, rna noi tu locul a nostru, 0 avem Iimba

fara carte nu putem s a zburam ca voi e a n'avem

carte; tu sculfile a noastre nu lnvatam armaneste

~i limb a noastra 'cu treaterea a cherolui va

o cheardem" 1).

Relatiile parintelui Averchie eu fruntasii vietii

politice si culturale din Principate dau de gandit

calugarilor greei. Fiind la ordinea zilei chestia secu-

Iarizarii Manastirrlor Inchinate, calugarti greei din

Bucuresti socot prezenta arhimandritului Averchie

daunatoare intereselor "lor. De aceea intervin sta-

ruitor pe Hinga soborul manastirii Iviru, pentru in-

departarea cat mai grabnica a lui Averchie din

tara.Soborul din Ivir, primind astfel de stiri dela toti

egumenii greci aflatori in Bucurcsti, irnediat iitri-mit arhimandritului Averchie 0 scrisoare redactata

in urmatorii termeni. : "Confrate a1nostru in Hristos,

arhimandrid Averchie. Serviciile ce ai adus M a-nastiri Ivir, Metania noastra mantuitoare sufletelor

noastre, sunt cunoscute de" intregul nostru sobor.

Noi soborul manastirii, apreciind serviciile si vred-

nicia ta, te rugam s a te cobori iar la metania ta, spre

a fitr'imis la Moreia, un de a fost confratele nostru,

1) "B.ine traiti voi, fiinddi aveti carte in limba noastra,avetl Iimba cur ata, aveti scoli ~i biserici 'in limba rorna-neasca, dar nol, prin locurile noastre, avem Iimba faracarte jn nici nu putem vorbi ca voi dioi n'avem car\i; inscolrle noastre nu invatam rcmaneste ~i eu trecerea vrerniine vom pierde ~i limba",



OAMENI SI ASPECTE 311

arhimandrid Daniil. Lucrurile sunt incureate in

'ceea ce pri veste veniturile manastirii noastre .de. acolo si noi nu gasim Intre confratii nostrl altul mai

v , vrednic si mai indemanatic ca sa trimitem acolo, am

gasit de cuviinta : ; ; i am hotarit in ·unanimitate ca s a

.trimitem acolo pe prea cuviosia .voastra, Prea cu-vioisa voastra, ascultand vocea metaniei tale si con-

formandu-te eu hotarirea soborului, s a nu intarziezi

a indeplini dorinta soborului si spiritual a datorie ce

ai catre manastire, Pentru cheltuelile calatoriei tale,

am scrie confratele nostru in Hristos Arhimandritul

Grigorie, Egumenul manastirii Radu-Voda, ea s a v ainlesneasea.' eu cheltuia1a drumului". .

Arhimandrrtul Averehie, eu toata istetimea mintii

sale; ia drept bune _cele cuprinse in serisoarea so-borului, grabindu-se sa raspunda chemarii metaniei

sale.~i astfel, in vara anului 1862, pe la sfar~itul lunii

August, s'a inters iarasi 1a Ivir. Aici Il asteapta de-

ceptii si amaraciuni. Au IDe discutii aprinse si scene

violente intre dansul si calugarii greei. II invinuesc

pe Averchie ca s'a fiicut unealta in mana Romanilor,

pentru secularizarea averilor manastiresti,

Iiasvarle in fata epitetul de tradator,Nepotul sau, loan Somu Tomescu, ne d a 0 de-

scriere intrucatva amanuntita, dar eu multe inflo-

rituri de sti1, asupra acestei scene petrecute la rna-

nastirea Ivirului, pe la inceputul lui Septemvrie

1862.Pornirea ~i ura calugarilor greci impotriva lui.

Averchie, ne spune loan Somu Tomescu, a mers

, p a n a acolo, incat intr'o zi, unul din ei a vrut 85-1

svarle de pe fereastra jos. Noroc ca a intervenit l~atimp servttorul sau Paisie, care se afla de f a t a .Mereu insa ise spunea in batjocora si eu ciuda

"Pa1iovlahie" .Aceastii purtare a calugarilor greci are asupra evo-

Iutiei sulletesti a lui Averchie 0 influenta .covarsi-



iU2 STERlE DIAMANDl

toare ; ea accelereaza si desavarseste procesul eon-

stiintei nationale, inceput odata eu venire a lui In

tara. Ostilitatea calugarilor dela Sf. Munte ilsmulge

din bratele cauzei grece~ti~ca sa-l Imbranceasca in

schimb in valtoarea curentului renasterii nationalo,Cand i se asvarle epitetul de "Paliovlahie'\

biciuita, mandria nationala se trezeste eu putere

in tr' insul,

EI stie acum c a face parte dintr'un neam nobil,

numeros, eu insusiri alese si viitor stralucit, Vazuseeu proprii lui ochi un stat rornanesc in plin avant"

eu oaste romaneasca si Domni tor roman.Din marinimia acestor "Paliovlahiu se Intretineau

manastir ile dela Sf. Munte.Mahnit si revoltat totodata de cele intamplate,

'padise~te plin de scarba Sf. Munte, Se duce si pe-

trece vara in comuna lui natala, Avdela, iar mai pe

urma la Tarnova, unde se gasea una din surorile

sale.In acest timp, nepotul sau de sora, loan Somu To-

mescu, terminase gimnaziul grecesc del a Larisa. IDin, povestirile 'unchiului sau Averchie despre 1

Tara Romaneasca, si sub indemnul lui staruitor.:

nepotul se hotaraste s a urmeze ell lnvatatura la·

Bucuresti, Chiar in toamna acelui an, loan Somu To- ,

meseu, viitorul dascal si autor al amintirilor despre :

Averchie, pleaca in tara, inarmat eu scrisori de re....I

comandatie catre Crist. ,Tell si Zisu Sideri; e intre I .I

prirr:ii l\tla:_edoneni care vine in tara sa invete carte '\'l'omaneasca. .

Prin grija lui V. A. Ureche, Ion Sornu Tornescu e

internat la serninarul Central dela Manastirea

Vadire~ti. ,Baiat inteligent si harnie, iar pe deasupra stapanit

de grija ca nu care cumva s a compromita numele

de Macedonean, foarte curand Hinarul Pindean )

ajunse sa se innumere prin Iruntasii clasei ; ba ceva .

mai mult, obtine premiul I.



OAMENI $1 ASPECTE

/

j

La solemni ta tea distribuirii premiilor, in Iunie1865; e de fat a si arhimandritul Averchie. Ministrul

in persoana H pune cununa pe cap !?i-i spune ele-

vului Somu Tomescu : "IF multumesc pentru oste-

neala ce ai pus la Invatatura".Ochii lui Averchie sunt umezi de lacrimi.

Erau de fata primatul Nifon, Crist. Tell, Bratianu,Boliac ~i al tii, .

Intrebandu-l de ce plange, parintele Averchie,

emotionat, Ie raspunde : "Uite, un baiat am adus din

patria mea si a iesit primul, dar ca S a aduc mai

multi baieti, veti vedea minuni",

.-. "Ai rabdare, parinte, si aceasta dorlnta ti se va

Implini", iiraspunsera dansii,Intr''adevar, Ioarte curand, dorinta lui se implini.

Imediat dupa Unirea Principatelor, la 1860, Amin-

cianul Dimitrie Cazacovici, dupa multa truda, izbu-

teste s a alcatuiasca un cornitet macedo-roman, cam-

pus exclusiv din Romani macedoneni : Iratii Goga

din Clisura, Zisu SiJ;\eri din Serres, M. Niculescudin Tarnova si Toma Tricopol din Crusova. E prima

organizatie macedoneana, constituita in vederea

luptei pentru trezirea constiintei nationals a Ro-

manilor din Peninsula Balcanica, In acest scop, co_;

rnitetul a lansat un manifest, redactat in Iimba ro-mana si greaca, tiparit in cateva mii de exemplare,

prin care Romanii din Tureia erau indemnati s a in-

lature limba greaca din scoala si biseriei. 'I'otodata,

acest comitet se sili din toate puterile lui s a deter-

mine pe barbatii politici din tara sa vina in aju-·torul Arornanilor. Tot in scopul redesteptar iinatio-

nale, n. Cazacovici si G. Gaga au tiparit cu a lor

cheltuiala 0 gramatica macedo-rornana, alcatuita de

Massim.

ill1863 se retipareste gramatica lui Boiagi prin

-



STERlE DIAMANDI

I

I

staruinta si spezele marelui .barbat de stat C. Negri.

Tot in anul 1863, comitetul macedo-roman se .pri-

meneste ; in noul comitet intra, inafara de iVIa-cedonenii D. Cazacovici, Zisu Sideri, si lordache

Goga, poetul D. Bolintineanu, Cezar Bohac, Crist.

Tell, C. A. Rosetti. Comitetul adreseaza un calduros .

apel catre Romanii din Albania, Epir, Tesalia si

~acedonia. .

Insusi Domnitorul Alexaridru loan Cuza patro-

neaza miscarea qe renastere .nationala a Romanilor

din Peninsula Balcanica.

lntre timp, ajunge prim ...ministru marele patriot

¢barbat de stat carturarul Mihail Kogalniceanu,

iar ministru de instructie, poetul de origina mace-doneana Dimitrie Bolintineanu, avand ca secretar

general la acest departament pe V. Ureche, un prie-ten devotat al cauzeimacedonene.

Sub ministeriatul lui lVIihail Kogalniceanu se, Inscrie in bugetul larii primul fond pentru promo-

varea ,cuIturii romanesti din Macedonia.Dupa alocarea in buget a sumei .de 14.000 lei, se

.lua hctarirea de a se trece imediat la infaptuire.

Astfel in 1864 se deschide in comuna Tarnova prima

scoala romaneasca, Meritul acestui .act istoric in

analele renasterii nationale din Macedonia n are'Tanoveanul Dimitrie Atanasescu.Condueatorii chestiunii macedonene si-au dat

seama c a instruirea Aromanilor in limba lor ma-

terna nu se putea mai bine satisface, decat prin re-crutarea unui corp didactic bine pregatit, care s ase devoteze apostolatului. In acest seop s'a simtit

nevoia infiintarii unei scoli speciale, in care tinerii

Macedoneni s a fie formati anurne pentru a fi utili-

zati ca invatatori in patria lor.

Pe temeiul acestor consideratii, guvernul: roman'infiinteaza, la 1865, scoala delaSt Apostoli.

Averchie e chemat s a .implineasca 0 misiune d~

mare insemnatate nationals. Guvernul il insarci-



OAMENI ~I ASPECTE

"neaza sa aduca in tara, din Macedonia, mai multi

tmcri care s a urmeze cursurile acestei scoli, Era 0

sarcina cat se poate de anevoioasa, Nu era user sa'convingi pe niste oameni dela munte sa-~i trirneatacopiii intr'ojara indepartata, f a r a gand de imboga-

tire sau alta procopseala, ci. ell scopul de a Invatacarte. Drumul era lung, perspectiva putin suraza-toare, iar prin partea locului, printre femei mai cu

seama, Romania era pri vi ta ca 0 tara de unde

fHicaii care pleaca nu se mai intorc acasa ~i lasa

"hoara scretuita si laile feate nimartate".Are de luptat ell 0 seama de prejudecati adanc

inradacinate si ell nelncrederea fireasca a. ornului

care eu greu se hotaraste sa se aventureze pe cai

necunoscute. Averchie insa, prin istetimea si dibacia

lui, izbuteste s a invinga toate aceste dificultati, Se. pricepe sa atraga pe tinerii lui compatrioti in val-

toarea luptei nationale. Le povesteste lucruri minu-

nate despre tara incantatoare dela gurile Dunarii,

"vaselie crestineasca si romaneasca",Le infath;;eaza viitorul in colori trandafirii.

Dupa doua luni de zile dela plecarea lui din Bu-

curesti, parintele Averchie se intoarce din Pind, in

toamna anului 1865, aducand eu dansul 10 fHicai,

destinati s a devina apostolii renasterii nationale dinMacedonia. Cu totii sunt fii ai Pindului, ramura cea

mai viguroasa si mai caracteristica a elementului

arornanesc din Peninsula Balcanica,

Faptul acesta a fost 0 simpla coincidenta, deter-

minata de un concurs de imprejurari speciale, sau a

lost Ia mijloc 0 tendinta regionalista a parintelui

, Averchie? Sunt Macedoneni care i-au adus lui

Averchie 0 astfel de invinuire.

Se poate ca parintele Averchie, prin temperament

~i inc linatie , s a fi fost un regionalist in preferintele

~i aetiunile sale. Totodata insa, obiectivitatea ne si-

leste s a recunoastem ca dansul nu dispunea nici de

timpul material si nici de mijloacele trebuitoare ca

315

-



8 1 6

,

STERlE DIAMANDI

s a 'fadi 0 recrutare a elevilor, dupa un plan slste-matic, CU, elemente din .toate regiunile Macedoniei,

El pleaca din Bucuresti in August si se intoarcs

pe la inceputul lui Octomvrie. Intr'un timp asa de

scurt, eu mijloaeele de comunicatie din Macedonia,pe vremea aceea, era eu neputinta ca cineva s a cu-

treiere toate regiunile Iocuite de Romani. si sa re-

cruteze copii del a niste oameni ell care n'avea niciunfel de legatura, '

Cu totul altfel stau lucrurile in patria sa, un de

era cunoscut, avea legaturi de ri..tdenie ~i numeroase

relatii prietenesti.

Trebuia prin urmare s a se multumeasca eu ceea

ee-i ofera timpul disponibil ~i posibilitatile lui re-stranse. '

Principalul era ca sa fie adusi in tara tineri din

Macedonia, Parintele Averchie si-a indeplinit aceasta

misiune eu deplin succes.

Prin aceasta Iapta, calugarul dela Sf. Munte a

intrat in istoria renasterit nationale din Macedonia.In alegerea elevilor, Averchie a avut m a n a

norocoasa,

Cu totii au devenit stegarii romanismului in Pe-ninsula Balcanlca. Ei au aprins, fa'clia constiinteinationals prin Muntii Pindului ~i vaile Macedoniei,

Luptatori neinfricati ai cauzei romanesti, au stat

neclintiti Ia datorie, 0 vieata intreaga, infruntand cu

barbatie uraganul patirnilor, rascolit de valtoarea

luptei nationale, Revine scolii misionare dela Sf.

Apostoli, meritul eel mare de a fi stiut sa pre-gateasca sufleteste, pentru misiunea lor istoricavpe'

acesti modesti luptatori ai cauzei nationale.

Dupa cum observa foarte bine d-l dr. SimianTovaru, scoala dela Sf. Apostoli ",e poate unicascoala misionara, de prea scurta durata.: c e a in-

faptuit-o statul roman, in decursul ultimilor 10 deani". '

\ ' Ea s'a deschis in Octomvrie 1865 $iafuhctiona't



O~N_I ~I ASPECTE

p~na la 1871. In intervalul acesta scurt de 6 ani de Jztle, cat a durat scoala dela Sf. Apostoli, au urmatcursuriler in total, un numar de 40 tineri Macedoneni. ,

Ceamai mare parte dintr'Insii au fost adusi deparintele Averchie. Directia studiilor fu incredintata

filologului Ion Massirn, dascal eminent ~i patriot

infoc~t. . .. - 4 t . . _ . .El Insu 1 or1 lnaf dIn Mac~donla, cunostea bine

ua ectu si se ocupase in e aproape de studiul Iimbii

sale materne. El e autorul unei grarna tici macedo-

rornane, scrise in romaneste si greceste si tiparita

in anul 1862. Ion Massim conduce eu ravna si pri-cepere institutul dela Sf. Apostoli, secondat de 0

pleiada de profesori valorosi si buni patrioti.

Atat directorul cat si ceilalti colaboratori Iucreazaell tragere de inima si in mod gratuit.

Parintele Averchie a fost insarcinat eu conduce-reo, internatului.

Scoala rnergand bine, Averchie e trimis in 1867

.pentru a doua oara in Turcia, ca s a aduca un noucontingent de tineri. De -randul acesta elevii nu mai

sunt recrutati exclusiv din regiunea Pindului. Int8.1-

nim tineri din Clisura, Blata, Nevesca, Ohrida, Go-,

pes, Tarnova.

La 1869, Averchie e nevoit s a . se retraga dela con-

duccrea internatului. In locul lui a fost numit ba -tranul profesor Florescu.

Aceasta schirnbare a fost determinata de nume-

roasele plangeri facute din partea elevilor. Se zice

c a Averchie Ii tinea numai in posturi s i sub un

regim de teroare.

c. Cosmescu, in lucrarea sa "D. Cazacovici ~i Aro-manismul", spune c a Averchie "era stapanit de vi-tiul banului si al desfraului",

Se molipsise si dansul de traiul Capitalei,

Tot ce se poate ca parintele Averchie s a fi avut

-scaderile si cusururile tagmei din c_are facea parte.

Nu putem pretindecu tot dinadinsul ca el sa se

3 1 7



318 . STERlE DIAMANDI

deosebeasea in mentalitate si apucaturi, de breasla

caruia apartine, Averchie a fast si dansul ea oriearo

calugar, niei mai bun, dar nici rnai rau, .

E deajuns c a s'a smuls din lumea preocuparilo-monahale, ca s a devina campionul renasterij

nationale ..In Iata acestui merit sia operei savarsite de dan-

sul, eventualele scaderi sau pacate nu conteaza,Ramane numai dara luminoasa pe care el 0 lasa

in urma lui.

Batranul Florescu n'a stat decat putin timp laconducerea internatului del a Sf. Apostoli. Averchie

reveni dupa 0 lipsa de' 6 luni de zile.

Dar in curand, dupa 0 activitate rodniea de 6 ani:

scoala misionara dela Sf. Apostoli e desfiintata, 0

parte din elevi sunt repartizati 1a Liceul Sf. Sava

si 0 parte 1a Matei Basarab.

Dupa desfiintarea scohi, parintele Averchie se

retrage la Manastirea Radu-Voda din Bucuresti,

unde ramane p a n a la 1875.Maurul ~i-a Iacut datoria, Maurul poate s a plece,

Intors in Macedonia, el se retrage la manastirea

Grijana din Tesalia. Aici i!?i petrece dansul ultimii

ani ai vietii sale. Din cand in cand, viziteaza pe

cate unul din fostii elevi care functioneaza acum ca

invatatori romani prin satele din Epir ~i Macedonia,

Batranul vede ell drag cum samanta aruncata de

dan sul, incol teste.

Cauza nationala progreseaza pe zi c e o merge.La capatul zilelor sale; calugarul Averchie are

satisfactia si mandria s a vada c a vieata si munca sa.

nu s'au scurs f a r a rost.

Soarta l-a invrednicit s a contribue la trezirea unui

popor,

Aceasta multumire sufleteasca Iiindulceste am a -



OAMENI:;;I ASPECTE

raciunile ultimelor clipe, cand traieste retras ~i uitat,intr'un fund de manastire din Tesalia. .

Asupra .mortfi arhimandritului Averchie, lata ce

lie spune nepoata sa,Despa 1. S. Tomescu: "Dupa

ce acei elevi absolvira si Iura numiti ca dascali pr:inMacedonia si Epir , aveau nevoie de un superior si

asa c a au numit pe arhimandritul Averchie ca in-

spector Ia scoalele ce dirijau sus numitii invatatori.Asa dar, venind el aci ca inspector, iar n luauarhiereii si-l prigoneau, pana candfjJi-au implinit

scopul si I-au otravit si iata. cum: fiindca in timpulierrrii se cobora si el eu familia ell sororile sale,

intr'o iarna (care an nu-Lstiu sigur) pe la Februarie,

dupa ce si-a inspectat scoala dela Damasi unde func-tiona rep. meu tata loan Tomescu, s'a intors Ia

manastirea delaGrijan, in ziua de Miercuri de Hi_,·

.satul secului (Pareaserri rmari). Dimineata, dupace

.a facut Sf. Liturghie, a fost chemat de 0 familie

greaca ca s a spovedeasca pe 0 femee -care era .s a

moara, Dupa ce termina de spovedanie, far a sa ba-nuiasca, I-au servit eu 0 cafea ~i mergand 1a che1ia

sa indata a chemat pe servitorul sau zicand : cur and

ehemati pe surorile si nepotii mei, eaci mol'..At&t slsi-a dat sufletu!' Servitorul fiind de neam grec, a

inchis portile manastirii, l-au jmbracat si a ascuns

_ceeace avea el ; si abia dupa doua ceasuri a trimis

om dupa surorile sale, care nu se gaseau acolo, c~ci

. una era 1a Damasi iar cealalta la Zarcu, Surorile sale

au aiuns a clava zi si l-au gasit inmorrnantat. Cer-·

cetand nepotii sai, s'au inform at ca a fost otravit".Cele relatate de Despa I. S.Tomescu rezuma

ceea ce dansa a auzit din gura tatalui si a buniciisale.

Despa 1. Somu Tomescu este fiica invatatorului

Somu Tomescu, nepotuI de sora al parlntelui

Averchie.

Nustim in ce masura aceasta versiune corespunde

realitati].



320 STERlE DIAMANDI

Sa fie oare adevarat ca, sub pintenul urii si orbittde patima,calugarii greci au mers asa de departs

ca sa recurga la otrava, pentru suprimarea unuimosneag, care ~i asa era In pragul rnormantului ?

, Un lucru care-t de natura sa ne surprinda e .faptuleEl nu s'a relevat atunci cand s'a produs desnoda-

mantul fatal, moartea suspecta a arhimandritului

Averchie.

De ce a trecut sub, tacere un astfel de eveniment,iar contemporanii au trecut cu usurints pesteel, farasa-~i dea cea mai mica oste ieala ca sa Iamureascamisterul mortii parintelui Averchie, omul care a-

scris 0 pagina frumoasa in istoria renasteriinationale?

.

Era, moartea unui anonim care nu prezenta nici-

un fel de interes pentru nimeni ? _In cazul acesta, contemporanii s'au facut vinovati

de 0 mare gresala : s'au sustras dela 0 elementara

datorie pe care 0 aveau de a cauta s a lamureasca

misterul mor tii parintelui Averchie.

Noi, neavand la iridemana toate elerifentele tre ...

buitoare ca s a ne putem pronunta in perfects cu-

nostinta de cauza, ne marginirn s a inregistrarn ver ...

siunea transmisa de nepoata lui Averchie, Despa 1.S. Tomescu.

Foarte regretabil c a nu s'a acordat Ia timp,

acestei chestiuni, atentia cuvenita.

Parlritele Averchie, prin tot ceea ce a Hicut e1

pentru renasterea nationala a poporului roman din.

'Macedonia, merita macar atata osteneala ~i rasplatd.

~_-

Documents

Oameni şi aspecte din istoria Aromânilor- Părintele Averchie