Învãþãtura despre botezul cu Pastor dr. IOAN BRIE Duhul Sfânt · cu Dumnezeu Fiul formeazã Sfânta Treime. În rezumat, afirmãm cã Duhul Sfânt este Persoanã Dumnezeu în

6 Cuvântul Adevãrului

Referat

Botezul cu Duhul Sfânt este una dintre promisiunile fãcute de cãtreDomnul Isus Bisericii Sale. Botezul cu Duhul poate fi experimentat

ºi în secolul XXI la fel ca în veacul apostolic. Nu avem nici un motiv biblic caresã indice cã promisiunea botezului cu Duhul se referã doar la generaþia apostolicãcreºtinã. Sunt deplin încredinþat cã aceastã experienþã cu Dumnezeu estedisponibilã tuturor celor care prin pocãinþã ºi credinþã au fost aduºi la viaþãîmpreunã cu Hristos. Obiectivul studiului nostru este sã aprofundãm învãþãturabiblicã cu privire la botezul cu Duhul Sfânt. Spaþiul limitat de care dispunemnu ne permite sã aprofundãm toate detaliile necesare, motiv pentru care uneleaspecte vor fi menþionate doar în treacãt.

Pentru început este necesar sã facem douã precizãri de naturã hermeneuticã.În primul rând trebuie sã afirmãm principiul învãþãturii unitare a Scripturii. ÎnBiblie nimic nu se contrazice cu nimic, prin urmare trebuie sã gãsim o formularedoctrinarã care sã nu vinã în dezacord cu vreun text biblic. În al doilea rând, oînvãþãturã se poate numi biblicã în mãsura în care cuprinde toatã informaþiabiblicã pe tema respectivã, prin urmare va trebui sã gãsim o formulare doctrinarãcare sã þinã cont de toatã informaþia biblicã pe tema botezului cu Duhul.

Încã de la începutul studiului nostru trebuie sã afirmãm adevãrul cu privirela identitatea Duhului Sfânt. Potrivit Scripturii, Duhul Sfânt este o persoanãdistinctã ºi nu o forþã sau o existenþã impersonalã, este o persoanã divinã,având toate însuºirile specifice dumnezeirii, ºi împreunã cu Dumnezeu Tatãl ºicu Dumnezeu Fiul formeazã Sfânta Treime. În rezumat, afirmãm cã Duhul Sfânteste Persoanã Dumnezeu în Trinitate

I. Terminologia botezului cu Duhul Sfânt

Terminologia folosita de Scripturã este variatã, fiecare termen descriindaspecte diferite ale acestei lucrãri.

1. „Turnarea Duhului Sfânt” – „ voi turna Duhul Meu peste orice fãptura”(Ioel 2,28). Expresia sugereazã pe deoparte originea Botezului cu Duhul Sfânt.Turnarea se poate face numai de sus. Deci din punct de vedere al originii,experienþa botezului cu Duhul este de sus, de la Dumnezeu. Pe de altã parte,expresia sugereazã amploarea revãrsãrii Duhului Sfânt. Profetul Ioel nu vorbeºtedespre a picura Duhul Sfânt, ci despre turnarea Duhului.

2. „Botezul cu Duhul Sfânt” – „veþi fi botezaþi cu Duhul Sfânt” ( F.A.1:5).Acest termen este folosit de Ioan Botezãtorul ( Luca 3:17) dar ºi de Isus Hristos( F.A.1:5). Verbul „baptizo” (botez) sugereazã ideea de scufundare în cevaanume. Botezul cu Duhul Sfânt înseamnã o imersiune totalã a credinciosului înDuhul Sfânt.

3. „Darul Duhului Sfânt” – „Apoi veþi primi darul Duhului Sfânt” (F.A. 2:38).Termenul precizeazã ca Botezul cu Duhul Sfânt este un dar, un cadou ºi nurezultatul meritelor personale. Dumnezeu dã botezul cu Duhul Sfânt fãrã platã.Darul Duhului este un act al harului divin. Cu toate ca este un dar, el nu este dat

Pastor dr. IOAN BRIE

Membru în Consiliul Bisericesc alCultului Creºtin Penticostal - Biserica lui

Dumnezeu Apostolicã din România

Referat prezentat laConferinþa Naþionalã a

Pastorilor de la Sovata, 4-6octombrie 2011

„ªi toþi s-auumplut de Duh

Sfânt, ºi auînceput sã

vorbeascã înalte limbi,

dupã cum le daDuhul sã

vorbeascã”.

Faptele Apostolilor 2:4

„ªi toþi s-auumplut de Duh

Sfânt, ºi auînceput sã

vorbeascã înalte limbi,

dupã cum le daDuhul sã

vorbeascã”.

Faptele Apostolilor 2:4

Învãþãturadespre botezul cu

Duhul Sfânt

Învãþãturadespre botezul cu

Duhul Sfânt

7Cuvântul Adevãrului

decât acelor ce îl cautã ºi îl doresc cu sinceritate, celor carestãruiesc în rugãciune în vederea primirii lui

4. „Fãgãduinþa Tatãlui” – „voi trimite peste voifãgãduinþa Tatãlui Meu” (Luca 24:49). Aceastã termi-nologie indicã originatorul si garantul (Tatãl ) precum sinatura ( fãgãduinþa) Botezului cu Duhul Sfânt. Botezul cuDuhul Sfânt este ideea lui Dumnezeu. Cel care garanteazãautenticitatea ºi realizarea acestei experienþe esteDumnezeu Tatãl.

5. „Umplerea cu Duhul Sfânt” – „toþi s-au umplut deDuhul Sfânt” (F.A. 2:4; 4:31; 6:3). A fi umplut cu DuhulSfânt ºi a fi botezat cu Duhul Sfânt sunt douã moduri de avorbi despre aceeaºi experienþã spiritualã. Termenul „um-plere cu Duhul Sfânt” sugereazã o acþiune a Duhului Sfântla un moment dat. Expresia sugereazã totala dependenþã acredinciosului faþã de Duhul Sfânt.

6. „Îmbrãcaþi cu putere de sus” – „veþi fi îmbrãcaþicu putere de sus” (Luca 24:49). Expresia sugereazã cãbotezul cu Duhul Sfânt este nu numai o experienþã ceafecteazã interiorul credinciosului, ci ea afecteazã ºiexteriorul. Botezul cu Duhul Sfânt este o îmbrãcare – oînveºmântare – cu putere. Prin Botezul cu Duhul Sfântcredinciosul este complet înconjurat cu puterea luiDumnezeu.

7. „Primirea Duhului Sfânt” – „aþi primit voi DuhulSfânt?” (F.A. 8:17; 10 :47; 19:2). Acest termen mutãaccentul pe om ca destinatar, ca recipient al Botezului cuDuhul Sfânt. Duhul Sfânt este darul lui Dumnezeu, darpentru primirea lui este nevoie ºi de acordul credinciosului.Dumnezeu nu încalcã libertatea personalã a credinciosuluiºi nici nu înlãturã personalitatea umanã, ci conlucreazãîmpreunã cu ea, botezul cu Duhul realizându-se în deplinãconlucrare cu credinciosul care cautã cu credinþã.

În concluzie, trebuie sã observãm cã identitatea DuhuluiSfânt, alãturi de terminologia complexã folositã de Bibliepentru a desemna experienþa botezului cu Duhul Sfântindicã în mod sigur înspre importanþa teologicã ºi practicãa botezului cu Duhul. Botezul cu Duhul Sfânt trebuie sãfacã parte din experienþa tuturor credincioºilor penticostaliºi nu numai.

II. Botezul cu Duhul Sfânt era aºteptarealegitimã a primilor creºtini

Cartea Faptele Apostolilor ne aratã cã experienþabotezului cu Duhul Sfânt era aºteptarea legitimã a primilorcreºtini. În biserica primarã botezul cu Duhul Sfânt eraexperimentat de credincioºi în primele zile dupã convertire.Nu se concepea ca cineva sã fie convertit la credinþa creºtinãºi sã nu fie preocupat pentru umplerea sa cu Duhul. Situaþiica cele pe care le gãsim în zilele noastre, când un convertitse boteazã în apã ºi apoi nu aratã nicio preocupare pentrubotezul sãu cu Duhul nu se întâlneau în biserica de laînceput. Botezul cu Duhul era înþeles ca fãcând parte dinexperienþele de început pe care un proaspãt convertittrebuie sã le aibã cu Domnul în primele sale zile de credinþã.Textele din Faptele Apostolilor reflectã preocupareaprimilor creºtini pentru a experimenta botezul cu Duhulimediat dupã convertire. Avem cel puþin trei texte careconfirmã aceastã preocupare. Cele trei texte se gãsesc înFapte 8:14-17, Fapte 9:15-17 ºi Fapte 19:1-7. În primultext apostolii din Ierusalim aratã o preocupare responsabilãpentru ca cei convertiþi în Samaria sã fie conduºi înexperienþa primirii botezului cu Duhul Sfânt. ApostoliiPetru ºi Ioan au mers în Samaria pentru a face – înterminologia penticostalã – stãruinþã pentru primireabotezului în Duhul. În al doilea text, profetul Anania dinDamasc este trimis de Duhul sã-l conducã pe Saul, celproaspãt convertit, spre botezul în apã ºi botezul cu DuhulSfânt. În al treilea text, apostolul Pavel aratã o grijãdeosebitã ca cei botezaþi de el în Efes sã experimentezeimediat dupã botezul în apã ºi botezul cu Duhul Sfânt. Dincercetarea acestor texte se desprind cel puþin douã ideifundamentale: (1) botezul cu Duhul era o aºteptare legitimãpentru primii cretini, neconcepându-se cã poþi fi creºtin ºifãrã sã primeºti botezul cu Duhul ºi (2) conducãtorii bisericiau avut un rol major în cãlãuzirea celor proaspãt convertiþispre primirea botezului cu Duhul. Cea de a doua observaþiesubliniazã responsabilitatea pe care slujitorii bisericii o auîn ceea ce priveºte cãlãuzirea bisericilor în experimentareabotezului cu Duhul Sfânt.

Referat

(continuare în pag. 8)

Botez în apã înBiserica

Penticostalã dinReteag, judeþulBistriþa Nãsãud.

Alãturi decandidaþii care auîncheiat legãmânt

cu Domnul,pastorii Victor

Câmpean, Blagaªtefan ºi Mircea

Coptil ºi diaconulIoan Dunca.


(urmare din pag. 7)

Referat

Cincizecime apostolii formau deja o comunitate decredincioºi. Rãspunsul lor la cuvintele lui Hristos îi separade ceilalþi oameni (Luca 9:1-6), numele lor era scris înceruri (Luca 10:20), ei au fost curãþiþi prin cuvântul luiHristos ( Ioan 15:3), erau uniþi cu Hristos precum viþa cumlãdiþele (Ioan 15:5), ei nu mai aparþineau lumiinecredincioase (Ioan 14:17) ºi experimentaserã naºtereadin nou (Ioan 20:20). Deci apostolii în ziua Rusaliilor eraudeja convertiþi. Convertirea lor avusese loc mult înaintede Rusalii, în ziua Rusaliilor ei urmând sã primeascãbotezul cu Duhul Sfânt.

ii) Prioritatea convertirii faþã de botezul cu DuhulSfânt (Fapte 2,38)

Petru afirmã clar cã botezul cu Duhul Sfânt este precedatºi condiþionat de pocãinþã ºi de botezul în apã. Sigur cãpot fi întâlnite excepþii în ceea ce priveºte primirea bote-zului cu Duhul înaintea botezului în apã (vezi cazul celordin casa lui Corneliu), dar ordinea general este cea stabilitãde Petru. În mod sigur, nimeni nu poate primi botezul cuDuhul Sfânt înainte de a se pocãi.

iii) Experienþa credincioºilor din Samaria (F.A. 8, 5 -25)Textul biblic se referã la misiunea lui Filip în Samaria.

Urmare a propovãduirii Evangheliei, Samaria a primitCuvântul lui Dumnezeu. Fapte 8,12-13 afirmã cã înSamaria au crezut în Evanghelie atât bãrbaþi cât ºi femei ºicã au fost botezaþi în apã de Filip. Vestea despre trezireaspiritualã din Samaria a ajuns la Ierusalim. Aici apostoliiau decis sã trimitã în Samaria o delegaþie condusã de apos-tolii Petru ºi Ioan cu obiectivul de a verifica veºtile sositela Ierusalim ºi de a se ruga pentru proaspeþii convertiþi casã primeascã Duhul Sfânt (8,15). Versetele 16-17 sunt de oimportanþã capitalã. Textul biblic afirmã limpede: „Cãci(Duhul) nu Se pogorâse încã peste nici unul din ei, cifuseserã numai botezaþi în Numele Domnului Isus. AtunciPetru ºi Ioan au pus mâinile peste ei, ºi aceia au primitDuhul Sfânt”.

Dacã botezul cu Duhul Sfânt se primeºte în momentulconvertirii, atunci ºi credincioºii din Samaria ar fi trebuitsã fie botezaþi cu Duhul încã de la convertire. Dacã ar fifost aºa, atunci Petru ºi Ioan ar fi trebuit sã ºtie cã botezulcu Duhul este rânduit de Domnul sã fie primit la convertireºi nu ar mai fi existat motiv pentru care sã meargã înSamaria. Textul biblic afirmã clar cã ucenicii din Samariaau primit botezul cu Duhul nu atunci când s-au convertitci în momentul în care Petru ºi Ioan s-au rugat pentru ei cupunerea mâinilor. Este evident cã în concepþia apostolilordin Ierusalim botezul cu Duhul nu se suprapune cuconvertirea, ci urmeazã dupã convertire, ºi nu urmeazã înmod intrinsec, ci vine ca rezultat al rugãciunii fãcutã înacest scop.

În relatarea sa, Luca surprinde un detaliu care devinefoarte relevant pentru subiectul nostru. În Samaria existaun vrãjitor numit Simon. Chiar ºi Simon Magul a crezut ºia fost botezat de cãtre Filip. Deºi a primit botezul creºtin,din pricina faptului cã a dorit sã cumpere cu bani darulDuhului, Simon Magul a fost întâmpinat cu cuvinte foarteaspre de cãtre Petru. Luca ne aratã cã Simon nu a fost sincer,deºi a crezut ºi a acceptat sã fie botezat. La prima vedere Simonpãrea a fi un bun creºtin, însã în realitate el era un ipocrit.Relevant este cã ceea ce scoate în evidenþã ipocrizia sa eneputinþa de a fi botezat cu Duhul Sfânt. Botezul cu Duhul


III. Confuzii cu privire la botezul cuDuhul Sfânt (ce NU este botezul cu

Duhul Sfânt)

Botezul cu Duhul Sfânt reprezintã un subiect care naºtedezbatere între creºtinii evanghelici.

Uneori botezul cu Duhul Sfânt este înþeles greºit ºieste confundat cu diferite aspecte ale lucrãrii lui Dumnezeu.Aceste confuzii sunt întâlnite atât în diferite confesiunicreºtine cât ºi în cercurile penticostale. În general confuziilepornesc de la asocierea greºitã a unor noþiuni precumconvertirea, naºterea din nou, primirea Duhului Sfânt ºiintrarea în trupul lui Hristos. În continuare voi aborda patrudintre cele mai des întâlnite confuzii privitoare la botezulcu Duhul Sfânt.

1. Confuzia între convertire ºi botezul cu Duhul Sfânt

a) TezaAceastã interpretare susþine cã botezul cu Duhul Sfânt

este o experienþã cu Dumnezeu care se petrece în momentulconvertirii la Hristos. La convertire cel necredincios devinecredincios. Convertirea presupune întoarcerea laDumnezeu a celui necredincios. În plan subiectivconvertirea este determinatã de doi factori esenþiali:pocãinþa de pãcate ºi credinþa în Isus Hristos. În planobiectiv convertirea este darul lui Dumnezeu fãcut în harºi mediat prin Duhul. În momentul convertirii credinciosulcapãtã iertarea pãcatelor, este nãscut din nou ºi urmare aînfierii este adus în Trupul lui Hristos, în final fiind umplutcu Duhul Sfânt. Botezul cu Duhul Sfânt se suprapune cuconvertirea ºi prin urmare, dupã convertire nu mai existãnici o experienþã ulterioarã care sã fie definitã ca botez cuDuhul Sfânt. Convertirea ºi botezul cu Duhul se petrec înacelaºi timp. Concluzia este cã dupã convertire nu estenecesar sã ne rugãm pentru a primi botezul cu Duhul Sfânt

b) Distincþia între botezul cu Duhul Sfânt ºi convertireNoi susþinem cã între convertire ºi botezul cu Duhul

existã o diferenþã de timp. Cele douã experienþe spiritualenu se suprapun ca timp. Prin convertire cel necredinciosdevine credincios iar botezul cu Duhul este experienþa cuDumnezeu a celui care a devenit credincios. Convertireaeste primul pas iar botezul cu Duhul Sfânt este al doileapas. Nu vorbim de o mântuire în trepte sau în paºi, darafirmãm cã întotdeauna convertirea precede botezul cuDuhul Sfânt ºi cã botezul cu Duhul nu se suprapuneconvertirii ci o urmeazã. În toate cazurile, botezul cu DuhulSfânt urmeazã convertirii. Aceastã distincþie o susþinemcu argumentele Scripturii.

c) Argumentele ScripturiiTextele Scripturii afirmã clar distincþia dintre Botezul

cu Duhul Sfânt ºi convertire. Aceastã diferenþiere poate fiobservatã cel puþin în patru texte din cartea FapteleApostolilor:

i) Experienþa celor 120 in ziua Cincizecimii (F.A. 2,1-4)În ziua Cincizecimii cei 120 de ucenici, între care erau

ºi apostolii, au fost botezaþi cu Duhul Sfânt. Este clar cãcei 120 nu s-au convertit în ziua Cincizecimii. Înainte de


devine pentru primii creºtini un test al relaþiei cu Domnulºi al curãþiei de inimã. Doar cei cu adevãrat convertiþi potprimi botezul cu Duhul Sfânt. Textul lucan ne transmite cãbotezul cu Duhul nu numai cã nu se primeºte la convertireºi nu se suprapune cu ea, dar se dã doar celor care au fostconvertiþi în mod autentic ºi devine un test al convertiriiautentice. Astfel, botezul cu Duhul este condiþionat deexperimentarea adevãratei convertiri ºi nu este parte aprocesului convertirii. Este foarte clar cã între convertireaºi botezul cu Duhul Sfânt al creºtinilor samariteni a existato delimitare, cele douã experienþe având loc în momentede timp diferite.

iv) Experienþa apostolului Pavel (F.A. 9,1-22)Luca relateazã convertirea ºi umplerea cu Duhul Sfânt

a apostolului Pavel. Trebuie remarcat cã ºi în cazul luiPavel a existat o diferenþã de timp între momentul conver-tirii ºi momentul umplerii cu Duhul Sfânt. Cele douãexperienþe nu s-au suprapus temporal. Convertirea a avutloc pe drumul cãtre Damasc ºi este consemnatã între verse-tele 9,1-9. În paragraful urmãtor (9,10-16) Domnul confirmãprin vedenia arãtatã lui Anania cã Pavel s-a convertit înmod autentic. Dupã trei zile de la convertire, urmare arugãciunii fãcute de Anania, Pavel a fost vindecat ºi botezatcu Duhul Sfânt (9,17). ªi în acest caz este evident cã întreconvertire ºi botezul cu Duhul existã o diferenþã de timp,ordinea desfãºurãrii celor douã evenimente fiind; mai întâiconvertirea ºi apoi botezul cu Duhul Sfânt.

v) Experienþa ucenicilor lui Ioan din Efes (F.A.19,1-7)Acest pasaj lãmureºte ºi mai mult distincþia dintre

convertire ºi botezul cu Duhul. Distincþia este evidenþiatãîn douã feluri. În primul rând avem experienþa în sine aucenicilor lui Ioan. Ei erau convertiþi înainte de întâlnirealor cu Pavel – grupul lor era un grup diferit de restul lumiiºi erau credincioºi. Cu toate acestea, botezul cu DuhulSfânt l-au experimentat doar dupã dialogul lor cu Pavel.Trebuie sã remarcãm cã aceºti credincioºi erau catehizaþipuþin în credinþa creºtinã. Este forþat sã afirmãm cã ei nuerau creºtini – cum se afirmã uneori. Paragraful urmeazãdupã relatarea întâlnirii lui Apolo cu Aquila ºi Priscila(18,23-28). Apolo era ºi el un ucenic al lui Ioan ºi a fostajutat sã aprofundeze învãþãtura creºtinã de cãtre Aquila ºiPriscila. Acelaºi lucru este fãcut de cãtre Pavel cu ceidoisprezece ucenici ai lui Ioan din Efes. Dupã cum nimeninu se îndoieºte de autenticitatea convertirii lui Apolo,nimeni nu ar trebui sã punã la îndoialã autenticitateaconvertirii celor din Efes. Logica pasajului impune aceastãconcluzie. Astfel devine evidentã diferenþa de timp dintremomentul convertirii celor doisprezece (convertire care aavut loc înainte de întâlnirea lor cu Pavel) ºi momentulbotezului cu Duhul, experienþã în care au fost conduºi decãtre Pavel (19,4-7).

În al doilea rând diferenþa temporalã între convertireºi botezul cu Duhul este pusã în evidenþã prin întrebarealui Pavel. În 19,2 Pavel întreabã: „Aþi primit voi DuhulSfânt când aþi crezut?” Întrebarea apostolului reveleazãdouã lucruri foarte importante: (a) mai întâi botezul cuDuhul Sfânt trebuie sã fie experienþa tuturor celor ce credîn Hristos ºi (b) apoi botezul cu Duhul Sfânt nu se suprapunetemporal cu convertirea. Dacã, urmare a planului luiDumnezeu, botezul cu Duhul Sfânt se suprapune cuconvertirea atunci întrebarea lui Pavel este în plus. Sã

presupunem cã la convertire se primeºte ºi botezul cu Duhul.Dacã acesta ar fi adevãrul, cu siguranþã cã Pavel l-ar ficunoscut bine ºi nu ar mai fi întrebat pe niºte ucenici, acãror convertire era evidentã, dacã au fost sau nu botezaþicu Duhul Sfânt. Întrebarea lui Pavel subliniazã cã botezulcu Duhul urmeazã dupã convertire ºi în nici un caz nu sesuprapune cu ea. Logica acestui argument este foartesimplã; dacã ucenicii din Efes sunt convertiþi ºi botezul cuDuhul se primeºte la convertire atunci experienþa revãrsãriiDuhului (Fapte 19,1-7) în care i-a introdus Pavel este falsã.Cum nimeni nu poate afirma cã experienþa spre care aufost cãlãuziþi de cãtre marele apostol este falsã, ne rãmânedoar posibilitatea de a declara cã între convertire ºi botezulcu Duhul Sfânt existã o succesiune temporalã.

În concluzie, pe baza celor spuse mai sus putem afirmacu toatã convingerea ºi siguranþa cã botezul cu Duhul Sfântnu se suprapune cu convertirea. Convertirea trebuie sã fieurmatã de o experienþã cu Dumnezeu distinctã ºi anumebotezul cu Duhul Sfânt.

2. Confuzia între naºterea din nou ºi botezul cu Duhul Sfânt

a) TezaExistã înþelegerea greºitã cã experienþa naºterii din

nou ºi botezul cu Duhul Sfânt este una ºi aceiaºi experienþã.În anumite cercuri creºtine naºterea din nou e confundatãcu botezul cu Duhul, în sensul cã un om nu poate fi nãscutdin nou pânã în momentul botezului cu Duhul. Aceastãinterpretare considerã botezul cu Duhul ca parte a „proce-sului” naºterii din nou. Eroarea a apãrut datoritã uneisuperficiale interpretãri a textului ioanin: „Isus i-a rãspuns:„Adevãrat, adevãrat îþi spun, cã, dacã nu se naºte cinevadin apã ºi din Duh, nu poate sã intre în Împãrãþia luiDumnezeu.“ (Ioan 3:5) Expresia ”se naºte din apã” - a fostinterpretatã ca referindu-se la botezul în apã, iar expresia„ºi din Duh” ca fiind botezul cu Duhul Sfânt. Concluzia afost cã nimeni nu se poate considera nãscut din nou fãrã casã fie botezat în apã ºi fãrã sã fie botezat cu Duhul Sfânt.

b) Distincþia între botezul cu Duhul Sfânt ºi naºtereadin nou

Noi susþinem cã între naºterea din nou ºi botezul cuDuhul Sfânt existã o diferenþã de timp. Cele douã experienþespirituale nu se suprapun ca timp. De fiecare datã, naºtereadin nou precede botezul cu Duhul Sfânt. Afirmãm cã nici opersoanã, care nu a fost nãscutã din nou, nu poate fi botezatãcu Duhul Sfânt (Ioan 14,17). Implicaþia confuziei întrenaºterea din nou ºi botezul cu Duhul este cã cei care nusunt botezaþi cu Duhul nu sunt nãscuþi din nou ºi, prinurmare, cei nebotezaþi cu Duhul Sfânt nu se pot consideracopii ai lui Dumnezeu. Dacã cei nebotezaþi cu Duhul nusunt copii ai lui Dumnezeu, atunci ei nu pot fi decât fiiiDiavolului ºi, prin urmare, cei nebotezaþi cu Duhul suntpierduþi. Aceastã concluzie nu este în armonie cu Scripturaºi din acest motiv trebuie respinsã.

c) Argumentele ScripturiiTextele Scripturii evidenþiazã clar distincþia dintre

botezul cu Duhul Sfânt ºi naºterea din nou. Aceastãdistincþie o susþinem cu urmãtoarele argumente:

Referat




Referat

(urmare din pag. 9)

1) Definirea naºterii din nou(Ioan 3,3-8)

Naºterea din nou este lucrareasuveranã a lui Dumnezeu prin care unsuflet mort în pãcatele sale, este adusla viaþã spiritualã în Hristos (Efeseni2,1-5). Naºterea din nou esteregenerarea omului, o renaºterelãuntricã, spiritualã. Regenerareapresupune schimbarea minþii, primireaunei inimi noi, transformarealãuntricã. Naºterea din nou presupuneo infuzie de viaþã divinã în „cei morþiîn pãcatele lor” o regenerare a „omuluivechi” pentru a deveni un „om nou”,o înviere spiritualã a omului lãuntricsufocat în rãutate ºi pãcat.

Expresia „naºtere din apã” nupoate fi interpretatã ca referindu-se labotezul în apã. Botezul în apã nu arevaloare sacramentalã. Dacã botezul înapã are valoare sacramentalã ºi estemijlocul prin care suntem nãscuþi dinnou, atunci Simon Magul, care a fostbotezat în apã (Fapte 8,13;21), ar fitrebuit ºi el sã fie nãscut din nou.Biblia ne spune cã inima lui Simonnu a fost curatã înaintea lui Dumnezeu,deci nu a fost nãscut din nou. Prinurmare botezul în apã nu a adus nici oschimbare lãuntricã în viaþa lui Simon.Concluzia este cã botezul în apã nuare nici un rol în ceea ce priveºte naº-terea din nou. Naºterea din nou nu serealizeazã prin botezul în apã, dim-potrivã, naºterea din nou trebuie sãpreceadã botezul în apã (vezi 1Petru3,21). Naºterea din nou se face prinlucrarea suveranã a Duhului, ca rãs-puns la pocãinþa de pãcate ºi credinþaîn Isus Hristos (Ioan 3,16). Bazaobiectivã a naºterii din nou este lucra-rea Duhului lui Dumnezeu, iar bazasubiectivã este credinþa în Isus Hristosa celui convertit. Din nefericire,botezul în apã poate fi fãcut ºi de cãtrecineva care nu este nãscut din nou.Nu numai textele biblice aratã acestfapt ci ºi experienþa nefericitã a unoradin bisericilor noastre.

Expresia „nãscut din Duh” nupoate avea în vedere botezul cu Duhulcel puþin din douã motive. În primulrând terminologia folositã nu permiteaceastã identificare. Termenul „nãscut”este diferit în conþinut de termenul„botezat”. Nãscut din Duhul este cevaºi botezat cu Duhul este altceva. Cacineva sã poatã fi botezat mai întâi

trebuie sã fie nãscut. Nu poate sã fiebotezat cineva care nu a fost nãscut.Nu poate fi botezat decât cineva careexistã. Din punct de vedere temporalordinea este: mai întâi nãscut ºi apoibotezat. În al doilea rând naºterea dinDuhul se referã la aducerea la viaþãspiritualã a celui credincios, în timpce botezul cu Duhul marcheazã um-plerea cu putere spiritualã a celuinãscut din Dumnezeu. Naºterea dinDuhul reprezintã iniþierea noastrã înBiserica lui Dumnezeu, botezul cuDuhul este promisiunea lui Dumnezeufãcutã celor aduºi în Bisericã (Fapte2,38-39). Botezul cu Duhul Sfânt nueste mijlocul prin care suntem nãscuþidin nou, ci este promisiunea luiDumnezeu pentru cei care au fostnãscuþi din nou. Noi nu primim bote-zul cu Duhul pentru a fi nãscuþi dinnou, ci primim botezul de sus dacã amfost nãscuþi de sus.

2) Definirea botezului cu DuhulSfânt (Fapte1,8)

Botezul cu Duhul Sfânt estepromisiunea ºi darul lui Dumnezeupentru cei care, prin pocãinþã, aupãrãsit lumea ºi, prin credinþa în IsusHristos, au fost nãscuþi din nou ºi aduºiîn poporul lui Dumnezeu. Botezul cuDuhul marcheazã echiparea cu puterespiritualã în vederea îndeplinirii man-datului Marii Trimiteri (Fapte 1,8).Botezul cu Duhul Sfânt se dã unui omcare a fost mântuit. Botezul cu Duhultrebuie definit prin prisma scopuluipentru care a fost rânduit. Scopul bote-zului cu Duhul Sfânt nu este sã facãdin niºte oameni nemântuiþi niºteoameni mântuiþi, ci scopul este sãechipeze mântuiþi cu putere în vedereamãrturisirii Evangheliei. Botezul cuDuhul Sfânt nu se dã oamenilor dinlume, ci celor care au devenit copii ailui Dumnezeu.

3) Lumea nu poate primi botezulcu Duhul Sfânt (Ioan 14,16-17)

Domnul Isus a spus: „ªi Eu voiruga pe Tatãl, ºi El vã va da un altMângâietor, care sã rãmânã cu voi înveac; ºi anume, Duhul adevãrului, pecare lumea nu-l poate primi, pentrucã nu-L vede ºi nu-L cunoaºte; dar voiÎl cunoaºteþi, cãci rãmâne cu voi, ºiva fi în voi.“ (Ioan 14:16-17)

Acest pasaj menþioneazã treicategorii de oameni: (1) „lumea”- carenu poate primi botezul cu Duhul, dinpricina faptului cã „cã nu-L vede ºinu-L cunoaºte”, (2) „uceniciiDomnului” – ei îl cunosc pe Isus;pentru ei este fãcutã promisiuneabotezului cu Duhul. Deºi încã nu suntbotezaþi cu Duhul, ei Îl cunosc peDuhul (voi Îl cunoaºteþi) ºi suntînsoþiþi de Duhul (cãci rãmâne cu voi),ºi, foarte important, deºi nu sunt încãbotezaþi cu Duhul ei nu sunt din lume.(3) „Ucenicii botezaþi cu Duhul” (Elvã va da un alt Mângâietor... ºi va fiîn voi) – aici sunt avuþi în vedereucenicii de dupã Cincizecime. În acesttext Domnul afirmã clar cã „lumea”nu poate primi botezul cu Duhul.Botezul cu Duhul poate fi primit doarde cãtre cei care au ieºit din lume. Dinacest motiv, la rugãciunea stãruitoarepentru primirea botezului cu Duhul,bisericile noastre acceptã doar pe ceicare s-au convertit la credinþã.

Acum vã rog sã fiþi foarte atenþi:dacã naºterea din nou se realizeazã înmomentul primirii botezului cu DuhulSfânt, dupã cum susþine confuzia pecare o analizãm, atunci botezul cuDuhul Sfânt nu poate fi primit denimeni. Logica argumentului esteurmãtoarea: Lumea nu poate primibotezul cu Duhul. Pentru ca cineva sãprimeascã botezul cu Duhul, mai întâi,trebuie sã iasã din lume. Cum ieºireadin lume (adicã naºterea din nou) se

Botezul cu Duhul Sfânt este promisiunea ºi darul lui Dumnezeu pentruBotezul cu Duhul Sfânt este promisiunea ºi darul lui Dumnezeu pentruBotezul cu Duhul Sfânt este promisiunea ºi darul lui Dumnezeu pentruBotezul cu Duhul Sfânt este promisiunea ºi darul lui Dumnezeu pentruBotezul cu Duhul Sfânt este promisiunea ºi darul lui Dumnezeu pentrucei care, prin pocãinþã, au pãrãsit lumea ºi, prin credinþa în Isus Hristos,cei care, prin pocãinþã, au pãrãsit lumea ºi, prin credinþa în Isus Hristos,cei care, prin pocãinþã, au pãrãsit lumea ºi, prin credinþa în Isus Hristos,cei care, prin pocãinþã, au pãrãsit lumea ºi, prin credinþa în Isus Hristos,cei care, prin pocãinþã, au pãrãsit lumea ºi, prin credinþa în Isus Hristos,au fost nãscuþi din nou ºi aduºi în poporul lui Dumnezeu. Botezul cuau fost nãscuþi din nou ºi aduºi în poporul lui Dumnezeu. Botezul cuau fost nãscuþi din nou ºi aduºi în poporul lui Dumnezeu. Botezul cuau fost nãscuþi din nou ºi aduºi în poporul lui Dumnezeu. Botezul cuau fost nãscuþi din nou ºi aduºi în poporul lui Dumnezeu. Botezul cuDuhul marcheazã echiparea cu putere spiritualã în vederea îndepliniriiDuhul marcheazã echiparea cu putere spiritualã în vederea îndepliniriiDuhul marcheazã echiparea cu putere spiritualã în vederea îndepliniriiDuhul marcheazã echiparea cu putere spiritualã în vederea îndepliniriiDuhul marcheazã echiparea cu putere spiritualã în vederea îndepliniriimandatului Marii Tmandatului Marii Tmandatului Marii Tmandatului Marii Tmandatului Marii Trimiteri (Frimiteri (Frimiteri (Frimiteri (Frimiteri (Fapte 1,8).apte 1,8).apte 1,8).apte 1,8).apte 1,8). Botezul cu Duhul Sfânt se dã unui Botezul cu Duhul Sfânt se dã unui Botezul cu Duhul Sfânt se dã unui Botezul cu Duhul Sfânt se dã unui Botezul cu Duhul Sfânt se dã unuiom care a fost mântuit. Botezul cu Duhul trebuie definit prin prismaom care a fost mântuit. Botezul cu Duhul trebuie definit prin prismaom care a fost mântuit. Botezul cu Duhul trebuie definit prin prismaom care a fost mântuit. Botezul cu Duhul trebuie definit prin prismaom care a fost mântuit. Botezul cu Duhul trebuie definit prin prismascopului pentru care a fost rânduit. Scopul botezului cu Duhul Sfânt nuscopului pentru care a fost rânduit. Scopul botezului cu Duhul Sfânt nuscopului pentru care a fost rânduit. Scopul botezului cu Duhul Sfânt nuscopului pentru care a fost rânduit. Scopul botezului cu Duhul Sfânt nuscopului pentru care a fost rânduit. Scopul botezului cu Duhul Sfânt nueste sã facã din niºte oameni nemântuiþi niºte oameni mântuiþi, ci scopuleste sã facã din niºte oameni nemântuiþi niºte oameni mântuiþi, ci scopuleste sã facã din niºte oameni nemântuiþi niºte oameni mântuiþi, ci scopuleste sã facã din niºte oameni nemântuiþi niºte oameni mântuiþi, ci scopuleste sã facã din niºte oameni nemântuiþi niºte oameni mântuiþi, ci scopuleste sã echipeze mântuiþi cu putere în vederea mãrturisirii Evangheliei.este sã echipeze mântuiþi cu putere în vederea mãrturisirii Evangheliei.este sã echipeze mântuiþi cu putere în vederea mãrturisirii Evangheliei.este sã echipeze mântuiþi cu putere în vederea mãrturisirii Evangheliei.este sã echipeze mântuiþi cu putere în vederea mãrturisirii Evangheliei.Botezul cu Duhul Sfânt nu se dã oamenilor din lume, ci celor care auBotezul cu Duhul Sfânt nu se dã oamenilor din lume, ci celor care auBotezul cu Duhul Sfânt nu se dã oamenilor din lume, ci celor care auBotezul cu Duhul Sfânt nu se dã oamenilor din lume, ci celor care auBotezul cu Duhul Sfânt nu se dã oamenilor din lume, ci celor care audevenit copii ai lui Dumnezeu.devenit copii ai lui Dumnezeu.devenit copii ai lui Dumnezeu.devenit copii ai lui Dumnezeu.devenit copii ai lui Dumnezeu.

Botezul cu Duhul Sfânt este promisiunea ºi darul lui Dumnezeu pentruBotezul cu Duhul Sfânt este promisiunea ºi darul lui Dumnezeu pentruBotezul cu Duhul Sfânt este promisiunea ºi darul lui Dumnezeu pentruBotezul cu Duhul Sfânt este promisiunea ºi darul lui Dumnezeu pentruBotezul cu Duhul Sfânt este promisiunea ºi darul lui Dumnezeu pentrucei care, prin pocãinþã, au pãrãsit lumea ºi, prin credinþa în Isus Hristos,cei care, prin pocãinþã, au pãrãsit lumea ºi, prin credinþa în Isus Hristos,cei care, prin pocãinþã, au pãrãsit lumea ºi, prin credinþa în Isus Hristos,cei care, prin pocãinþã, au pãrãsit lumea ºi, prin credinþa în Isus Hristos,cei care, prin pocãinþã, au pãrãsit lumea ºi, prin credinþa în Isus Hristos,au fost nãscuþi din nou ºi aduºi în poporul lui Dumnezeu. Botezul cuau fost nãscuþi din nou ºi aduºi în poporul lui Dumnezeu. Botezul cuau fost nãscuþi din nou ºi aduºi în poporul lui Dumnezeu. Botezul cuau fost nãscuþi din nou ºi aduºi în poporul lui Dumnezeu. Botezul cuau fost nãscuþi din nou ºi aduºi în poporul lui Dumnezeu. Botezul cuDuhul marcheazã echiparea cu putere spiritualã în vederea îndepliniriiDuhul marcheazã echiparea cu putere spiritualã în vederea îndepliniriiDuhul marcheazã echiparea cu putere spiritualã în vederea îndepliniriiDuhul marcheazã echiparea cu putere spiritualã în vederea îndepliniriiDuhul marcheazã echiparea cu putere spiritualã în vederea îndepliniriimandatului Marii Tmandatului Marii Tmandatului Marii Tmandatului Marii Tmandatului Marii Trimiteri (Frimiteri (Frimiteri (Frimiteri (Frimiteri (Fapte 1,8).apte 1,8).apte 1,8).apte 1,8).apte 1,8). Botezul cu Duhul Sfânt se dã unui Botezul cu Duhul Sfânt se dã unui Botezul cu Duhul Sfânt se dã unui Botezul cu Duhul Sfânt se dã unui Botezul cu Duhul Sfânt se dã unuiom care a fost mântuit. Botezul cu Duhul trebuie definit prin prismaom care a fost mântuit. Botezul cu Duhul trebuie definit prin prismaom care a fost mântuit. Botezul cu Duhul trebuie definit prin prismaom care a fost mântuit. Botezul cu Duhul trebuie definit prin prismaom care a fost mântuit. Botezul cu Duhul trebuie definit prin prismascopului pentru care a fost rânduit. Scopul botezului cu Duhul Sfânt nuscopului pentru care a fost rânduit. Scopul botezului cu Duhul Sfânt nuscopului pentru care a fost rânduit. Scopul botezului cu Duhul Sfânt nuscopului pentru care a fost rânduit. Scopul botezului cu Duhul Sfânt nuscopului pentru care a fost rânduit. Scopul botezului cu Duhul Sfânt nueste sã facã din niºte oameni nemântuiþi niºte oameni mântuiþi, ci scopuleste sã facã din niºte oameni nemântuiþi niºte oameni mântuiþi, ci scopuleste sã facã din niºte oameni nemântuiþi niºte oameni mântuiþi, ci scopuleste sã facã din niºte oameni nemântuiþi niºte oameni mântuiþi, ci scopuleste sã facã din niºte oameni nemântuiþi niºte oameni mântuiþi, ci scopuleste sã echipeze mântuiþi cu putere în vederea mãrturisirii Evangheliei.este sã echipeze mântuiþi cu putere în vederea mãrturisirii Evangheliei.este sã echipeze mântuiþi cu putere în vederea mãrturisirii Evangheliei.este sã echipeze mântuiþi cu putere în vederea mãrturisirii Evangheliei.este sã echipeze mântuiþi cu putere în vederea mãrturisirii Evangheliei.Botezul cu Duhul Sfânt nu se dã oamenilor din lume, ci celor care auBotezul cu Duhul Sfânt nu se dã oamenilor din lume, ci celor care auBotezul cu Duhul Sfânt nu se dã oamenilor din lume, ci celor care auBotezul cu Duhul Sfânt nu se dã oamenilor din lume, ci celor care auBotezul cu Duhul Sfânt nu se dã oamenilor din lume, ci celor care audevenit copii ai lui Dumnezeu.devenit copii ai lui Dumnezeu.devenit copii ai lui Dumnezeu.devenit copii ai lui Dumnezeu.devenit copii ai lui Dumnezeu.


Referatface prin botezul cu Duhul Sfânt (dupãcum susþine confuzia respinsã de cãtrenoi) ºi botezul cu Duhul (dupã cum aspus Domnul Isus) nu poate fi primitde cãtre cei din lume, urmeazã cãprimirea Mângâietorului ºi realizareamântuirii este o imposibilitate.Aceastã concluzie nu poate fi sub nicio formã acceptatã. Structura pasajuluidin Ioan 14,16-17 impune ca cei carevor fi botezaþi de sus, mai întâi trebuiesã iasã din lume, adicã sã fie nãscuþidin nou. Botezul cu Duhul nu estepentru cei din lume, ci este pentru ceicare au pãrãsit lumea ºi s-au întors lacredinþa în Domnul Isus, adicã au fostnãscuþi din Dumnezeu.

4) Botezul cu Duhul Sfânt estepentru fiii lui Dumnezeu (Galateni4:4-6)

Pasajul afirma foarte clar ca darulDuhului este numai pentru fiii luiDumnezeu. „Dar când a venitîmplinirea vremii, Dumnezeu a trimispe Fiul Sãu, nãscut din femeie, nãscutsub Lege, ca sã rãscumpere pe cei ceerau sub Lege, pentru ca sã cãpãtãmînfierea. ªi pentru cã sunteþi fii,Dumnezeu ne-a trimis în inimã DuhulFiului Sãu, care strigã: „Ava”, adicã:„Tatã!”“ (Galateni 4:4-6). Versetul 5declarã cã baza obiectivã a primiriiDuhului este înfierea. Versetul 6 sereferã la botezul cu Duhul Sfânt.Înfierea menþionatã în v.5 serealizeazã în momentul naºterii dinnou. Într-o familie poþi cãpãta calitateade fiu fie prin naºtere fie prin adopþie,v.5 referindu-se la ambele cãi. Pavelafirmã limpede cã pentru a putea primibotezul cu Duhul, mai întâi trebuie sãprimim înfierea. Prin expresia „ºipentru cã sunteþi fii”, apostolul aratãcã apartenenþa la familia luiDumnezeu este condiþie esenþialãpentru primirea botezului cu DuhulSfânt. Noi nu devenim fii ai luiDumnezeu pentru cã primim botezulcu Duhul Sfânt, ci noi primim botezulcu Duhul pentru cã suntem fii.Calitatea de fii este condiþia botezuluicu Duhul Sfânt ºi nu consecinþa lui.Interpretarea care susþine cã naºtereadin nou se realizeazã prin botezul cuDuhul Sfânt este contrazisã de Pavelîn Galateni 4,4-7.

5) Naºterea din nou a ucenicilorDomnului Isus (Ioan 20:21-23)

„Isus le-a zis din nou: „Pacevouã! Cum M-a trimis pe Mine Tatãl,

aºa vã trimit ºi Eu pe voi.” Dupãaceste vorbe, a suflat peste ei, ºi le-azis: „Luaþi Duh Sfânt! Celor ce le veþiierta pãcatele, vor fi iertate; ºi celorce le veþi þine vor fi þinute.”“ (Ioan20:21-23). Ioan ne spune cã dupãînviere Sa din morþi, Isus a suflat pesteucenicii sãi spunând „luaþi DuhSfânt”. Este evident cã în acel momentceva spiritual s-a întâmplat. Dacã Isusa spus „luaþi Duh Sfânt” aceastaînseamnã cã ei au primit Duhul Sfânt.Dacã este aºa, ºi aºa este, atunci seridicã întrebarea: ce au mai primit înziua Cincizecimii? Interpretarea meaeste cã în ziua învierii lui Isus (Ioan20,22), discipolii au primit naºtereadin nou, inclusiv locuirea DuhuluiSfânt în inimile lor, iar în Fapte 2,4 eiau primit botezul cu Duhul Sfânt,adicã umplerea lor cu putere.

Fundamentez aceastã interpretarepe urmãtoarele argumente:

i. În primul rând terminologiatextului indicã o acþiune creaþionistãdin partea lui Isus.

Terminologia din Ioan 20,22 estesimilarã celei din Genesa 2,7. ÎnGenesa se spune cã Domnul a suflatviaþã peste Adam, iar în Ioan 20,22 seafirmã cã Isus a suflat Duh pesteucenicii sãi. Ioan 20,22 confirmã cãIsus, în calitate de ale doilea Adam,este dãtãtor de viaþã (1Corintei 15,45).Unii afirmã cã aici Domnul Isusfoloseºte un limbaj figurat. Dacã ar fifost aºa atunci de ce Domnul a însoþitun limbaj figurat cu un gest foarteconcret „a suflat”, pe deasupraspunând sub formã de imperativ „luaþiDuh Sfânt”?

ii. În al doilea rând trebuie sãobservãm cã naºterea din nou nu seputea realiza fãrã jertfa ºi învierealui Isus. Petru spune cã Dumnezeu„ne-a nãscut din nou prin învierea luiIsus Hristos din morþi, la o nãdejdevie,“ (1 Petru 1:3). Avem în evangheliimai multe texte care aratã cãîntâlnirea ucenicilor cu Isus cel înviata provocat în ei lucrarea naºterii dinnou (Luca 24,31-32;45; Marcu 16,9-14; Ioan 20,21-23).

iii. În al treilea rând se poateobserva cã dupã întâlnirea cu Isus celînviat în viaþa discipolilor au locschimbãrile specifice naºterii din nou.Înaintea întâlnirii cu Isus înviat,ucenicii Domnului manifestau uncomportament foarte ciudat ºinepotrivit chemãrii lor. Ei se certau

pe drum, erau rãzbunãtori, nu înþele-geau Scripturile, aveau un comporta-ment firesc, erau foarte schimbãtori,Hristos le vorbea despre moartea Sa,ºi ei se certau care sã fie mai mare dupãmoartea Învãþãtorului; toþi l-au pãrã-sit, Petru se leapãdã, de frica iudeilorstau cu uºile închise. Acesta era com-portamentul lor înainte de Ioan 20,22.Dupã Ioan 20,22, ºi înainte de Fapte2,1-4, ucenicii dau dovadã de o mareschimbare a mentalitãþii ºi a perspec-tivei asupra lucrãrii lui Dumnezeu.Întâlnirea cu Hristos cel înviat îielectrizeazã, ei se adunã la rugãciune,planificã înlocuirea lui Iuda cu un altapostol ºi într-o atmosferã plinã de o-ptimism ºi de entuziasm aºteaptãîmplinirea promisiunii Cincizecimii.Aceastã schimbare dramaticã nu poatefi explicatã decât prin realizarea naºteriidin nou în vieþile lor. Concludem cuobservaþia cã, în cazul discipolilor luiIsus, naºterea din nou a avut loc într-un moment diferit de experienþabotezului cu Duhul Sfânt.

6) Naºterea din nou precedebotezul cu Duhul Sfânt (Fapte 15,7-9)

În acest pasaj, Petru vorbeºte des-pre cele petrecute în casa lui Corneliu.Apostolul stabileºte ordinea cronolo-gicã a douã evenimente spiritualemajore:

i. Curãþirea inimilor princredinþã – adicã naºterea din nou

ii. Confirmarea acestei curãþiriprin oferirea botezului cu Duhul Sfânt

7) Modul diferit de primire anaºterii din nou ºi a botezului cuDuhul Sfânt

Botezul cu Duhul Sfânt este dis-tinct de naºterea din nou prin aceea cãel este primit într-un mod diferit.Botezul cu Duhul Sfânt este primituneori prin punerea mâinilor (Fapte8:18, 19:6), dar nicãieri în Noul Tes-tament nu existã o dovadã cã apostoliiºi-au pus mâinile peste oameni ca sãfie nãscuþi din nou. Suntem nãscuþidin nou când ne pocãim ºi credem înEvanghelie, botezul cu Duhul fiind oexperienþã care urmeazã naºterii dinnou.

Afirmãm deci, cu toatã convin-gerea, cã botezul cu Duhul Sfânt ºinaºterea din nou sunt douã experienþespirituale care nu se confundã una cucealaltã ºi care din punct de vedere altimpului se succed în ordinea: naºterea




din nou (adicã înfierea) ºi botezul cuDuhul Sfânt (adicã echiparea cuputere). Naºterea din nou este condiþiaesenþialã pentru realizarea botezuluicu Duhul Sfânt. Botezul cu DuhulSfânt nu este parte a lucrãrii naºteriidin nou, ci este o experienþã pe careDomnul o dã celor care au fost nãscuþidin nou.

3. Botezul cu Duhul Sfânt nu esteînceputul prezenþei (nici a lucrãrii)Duhului Sfânt în credincios

a) Teza.Teza se bazeazã pe o interpretare

superficialã a pasajului din Rom 8,9:„Dacã nu are cineva Duhul lui Hristosnu este al Lui”. O interpretare super-ficialã a acestui pasaj susþine cã a aveaDuhul lui Hristos înseamnã sã fiibotezat cu Duhul Sfânt. Prin urmare,concluzia este cã cine nu este botezatcu Duhul Sfânt nu este al lui Hristos.Trebuie sã observãm cã Pavel nu spune

cã dacã cineva nu este botezat cu Du-hul Sfânt nu este al lui Hristos, ci cãcine nu are Duhul lui Hristos nu esteal lui.

Întrebarea esenþialã care seridicã este ce înseamnã sã ai Duhullui Hristos? Rãspunsul la aceastãîntrebare trebuie cãutat în textulepistolei cãtre Romani, dar ºi în altetexte noutestamentare.

b) Interpretarea Romani 8,1-11În text este vorba despre douã

categorii de oameni:i. Oameni pãmânteºti. Despre ei

Pavel spune urmãtoarele lucruri:o Sunt vânduþi robi ai pãcatului (7,14)o Trãiesc dupã îndemnurile firii

pãmânteºti (8,1)o Umblã dupã lucrurile firii

pãmânteºti (8,5)o Sunt robi ai legii pãcatului ºi ai

morþii (8,2)o Ei nu pot sã placã lui Dumnezeu

(8,8)

o Nu au Duhul lui Hristos (8,9)o Nu sunt ai lui Hristos (8,9)ii. Oamenii duhovniceºti. Despre

ei Pavel spune urmãtoarele:o Au fost eliberaþi de legea

pãcatului ºi a morþii (8,2)o Trãiesc dupã îndemnurile

Duhului (8,1; 4)o Umblã dupã lucrurile Duhului (8,5)o Sunt dupã voia lui Dumnezeu (8,4)o Au Duhul lui Hristos (8,9)o Sunt ai lui Hristos (8,9-10)Cele douã categorii se gãsesc într-o

evidentã antitezã, aici fiind vorbadespre oameni mântuiþi ºi oameninemântuiþi.

La o atentã observaþie a textuluibiblic se poate vedea clar cã:

i. Duhul lui Dumnezeu locuieºteîn oamenii duhovniceºti (8,9);

ii. Oamenii duhovniceºti nu maitrãiesc dupã îndemnurile firii ci dupãîndemnurile Duhului (8,5);

iii. Cei ce trãiesc dupã îndemnu-rile Duhului sunt în Hristos Isus (8,1);

Referat(urmare din pag. 11)

În anii ’70 ºi ’80, având timp mai mult, am citit foartemulte cãrþi religioase în limbile englezã ºi germanã, scrisede slujitori neoprotestanþi de renume mondial: SmithWigglesworth, Oral Roberts, David Yongghi Cho ºi alþii.Fiecare dintre aceºti autori mi-au influenþat viaþa decredinþã. Dãrnicie, respectiv, zeciuialã (Oral Roberts),rugãciune specificã, cu cerere concretã (Yongghi Cho) ºicredinþã, aºteptarea minunilor (Smith Wigglesworth).

Am tradus multe pasaje mai semnificative din aceºtiautori, le-am dat ºi la alþii ºi am predicat experienþelesemnificative din vieþile lor. De la Constantin Caraman amîmprumutat 10 casete cu predicile lui Cho de la Hamburg,fiind copleºit de numeroasele minuni pe care le-a fãcutDomnul prin ºi pentru el. De la Cho am învãþat sã mã rogconcret pentru ce-mi trebuia.

În tinereþea sa, Cho se ruga mult, dar numai la modulgeneral. Dumnezeu i-a vorbit, spunându-i sã se roageconcret, cât mai specific posibil. ªi el a învãþat lucrul acesta,aplicându-l imediat. Locuia într-o camerã foarte micã, undeabia încãpea un birou ºi un scaun, dar el a cerut Domnuluiun fotoliu (sã-l punã în locul scaunului), în care sã se poatãrelaxa puþin, cãci lucra intens toatã ziua. Luând de undevaun model de fotoliu, el a menþionat Domnului toate detaliiledorite de el ºi, peste scurt timp, a primit în dar exact ce ºi-adorit. Apoi a cerut Domnului o bicicletã, specificând ºimarca (americanã), ceea ce i-a uimit pe prietenii sãi, întrucâtnu exista în Seul (Coreea de Sud) acest tip de bicicletã ºi,mai ales, de ce tocmai aceasta.

Peste câteva sãptãmâni, mergând pe stradã, a dat deniºte oameni care încãrcau mobilã dintr-o casã luxoasã.

Vãzând cã este nevoie de ajutor, a pus ºi el mâna ca sã ajute,aflând între timp cã este vorba de un ambasador americancare se muta din locul acela. La un moment dat îi veni lamânã o bicicletã. Când s-a uitat cu atenþie, a observat cuuimire cã era exact marca cerutã în rugãciune. Totuºi, n-areacþionat în niciun fel, ci se pregãtea s-o punã în camioncând soþia ambasadorului strigã din curte.

– N-o mai lua ºi pe asta, e veche.– Dar e bicicleta mea favoritã, a rãspuns ambasadorul.– Îþi iei alta nouã unde mergem. Dã-o mai bine tânãrului

care te-a ajutat la cãrat mobila. ªi aºa s-a întâmplat. Cho aplecat de acolo cu rugãciunea ascultatã.

– Vã mulþumesc foarte mult. Este rãspunsul larugãciunea pe care am fãcut-o Domnului pentru acest modelde bicicletã.

– Eºti creºtin? a întrebat ambasadorul. ªi rãspunsul avenit prompt.

– Da, sunt penticostal!Ascultând aceste mãrturisiri, mi-am analizat ºi eu

rugãciunile, constatând cã ºi eu mã rugam nespe-cific.„Doamne, am zis, vreau sã aduc înaintea Ta douãrugãciuni, foarte specific. Aº vrea ca pânã la sfârºitul anuluisã particip ºi eu la un serviciu divin din bisericapenticostalã din Târgu Mureº (despre care auzisem cãexperimenteazã o mare trezire spiritualã) ºi sã capãt uncalendar „Wort und Geist” (cu meditaþii biblice ºi pilde).”

Am mulþumit Domnului ºi am început sã aºtept rãspunsul,dupã cum spunea psalmistul David: „...eu îmi îndrept rugãciuneaspre Tine, ºi aºtept” (Psalmul 5.3). (va urma)

Sã ne rugãm specificTabletã

CRISTIAN


iv. Cei care sunt în Hristos suntfãpturi noi (2Cor 5,17);

v. A fi o fãpturã nouã înseamnã sãfi fost nãscut din nou prin înnoireafãcutã de Duhul Sfânt (Tit 3,3-7).

Concluzia acestei observaþii atextelor biblice este cã Duhul lui Dum-nezeu locuieºte în cei nãscuþi din nouºi cã a avea Duhul lui Hristos înseamnãsã fii nãscut din nou. Botezul cu DuhulSfânt este o experienþã ulterioarãnaºterii din nou.

c) Întrebare: poate locui DuhulSfânt în cineva care nu este botezatcu Duhul Sfânt?

Rãspunsul este afirmativ ºi se do-vedeºte prin urmãtoarele texte biblice:(1) Prorocii, care au prorocit despreharul care vã era pãstrat vouã, aufãcut din mântuirea aceasta þintacercetãrilor ºi cãutãrii lor stãrui-toare. Ei cercetau sã vadã ce vreme ºice împrejurãri avea în vedere Duhullui Hristos, care era în ei, când vesteamai dinainte patimile lui Hristos ºislava de care aveau sã fie urmate. (1Petru 1:10-11); (2) ªi faraon a zis slu-jitorilor sãi: „Am putea noi oare sãgãsim un om ca acesta, care sã aibãîn el Duhul lui Dumnezeu?” (Geneza41:38); (3) Dupã aceste vorbe, a suflatpeste ei ºi le-a zis: „Luaþi Duh Sfânt!(Ioan 20:22). Toate aceste trei texteconfirmã faptul cã Duhul îºi începelucrarea ºi locuirea în inima unui omînainte de botezul cu Duhul Sfânt.

Observaþie: cineva ar puteaobiecta spunând cã în proorocii dinvechime Duhul Sfânt a putut locuipentru cã încã nu exista botezul cuDuhul Sfânt, pe când acum situaþia seschimbã, pentru cã noi trãim dupãpogorârea Duhului de la Cincizecime.Obiecþia nu este pertinentã; ba maimult, dacã Duhul Sfânt a locuit încineva care se gãsea în legãmântul celvechi, legãmântul legii, cu atât maimult Duhul poate locui în cineva carese gãseºte în legãmântul cel nou, legã-mântul harului.

Aºadar, la întrebarea dacã esteposibil ca Duhul Sfânt sã locuiascã îninima celui nãscut din nou înainte deexperimentarea botezului cu DuhulSfânt, rãspunsul este afirmativ. Înconcluzie, afirmãm cã Duhul Sfântvine în inima omului cu prilejulnaºterii din nou, iar la botezul cuDuhul, omul nãscut din nou esteumplut cu Duhul Sfânt.

4. Botezul cu Duhul nu repre-zintã intrarea în trupul lui Hristos(Biserica): „Noi toþi, în adevãr, amfost botezaþi de un singur Duh, ca sãalcãtuim un singur trup, fie iudei, fiegreci, fie robi, fie slobozi; ºi toþi amfost adãpaþi dintr-un singur Duh.” (1Cor 12:13). Textul grecesc este urmã-torul: kai. ga.r evn e`ni. pneu,mati h`mei/j pa,ntej eivj e]n sw/ma evbapti,sqhmen(ei;te VIoudai/oi ei;te {Ellhnej ei;te dou/loi ei;te evleu,qeroi( kai. pa,ntej e]npneu/ma evpoti,sqhmenÅO traducere literalã a versetului ar fi urmã-toarea: „Cãci ºi noi toþi am fost botezaþide cãtre acelaºi unul Duh (dativul instru-mental) pentru (cu scopul - cu acu-zativul) un trup, fie iudei, fie greci, fierobi, fie slobozi, ºi toþi am fost adãpaþidintr-un singur Duh”

În prima parte a versetului estevorba despre naºterea din nou, pe careo realizeazã Duhul ºi care este expri-matã aici prin metafora botezului, iarîn a doua parte a textului se vorbeºtedespre botezul cu Duhul Sfânt, careeste înþeles ca o adãpare din Duhul. Înbaza acestei observaþii afirmãm cãintrarea în trupul lui Hristos se faceprin naºterea din nou ºi nu prin botezulcu Duhul Sfânt.

IV. Ce este Botezul cuDuhul Sfânt?

În continuare vom defini botezulcu Duhul Sfânt limitându-ne doar laenunþarea unor adevãruri pozitivereferitoare la botezul cu Duhul Sfânt.

1) Botezul cu Duhul Sfânt estefãgãduinþa Tatãlui. (Luca 24:29)

Iniþiativa acestei lucrãri este a luiDumnezeu. Ideea botezului cu DuhulSfânt origineazã în Dumnezeu ºi nuîn om. Nu omul îl convinge pe Dum-nezeu Sã reverse botezul cu DuhulSfânt, ci ideea genereazã în planurilelui Dumnezeu. Botezul cu Duhul estepromisiunea lui Dumnezeu.

2) Botezul cu Duhul Sfânt este undar (Fapte 2:38; 5:32)

Botezul cu Duhul Sfânt nu esteun merit sau o treaptã pe care reuºeºtisã urci dupã mult efort. Nu e rezultatulmultor ore de rugãciune ºi nici rãsplatapentru merite spirituale deosebite.Botezul cu Duhul Sfânt este un dar ºide aceea este gratuit ºi vine întotdea-una numai prin harul lui Dumnezeu.

Nu trebuie sã ai merite pentru a primibotezul cu Duhul Sfânt, ci doar trebuiesã primeºti prin credinþã darul luiDumnezeu.

3) Botezul cu Duhul Sfânt este oexperienþã bine determinatã, cucaracter supranatural, care vineîntotdeauna dupã convertire ºi dupãnaºterea din nou

Botezul cu Duhul Sfânt este oexperiena distinctã de convertire ºinaºterea din nou, o experienþã cu Dum-nezeu bine determinatã. Cel care aprimit botezul cu Duhul ºtie bine înce împrejurãri ºi cu ce trãiri spiritualepersonale s-a suprapus aceastã expe-rienþã, pentru cã întotdeauna botezulcu Duhul sfânt este o trãire cu Dumne-zeu cu caracter supranatural.

4) Botezul cu Duhul Sfânt mar-cheazã umplerea cu putere pentrulucrarea de mãrturisire a DomnuluiIsus, prin viaþa nouã ºi cuvântulrostit (Fapte 1:8)

Scopul Botezul cu Duhul Sfânt esteîmputernicirea credinciosului pentrurealizarea lucrãrii de slujire a luiDumnezeu. Botezul cu Duhul Sfântreprezintã coborârea Duhului Sfântpeste credincios, umplerea lui cuputere ºi capacitãþi pentru slujireaaltora.

5) Botezul cu Duhul este o expe-rienþã însoþitã întotdeauna de semnulvorbirii în alte limbi

Studiind cartea Faptele Aposto-lilor putem observa cã botezul cu DuhulSfânt a fost însoþit de manifestãri supra-naturale. Dintre cele cinci texte dinFaptele Apostolilor în care se vorbeºtedespre primirea botezului cu Duhul,în trei dintre ele manifestarea vorbiriiîn alte limbi ca semn al botezului cuDuhul este prezentatã în mod explicit(2,1-6; 10,11, 44-48; 19,1-7) iar în douãîn mod subînþeles. În cazul creºtinilordin Samaria botezul cu Duhul a fostdat prin rugãciune cu punerea mâinilor.Prezenþa semnului vorbirii în altã lim-bã este subînþeles prin faptul cã SimonMagul a fost gata sã ofere bani pentrua avea ºi el puterea sã facã ce a fãcutPetru ºi Ioan. În mod sigur cã dacã larugãciunea lui Petru nu s-ar fi întâm-plat nimic supranatural, Simon nu arfi fost dispus sã plãteascã bani pentrunimic. În cazul primirii Duhului de

Referat



se realizeazã atunci când omul pãcãtosse pocãieºte de pãcate, crede înDomnul Isus ºi este nãscut din nou,cât ºi un proces care se desfãºoarã peîntreg parcursul vieþii de pe pãmânt.Vãzutã ca proces, mântuirea nu esteîneþeleasã ca primire a statutului demântuit, ci, mai degrabã, ca pãstrare aacestui statut ºi perseverare pe caleacredinþei. Noul Testament ne învaþãcã odatã primitã, mântuirea se poatepierde, calitatea de copil al luiDumnezeu poate fi compromisã ºi celîn cauzã poatã sã devinã pierdut.Concepþia cã cel mântuit nu îºi poatepierde niciodatã alegerea, chemarea ºimântuirea nu este o învãþãturãsusþinutã de Noul Testament (nu avemspaþiul necesar sã argumentãm bibliccele enunþate anterior, motiv pentrucare nu vom intra în aceste detalii).

Având stabilite cele douãdimensiuni ale mântuirii (evenimentºi proces), întrebarea noastrã estelegatã de raportul dintre primireamântuirii, continuarea în starea demântuit, ducerea ei pânã la capãt ºibotezul cu Duhul Sfânt. Scriptura neînvaþã cã primirea mântuirii nu estecondiþionatã de primirea botezului cuDuhul Sfânt, ci primirea botezului cuDuhul Sfânt este condiþionatã deprimirea mântuirii. Un om din lumenu poate fi botezat cu Duhul Sfântpânã nu se întoarce la Domnul ºi pânãnu este nãscut din nou. Cu toateacestea botezul cu Duhul Sfânt are ofuncþie majorã în ceea ce priveºteprocesul mântuirii. În aceastãdimensiune a mântuirii botezul cuDuhul Sfânt devine un „instrument”prin care este confirmatã ºi întãritãidentitatea de mântuit, cel botezat deDomnul fiind echipat cu putere pentrua se sfinþi, pentru a sluji eficient ºipentru a duce mântuirea pânã la capãt.

Botezul cu Duhul nu condiþio-neazã mântuirea în sensul cã cine nueste botezat cu Duhul, chiar dacã s-apocãit de pãcate, a crezut în DomnulIsus, a fost nãscut din nou ºi a fostbotezat în apã, nu este al DomnuluiIsus, nu îl are pe Dumnezeu de Tatã, cipe Diavolul ºi, dacã moare în aceastãstare, va fi aruncat în iad. Biblia nuînvaþã cã dacã cineva care a pãrãsitpãcatele ºi a crezut în Domnul Isus, afost nãscut din nou, a fost înfiat în fa-milia lui Dumnezeu ºi botezat în apã,dar moare înainte de a fi botezat cuDuhul Sfânt este nemântuit ºi ajunge

în iad. Primirea mântuirii nu estecondiþionatã de primirea botezului cuDuhul Sfânt. Botezul cu Duhul Sfântnu este instrumentul prin care devenimcopii ai lui Dumnezeu, ci este un dardat copiilor lui Dumne-zeu, necesarpentru misiunea creºti-nului în lumeºi pentru ducerea mân-tuirii pânã lacapãt. Aceastã afirmaþie ofundamentãm pe urmãtoarele argu-mente:

1) Deosebirea dintre convertireºi botezul cu Duhul Sfânt (doveditãanterior).

În Fapte 8,1-25 este relatatãconvertirea celor din Samaria. Luca nespune în Fapte 8,12 cã lapropovãduirea lui Filip cei dinSamaria au crezut ºi au fost botezaþiîn apã, dar cu toate acestea ei încã nuprimiserã botezul cu Duhul (8,15-17).Oare au fost mântuiþi cei din Samariaînaintea botezului lor cu Duhul saunu? În Marcu 16,15-16 avem unputernic argument sã spunem cã da.Apoi le-a zis: „Duceþi-vã în toatãlumea ºi propovãduiþi Evanghelia laorice fãpturã. Cine va crede ºi se vaboteza va fi mântuit; dar cine nu vacrede va fi osândit (Marcu 16:15-16).Dupã textul marcan mântuiþi sunt ceicare au crezut ºi s-au botezat. Aici nuse face nicio referire la botezul cuDuhul Sfânt. Pe baza acestui text afirmcã cel care a crezut cu toatã inima înIsus ºi a fost botezat este copil al luiDumnezeu mântuit chiar dacã încã nua primit botezul cu Duhul Sfânt.

2) Deosebirea dintre naºterea dinnou ºi botezul cu Duhul Sfânt(doveditã anterior)

Biblia ne învaþã cã naºterea dinnou este o experienþã care vineînaintea botezului cu Duhul ºi seconstituie într-o condiþie a botezuluicu Duhul Sfânt (vezi argumentaþia dinparagrafele anterioare).

Greutatea acestui argument estepusã în evidenþã atunci cândînþelegem cã Biblia leagã primireamântuirii de primirea calitãþii de copilal lui Dumnezeu, adicã de naºterea dinnou. Urmãtorul argument vaaprofunda mai în detaliu acest aspect.

3) Noi suntem mântuiþi de lanaºterea din nou ºi nu doar de labotezul cu Duhul Sfânt.

Acest fapt este clar arãtat în Biblieîn pasaje ca: Ioan 3,3-7; Tit 3,5-6;1Petru 1,3-5. În Ioan 3,3-7 Isus a spusIsus a spus: „Adevãrat, adevãrat îþi

Referat(urmare din pag. 13)

cãtre Saul (9,17-18), deºi nu se facenicio referire la dovezile botezului cuDuhul, totuºi, ulterior, Pavel spune cãel vorbeºte în limbi „mai mult decâtvoi toþi”. Prin urmare, potrivit textelorbiblice, vorbirea în alte limbi estenormativã la botezul cu Duhul Sfânt.În cazul în care un credincios spunecã a primit botezul cu Duhul, dar nu avorbit în alte limbi, trebuie sã afirmãmcã, deºi experienþa cu Domnul avutãde acel credincios poate fi oexperienþã spiritualã autenticã, totuºiea nu este botezul cu Duhul Sfânt.

V. Scopul botezului cuDuhul Sfânt

În paragrafele anterioare studiuluinostru am arãtat cã botezul cu DuhulSfânt este o experienã care vine dupãnaºterea din nou; adicã dupã primireastatutului de copil al lui Dumnezeu.Botezul cu Duhul Sfânt nu se dã cuscopul de a transforma un omnemântuit într-un om mântuit, cibotezul cu Duhul se dã unui om care,prin credinþa în Hristos, este un ommântuit. Botezul cu Duhul Sfânt nueste cauza ci efectul mântuirii. Botezulcu Duhul Sfânt nu se dã cã primimstatutul sau identitatea de mântuiþi cise dã dacã am fost mântuit. Botezulcu Duhul Sfânt nu se dã unui om dinlume (Ioan 14,17). Scopul botezuluicu Duhul Sfânt nu este legat deîntrebarea ce sã fac ca sã devinmântuit, ci este legat de întrebarea cesã fac dupã ce am devenit mântuit.Botezul cu Duhul Sfânt nu reprezintãprimirea identitãþii creºtine ºi nici nucondiþioneazã primirea calitãþii decopil al lui Dumnezeu. Botezul cuDuhul este o consecinþã a primiriiidentitãþii de copil al lui Dumnezeu.

În esenþã, întrebarea care se ridicãaici este legatã de relaþia dintrebotezul cu Duhul Sfânt ºi primireamântuirii. Pusã în mod directîntrebarea capãtã douã nuanþe: a) poatefi cineva mântuit dacã nu a primitbotezul cu Duhul Sfânt? b) estebotezul cu Duhul Sfânt o condiþie arãpirii la cer? Sã abordãm pe rând celedouã întrebãri:

a) Poate fi cineva mântuit dacãnu a primit botezul cu Duhul Sfânt?

Învãþãtura Scripturii ne aratã cãmântuirea este atât un eveniment care


spun cã, dacã un om nu se naºte dinnou, nu poate vedea Împãrãþia luiDumnezeu (...) Adevãrat, adevãrat îþispun cã, dacã nu se naºte cineva dinapã ºi din Duh, nu poate sã intre înÎmpãrãþia lui Dumnezeu.” Potrivitacestui pasaj condiþia care se cere pen-tru a putea fi mântuit este naºterea dinnou, naºtere pe care Domnul o mainumeºte ºi naºtere din apã ºi din Duh(am arãtat mai sus cã a fi nãscut dinapã ºi din Duh nu trebuie interpretatca referindu-se la botezul în apã ºibotezul cu Duhul). Ioan 1,12-13 estearãtat cã cei care cred în Domnul Isusau dreptul sã se facã copii ai luiDumnezeu, nãscuþi din Dumnezeu.Potrivit cuvintelor Domnului Isus ceinãscuþi din nou, adicã cei nãscuþi dinDumnezeu, sunt copii ai lui Dumne-zeu ºi ei vor intra în Împãrãþia luiDumnezeu, adicã vor fi mântuiþi.Primirea mântuirii este legatã deexperienþa naºterii din nou în Tit 3,5-6 unde Pavel scrie: „El ne-a mântuit,nu pentru faptele fãcute de noi înneprihãnire, ci pentru îndurarea Lui,prin spãlarea naºterii din nou ºi prinînnoirea fãcutã de Duhul Sfânt, pecare L-a vãrsat din belºug peste noi,prin Isus Hristos, Mântuitorul nostru”.Pavel afirmã clar cã mântuirea ne estedatã ca urmare a lucrãrii naºterii dinnou, care mai este numitã ºi „înnoireafãcutã de Duhul Sfânt”. Expresiapaulinã „înnoirea fãcutã de Duhul” nutrebuie înþeleasã ca reprezentândbotezul cu Duhul Sfânt, ca apoi sãcitim textul ºi sã învãþãm cã Dumnezeune-a mântuit prin naºterea din nou ºiprin botezul cu Duhul Sfânt. Expresiatrebuie înþeleasã ca referindu-se tot lanaºterea din nou, în textul paulin regã-sindu-se o figurã de stil numitã hen-diadã. Argumentul care sprijinã afir-maþia noastrã se gãseºte în v.6, undeapostolul se referã la botezul cu DuhulSfânt prin cuvintele „pe care l-a revãr-sat din belºug peste noi”. Învãþãturacã mântuirea ne este datã de Domnulprin lucrarea naºterii din nou estesusþinutã nu numai de apos-tolul Ioanºi Pavel, ci ºi de cãtre Petru, care declarã:„Binecuvântat sã fie Dumnezeu, TatãlDomnului nostru Isus Hristos, care,dupã îndurarea Sa cea mare, ne-anãscut din nou prin învierea lui IsusHristos din morþi, la o nãdejde vie ºila o moºtenire nestricãcioasã ºineîntinatã, ºi care nu se poate veºteji,

pãstratã în ceruri pentru voi. Voisunteþi pãziþi de puterea lui Dumne-zeu, prin credinþã, pentru mântuireagata sã fie descoperitã în vremurilede apoi!” (1 Petru 1:3-5). Petrudeclarã cã naºterea din nou este operalui Dumnezeu Tatãl, fãcutã prin învie-rea lui Isus, cu scopul primirii mân-tuirii ºi a moºtenirii cereºti. Nãdejdeavie, moºtenirea care nu trece ºimântuirea este datã celor care au fostnãscuþi din nou. În urma observãriicelor trei pasaje, concluzia este cã unom este socotit mântuit din momentulnaºterii din nou. Naºterea din nou esteo experienþã care precede botezul cuDuhul Sfânt ºi care face deosebireadintre cei care aparþin lui Dumnezeuºi nu.

4) Romani 10,8-9 declarã cãmântuirea va fi datã celor care Îlmãrturisesc cu gura pe Isus ca Domnºi cred cu inima în învierea sa dinmorþi. Pavel scrie: „Dacã mãrturiseºtideci cu gura ta pe Isus ca Domn ºidacã crezi în inima ta cã DumnezeuL-a înviat din morþi, vei fi mântuit.”(Rom 10:9). Este evident cã în acestpasaj mântuirea este legatã de mãrturi-sirea lui Isus cu gura, Pavel referin-du-se aici la declaraþia fãcutã de cre-dincios la botezul în apã, ºi de credinþaîn Isus. Acest text este similar celuidin Marcu 16,16. Fãrã sã minimalizãmîn vreun fel importanþa botezului cuDuhul Sfânt trebuie sã observãm cãPavel nu spune nimic despre botezul cuDuhul ca ºi condiþie de mântuire.

5) Dacã a fi mântuit înseamnã sãfii botezat cu Duhul Sfânt, atunci,potrivit Ioan 14,17, nimeni nu poatefi mântuit. Ioan scrie: „(…) ºi anumeDuhul adevãrului, pe care lumea nu-Lpoate primi, pentru cã nu-L vede ºinu-L cunoaºte; dar voi Îl cunoaºteþi,cãci rãmâne cu voi ºi va fi în voi” (Ioan14:17). În acest text Isus se referã labotezul cu Duhul pe care îl promiteucenicilor sãi. Biblia ne învaþã cã dinpunct de vedere al apartenenþei ºi alidentitãþii spirituale oamenii suntîmpãrþiþi în douã categorii: copiii luiDumnezeu (ucenicii lui Isus) ºi copiiiDiavolului (cei din lume). Domnul Isusa declarat limpede cã lumea nu poatefi botezatã cu Duhul Sfânt. Botezulcu Duhul Sfânt poate fi primit doar decãtre cei care au ieºit din lume ºi suntucenici ai lui Isus. Dacã lumea nupoate fi botezatã cu Duhul Sfânt (ºi

aºa a spus Isus) ºi dacã a fi mântuitimplicã în mod obligatoriu sã fiibotezat cu Duhul (cum greºit se susþineuneori), atunci înseamnã cã lumea,care nu poate fi botezatã cu Duhul,nici nu poate primi mântuirea.Raþionamentul argumentului estefoarte simplu: dacã pentru a fi mântuitun om nemântuit (un om din lume)trebuie sã fie botezat cu Duhul Sfântºi dacã cel nemântuit nu poate fibotezat cu Duhul Sfânt (cum a spusIsus) înseamnã cã niciun om nemântuitnu poate fi nicidecum mântuit. Absur-ditatea acestei concluzii derivã dinînþelegerea cã un om din lume care seîntoarce la credinþã ºi este nãscut dinnou, nu este mântuit decât dupã ce afost botezat cu Duhul Sfânt.

6) Fapte 16,31 – crede în DomnulIsus ºi vei fi mântuit. La întrebareapusã de temnicerul din Filipi cu privirela ce trebuie sã facã pentru a fi mântuit,Pavel a rãspuns „crede în Domnul Isusºi vei fi mântuit”. Prin urmare, credinþaîn Isus se constituie în condiþie esen-þialã pentru primirea mântuirii. Acestadevãr este afirmat ºi în Ioan 3,14-21;6,47; Rom 3,21-26; Efeseni 2,8-9.

7) Argumentul consecvenþeidoctrinare.

La evanghelizãri noi spunem cãdacã cineva se pocãieºte ºi Îl primeºtepe Domnul Isus cu credinþã, va fimântuit. Acelaºi lucru îl afirmãm ºi lacãpãtâiul unui muribund care seîntoarce la credinþã. În timp ce afir-mãm cu convingere acest adevãrbiblic, facem o afirmaþie contradicto-rie atunci când spunem cã nu poþi fimântuit dacã nu eºti botezat cu DuhulSfânt. Aceastã inconsecvenþã doctri-narã trebuie eliminatã.

În plus, dacã afirmãm cã nu poþi fimântuit fãrã botezul cu Duhul Sfânt,atunci aceastã afirmaþie implicã faptulcã cei nebotezaþi cu Duhul Sfânt suntoameni din lume, ei nefiind copii ailui Dumnezeu. Consecinþa acestei obser-vaþii ar trebui sã impunã cel puþin patrudecizii bisericeºti:

i. Decizia de a nu primi ca membriîn bisericã pe cei botezaþi în apã decâtdupã botezul lor cu Duhul, pentru cãdeºi sunt botezaþi în apã, ei nu sunt aiDomnului pentru cã nu sunt botezaþicu Duhul;

ii. Neacceptarea la Cina Domnu-lui a celor botezaþi în apã decât dupã

Referat



botezul cu Duhul Sfânt, pentru cã,nefiind botezaþi cu Duhul, ei suntoameni din lume ºi din acest motiv nuse pot împãrtãºi în chip vrednic cuCina Domnului;

iii. Decizia de a nu oficia în bise-ricã ºi nici în altã parte slujba decãsãtorie pentru cei botezaþi în apãdar nebotezaþi cu Duhul, pentru cã,deºi sunt botezaþi în apã, pânã laprimirea botezului cu Duhul, ei nusunt ai Domnului.

iv. Decizia de a excomunica dinbiserici pe aceia care fiind botezaþi cuDuhul se cãsãtoresc cu un partenerbotezat în apã dar nebotezat cu Duhul.

În mod sigur cã aceste decizii nule vom lua niciodatã în bisericilenoastre ºi nici nu le vom accepta învreun fel, dar trebuie sã observãm cãele ar deriva în mod natural din învã-þãtura care condiþioneazã mântuirea(înfierea) de primirea botezului cuDuhul.

În concluzie, în baza celor de maisus, afirmãm cã scopul botezului cuDuhul Sfânt nu este sã facã din niºteoameni nemântuiþi niºte oamenimântuiþi. Botezul cu Duhul Sfânt nuse dã oamenilor din lume, ci celor careau devenit copii ai lui Dumnezeu.Botezul cu Duhul Sfânt se dã unui omcare a fost mântuit prin naºterea dinnou lucratã prin harul lui Dumnezeu.

b) Este botezul cu Duhul Sfânt ocondiþie a rãpirii la cer?

Deºi întrebarea poate pãreaciudatã, totuºi realitatea din sânulbisericilor noastre impune sã ne aple-cãm asupra necesitãþii botezului cuDuhul Sfânt în raport cu rãpireabisericii la cer. Uneori, fãrã nicio bazãbiblicã, s-a afirmat ideea cã fãrã bote-zul cu Duhul Sfânt nu poþi fi rãpit lacer ca mireasã a Domnului, chiar dacãai naºterea din nou. Pentru a cunoaºtecare sunt condiþiile pe care trebuie sãle îndeplineascã un credincios pentrua putea fi rãpit la cer este necesar sãstudiem pasajele care vorbesc desprerãpirea bisericii. Deºi ideea separãriila venirea Domnului a celor mântuiþide cei nemântuiþi apare în mai multepasaje biblice, cel mai explicit pasajpe aceastã temã este 1Tesaloniceni 4,16-17.

În 1Tes 4,16-17, Pavel ne învaþãcã la rãpire vor învia cei morþi înHristos ºi apoi cei vii rãmaºi (în

Hristos, dar în viaþã) vor fi schimbaþi.Potrivit lui Pavel, condiþia rãpirii lacer este sã fim „în Hristos”.Întrebarea care se cere clarificatãeste ce înseamnã sã fim „în Hristos”?În funcþie de rãspunsul dat la aceastãîntrebare vom ºti dacã botezul cuDuhul Sfânt este o condiþie pentrurãpire sau nu. Apostolul Pavel neînvaþã cã a fi în Hristos înseamnã sãfii o fãpturã nouã. El scrie: „dacã estecineva în Hristos, este o fãpturã nouã.Cele vechi s-au dus: iatã cã toatelucrurile s-au fãcut noi” (2 Cor 5:17).Dar ce înseamnã sã fii o fãpturãnouã? A fi o fãpturã nouã înseamnãsã fii nãscut din nou. Acest adevãr esteafirmat de Pavel în Tit 3,5. Prinurmare, a fi „în Hristos” înseamnã sãfii o „fãpturã nouã” ºi a fi o „fãpturãnouã” înseamnã sã fii „nãscut dinnou”. Concluzia este cã a fi în Hristosînseamnã de fapt a fi nãscut din nou.Pe baza acestei observaþii putem faceurmãtorul raþionament: dacã pentru afi rãpit trebuie sã îndeplineºti condiþiade a fi „în Hristos” ºi a fi „în Hristos”înseamnã sã fii nãscut din nou, pentrua fi rãpit la cer trebuie sã fii nãscut din nou.

Un argument suplimentar, careaduce ºi mai multã claritate, se gãseºteîn epistola 1Ioan. Scriind desprevenirea Domnului, Ioan declarã cã ceicare vor beneficia de venireaDomnului sunt copiii lui Dumnezeu(1Ioan 2,28-28; 3,1-2). Apostolulafirmã explicit cã cei care sunt copiiai lui Dumnezeu, la venirea Domnuluiîl vor vedea pe Domnul ºi vor fi caDomnul: „Preaiubiþilor, acum suntemcopii ai lui Dumnezeu. ªi ce vom fi nus-a arãtat încã. Dar ºtim cã, atuncicând Se va arãta El, vom fi ca El;pentru cã Îl vom vedea aºa cum este.”(1 Ioan 3:2). Mai mult, Ioan foloseºteexpresia paulinã „în Hristos” într-oformã uºor diferitã, dar identicã însens: „ªi acum, copilaºilor, rãmâneþiîn El, pentru ca, atunci când Se vaarãta El, sã avem îndrãznealã ºi, lavenirea Lui, sã nu rãmânem de ruºineºi depãrtaþi de El.” (1 Ioan 2:28).Expresia ioaninã „în El” este similarãcelei pauline „în Hristos”. Esenþaclarificãrii ioanine constã în faptul cãIoan declarã cã venirea Domnului estepentru cei care rãmân în Isus, iar ceicare rãmân în Isus sunt copii luiDumnezeu. A fi copil al lui Dumnezeuînseamnã sã fii nãscut din Dumnezeu,

adicã sã fii nãscut din nou.Observaþie! Trei lucruri trebuie

subliniate aici: i) Prin naºterea din nouprimim calitatea de copii ai lui Dum-nezeu, adicã o identitate nouã; ii)Chiar dacã botezul cu Duhul Sfânt nucondiþioneazã identitatea noastrã decopii ai lui Dumnezeu, totuºi botezulcu Duhul Sfânt devine importantpentru întãrirea identitãþii creºtine ºipentru ducerea pânã la capãt a mân-tuirii; iii) Botezul cu Duhul Sfânt nueste o condiþie a mântuirii ºi a rãpiriila cer, dar este un instrument cu aju-torul cãruia ne putem duce mântuireapânã la capãt ºi ne putem pregãti spiri-tual în vederea rãpirii bisericii la cer.

Care este atunci scopul bote-zului cu Duhul Sfânt?

Din cercetarea pasajelor biblicecare vorbesc despre lucrarea Duhuluise desprind cinci scopuri ale botezuluicu Duhul Sfânt:

a) Primirea puterii divine pentrumãrturia creºtinã prin viaþã ºi cuvânt(Luca24,45-49; Fapte 1,4-8; Fapte4,31). Domnul Isus a spus discipolilorsãi cã ei vor primi o putere de sus cândse va pogorî Duhul Sfânt peste ei: „ªiiatã cã voi trimite peste voi fãgã-duinþa Tatãlui Meu; dar rãmâneþi încetate pânã veþi fi îmbrãcaþi cu puterede sus.” (Luca 24,49); „Ci voi veþiprimi o putere, când Se va coborîDuhul Sfânt peste voi, ºi-Mi veþi fimartori în Ierusalim, în toatã Iudeea,în Samaria ºi pânã la marginilepãmântului.” (Fapte1,8). Prin pogorâ-rea Duhului se înþelege botezul cuDuhul Sfânt. Prin urmare, prin botezulcu Duhul Sfânt Dumnezeu urmãreºteprimirea puterii divine de cãtre uce-nici în vederea propovãduirii ºi amãrturiei prin viaþã ºi cuvânt. Botezulcu Duhul are ca scop echiparea credin-cioºilor cu putere pentru a trãi viaþacea nouã ºi pentru a mãrturisi cuîndrãznealã pe Domnul.

b) Echiparea cu daruri duhov-niceºti. Botezul cu Duhul Sfânt are cascop echiparea cu daruri supranaturaleale Duhului în vederea propovãduiriiEvangheliei, a slujirii ºi zidirii bise-ricii Domnului. Darurile spiritualesunt de douã feluri: daruri cu caractersupranatural ºi daruri date de Domnulîn zona abilitãþilor noastre naturale.Botezul cu Duhul Sfânt ne deschide

Referat

(urmare din pag. 15)


spre darurile supranaturale (1Cor 12,8-10) ºi primirea lor este condiþionatãde primirea botezului cu Duhul Sfânt.

c) Sfinþirea vieþii printr-o accen-tuare a reverenþei faþã de Dumnezeu,prin învingerea întãriturilor firiipãmânteºti ºi prin accentuarea dra-gostei active faþã de Dumnezeu, faþãde bisericã ºi faþã de cei nemântuiþi.Aceste expresii ale scopului botezuluicu Duhul le gãsim în Fapte 2,42-43;Fapte 4,32-35; Rom 5,5. În acest sensbotezul cu Duhul Sfânt urmãreºte echi-parea cu putere de la Dumnezeu pen-tru a putea sã ne ducem mântuireapânã la capãt.

d) Confirmarea noastrã ca ºi copiiai lui Dumnezeu. Biblia nu ne învaþãcã scopul botezului cu Duhul este sãîi transforme pe pãcãtoºi din fii aiDiavo-lului în fii ai lui Dumnezeu.Scopul botezului cu Duhul este sãconfirme din partea lui Dumnezeu cãcei care au fost nãscuþi din nou suntfii ai lui Dumnezeu. Botezul cu Duhulnu are menirea de a ne comunicã iden-titatea de copii ai lui Dumnezeu, ciare menirea de a confirma prin miracolaceastã identitate. Funcþia de confir-mare a identitãþii de copii ai lui Dum-nezeu prin botezul cu Duhul Sfânt estebine subliniatã în urmãtoarele textebiblice: „Dupã ce s-a fãcut multã vorbã, s-asculat Petru ºi le-a zis: „Fraþilor, ºtiþicã Dumnezeu, de o bunã bucatã devreme, a fãcut o alegere între voi, ca,prin gura mea, Neamurile sã audãcuvântul Evan-gheliei ºi sã creadã.ªi Dumnezeu, care cunoaºte inimile,a mãrturisit pentru ei ºi le-a dat DuhulSfânt ca ºi nouã. N-a fãcut niciodeosebire între noi ºi ei, întrucât le-acurãþat inimile prin credinþã.” (Fapte15,7-9); „ªi, pentru cã sunteþi fii,Dumnezeu ne-a trimis în inimã DuhulFiului Sãu care strigã: „Ava”, adicã:„Tatã!” (Galateni 4,6); „ªi cunoaºtemcã El rãmâne în noi prin Duhul pecare ni L-a dat.” (1 Ioan 3,24);„Cunoaºtem cã rãmânem în El ºi cãEl rãmâne în noi prin faptul cã ne-adat din Duhul Sãu.” (1 Ioan 4,13).

În aceste texte, Ioan afirmã clar cãprimirea Duhului confirmã în modconvingãtor pentru cei care îl primesccã ei sunt în Domnul. Pentru Pavel,primirea Duhului se face pe bazastatutului de fiu al lui Dumnezeu,statut care se confirmã prin primireaDuhului. Din perspectiva apostoluluiPetru, botezul cu Duhul Sfânt a celor

din casa lui Corneliu reprezintã con-firmarea din partea lui Dumnezeu cãacei oameni au crezut Evanghelia ºicã inimile lor au fost curãþite princredinþã, adicã au fost nãscuþi din nou.

e) Echiparea spiritualã pentru aavea o comunicare perfectã cu Dum-nezeu.

La botezul cu Duhul Sfânt, prinmanifestarea vorbirii în alte limbi,credinciosul este capacitat sãvorbeascã lui Dumnezeu prin Duhul,sã se roage prin Duhul ºi sã laude peDumnezeu prin Duhul. Pavel scrie cã„cine vorbeºte în altã limbã nu vor-beºte oamenilor, ci lui Dumnezeu;cãci nimeni nu-l înþelege ºi, cu duhul,el spune taine” (1 Cor 14,2), cã celcare se roagã în altã limbã aduce luiDumnezeu laude ºi mulþumiri într-unmod „foarte frumos” (1 Cor 14,15-17)ºi cã „Duhul ne ajutã în slãbiciuneanoastrã: cãci nu ºtim cum trebuie sãne rugãm. Dar însuºi Duhul mijloceºtepentru noi cu suspine negrãite. ªi Celce cerceteazã inimile ºtie care estenãzuinþa Duhului; pentru cã Elmijloceºte pentru sfinþi dupã voia luiDumnezeu.” (Rom 8,26-27). În bazaacestor texte afirmãm cã scopulbotezului cu Duhul este sã asigurecredinciosului plin de Duh un canalsigur de comunicare cu Dumnezeuprin puterea de a se ruga prin vorbireaîn altã limbã.

În concluzie, în baza celor spusepânã acum, afirmãm cu certitudine cãbotezul cu Duhul Sfânt nu este ocondiþie pentru primirea identitãþii decopil al lui Dumnezeu, pentru primireanaºterii din nou, o condiþie esenþialãa primirii mântuirii sau o condiþiepentru rãpirea credincioºilor laDomnul, ci este experienþã rezervatãde Dumnezeu pentru cei nãscuþi dinnou cu un încincit scop:

1) Scopul de a fi împuterniciþi cuputere de la Dumnezeu pentru a fimartori ai lui Isus prin viaþa nouã trãitãîn faptele credinþei ºi prin propovã-duire cu cuvântul rostit;

2) Scopul de a fi echipaþi cu daruriduhovniceºti supranaturale care vor fimanifestate pentru zidirea altora;

3) Scopul de a fi sfinþiþi prinadâncirea reverenþei faþã de Dumne-zeu, separarea faþã de pãcat ºi accen-tuarea dragostei faþã de Dumnezeu,bisericã ºi lumea nemântuitã ºi de a fiumpluþi cu putere pentru a putea perse-vera în credinþã ºi de a duce mântuirea

Referat


pânã la capãt;4) Scopul de a confirma identi-

tatea de copii ai lui Dumnezeu a celorcare au fost nãscuþi din nou prin cre-dinþã;

5) Scopul de a instrumenta comu-nicarea perfectã cu Domnul princarisma vorbirii în alte limbi.

VI. Bazele botezului cuDuhul Sfânt

O întrebare foarte importantã estelegatã de modul în care se poaterealiza botezul cu Duhul Sfânt.Botezul cu Duhul Sfânt este o expe-rienþã care se realizeazã prin combi-narea a doi factori esenþiali: a) factoruldivin ºi b) factorul uman. Factoruldivin reprezintã baza obiectivã abotezului cu Duhul Sfânt, iar factoruluman reprezintã baza subiectivãpentru aceastã experienþã.

a) Baza obiectivã a botezului cuDuhul Sfânt. Baza obiectivã estereprezentatã de ceea ce este esenþialsã fie fãcut de Domnul Isus pentru cabotezul cu Duhul sã fie posibil. Existãtrei lucrãri hristice din care derivã treibinecuvântãri fundamentale pentruviaþa creºtinã: 1) moartea lui Isus, carese constituie în bazã pentru iertarea pãca-telor; 2) învierea lui Isus din morþi,care reprezintã baza obiectivã a naº-terii din nou ºi 3) înãlþarea lui Isus lacer, care asigurã posibilitatea coborâriiDuhului (botezul cu Duhul). Primabinecuvântare care derivã din înãlþa-rea la cer a lui Isus constã în posibi-litatea ca omul pãcãtos sã primeascãDuhul ºi sã devinã templu al Duhului.Aici vorbim de primirea Duhului cuocazia primirii naºterii din nou dar ºidespre umplerea cu Duhul care serealizeazã în momentul botezului cuDuhul Sfânt. Scriptura aratã cãînãlþarea lui Isus este evenimentulcare declanºeazã posibilitatea veniriiºi a primirii Duhului Sfânt. Urmã-toarele texte sunt relevante: „Totuºivã spun adevãrul: vã este de folos sãMã duc; cãci, dacã nu Mã duc Eu,Mângâietorul nu va veni la voi; dar,dacã Mã duc, vi-L voi trimite.” (Ioan16,6-7); „Duhul Sfânt încã nu fusesedat, fiindcã Isus nu fusese încãproslãvit.” (Ioan 7, 39); „Dumnezeu aînviat pe acest Isus, ºi noi toþi suntem



martori ai Lui. ªi acum, odatã ce S-aînãlþat prin dreapta lui Dumnezeu ºia primit de la Tatãl fãgãduinþaDuhului Sfânt, a turnat ce vedeþi ºiauziþi.” (Fapte 2,32-33). Aºadar,siguranþa primirii Duhului se bazeazãpe certitudinea proslãvirii lui Isus.Înãlþarea lui Isus este baza obiectivã abotezului cu Duhul Sfânt. Aºa cã ºtimcu certitudine cã suntem iertaþi depãcate pentru cã ne bazãm pe jertfalui Isus, ºi cum ºtim cu certitudine cãavem viaþa nouã pentru cã ne bizuimpe învierea lui Isus, tot aºa ºtim cu cer-titudine cã vom fi botezaþi cu Duhulpentru cã Isus a fost înãlþat la cer ºiglorificat la dreapta lui Dumnezeu.

b) Baza subiectivã a botezului cuDuhul Sfânt. Baza subiectivã a bote-zului cu Duhul Sfânt se referã la ceeace trebuie sã facem noi pentru ca pro-misiunea Domnului Isus privitoare labotezul cu Duhul sã devinã o expe-rienþã personalã cu Dumnezeu. Bibliaprezintã patru responsabilitãþi esen-þiale, care, îndeplinite, se vor constituiîn baza subiectivã a botezului cuDuhul.

1) Pocãinþa de pãcate (conver-tire) - Fapte 2,38: ,,Pocãiþi-vã, le-azis Petru, ºi fiecare din voi sã fie bote-zat în Numele lui Isus Hristos, spreiertarea pãcatelor voastre; apoi veþiprimi darul Sfântului Duh.” Dumne-zeu nu va boteza cu Duhul Sfânt peaceia care nu se pocãiesc de pãcatelelor. Una dintre condiþiile esenþialepentru primirea botezului de sus estepocãinþa de pãcate.

2) Credinþã în Isus (credinþã) -Ioan 7,39: „Cine crede în Mine, dininima lui vor curge râuri de apã vie,cum zice Scriptura. Spunea cuvinteleacestea despre Duhul, pe care aveausã-L primeascã cei ce vor crede în El.Cãci Duhul Sfânt încã nu fusese dat,fiindcã Isus nu fusese încã proslãvit.”Botezul cu Duhul Sfânt poate fi primitdoar de aceia care cred în Isus. Cei careresping credinþa în Isus nu îl pot primi.Credinþa din inimã duce la naºtereadin nou a celui care se întoarce laDumnezeu, botezul cu Duhul urmândsã confirme curãþirea inimii celui carecrede în Isus.

3) Rugãciune stãruitoare pentruprimirea Duhului (cerere) - Luca 11,13:„Deci, dacã voi, cari suntei rãi, ºtiþisã daþi daruri bune copiilor voºtri, cucât mai mult Tatãl vostru cel din

ceruri va da Duhul Sfânt celor ce I-Lcer!”. Luca ne aratã cã pentru a primiDuhul este necesar sã ne rugãm luiDumnezeu în acest scop. Dupã teo-logia lucanã, Duhul Sfânt vine încontextul rugãciunii ºi ca rãspuns larugãciune. Textele lucane care susþinacest enunþ sunt urmãtoarele: Luca3,21; Luca 4,4,14; Luca 11,1-13; Luca24,49; 53 ºi Fapte 1,4; 12-14; Fapte4,31; Fapte 8,14-25; Fapte 9,17-22;Fapte 19,1-7. Toate aceste pasaje neînvaþã cã primirea botezului cu Duhulse face prin rugãciune ºi în timpulrugãciunii.

4) Ascultarea de voia lui Dumne-zeu (conformare) - Fapte 5,32: „Noisuntem martori ai acestor lucruri, caºi Duhul Sfânt, pe care L-a datDumnezeu celor ce ascultã de El.”Ascultarea de Dumnezeu reprezintãuna dintre condiþiile esenþiale pentruprimirea botezului cu Duhul. Dumne-zeu nu va da Duhul celor care nu Îlascultã. Ascultarea de Dumnezeu seva exprima prin pãzirea poruncilor luiDumnezeu ºi urmarea modelului lãsatde Isus. În cãutarea botezului cu Duhulascultarea va lua forma sfinþirii ºi amãrturisirii pãcatelor. Cântãrind cuatenþie aspectele care þin de bazasubiectivã a botezului cu Duhul Sfântrealizãm cã cel care le îndeplineºte numai este un om din lume, ci unul careprin harul lui Dumnezeu a devenitcopil al lui Dumnezeu, nãscut din nou,despre care Dumnezeu va confirma prinfaptul cã îl va boteza cu Duhul Sfânt.

(urmare din pag. 17) În încheierea acestui studiuafirmãm cã botezul cu Duhul Sfânteste o experienþã spiritualã foarteimportantã, fapt confirmat princomplexitatea de terminologie folo-sitã în Biblie pentru descrierea ei.Botezul cu Duhul este o experienþãdiferitã de convertire ºi de naºtereadin nou, este întotdeauna o experienþãulterioarã naºterii din nou ºi nureprezintã începutul lucrãrii ºi aprezenþei Duhului în cel credinciosºi nici aducerea celui credincios întrupul lui Hristos, adicã în bisericã.Botezul cu Duhul Sfânt este o expe-rienþã supranaturalã cu Dumnezeu,bine determinatã, care are loc prinhar, ºi care este întotdeauna însoþitãde manifestarea vorbirii în altã lim-bã. Botezul cu Duhul Sfânt nu esterânduit pentru a reprezenta instru-mentul prin care primim identitateade copii ai lui Dumnezeu ºi nici nueste lãsat pentru a deveni oamenimântuiþi, ci este dat pentru a confir-ma ºi întãri identitatea de copii ailui Dumnezeu, mântuiþi. Botezul cuDuhul se dã celor care sunt mântuiþicu scopul de a sluji în mod eficientprin faptele credinþei, propovãduireºi manifestarea carismelor ºi pentruîmputernicire în vederea sfinþirii ºiducerii mântuirii pânã la capãt.Botezul cu Duhul Sfânt se reali-zeazã în baza înãlþãrii lui Isus lacer ºi în baza pocãinþei, a credinþei,a rugãciunii ºi a ascultãrii de voialui Dumnezeu.

Referat

Boteznoutestamental

în BisericaPenticostalãdin Nepos,

judeþulBistriþaNãsãud,

oficiat depastoruljudeþean

Viorel Deac ºide diaconulIoan D. Pop,în fotografiealãturi de cei14 candidaþi

ºi deevanghelistulMarius Boca,

invitat laeveniment.

Boteznoutestamental

în BisericaPenticostalãdin Nepos,

judeþulBistriþaNãsãud,

oficiat depastoruljudeþean

Viorel Deac ºide diaconulIoan D. Pop,în fotografiealãturi de cei14 candidaþi

ºi deevanghelistulMarius Boca,

invitat laeveniment.

Documents

Învãþãtura despre botezul cu Pastor dr. IOAN BRIE Duhul Sfânt · cu Dumnezeu Fiul formeazã Sfânta Treime. În rezumat, afirmãm cã Duhul Sfânt este Persoanã Dumnezeu în