Ecografia Doppler vascularaECOGRAFIE DOPPLER VASCULARA

Ecografia - metoda de examinare imagistica ce utilizeaza drept informatie ultrasunetele reflectate de tesuturile corpului omenesc.Ecografia Doppler are la baza efectul Doppler si da relatii asupra unor structuri aflate in miscare - studiul fluxului sangvin arterial sau venos.Ecografia Doppler ofera informatii despre: 

         structura peretilor vasculari - prezenta placilor de aterom la nivel arterial, tipul placilor de aterom, gradul de ingustare arteriala determinata de prezenta placilor cu valoare prognostica si terapeutica

         caracterele fluxului arterial si venos, cuantificarea gradului de stenoza arteriala, functionalitatea fistulelor de dializa

         prezenta trombozelor venoase profunde si superficiale         preoperator in patologia venoasa, cuantificarea capitalului vascular necesar efectuarii

fistulelor pentruhemodializa

         inaintea unor manevre invazive - cateterism cardiac, implantate de catetere venoase centrale, implantare de cardiostimulatoare.

Fata de alte tehnici radiologice examinarea echo Doppler are o serie de avantaje: 

         nu este invaziva         nu este dureroasa         nu necesita administrare de substanta de contrast

nu este iradianta putand fi repetata la nevoie

OscilometriaOSCILOMETRIA

Este un test de apreciere a permeabilitatii trunchiurilor arteriale principale la nivelul membrelor. Indicele oscilometric sau oscilatia pulsatorie maxima corespunde diferentei maxime in diametru sistolo-diastolic al arterei si depinde de mai multi factori: debitul cardiac; presiunea arteriala; rezistenta periferica; elasticitatea vasculara.Se utilizeaza oscilometrul Pachon. Valori normale:Se exprima in unitati relative (indice oscilometric I.O.) si variaza functie de nivelul segmentului de membru explorat:- brat = 2- 12;- antebrat: sub cot = 1- 10, deasupra pumnului= 0 ,2- 2;- coapsa, deasupra genunchiului = 4- 16;- gamba: sub genunchi = 3- 10, deasupra gleznei = 0,2 - 9.Valorile normale nu exclud leziunile anatomice, valorile subnormale confirma existenta leziunilor darnu stabilesc cauza acestora (organica sau functionala).  Utilitate clinica:Testul este utilizat in principal pentru:

a) determinarea permeabilitatii trunchiurilor arteriale principale in zonele in care nu se poate palpa artera (coapsa, gamba);

b) sindromul de coasta cervicala (variatia I.O. la membrul superior in raport cu miscarea capului). 

Ingrijirea pacientului in chirurgia vascularaINGRIJIREA PACIENTULUI IN CHIRURGIA VASCULARA

Examene preoperatorii:1.examene specifice:-ecografie Doppler de aorta si membre inferioare-oscilometria-arteriografia care arata ocluzia si stenoza arteriala-bilantul lipidic si hepatic(colesterol, trigliceride, lipide)-bilantul altor localizari ateromatoase:                                    -cardiaca: EKG, ecocord, scintigrafie, coronarografie                                    -cerebrala: CT sau ecodoppler-cautarea focarelor infectioase la distanta:ORL, stomatologie-bilantul respirator: rgf pulmonara2.analize absolut obligatorii ininterventiile chirurgicale: HLG, VSH, gr sangvin si Rh, Tquick, TS,TC, uree, glicemie, TGP,TGO, ionograma

Pregatirea pacientului:1.cu citeva zile inainte:-pregatiorea psihica si obtinerea consimtamintului scris-pregtirea colica(regim alimentar care nu da flatulenta) daca abordul este transperitoneal-se opreste trat cu anticoagulante(sintrom)-se opreste trat cu antiagregante plachetare(aspirina) -dus cu sapun dezinfectant-verificarea functiilor vitale-epilarea zoneleor unde se vor face inciziile- seara dinainte nu mai maninca de la 18, nu mai bea de la 22-se face clisma evacuatoare2.in ziua operatiei:-dus cu sapun dezinfectant-dezinfectia tegumentului cu alcool iodat sau betadina-premedicatie, functie de prescriptie-lenjerie de corp  curata-masurarea functiilor vitale-cu FO completa se insoteste la blocul operator

Perioada postoperatorie:1.Intoarcerea de la blocul operator:-pacientul are o incizie abdominala mediana si una inghinala(in portajul aorto-bifemural)-poate avea o incizie inghinala, una pe fata interna a copasei si una la gamba(portaj femuo-popliteo-gambier)-inciziile sunt suturate si acoperite cu pansament steril

-uneori poate exista si drenajul aspirativ tip Redon

- masca cu oxigen-cateter venos periferic si/ sau central pe care merg lichidele perfuzabile-pacientul este racordat la monitor hemodinamic care ne indica TA, P. EKG, SaO2-sonda urinara Foley2. In cazul evolutiei postoperatorii necomplicate:-se urmaresc perfuziile si se schimba dupa indicatia medicului-se adm antalgice-se adm antibiotice profilactic-se adm trat anticoagulant-pansamentul se schinma la doua zile,  drenajul se scoate la 48-72 ore, firele se scot la 14 zileRevascularizarea membrelor inferioare este obiectivul nr 1 in supraveghere. Pentru asta:                                 -se masoara pulsul la artera femurala, tibiala, retromaleolara si pedioasa, el trebuind sa fie bine batut, regulat.Disparitia pulsului la unul din nivele indica o obstructie arteriala                                   -aspectul tegumentelor membrelor inferioare: roz, cald, mobil, nedureros-toaleta se face pe regiuni-alimentatia se reia treptat, dupa reluarea tranzitului intestinal-dupa control doppler pacientul se externeaza, urmind sa vina la control dupa indicatii3.complicatii postoperatorii:a.Hemoragia;-poate apare la nivelul suturilor vasculare si este accentuata de anticoagulareSemne:-paloare, hTA, tahicardie-pansament imbibat cu sange-hematom lanivelul plagii-cresterea debitului pe drenajul aspirativ-durere abdominala in caz de hemoragie intraperitonealaInterventii:-supravegherea  drenajului si pansamentului-urmarirea pulsului-in cazuri grave, reinterventie chirurgicala

b.Tromboza venoasa:Factori de risc:-interventii pe membrele inf sau la niv bazinului-risc dat de pacient(fumatul)-imobilizare prelungitaVezi chir toracica

c.Obstructia arteriala cu ischemiecauze:-infundarea bypasului-embolia distalaSemne:-disparitia pulsului distal perceput inainte

-crampe, senzatie de frig la extremitati-durere intensa, parestezii la membrele afectateInteventii:-supravegherea frecventa a membrelor inferioare(aspect, coloratie, caldura, mobilitate, durere, prezenta pulsului la art femurala si distal)-anuntarea chirurgului daca apar semnele obstructiei(netratata la timp poate determina gangrena cu risc de amputatie)

d.Necroza cutanata:cauze:-vascularizatie arteriala ineficienta-infectiaSemne:-semne de infectie: febra, frison, cresterea numarului de leucocite, hemocultura pozitiva-plaga nu se cicatrizeaza si apar semne de necrozaInterventii:-excizarea zonei de necroza-antibiotice conform antibiogramei-reinterventie chirurgicala cu lambou muscular

Educatia sanitara-regim alimentar hipolipidic-abandonarea fumatului(vasoconstrictor pe vasele mici)-mersul pe jos 1 ora pe zi-folosirea cremelor de hidratare pentru membrele inferioare-evitarea transpiratiei(responsabila de micoze cutanate)-purtarea sosetelor de bumbac

-evitarea traumatismelor la membrele inferioare

Pregatirea generala a bolnavului pentru operatie pe cord

1.Analize de laborator:-hematologie-biochimie: CPK-MB(creatinfofokinaza)-imunologie-inclusiv HIV, AgHBs, antivirusHCs, RBW sau VDRL-bacteriologie:sputa, urina, scaun, exudat faringian-alte secretii(ginecologie, ORL, tegumentare)BOLNAVUL CARE URMEAZA SA FIE  OPERAT NU TREBUIE SA AIBA NICI UN FOCAR DE INFECTIE!2.Explorari cardiace si pulmonare:-echocardiografie-rgf pulmonara-coronarografie- cateterism cardiac la valvulari-probe de efort-EKG-spirograma

3.Examene interclinice:-gastroenterologice, urologice, neurologice, ginecologice, endocrinologice, diabetologice, oftalmologice, ORL, psihiatrie, stomatologice4.Monitorizarea functiilor vitale-TA, P, R, T

-oximetria

Principalele simptome si semne ale bolnavului care necesita interventie pe cord

Principalele simptome si semne ale bolnavului care necesita interventie pe cord

-tulburari de hemodinamica manifestate prin presiune venoasa crescuta, hepatomegalie, staza venoasa, edeme la membrele inferioare cianotice;-incapacitatea de orice efort datorita suferintelor cardiace;-oboseala permanenta;-dispnee de efort;-dispnee paroxistica nocturna, ortopnee;-tulburari de ritm, palpitatii;-durere precordiala de tip anginosRisc de complicatie – moarte subitaIn aceste conditii pacientii cunoscuti cu afectiuni cardio-vasculare sau malformatii ale cordului se adreseaza Centrelor de cardiologie.Centrele de cardiologie existente la ora actuala in Romania sunt in oraseleBucuresti, Targu-Mures, Cluj, Timisoara si Iasi care deservesc populatia din regiunea respectiva a tarii.Un centru de cardiologie cuprinde:

1. serviciul de primire urgente sau triajul;

2. sectia de cardiologie unde se trateaza medical toate bolile cardiovasculare;

3. sectia de ATI = terapie intensiva cardiologie trateaza urgentele cardiace;

4. sectia de chirurgie cardiovasculara cu ATI chirurgie cardiovasculara;

5. alte servicii: laboratoare pentru diverse analize biochimie, hematologie, bacteriologie inclusiv laborator de imunologie, radiologie, cateterism cardiovascular, farmacie, anexe gospodaresti.

Chirurgia cardio-vasculara lucreaza in colaborare cu serviciul de cardiologie. Astfel un bolnav care urmeaza sa fie operat este internat si investigat la cardiologie, dupa evaluarea facuta de medicul cardiolog cei care necesita interventie chirurgicala sunt trimisi la chirurgie. Majoritatea interventiilor in chirurgia cardio-vasculara sunt programate din timp. Cei pentru transplant de cord sunt trecuti pe liste de asteptare.

Metode de investigatieExamenul clinic si toate investigatiile pacientului ce urmeaza a fi operat se fac la clinica de cardiologie sunt repetate cele care se fac inainte de operatie.Examenul clinic care consta in inspectie, palpare, ascultatie, masurare puls, TA, este efectuat mai intai de medicul cardiolog apoi si de medicul chirurg care va stabili data cand bolnavul va fi operat.Investigatii obligatorii pentru stabilirea diagnosticului:

-          EKG; fonocardiograma;-          Ecografie cardiaca simpla sau cu Eco-Doppler;

-          Cateterism cardiac; aortografia; coronagrafia; arteriografia; flebografia;-          Angiografie;-          Radiografie cardio-toracica.-          Computer Tomografie, RMN.

Analize de laborator: hematologice, biochimice, imunologice, bacteriologice.

Activitati in chirurgia cardiovascularaNURSING IN CHIRUGIA CARDIACA

Activitati in chirurgia cardiovasculara:1.Circulatia extracorporeala(CEC) este o metoda care permite oprirea si golirea de sange a inimii in timpul operatiei, functia acesteia este preluata de un aparat(cord pulmon artificial), care printr-un sistem de conducte si pompe preia sangele din ea si-l deriva inafara organismului; la acest sistem se anexeaza un dispozitiv de oxigenare a sangelui

2.”Cord-pulmon artificial” este un aparat alcatuit din pompa si oxigenator, care are rol de a inlocui functia inimii si a plaminului in timpul cand aceasta este supusa actului operator.

3. Hipotermia indusa medie sau profunda consta in racirea organismului bolnavului in timpul operatiei, la 28-29 grade Celsius in hipotermia moderata sau mai scazuta in hipotermia profunda; hipotermia locala consta inaplicarea pe cord de ser fiziologi steril cu gheata.

4 Balonul de contrapulsatie aortica este un dispozitiv tip cateter care se foloseste la asistarea circulatiei postoperator pana la revenirea la normal a functiei inimii. Denumirea folosita pentru balonul de contrapulsatie este de IABP- terapie. Balonul se insera de catre medic in urgenta. Balonul cateter se introduce transcutanat prin artera femurala pana in aorta descendenta, umflarea si dezumflarea lui fiind sincronizata cu ciclul cardiac. In diastola balonul se umfla si dezloca o cantitate de sange din aorta trimitand-o spre coronare asigurand astfel oxigenarea miocardului, iar in timpul sistolei se dezumfla pentru a permite trecerea sangelui din ventriculi in circulatie.

Indicatiile IABP – terapiei sunt:-dupa interventiile pe cord cand inima nu-si revine la normal;-in soc cardiogen;-in boala valvulara.Rolul asistentei:

-          supravegherea bolnavului, puls, TA, R, diureza, functionarea cateterului, pansamentul;-          informare medicului asupra modificarilor aparute in functiile vitale (respiratie, puls, TA),

a durerilor toracice sau abdominale, pentru a se institui la timp atitudinea terapeutica necesara;

-          se instituie la timp atitudinea terapeutica necesara;-          ingrijirea bolnavului si supravegherea locului dupa scoaterea tecilor de catre medic;

-          pansamentul locului pentru a preveni hemoragia se efectueaza folosind o cantitate mai mare de comprese care sunt fixate cu o fasa lata, iar deasupra se aplica o greutate; membrul inferior al pacientului se imobilizeaza pentru 24 ore.

Scintigrafia pulmonaraSCINTIGRAFIA PULMONARA

Definitie:-metoda de explorare a plaminilor cu ajutorul izotopilor radioactivi introdusi prin perfuzie IV sau pe cale inhalatorie.Se efectueaza la serviciul de medicina nuclearaIndicatii:-diagnosticul emboliei pulmonare-diagnosticul neoplasmului pulmonar-bilant etiologic in HTA pulmonara cr-bilant functional preoperator in pneumectomie

Pregatirea bonavului si materialelor:Psihica: se informeaza pacientul, se ia consimtamintul.Femeile insarcinate nu au voie sa faca aceasta investigatieFizica:-se avertizeaza bolnavul sa nu manince indimineata examenului-se intrerupe medicatia cu o zi inainte-se aseaza in decubit dorsal pe masa de investigatie-se preg subst radioactiva: Technetiu 99 fiole pentru adm intravenoasa sau Xenon133 care se adm inhalator.Tehnica:Este efectuata de medic.Asistenta preg materialele, pacientul si serveste mediculMetode de efectuare:1.Scintigrama de perfuzie:-se adm in perfuzie  IV subst radioactiva.Dupa injectare subst se distribuie in functie de debitul de perfuzie pulmonara si se blocheaza in capilarele pulmonare, apoi cu pacientul asezat in decubit dorsal va prelua imagini de la nivelul plaminilor cu ajutorul unei camere scintigrafice; se inregistreaza pe hirtie imaginile selectate

2.Scintigrafia cu ventilatie:-se cere pacientului, inainte de examen, sa inhaleze prin inspir profund substanta radioactiva, apoi sa-si tina respiratia 10 sec inainte de un alt inspir.

Pacientul se aseaza in decubit dorsal si cu ajutorul camerei de scintilatie se vizualizeaza aria pulmonara.

Pregatirea preoperatorie si supravegherea postoperatorie in chirurgia toracica

PREGATIREA PREOPERATORIE SI SUPRAVEGHEREA POSTOPERATORIE IN CHIRURGIA TORACICA

PERIOADA PREOPERATORIE:1.Examene specifice:-radiografia pulmonara, fata si profil-analiza gazelor sangvine-probele functionale respiratorii-scintigrafia pulmonara-fibroscopia bronsica-se cauta focare infectioase la distanta(ORL, stomatologice) care sa trateaza-bilantul metastazelor(daca e neoplasm pulmonar) prin ecografie hepatica, scintigrafie osoasa, markeri tumorali-EKG

2.Analize de laborator pt bilantul preoperator:-hemoleucograma                       -factorii de coagulare-gr sangvin si Rh-ionograma, uree, glicemie,TGP,TGO

3.Pegatirea pacientului:a.cu citeva zile inainte:-pregatirea psihica si obtinerea consimtamintului scris-gimnastica respiratorie-oprirea fumatului-dus cu sapun dezinfectant-masurarea functiilor vitale-epilarea intregului toraceb.Seara dinaintea operatiei:-dus cu sapun dezinfectant-inspectarea integritatii tegumentului-badijonarea toracelui cu alc iodat sau betadina-clisma evacuatoare-oprirea alimentatiei si hidratariic.In ziua operatiei:-dus-badijonarea toracelui-premedicatie in functie de indicatie-schimbarea lenjeriei de corp-masurarea functiilor vitale-verificarea foii de observatie si insotirea la sala de operatie

PERIOADA POSTOPERATORIE

1.Intoarcerea de la blocul operatorLa iesirea din sala de operatie, pacientul prezinta:-o incizie toracica laterala sau axilara, cusuta cu fir de sutura si acoperita de pansament

-o masca cu oxigen-unul sau doua drenaje toracice-linie venoasa periferica si/sau centrala2.Ingrijiri postoperatorii:a.in cazul operatiilor fara complicatii:-se urmareste perfuzia si se adm medicatia prescrisa(sol perfuzabile, antibiotice,analgetice)-se urmareste si goleste drenajul pleural-se supravegheaza pansamentul care se schimba la doua zile sau ori de cite ori este nevoie, la 14zile se scot firele de sutura-toaleta se face pe regiuni-alimentatia se reia treptat, dupa verificare reluarii tarnzitului(eliminarea de gaze si materii fecale)-se adm tratament anticoagulant- miscari active si pasive pt prevenirea complicatiilor imobilizariib.in cazul operatiilor complicate:Dupa citeva ore, zile, saptamini pot apare diverse complicatii:

Suprainfectia bronsica:Cauza: stagnarea secretiilor bronsice cu absenta expectoratiei si capacitate respiratorie redusa la un pacient care nu tuseste pentru a nu simti durereaSemne:-cianoza si dispnee-tuse quintoasa si productivaInterventii:-kinetoterapie respiratorie pentru facilitarea eliminarii-aspiratie traheala

Decompensarea respiratorie:Cauza:rezectia chirugicala(lobectomie, pneumectomie)Semne:-dispnee cu durere toracica-tahicardie-hipoxie si cianoza-insuf cardiaca dr cu edeme ale membrelor inferioare, oligurie, turgescenta jugularelorInterventii:-oxigenoterapie-bronhodilatatoare si diuretice- kinetoterapie respiratorie

Tromboza venoasa:Cauza:imobilizare prelungitaSemne:-durere spontana sau la palpare in molet-durere la dorsoflexia piciorului pe gamba-dilatare venoasa-edem unilateral-febraInterventii:-tratament anticoagulant-fasa elastica

-mobilizari active si pasive

                               Educatia pacientului:-consiliere pentru abandonarea fumatului-reeducare respiratorie

-educarea privind utilizarea metodelor si aparatelor pt trat inhalator

ToracoscopiaTORACOSCOPIA

Definitie:-este examenul endoscopic al organelor din cusca toracica-prin toracoscopie se vizualizeaza spatial pleural, cavitatea toracica, diafragmul, mediastinul, pericardul, coastele, pleura viscerala, plaminul, coloana vertebrala.-se efectueaza cu un endoscope rigid numit TORACOSCOP prevazut cu un system optic si sursa de lumina.

Materiale necesare:-manusi sterile, comrese sterile, tampoane, solutii dezinfectante-med anestezice, sedative, antibiotice, codeine, antalgice-toracoscop cu toate anexel sterile-trusa de microchirurgie-sursa de oxygen

Etape de executie:Pregatirea materialelorPregatirea bolnavului:-Psihica: se informeaza si se iaconsimtamintul scris-Fizica:            -se recolteaza HLG, T, TS,TC, TQ, gr.sg si Rh            -se efectueaza EKG, Rgf toracica            -se masoara functiile vitale            -la sfirsitul toracoscopiei se recomanda totdeauna drenajul pleural            -cu o seara inainte se da un sedative si 1tb de codeine            -in ziua examinarii bolnavul nu maninca

Rolul asistentei:-pregateste materilalele necesare si bolnavul pentru efectaurea tehnicii-serveste medicul si supravegheaza pacientul in timpul tehnicii si dupa-supravegheaza functiile vitale si mentine bolnavul in pozitie- adm medicamentele indicate

Ingrijirea pacientului:-se monitorizeaza functiile vitale-se asigura repaosul la pat-se asigura functionarea drenajului aspirativ-se adm antalgice

-se verifica pansamentul din jurul tubului de dren-se previn complicatiile, infectiile prin adm de antibiotice, la recomandare

Reorganizarea locului de munca:-se spala instrumentarul folosit si se preg pt sterilizare-se aseaza in ordine materialele reutilizabile-se noteaza tehnica in FO

Ziua post toracoscopie:-se efectueaza analize de laborator la indicatie-adm medicatiei, oxigenului-prev complicatiilor prin mobilizare, tapotaj,masaj-monitorizarea functiilor vitale-suprv drenului, pansamentului-ingrijiri igienice, asigurarea confortului

-alim si hidratarea, educatia sanitara.

Drenajul pleuralDRENAJUL PLEURAL

            Definitie:-este un procedeu chirurgical terapeutic, important si indispensabil in chir.toracelui. Este efectuat de medicul chirurg, prin toracostomie.Toracostomia reprezinta interv chirugicala la nivelul peretelui custii toracice prin care se introduc tuburi de dren, cu scopul de evacuare a colectiilor aeriene, lichidiene, purulente sau mixte            Materiale necesare:-trusa de inetrventie chirurgicala(bisturiu, lama de bisturiu, foarfec, 2 pense Kocher, fir pentru sutura la piele, ace)-trocar cu mandren sau trocar toracic-dren plural cu sectiunea”dreapta” perpendicular pe lungimea tubului, cu orificii laterale pe ambele fete, cu dimensiuni mai mici decat diametrul tubului.-casoleta cu tampoane si comprese sterile, cimpuri sterile.-seringi si ace sterile-xilina 2%-solutie antiseptica-betadine-sursa de aspiratie-pompa de vid actionata prinmotor electric , sau aspirator montat la statia centrala pentru fiecare pat-manusi sterile-racord steril pentru fixarea drenului la borcan-eprubete sterile pentru prelevari bacteriologice si citologice

Trusa de aspiratie este formata din 3 borcane si tuburi de legatura dintre ele, care au ca scop:1.Primul borcan este borcanul colector de secretii de la bolnav, prevazut cu 2 tuburi de sticla ce trec prin dop si solutie sterila de ser fiziologic.

2.Al doilea borcan regleaza presiunea prin intermediul a 3 tuburi de sticla care trec prin dop(2 tuburi laterale sunt mai scurte care fac legatura unul cu borcanul colector, celalalt cu borcanul de siguranta, tubul central este lung, prevazut cu supapa ce poate fi inchisa sau deschisa, ajunge pina la 2cm de fundul borcanului in care este solutie dezinfectanta)3.Borcanul al treilea este de siguranta, legat la sursa de aspiratie, este gol pentru a suplini borcanul de drenaj cand acesta se umple.Pe borcanul de drenaj se lipeste o banda de leucoplast semn care marcheaza nivelul lichidului eliminat in ziua respectiva.

Etape:Pregatirea materialelorPregatirea psihicaPregatirea fizica:

-          se recolteaza singe pentru TS,TC, gr.sangvin si Rh.-          Se pregateste FO cu rezultatele investigatiilor  trecute-          Se face radiografie pulmonara-          Se adm medicatia prescrisa de medic(atropina IM)-          Preg locului: se spala, se barbiereste zona, se dezinf tegumentul cu alcool iodat-          Se aseaza bolnavul in decubit lateral,pe pertea sanatoasa, pentru toracostomia de

evacuare a revarsatului pleural-          Pozitia decubit dorsal se foloseste in drenajul bilateral sau cind drenul este plasat

anterior

Rolul asistentei:-preg materialele necesare-preg bolnavul psihic si fizic-serveste medicul si supravegheaza pacientul in timpul tehnicii si dupa-supravegheaza functiile vitale, mentine bolnavul in pozitie-administreaza medicamentele indicate sau le pregateste in cazul in care le cere medicul-transporta bolnavul la radiologie pentru verificarea drenajului prin examen radiologic, daca medicul o cere.Ingrijirea pacientului:    -se aseaza in pozitie antalgica(semisezind)

-se suprav functiile vitale, se urm aparitia tusei, durerea, tahicardia,hTA, transpiratie-se face rgf de control pentru verificare pozitiei drenului.Suprav drenajului se face continuu prin verificarea presiunii, a borcanului colector de secretii-se mas cantit secretiilor eliminate pe ore(va fi marcata cu benzi de leucoplast lipite pe borcan, pe care se noteaza data si ora)-cind nivelul lichidului ajunge la tubul scurt se schimba bateria de aspiratie sau numai borcanul de aspiratie, DUPA CLAMPAREA tubului de dren-se respecta regulile de asepsie-in caz de obstruare a tubului de dren, se schimba cu altul steril-mobilizarea bolnavului tb facuta sub suprav asistentei-suprimarea drenului este precedata de pensarea lui timpde 24 ore si control radiologic-orificiul se sutureaza si panseaza sterilReorganizarea locului de munca:-se spala instrumentarul folosit

-se aseaza in ordine materialele reutilizabile-se noteaza drenajul in FO

Interventiile asistentei medicale in clinica de chirurgie toracicaInterventiile asistentei medicale in clinica de chirurgie toracica:Delegate:-dezobstruarea cailor respiratorii-pregatirea materialelor si bolnavilor pentru investigatii specifice(drenaj pleural, toracoscopie)-pregatirea preoperatorie-ingrijirea postoperatorie a bolnavilor-recolatarea analizelor de laborator-adm medicatiei, oxigenoterapie-prevenirea complicatiilor prin mobilizare, tapotaj, masaj-monitorizarea functiilor vitale-supravegherea drenurilor si pansamentului

Autonome:     -ingrijiri igienice, asigurarea confortului si pozitiei bolnavului, masaj, ajutarea bolnavului-adm de oxygen in caz de dispnee

-educatia sanitara a bonavilor

Identificarea problemelor de dependentaNURSING IN CHIRURGIE TORACICA

Culegerea datelor:-de la bolnav cind starea lui permite-familie-documente medicaleEste necesara cunoasterea unor afectiuni pulmonare in antecedente, daca este dispensarizat pt. TBC, daca este fumator si cite tigari pe zi.

Identificarea problemelor de dependenta:1.Hemoptizia: hemoragie la nivelul cailor respiratorii si plaminului. Se intilneste in toate afectiunile traheo-bronhopulmonare ac sau cr, dar si in unele cardiopatii valvulare, boli de singe.Poate da:-soc hemoragic-insuficienta respiratorie-inundatie traheo-bronsica cu singe.

Singele este rosu, aerat, aprins la culoare, evacuat pe gura si nas.Oprirea hemoptiziei:-hemostatice

-chirurgical.Interventiile asistentei:-bolnav in poz  sezind sau semisezind, repaus absolut-repaus vocal-supravegheaza functiile vitale-adm lichide reci, da bolnavului sa suga cuburi de gheata-adm medicatia prescrisa

2.Durerea toracica violenta si aparuta brusc ca un pumnal, se intilneste in pneumotoraxul spontan, embolie pulmonara, pleurezie, pneumonie.Tratamentul: medicamentos, administrate parenteral sau prin infiltratie(facuta de medic)                      Chirugical(rezectie de nervi intercostali)

3.Expectoratia mucoasa, spumata aerata, rozata, se intilneste in edemul pulmonar ac.Cea purulenta in abces pulmonar si supuratie pulmonara.Interventii:-se trateaza cauza si se favorizeaza eliminarea sputei

4. Vomica- eliminarea unei cantitati mari de sputa(peste 1 litru) cu aspect:-lichid limpede salciu, in chistul hidatic-purulent sau singe cu puroi, in abces pulmonar.Interventii:-aseaza bolnavul in sezind sau semisezind-asista si dreneaza expectoratia asezind bolnavul in pozitie de drenaj postural-adm. Oxigen-adm. Medicatia prescrisa.

5.Edemul glotic reprezinta inflamatia glotei.Se manifesta prin senzatie de sufocare cu lipsa de aer.Apare mai ales la bolnavii alergici, cu astm bronsic infecto-alergi.Se intervine in urgenta-poate produce stop respirator.Trat de urgenta(HHC, antihistaminice, tonice cardiace)- intravenos sau in perfuzie.Cind nu raspunde la tartament- traheotomie.

6.Dispneea- apare in toate bolile pulmonare, in caz de corpi straini traheo-bronsici si traumatisme toraco-pulmonare, cardiopatii decompensate.Intervntii:-dezobstruarea cailor respiratorii-se adm oxigen

7.Alte semne generale:-febra, tahicardie, hTA, palpiattii-semne fizice: paloare in hemoptizie, TBC, cancer,                       cianoza in insuf. Respiratorie, pneumotorax-transpiratie-agiatatie sau somnolenta

METODE  DE INVESTIGATII

1.Analize de laborator:-singe: HLG, VSH, fibrinogen,TS,TC, gr. Sanguin, glicemie, uree, probe hepatice-urina: examen sumar de urina

-sputa: ex.bacteriologic, citologic,micologic2.Examene anatomo-patologice sau histopatologice din fragmentele recoltate de medic prin:-biopsia pleurala(punctie pleurala)-biopsia traheo-bronsica(prin bronhoscopie)-biopsiile pulmonare(prin toracotomie)-biopsiile ganglionare(incizie-excizie)3.Metode imagistice:a.radiologie:rgf.pulmonara si toracica, radioscopie, CT, bronhografia cu substanta de contrast, esofagoscopia..b.scintigrafice: scintigrafia pulmonara pentru depistarea emboliilor.c.RMN4.Investigatii endoscopice:      -esofagoscopia-fibro/bronhoscopia-mediatinoscopia/toracoscopia5.Probe functionale respiratorii:-spirograma                      -teste farmacodinamice-teste de efort6.Alte examene:-EKG-EEG-presiunea venoasa-teste biologice(intradermoreactii):                         Reactia Cassoni pentru depistarea chistului hidatic                         IDR la tuberculina pentru depistarea  tuberculozeiTerminologie specifica:-pneumotorax=aer in cavitatea pleurala-hemotorax=singe in cavitatea pleurala-empiem=puroi in cavitatea pleurala-traheostomie=deschiderea chirurgicala a traheei pentru introducerea unei sonde de traheostomie, folosita la mentinerea functionalitatii cailor respiratorii fie permanenet, fie pina la restabilirea functiei.-toracotomie=incizie chirurgicala la nivelul toracelui-toracoscopie=examinarea cavitatii pleurale cu endoscopul-pleurotomie=incizie la nivelul pleurei-pneumectomie=rezectei partiala sau totala a plaminului-segmentectomie=rezectia unui segment din plamini-toracoplastie=rezecta a doua sau mai multe coaste cu scopul de a grabi vindecarea proceselor TBC. 

Model plan de ingrijire.PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTUI A1. CULEGEREA DATELORSursa de date:- PACIENTA ;- ECHIPA MEDICALǍ ;- FOAIA DE OBSERVAŢIE.Date relativ stabile:

- Numele şi prenumele:R.S.- Vârsta: 73ani- Sex: m- Stare civilǎ: căsătorit- Domiciliu:- Ocupaţie :- Naţionalitate- Religie:- Condiţii de viaţǎ:· Locuieşte………….. ;·- Obiceiuri: îi place sǎ ………..Elemente fiziceRH –Grupa sanguinǎ –Date AntropometriceGreutate –Inǎlţime –Elemente biografice legate de sǎnǎtate- A.H.C : fǎrǎ importanţǎ- A.P.F. :· menarha ;· naşteri la termen ;·- A.P.P. :· ;· ;Motivele internǎrii (semne si simptome)----Istoricul bolii.Diagnostic medical la internareDurata internǎrii15-25. V.20112. ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELORNEVOILE FUNAMENTALENEVOIA FUNDAMENTALǍMANIFESTǍRI SURSA DEDE INDEPENDENŢǍ DE DEPENDENŢǍ DIFICULTATE1. A respira şi aavea o bunǎcirculaţie-respiraţie de tip costal superior-ambele hemitorace prezintǎ aceleaşi mişcǎri deridicare şi coborâre în timpul respiraţiei şiexpiraţiei-respiraţie liniştitǎ în timpul somnului-mucoasa respiratorie umedǎ, secreţii redusetransparente-zgomote cardiace bine bǎtute

-dispnee-palpitaţii la efort-T.A.: 200/100 mm Hg-proces infecţios-afecţiunea HTA stII2. A bea şi a mânca -reflex de deglutiţie, prezent-mucoasa bucalǎ roz şi umedǎ-masticaţie uşoarǎ-dentiţie bunǎ (conform vârstei)-vǎrsǎturi alimentare-greţuri-fatigabilitate-inapetenţǎ-consum redus de lichide,alimente, sǎruri minerale-alterareamucoasei digestive3. A elimina -urina clarǎ diluatǎ sau concentratǎ-pH 4,5-7,5-cantitate 1200-1400 ml/24h-scaun normal, de consistenţǎ bunǎ-frecvenţǎ scaun 1/zi-micţiuni 10-12/zi-polakiurie-disurie-micturie-dureri lombare-tulburǎri digestive, greţuri,vǎrsǎturi-transpiraţii-proces infecţios4. A se mişca, a -posturǎ adecvatǎ în ortostatism, şezând şi -poziţii antalgice -durereaavea o bunǎposturǎclinostatism -dificultate în a se deplasa (amerge, aşeza, ridica)5.A dormi, a seodihni-durata somnului 7-9 ore-somn clar cu vise regulate-somn profund-adoarme greu-ochii încercǎnaţi-aţipiri în timpul zilei-stare depresivǎ-durerea-spitalizarea6. A se îmbrǎca şidezbrǎca

-veşminte curate, îngrijite- veşminte adecvate climatului¾ ¾7. Amenţinetemperaturacorpului în limitenormale-temperatura mediului între 18-25oC -temperaturǎ 39-40oC-frison-transpiraţii-tegumente palide-proces infecţios8. A fi curat, îngrijit -prezintǎ deprinderi igienice-prezintǎ (dupǎ baie) cǎile nazale libere, urechicurate)-pǎr, unghii curate bine îngrijite-piele curatǎ, cutatǎ -vârsta9. A evita pericolele -cunoaşte mǎsurile de prevenire a accidentelor -risc de deshidratare-risc de infecţii, netratareaducând la complicaţii maimari-agitaţie, anxietate-teamǎ, fricǎ-stare depresivǎ-boalǎ10. A comunica -debit verbal normal-ordin biologic, funcţionare adecvatǎ a organelorde simţ-ordin psihologic: exprimare uşoarǎ-ordin sociologic: relaţii armonioase¾ ¾11.A practica religia -credincioasǎ ¾ ¾-participǎ la slujbe religioase12. A se realiza ¾ -dezinteres faţǎ de ce estenou-vârsta13. A se recrea ¾ -tristeţe-plictisealǎ-lipsa treburilor zilnice-afecţiunea14. A învǎţa -receptivǎ la ceea ce este nou ¾ ¾PROBLEME ACTUALE PROBLEME POTENŢIALE-disconfort datoritǎ durerii-eliminǎri inadecvate cantitativ şicalitativ-alimentaţie inadecvatǎ în surpluscalitativ şi cantitativ-dificultate în a respira-alterarea temperaturii corporale-alterarea perfuziei tisulare

-dificultǎţi în a se recrea-lipsa cunoştinţelor despre boalǎ-dezechilibru hidro-electrolitic-risc de infecţii nosocomiale-risc de complicaţiiDIAGNOSTIC NURSING1. Alterarea temperaturii corporale cauzată de procesul infecţios manifestatprin hipertermie, frisoane.2. Eliminare urinarǎ insuficientǎ calitativ şi cantitativ,cauzată deprocesului inflamator manifestată prin disurie şi polikiurie.3. Alterarea respiraţiei cauzată de durere şi HTA manifestatǎ prin dispnee.4. Alimentaţie inadecvatǎ calitativ şi cantitativ cauzată de tulbulǎriledigestive, manifestată prin greţuri, vǎrsǎturi.5. Dificultate în a se deplasa datoritǎ durerii manifestată prin poziţiialtalgice.6. Alterarea perfuziei tisulare cauzată de inflamaţia interstiţiului renalmanifestată prin retenţie hidrică.7. Dificultate în a se recrea manifestatǎ prin dezinteres datoritǎ afecţiunii.3, 4, 5, PLANIFICAREA, APLICAREA, EVALUAREA INGRIJIRILORPROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUAREAUTONOME DELEGATE1. Disconfort Pacienta sǎprezinte o- am asigurat repaus la pat- - am administratPacienta sǎprezinte - am recoltat sângepentru : HLG, VSH,UREE,CREATININAîn urmaintervenţiilorpacienta3. Pacienta sǎ seam administrat pacienta susţinecǎ4. Pacienta sǎprezinte pacienta nu mai5. Pacienta sǎprezinteafecţiunii peperioadaspitalizǎriiam administrat pacienta nu prezintǎTA în limitenormale-respiraţia estecorespunzǎtoarevârstei-pacienta nu este

agitatǎT.A. revine întrelimitele normale6. - Am administratpacienta este echilibratǎ7. Pacienta sǎaibǎ- ¾Recomandări la externare

PLAN DE ÎNGRIJIRE AL PACIENTULUI A.S. cu HEMOPTIZIE.PLAN DE ÎNGRIJIRE AL PACIENTULUIA.S. cu HEMOPTIZIE1. CULEGEREA DATELORSursa de date:- PACIENTA ;- ECHIPA MEDICALǍ ;- FOAIA DE OBSERVAŢIE.Date relativ stabile:- Numele şi prenumele: C.S.- Vârsta: 47 ani- Sex: masculin- Stare civilǎ: căsătorit- Domiciliu: Iaşi- Ocupaţie : inginer mecanic- Naţionalitate: românǎ- Religie: ortodoxǎ- Condiţii de viaţǎ: Locuieşte întrocasǎ cu 3 camere, în condiţii salubre ; are 2 copii, adolescenţi.- Obiceiuri: înainte de a se îmbolnăvi aprecia lectura, muzica.Elemente fiziceRH – pozitivGrupa sanguinǎ – AII.Date AntropometriceGreutate –54 kgInǎlţime – 1.69 mAnamneza- A.H.C : părinţii aparent sănătoşi- A.P.P : 2010: diagnosticat cu hepatită cronica, mare fumător de la vârsta de 13 ani (1 pachet jumătate/zi ); consumator ocazional de alcoolMotivele internării- durere toracică;- tuse cu expectoraţie;

- hemoptizie în cantitate medie;- greţuri şi vărsături- anorexie, caşexie;- astenie fizică şi psihică- anxietate;Istoricul boliiPacient diagnosticat în urmă cu un an cu neoplasm bronhopulmonarurmează chimioterapie 6 luni. Se internează cu hemoptizie în cantitate mediepentru tratament de specialitate.Parametrii vitali la internare : T= 36,8 grade C; TA = 80/6 0mm Hg; Fc =110 / min. Spo2 = 90 % în aerul ambiant.Diagnostic medical1. Neoplasm bronhopulmonar (hemoptizie)2. Hepatită cronicăExplorări şi analize de laboratorVSH=20mm/lh, Ht=31%, Hb=8,2g%, L=9000/mm3, uree=0,35g%,glicemie=0,75g%, colesterol=183 mg%, TGO=58UI/L, TGP=68UI/L, Na=132mEq/l, K= 3,8mg%, TS=4min., TC=8min.Data internării:17.02. 2011Data externării: 21.02. 20112. ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELORNEVOILE FUNAMENTALENEVOIA FUNDAMENTALǍMANIFESTǍRI SURSA DEDE INDEPENDENŢǍ DE DEPENDENŢǍ DIFICULTATE1. A respira şi aavea o bunǎcirculaţierespiraţiede tip abdominal;ambelehemitorace prezintǎ aceleaşimişcǎri de ridicare şi coborâre în timpulrespiraţiei şi expiraţiei;zgomotecardiace bine bǎtute.tusecronică ;expectoraţie;hemoptizieIboala2. A bea şi a mânca reflexde deglutiţie, prezent ;mucoasabucalǎ umedǎ ;masticaţieuşoarǎ ;dentiţie: dentiţie lipsă.

greţuri; vărsăturianorexie;caşexieconsumredus delichide, alimente, sǎruriminerale.procesulproliferativ,chimioterapia3. A elimina urinăîn cantitate 14001600ml/24hnormocrome ;scaunnormal, de consistenţǎ bunǎ ;frecvenţǎscaun 1/zi.hemoptizie;transpiraţii.procesulproliferativ4. A se mişca, aavea o bunǎposturǎmişcăriactive de abducţie , adducţie,flexie, extensie, pronaţie şi supinaţie alemembrelor corespunzătoarepoziţiiantalgicedificultateîn a sedeplasa (a merge, aşeza,ridica)durerea5.A dormi, a seodihniduratasomnului 45ore adoarmegreu, somnagitatochiiîncercǎnaţiaţipiriîn timpul zileidurereaspitalizarea

6. A se îmbrǎca şi Dependent dezinteresfaţă de boala;dezbrǎca ţinuta vestimentară anxietatea7. Amenţinetemperaturacorpului în limitenormaletemperaturamediului între 1825oCtranspiraţiitegumentepalidedurerea;Boala8. A fi curat, îngrijitDependentdezinteres fată demăsurile de igienă anxietatea9. A evita pericolele cunoaştemǎsurile de prevenire aaccidenteloranxietateboalǎdureremediuldespital10. A comunica ordinbiologic, funcţionare adecvatǎ aorganelor de simţordinpsihologic: doreşte să comunicedespre boalăvorbeşterar, cu pauze anxietate11.A practica religia credinciosparticipǎla slujbe religioaseIndependentNu există12. A se realiza Dependent diminuareainteresului vârsta13. A se recrea Dependent imposibilitateade aefectua activităţirecreativespitalizarea;anxietatea14. A învǎţa doreştesă obţină informaţii despreboală

nuare cunoştinţedespre boală¾PROBLEME- alimenta ie ţ inadecvatǎ din cauza greţurilor şi vărsăturilor ; caşexie- hemoptizia;- deshidratare;- disconfort legat de durerea toracică;- anxietate;- isomnie;- alterarea respiraţiei;- alterarea stimei de sine manifestată prin dezinteres faţă de ţinutavestimentară şi măsurile de igienă;- dificultate în a se recrea;- lipsa cunoştinţelor despre boalǎ ;- risc crescut de apariţie a complicaţiilor.Pacientul are nevoie de echipa de îngrijire pentru aşiredobândiindependenţa. După identificarea problemelor, asistenta medicalăelaborează planul de îngrijire şi aplică intervenţiile autonome şi delegate3, 4, 5, PLANIFICAREA, APLICAREA, EVALUAREA ÎNGRIJIRILORPROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUAREAUTONOME DELEGATE1.Alimentaţie inadecvatăcauzată degreţuri şivărsături;CaşexiePacientul săprezintediminuareasenzaţiei degreaţă ;Pacientul săfie menajatfizic şi psihicîn timpulvărsăturilor.seasigură repaus la pat ;seobţin informaţii de la pacient despresituaţiile care accentuează senzaţia degreaţă şi vomă;seprotejează lenjeria de pat cu muşamaşi alezǎ;seizolează patul cu paravan;

înfuncţie de starea bolnavului, seaşează în poziţie semişezândă, şezândsau în decubit dorsal, cu capul întroparte, aproape de marginea patului;sesusţine fruntea pacientului şi selinişteşte din punct de vedere psihic;seoferă un pahar cu apă aromatizatăpentru clătirea gurii;seeducă pacientul sǎ respire profundpentru diminuarea senzaţiei de vomǎ;seschimbă lenjeria de corp ori de câteori este nevoie ;seaeriseşte salonul;sepăstrează produsul eliminat pentru alarăta medicului.seadministreazămedicaţiaprescrisăMetoclopramid 1fiolă i.m. apoi1x3tb/zi.Cefort2 gramei.v. în prizăunică pe ziînurmaintervenţiilor,vărsăturile şigreaţadiminueazătreaptat;La internare:T= 36,8grade C;TA = 80/6 0mmHg;Fc = 110 / min.Spo2 = 90 % înaerul ambiant.După aplicareaintervenţiilor:T= 36,8grade C;TA = 110/6 2mm

Hg;Fc = 89 / min.Spo2 = 95 % înaerul ambiant.Pacientul săfie alimentatcorespuzătorşi echilibrathidroelectrolitic şi acidobazicseinterzice consumul alimentelor şi lichidelorpentru aproximativ 24 de ore;-se interzice administrarea de alimente fierbinţi;apoise administrează bucăţi de gheaţă, apă cusare (1 linguriţă la un pahar cu apă);alimentaţiaorală la început lichide recicu linguriţa, apoi a doua zi , 1214mese,regimul se îmbogăţeşte, adăugândusesupe mucilaginoase, legume fierte,ajungândusela o raţie calorică de 2002500calorii;seface bilanţul incretaexcreta;se administreazăîn perfuzie serfiziologic 9%01000ml şiglucoză 5%5ooml;2. AlterarearespiraţieiPacientul săprezinte orespiraţiecorespunzătoarePacientul săfie hidratatcorespunzătorseasigură repaus la pat obligatoriu înpoziţia Fowlerseasigură condiţii optime în salon:temp. 220C, aer curat, fǎrǎ curenţi de aer

şi zgomot, bine luminat ;umidifiereaaerului ;hidratareaorală;semonitorizează funcţiile vitale şivegetative şi se notează în foaiapacientului.- se recolteazăsânge pentrudeterminareaHLG,VSH,transaminaze,glicemie, uree etc.seadministrează 1tb de codenal ptcalmarea tusei laindicaţiamediculuioxigenoterapie34litri/minutînurmaintervenţiilorrespiraţia seameliorează,pacientul sehidrateazăcorespunzător.P=84pulsatii/minT.A.=138/80mmHg; T=36,6°CR=18resp./minut3. Alterareaconfortuluicauzată dedurereatoracicăPacientul săprezinteameliorareadurerii .repausla pat obligatoriu;educăpacientul:

sǎ adopte poziţii antalgice;sepregăteşte pacientul explorări;-se linişteşte şi se calmează pacientul, seînlătură anturajul agitat şi zgomotos;-se asigură condiţii de semiobscuritate cuevitarea stimulilor zgomotoşi;seadministreazăalgocalmin 1fiolăi.v.conformrecomandăriimedicului.durereaseamelioreazăsub tratament;perioadeledeacalmie seprelungesc;4.HemoptiziePacientul sănu maiprezintehemoptiziePacientul săprezinterecolorareategumentelorrepausobligatoriu la pat;seeducă pacientul să inspire lent, profundpentru a evita tusea;seprotejează lenjeria de pat cu muşamaşi alezǎ;sesusţine şi calmează pacientul în timpuleliminării;seaplică pungă cu gheaţă în regiuneatoracică;toaletacavităţii bucale;aspiraţiepentru evacuarea sângelui;semonitorizează funcţiile vitale şi

vegetative.( pulsul, tensiunea arteriala, semnele dedeshidratare, scaunul, greutatea corporală)si se notează în foia de observaţii;sepregăteşte fizic şi psihic pentruexplorări;-se recolteazăsânge pentrudeterminareaelectroliţilor, HLG,VSH, grupsanguin, Rh,glicemie, uree;T.C, T.S, Rh, grupsanguin- se administreazăhemostatice la 6ore· i.v etamsilat,gluconat decalciu,adrenostazin i.m. vitaminaK;înurmaintervenţiilorhemoptizia seremite;stareageneralăamelioratăTA=110/50mmHgP=95bat/minR=17R/mint0=36,60Csecolecteaz întrună vas sângele eliminat debolnav şi se prezintă medicului ;sepregăteşte fizic şi psihic pacientul pentrurecoltarea sângelui pentru determinarea probelor decoagulare; se face proba de compatibilitatesedativepentruliniştire:diazepam 1 tb/zise

administreazăser fiziologic 9%0în perfuzie, apoitransfuzie cusânge izogrup,izoRh4.Risccrescut decomplicaţiiPacientul sănu prezintecomplicaţii-se asigură repausul total la pat al pacientului înpoziţie semişezând pe partea leziunii;- se aspiră secreţiile şi se îndeparteazăcheagurile de sânge pentru a preveni obstrucţiaşi sufocarea pacientului;- se efectuează toaleta cavităţii bucale.La indicatiamedicului serecoteazăsanguin,glicemie , uree,creatinină,transaminaze;soluţieperfuzabilă NaCl9%0 500 ml;glucoză 5%500mlPacientulprezintă o staregenerală bună,este echilibrathemodinamicpostoperatorP=84pulsatii/minT.A.=136/81mmHg; T=36,9°CR=18resp./minut4.Alterareastimei desinePacientul săşiredobîndească stima desine.seeducă pacientul sǎ schimbe lenjeria

de câte ori este nevoie;semenţin tegumentele intacte şi curate;seexplică legătura dintre ţinutavestimentară, imagine şi stima de sine;pacientulconştientizeazăimportanţaigienei şi aţinuteisestimuleaz ă pac. săşischimbeatitudinea faţă de aspectul fizic;conştientizeazăpacientul în legătură cuimportanţa menţinerii curate ategumentelor pentru prevenireaîmbolnăvirilor.vestimentarepentru unaspect fizicplăcut.5. Dificultateîn a se recreaPacientul săefectuezeactivităţirecreativeseexplorează gusturile şi interesulpacienului pentru activităţi recreative;sefacilitează accesul la ziare, reviste, TV,seantrenează şi stimulează în acesteactivităţi.pacientulprezintă o starede bine fizic şipsihic6.Insomnie Pacientul săbeneficieze desomncorespunzător.pacientulînvaţă să practice tehnici derelaxare înainte de culcare;se

asigură condiţii optime în salon:aerisit cu temp. 220C, fǎrǎ curenţi de aeri zgomot, bine luminat şseoferă pacientului un pahar cu laptecaldsau ceai de tei;Se administreazăla indicaţiamedicului 1 tb.diazepam 10 mgla ora 21oopacientulseodihneşte fărăîntrerupere 78ore pe noapte;setrezeştedimineaţaodihnit.7. Anxietate Pacientul sǎaibǎ o stare debine psihic şifizic ;sepregăteşte pacientul fizic şi psihicpentru explorări;seasigură un climat de linişte şisecuritate ;seîncurajează pacientul sǎşiexprime¾ pacientularecunoştinţeledespre boalǎ,anxietatea sadiminuatPacientul săobţinăinformaţiidespre boalăşi tratamenttemerile;seoferă informaţii despre boalǎ şitratamentsefacilitează contactul cu familia.1. EXTERNAREA

EpicrizaPacient în vârst de 47 de ani, se interneaz pentru ă ă dureri toracice ,greturi, vărsături, hemoptizie în cantitate medie. La examenul clinic seconstată durere toracică, paloarea tegumentelor, caşexie. Pacientulurmează tratament cu hemostatice, se efectuează transfuzie cu 2 unităţide sânge şi monitorizare a funcţiilor vitale.Se externează cu recomandările:- regim igienodietetic- să respecte tratamentul prescris de medic;- să revină la control peste o lună.

Limfedemul ( elefantiazisul )

LIMFEDEMUL(ELEFANTIAZISUL)Def.Este rezultatul insuficientei circulatorii limfatice,cu retentie de lichid in interstitii,ceea ce duce la fibrozarea si induratia tesutului celular subcutanat si care este limitata la anumite parti ale corpului .Apar edeme aparent autonome ,adesea monstruoase (elefantiazis),localizate mai ales la membrele inferioare si mai rar la cele superioare.

Etiopatogenie  Cauze generale-afectiuni cardiace,renale,endocrine  Cauze locale-sunt cele responsabile de predominanta edemului la membre: Malformatii congenitale ca urmare a displaziilor limfatice Infectii repetate produse de microbi(streptococ) ,paraziti(Wuchereria bancrofti-agentul filariozei),ciuperci Traumatisme diverse Afectiuni venoase urmate de staza si cresterea transudatului limfatic in interstitii Interventii chirurgicale laborioase ce produc lezarea trunchiurilor limfatice colectoare Neoplazii in stadiu avansat ce invadeaza trunchiuri venoase sau limfatice Radioterapia pre-si postoperatorieSimptomatologie diferita in raport de cauza care a generat edemul :astenie,inapetenta,scadere ponderala in limfedemul congenital-edemul apare de la nastere ,se instaleaza progresiv ,cu remisiuni nocturne ,este moale ,fiind bine suportat in limfedemul dobandit ,edemul se instaleaza mai rapid sau mai lent in functie de gradul obstructiei si aparitia stazei ,fiind precedat de pusee de limfangita acuta,tromboflebite acute ,interventii chirurgicale inspectia-evidentiaza cresterea considerabila a circumferintei membrului respectiv,de pe dosul piciorului pana la radacina sa;deformarea membrului devine monstruoasa luind aspectul unui picior de elefant ;la barbati ,edemul poate cuprinde si scrotul iar la femei si labiile ;pielea este alba,destinsa ,din loc in loc prezentand cute ce par sa stranguleze segmentul respectiv ;in cazurile avansate ,se observa mici flictene pe partea superioara a coapsei si pe abdomenul inferior ,ce contin un lichid alb-laptos ,cu aspect de chil si care se datoreaza refularii lichidului in limfaticele superficiale ale dermului palparea –constata ca pielea este ingrosata ,dura ,aderenta la tesutul celular subcutanat ,edemul nu lasa godeu,la inceput este moale ,diminua sau dispare in timpul noptii ;cu timpul edemul capata un caracter lemnosInvestigatii paraclinice  limfografia-cu substanta de contrast ,urmareste progresia substantei radioopace ;in

limfedem se face lent iar trunchiurile limfatice apar dilatate  flebografia-arata obstructia trunchiurilor profunde  arteriografia-arata unele tulburari circulatorii  dozari ale proteinelor din lichidul de edem ,colectat printr-un tub special inserat subcutanat arata valori peste 2 g%Complicatii  celulita recurenta si limfangita  leziuni trofice ale pieliiTratament  profilactic-vizeaza 2 obiective:prevenirea aparitiei limfedemului si evitarea complicatiilor infectioase prevenirea aparitiei limfedemului –prin tratarea corecta a cauzelor si aplicarea de bandaje elastice la membre ,la b.predispusi sau la care a inceput instalarea edemului profilaxia infectioasa-se face prin igiena locala ,tratarea micozelor sau ulceratiilor interdigitale ,evitarea traumatismelor ;in cazul aparitiei infectiilor ,antibioticul de electie este penicilina  medical: repaus la pat,cu ridicarea picioarelor pe o perna masaj in directia scurgerii limfei diuretice,antalgice,antiinflamatorii  metode mecanice-au la baza 2 procedee: cand se obtine o scadere maxima a edemului ,se aplica un ciorap elastic bine mulat sau un bandaj cu oxid de zinc in scopul de a realiza un invelis semirigid exprimarea mecanica a lichidului interstitial prin infasurarea membrului in spirala ,cu un tub sau o lama groasa de cauciuc pornind din zona distala spre radacina  chirurgical-se aplica la un nr. mic de bolnavi-indicatii: marirea de volum a extremitatii,cu tot tratamentul medical efectuat edem excesiv ce nu permite o activitate normala tulburari trofice cutanate importante pusee infectioase repetate tulburari psihice ca urmare a aspectului monstrous al extremitatii-obiective: stimularea formarii de noi trunchiuri limfatice ridicarea unor segmente intinse de tesut limfedematos transfer de limfatice normale intr-o zona limfedematoasa-metode folosite: implantarea de fire de matase ,benzi de teflon sau tuburi subtiri din politen ,in tesutul celular subcutanat in scopul formarii de noi limfatice si drenarii lichidului interstitial excizia unor benzi largi de tesut celular subcutanat si de fascie profunda ,urmata de aplicarea unor grefe de piele totala pe muschi si periost - realizeaza o diminuare apreciabila a dimensiunilor extremitatii ,cu o recurenta scazuta de celulita si limfangita ;metoda pare sa obtina cele mai bune rezultate

Boala varicoasa

BOALA VARICOASA

Este o afectiune frecventa caracterizata prin dilatarea ,alungirea si crearea unui desen sinuos ,neregulat al venelor.

Etiologie      Staza circulatorie venoasa      Factori hormonali sau ereditari:slabirea peretelui venos      Aplazia sau 

hipoplazia valvulelor venoase      Troficitatea redusa a musculaturii membrelor inferioare      Profesia:chelneri,frizeri,bucatari,etc.sportivi de performanta(halterofili)      Compresiunea care se produce pe venele gambei la cei care stau picior peste picior      Este mai frecventa la femei ,in special la cele cu cu multe nasteri

Simptomatologie-pentru varicele membrelor inferioare-incepe fara nici un simptom

      La inspectie:desen venos vizibil pe traiectul venei safene(1/3 medie a gambei sau/si sub genunchi);initial exista o simpla dilatare a venei apoi  trunchiul venos se ingroasa vizibil si devine sinuos

      Tumefieri ale gambelor mai ales dupa perioade lungi de ortostatism si dureri care se accentueaza pe masura ce boala evolueaza

      Prurit suparator sau o senzatie de arsura permanenta in gambeEvolutie si complicatii

      Rupturi externe si interne      Tromboza varicoasa      Dermatita varicoasa si eczema varicoasa      Ulcer trofic

Tratament      Profilactic-evitarea ortostatismului prelungit,a statului picior peste picior,a bailor

fierbinti,a expunerii prelungite la soare;pozitia ideala –cu membrele inferioare mai ridicate fata de planul corpului;practicarea sportului-canotaj si ciclism moderat

      Curativ-obiectiv:impiedicarea caderii sangelui din vena femurala in vena safena-aceasta se face prin ligaturarea safenei interne la locul unde ea se varsa in vena femurala,adica la nivelul crosei venei safene;dupa sectionarea si ligaturarea crosei venei safene,se face extragerea venei printr-un procedeu numit stripping(smulgere) care consta in introducerea unei tije subtiri metalice pe vena ,de la nivelul maleolei tibiale pana la nivelul crosei si smulgerea ca un deget de manusa intors pe dos,a venei;venele care mai raman se rezeca si ele separat sau prin smulgere ;in caz de tromboza a venelor profunde ,nu se va extirpa vena safena varicoasa pentru ca acesata este singura cale care,compensatoriu transporta sangele venos spre vasele iliace.

Fractura unui numar redus de coaste

FRACTURA UNUI NR.REDUS DE COASTE

Simptomatologie      Dureri care se intensifica in timpul respiratiei sau a miscarii bratelor      Crepitatii osoase –zgomot caracteristic dat de frecarea capetelor osoase fracturate

Tratament-repaus la pat ,antalgice,infiltratii  ale nervilor intercostali ai coastelor fracturate cu Procaina ,Xilina +Hidrocortizon acetat

Sindromul de compresiune

SINDROMUL DE COMPRESIUNE

Este caracteristic strivirii toracelui pe o durata mai lunga.Apare ca urmare a prinderii toracelui intre 2 tampoane sau intre un vehicul si un zid ,prinderea toracelui sub un mal de pamant.Simptomatologie-“masca echimotica”-aspect marmorat ,rosu-violaceu a 1/3 superioare a corpului-hemoragii conjunctivale cu tulburari de vedereTratament-repaus la pat ,repaus de vedere 

Rupturile musculare

RUPTURILE MUSCULARE

Se pot produce numai pe muschii mari,pectorali si marele dorsal.Simptomatologie-la locul rupturii se observa o adancitura data de absenta muschiului in spatiul respectiv apoi golul este ocupat de un hematom-impotenta functionala si durere extrem de vie la acest nivelTratament-sutura muschiului-imobilizarea regiunii actionate de muschiul respectiv timp de 2 saptamani  

Hematomul subcutanat

HEMATOMUL SUBCUTANAT

Este o colectie serosangvinolenta care se produce la locul traumatismului si in alte parti ale corpului .Colectia se evidentiaza prin bombarea pielii.Tratament-evacuarea colectiei prin incizie +pansament compresiv

Contuzia toracelui

CONTUZIA TORACELUI

Este produsa de traumatisme usoare care nu produc leziuni importante.Este bine suportata de tineri datorita elasticitatii grilajului costal si greu suportata de varstnici care acuza dureri puternice si de lunga durata .Pe piele apar echimoze.Tratament-antalgice sau infiltratii cu Novocaina-durerea dispare complet dupa 2-4 saptamani

Trombozele venoase profunde

TROMBOZELE VENOASE PROFUNDE

Def.Ocluzia lumenului venos printr-un trombus asociat cu reactie inflamatorie a peretelui venos.Etiopatogenie  alterarea endoteliului venos in :traumatisme accidentale sau operatorii(in special fracturi de bazin si de membre inferioare),infectii sistemice,postpartum,postabortum  staza venoasa in :imobilizari prelungite ,obezitate,sarcina ,insuficienta venoasa pe fond varicos  hipercoagulabilitate in :defecte congenitale ale coagularii ,unele medicamente (contraceptive orale,diuretice,corticoizi),deshidratari masiveSimptomatologieTVP a membrului inferior-peste 90% din cazuri,localizata ileo-femural:  stadiul preedematos(flebotrombotic): semne generale: stare subfebrila sau febra rezistenta la AB si antipiretice,sensibila la anticoagulante-semnul Mikaelis tahicardie,anxietate semne locale: durere spontana de-a lungul pachetului vasculo-nervos, ca o crampa ,accentuata la mers ,pe partea interna a plantei,la calcai durere provocata la palparea digitala in reg.mediana a plantei ,la compresia moletului pe membrana interosoasa durere accentuata la manevre ca:flexia dorsala a piciorului pe gamba cu genunchiul in flexie-semnul Homans impotenta functionala progresiva cordon rosu dureros sau doar impastare locala aparitia venelor santinela Pratt care traverseaza tibia  stadiul edematos durerea se intensifica ,asociindu-se cu amorteala intregului membru impotenta functionala marcata edem voluminos dur apoi moale piele intinsa ,alba ,lucioasa (flegmatia alba dolens)+/-circulatie venoasa colaterala sau piele cianotica (flegmatia cerulea dolens) cordon indurat superficial ,Ap inghinalaInvestigatii scintigrafia cu fibrinogen radioactiv-utila in flebitele superficiale ecografia Doppler flebografia –permite vizualizarea cheagului si a obstructiei venoase prin injectarea substantei de contrast –ramane metoda de referintaTratament1.profilactic:  combaterea stazei venoase prin mobilizare precoce postoperatorie ,postpartum si post-IMA,masaje  corectarea alterarilor biologice predispozante  anticoagulante pre-si postoperator2.igienodietetic  repaus la pat –in timpul perioadei febrile si dureroase (10 zile),cu membrul inferior ridicat la 20 grade ,cu sprijin in calcai si cu genunchii flectati la 20-30 grade  mobilizare ulterioara precoce+mers cu bandaj elastic compresiv pentru a preveni varicele3.medicamentos

  reechilibrare hidroelectrolitica ,acidobazica si proteica  anticoagulante –heparina in perfuzie continua ajustand doza in fc.de TPP si de nr.de TR-6-10 zile;din ziua a 6-a se trece la anticoagulante orale(Trombostop) care se suprapun 72 ore cu cele injectabile ;apoi la o zi dupa oprirea heparinei se ajusteaza doza zilnica de Trombostop pentru a mentine IQ=25-35%;durata totala a trat.cu anticoagulante este de 4 luni  trombolitice in perfuzie -3-5 zile4.chirurgical  trombectomia –dupa flebografie prealabila, in primele 24-48 ore inainte ca cheagul sa devina aderent-se face cu sonda cu balonas Fogarty care extrage cheagul prin suctiune;indicatii-flegmatia cerulea dolens(risc de gangrena),TVP ileo-cava sau ileo-femurala cu risc de embolie pulmonara masiva  ligature venei femurale superficiale-in emboli cu punct de plecare in molet  amplasarea transcutana a unui filtru pe VCI-in caz de contraindicatii pentru anticoagulante si trombolitice sau in caz de tromboza recurenta cu risc de embolie pulmonara5.trat.sdr.posttrombotic-evitarea eforturilor fizice mari si a ortostatismului prelungit ,compresiune externa cu un ciorap elastic,gimnastica medicala ,masaje,cura chirurgicala a varicelor ,trofice venoase (Venoton,Variterp),etc.

Tromboembolismul pulmonar

TROMBOEMBOLISMUL PULMONAR

Def.Migrarea unui embolus in circulatia arteriala pulmonara,de obicei un fragment de trombus,mai rar grasime,aer sau lichid amniotic.Etiologie  Stari primare de hipercoagulabilitate-deficienta de antitrombina III(principalul inhibitor al trombinei),deficienta de proteina S,C,fibrinoliza deficitara  Stari secundare de hipercoagulabilitate- tromboza venoasa profunda cauzata de :interventii chirurgicale recente,obezitate,,neoplasme ,contraceptive orale,sarcina; tromboza atriului drept cauzate de:infarct miocardic,fibrilatie atriala,cateterism cardiacSimptomatologie  in embolia masiva-moartea subita ,precedata uneori de sincopa bradicardica  in cordul pulmonar acut-durere toracica cu caracter pleuretic sau anginos,anxietate extrema insotita de senzatia de moarte iminenta ,tahicardie,tahipnee,cianoza+semne de IC dr,.hTA,puls filiform,extremitati reci,oligurieInvestigatii

-angiografia pulmonara –singura metoda ce permite dg.de certitudine –apare amputare pulmonaraTratament  profilactic-mobilizare precoce si tratament anticoagulant (Heparina) pre-si postoperator la pacientii cu risc:varsta peste 40 ani ,interventii cu durata peste 1 ora ,obezitate ,neoplasme,AP tromboembolice;trat.trombolitic si anticoagulant in IMA ,la protezatii valvulari si vasculari,in Fb.A  igienodietetic(se recomanda a fi efectuat in unitatea de terapie intensiva)-repaus absolut la pat ,minim 3-5 zile  tratament anticoagulant injectabil (heparina) sau pe cale orala (Acenocumarol,Warfarina)  tratament trombolitic(streptochinaza ,activator tisular de plasminogen)  tratament chirurgical- embolectomia-2 proceduri;chirurgical,pe torace deschis sau cu cateter se suctiune introdus percutan transvenos in artera pulmonara

           -indicatii:embolia pulmonara masiva in care tromboliticele au esuat ,HTAP cronica prin embolii recurente intreruperea fluxului VCI-3 proceduri:ligatura completa a VCI,clipsuri aplicate extern pe VCI,dispozitive intraluminale tip umbrela

Pleurezia purulenta netuberculoasa

PLEUREZIA PURULENTA NETUBERCULOASA

Def.Acumulare de lichid intrapleural cu caracter de exudat,fie liber(in marea cavitate ),fie inchistat(in pleura compartimentata) ,consecutiva unui proces inflamator al foitelor pleurale.EtiologiePosttraumaticeSecundare unor procese bronhopulmonare(pneumonii ,abcese,bronsiectazii)

Secundare unor supuratii de vecinatate(abcese subfrenice,abcese hepatice,peritonite)MTS hepatice

SimptomatologieSdr.pleuretic:bombarea peretului toracic+largirea spatiilor i.c.;diminuarea amplitudinii miscarilor respiratorii la nivelul hemitoracelui  afectat;matitate triunghiulara cu varful in axila;diminuarea pana la abolire a murmurului vezicular;frecatura pleurala la ascultatie Sdr.infectios-stare generala alterata,frisoane mari si repetate,febra hectica,hipocratism digital

InvestigattiiRdf.toracicaPunctie pleurala

TratamentGeneral-repaus la pat,in camera cu temp.de 18 grade;antalgice,antitusiveEtiologic-antibiotice precoce,in doze masive:Pana la identificarea germenului :Ampicilina sau Oxacilina 4-6 g/zi+Kanamicina sau GentamicinaDupa identificarea germenului-conform antibiogramei-inca 4-6 saptamaniTratament local asociat -5-7 zile-a)evacuarea puroiului;b)spalarea cu SF ;c)introducerea a 50-100 ml aer,pentru a evita simfizarea ;d)introducerea AB si a enzimelor proteolitice-50-150 mg de Alfa chimotripsina cu evacuare dupa 8 ore(risc alergic)Chirurgical-in caz de esec sau de pneumotorax:pleurotomie minima +drenaj aspirativ continuu; in caz de esec –pleurotomie larga +drenajul cavitatii inchistate ;decorticare cu toracoplastie in extremis

Chistul hidatic pulmonar

CHISTUL HIDATIC PULMONAR

Este o afectiune caracterizata prin prezenta in plaman a larvei de Taenia echinoccocus.EtiopatogenieParazitul se dezvolta in intestinal cainelui ,gazda definitiva.Omul  devine o gazda intermediara ,infestarea producandu-se pe cale digestiva(maini murdare,alimente infestate),mai rar prin inhalare,pe cale respiratorie.Simptomatologie-evolueaza in 3 faze:prima faza –de chist inchis-este asimptomatica-uneori apar tuse, dispnee,urticarie,hemoptizie,edem Quinckea 2-a faza –de chist deschis-are loc vomica hidatica ,tuse,dispneea 3-a faza –de chist infectat-apar semnele unui abces pulmonarInvestigatiiex.radiologic-in faza de chist inchis-opacitate rotunda ,net delimitataeozinofilia > 5 %RFC si IDR Casoni-pozitiveTratament-profilactic:igiena mainilor si alimentelor este obligatorie in special pentru cei care vin in contact cu animalele-chirurgical

Abcesul pulmonar

ABCESUL PULMONAR

Este o colectie purulenta in parenchimul pulmonar.Etiopatogenie  Factori determinanti:germeni aerobi si anaerobi-stafilococi,streptococi,pneumococi,bac.perfringens,etc.  Factori favorizanti:frig,oboseala,diabet,alcoolism,pneumopatii croniceSimptomatologie

  Faza de constituire-febra ,frison,junghi  Faza de deschidere in bronhii are loc la 1-2 saptamani prin efractie rezultand vomica( evacuarea prin efractie ,pe cale respiratorie a unei colectii lichidiene);sputa este purulenta si sangvinolenta ,fetida sau nu  Faza de drenare bronsica:tuse cu expectoratii purulente si sangvinolente,fetide ;febra neregulata,astenie,inapetenta,scadere ponderalaInvestigatii  Ex. sputei: cantitate de 200-400 ml/zi,depusa in 3 straturi:purulent la baza,mucos la mijloc,seros deasupra,contine fibre elastice si germeni patogeni  VSH crescuta si leucocitoza  Ex.radiologic al plamanilor-opacitate omogena in faza de constituire si imagine hidroaerica dupa vomica ,avand la baza puroiul-deci opacitatea –si superior ,zona aerica transparent

Complicatii  Pulmonare:pleurezia purulenta,piopneumotorax,dilatatii bronsice,hemoptizii  Extrapulmonare:abcese hepatice,cerebrale,flebite,endocardite septiceTratament  Profilactic-tratarea corecta a afectiunilor supurative ale CAS si a pneumoniilor bacteriene;evitarea surmenajului,epuizarii,expunerii la frig,umezeala,a ingestiei de lichide reci,suprimarea fumatului  Igieno-dietetic:repaus,alimentatie completa,lichide in cantitate mare  drenaj postural(pozitii inclinate pentru favorizarea evacuarii bronsice)

  bronhoaspiratie pe bronhoscop  fluidifiante,expectorante ,mucolitice,bronhodilatatoare  antibiotice in functie de antibiograma  tratament chirurgical-exereza segmentului sau a lobului pulmonar afectat indicatii-absenta vindecarii supuratiei dupa un tratament medical corect de 4-6 saptamani;tendinta la hemptizii masive si repetate ;tendinta evolutiva spre fibroza mutilanta;suspiciune de neoplazie       contraindicatii-risc operator major(varsta avansata,,organisme imunodeprimate);bilateralitatea procesului supurativ;bronhoree abundenta conditii optime-stare generala buna,cu afebrilitate si reducerea expectoratieisub 50 ml/zi ;rezerva respiratorie suficienta obiectivata prin spirometrie

Anevrismul arterial

Anevrismul arterial

Este o dilatare partiala a peretului arterial.

Etiologie -ATS -Maladii generale sau locale infectioase,micotice,degenerative sau traumatice -SpontanSe dezvolta frecvent pe vasele mari :crosa aortei,aorta abdominala dar si pe vasele mici,mai ales pe  cele cerebrale .

Clasificare -Fusiforme – cand dilatarea se datoreaza cedarii peretilor pe intreaga circumferinta a arterelor -Sacciform cand peretele cedeaza unilateral -Arterio-venoase – cu prezenta unei fistule care permite trecerea sangelui din artera in vena -Disecante – frcvente la nivelul aortei prin ruperea tunicii interne si patrunderea sangelui in grosimea peretului aorticSimptomatologie -frecvent asimptomatic ; cand comprima un nerv sau o vena apare durerea -anevrismul de aorta toracica : da eroziuni ale coastelor , bombeaza des la exterior sub forma unei tumori pulsatile ( batai ritmice la fel ca ale inimii)  la nivelul careia se aude un suflu sistolic ; comprima organele vecine realizand sdr.de compresiune mediastinala : cianoza, circulatie venoasa colaterala , edem , dureri anginoase , tulburari respiratorii -anevrismul de aorta abdominala – tumora abdominal pulsatila , durere , fenomene de subocluzie -anevrismul disecant al aortei – este cel mai grav, apare o durere violenta in toracele anterior si posterior , cu iradiere in umeri, cervical si abdominal , transpiratii, dispnee, coma ; daca se rupe anevrismul , se produce o hemoragie greu de stapanit

Complicatii-embolii si rupturi ale sacului anevrismalInvestigatii-eco DopplerTratament-evitarea eforturilor fizice mari si a emotiilor care maresc presiunea sangvina

-chirurgical,folosind diverse metode de plastii-pentru vasele terminale sunt suficiente simple ligaturi arteriale si daca este cazul si ligaturi venoase

Stenoza aortica

Stenoza aortica

Def.Este valvulopatia caracterizata prin ingustarea orificiului aortic, cu jenarea ejectarii sangelui dinVS in aorta,printr-un obstacol situat la nivelul valvulelor aortice sau in imediata lor apropiere.

Etiologie – este mai frecventa la barbati -Organica(valve lezate)-cauze:  RAA,ATS,congenitala -Functionala-valve intacte,orificiul aortic este mic in raport cu aorta si VS mult dilatateSimptomatologie- SA usoare sau medii pot fi asimptomatice timp indelungat -Simptome functionale:-Dispnee de efort si mai tarziu paroxistica(astm cardiac,EPA)-Durere precordiala de tip anginos-Lipotimie si sincopa de efort -Ex.obiectiv al cordului:-Inspectia-normala sau soc apexian deplasat la stanga si in jos-Palparea-freamat systolic in sp.II-III i.c..               dr.;soc apexian in jos si la stanga-Ascultatia-suflu sistolic in focarul aortei grd.IV-VI,de tip crescendo-descrescendo,cu timbru aspru ,ce iradiaza in reg.supraclaviculara dr.si arterele gatului,se aude mai bine in pozitie ridicata ,cu toracele aplecat inainte Semne periferice-Puls mic,in platou si intarziat(“parvus et tardus”)-TA-normala sau scazutaInvestigatii -Ex.rad.-VS marit,dilatarea aortei descendente,calcificari ale sigmoidelor aortice -EKG-semne de HVS -Ecocardiografie- masoara suprafata orificiului aortic -Fonocardiograma -Cateterism cardiac si angiografie coronarianaTratamentA.Medical-etiologic,evitarea eforturilor fizice mari ,profilaxia grefei septice,profilaxia si tratamentul decompensarii cardiace, a aritmiilorB.Chirurgical-indicatii:b.simptomatici sau cei asimptomatici dar cu suprafata orificiului aortic< 0,75 cm 2;supravietuire postoperatorie-85% la 5 aniMetode: -Incizie comisurala-la copii si adolescenti cu SA congenitala -Inlocuire valvulara-de electie -Pontaj aorto-coronarianC.Valvuloplastie transluminala percutana-pe 2 cai:-cateterism arterial-cateterism venos

-indicatii:adolescenti si tineri cu SA congenitala sau reumatismala;varstnici cu SA calcificata si c.i.pt.chirurgie ;IC severa; b.ce refuza chirurgiaD.Litotritia ultrasonica-in caz de SA calcificata

Stenoza mitrala (SM)

Stenoza mitrala (SM)

Def. Este valvulopatia caracterizata prin ingustarea orificiului mitral ( normal are o suprafata de 4-6 cm 2) avand drept consecinta crearea unui obstacol in calea scurgerii sangelui din AS in VS, cu cresterea presiunii in AP si VD.Etiologie -RAA- 90% din cazuri ; este cea mai frecventa valvulopatie , cu incidenta mai mare la femei -Endocardita bacteriana, miocardita

 -Stenoza mitrala senila (calcificari , ateromatoza ) -Medicamente :Ergotamina SimptomatologieA.Simptome functionale -Dispneea ,la inceput de efort, devine apoi permanenta -Tusea, seaca la inceput , devine umeda -Hemoptizie(datorita HTP) -Palpitatii,durere precordiala,disfagie ( prin compresia AS dilatat ),disfonie  (prin compresia nervului recurent stg.de catre AS dilatat)B.Ex.obiectiv -Inspectia-facies mitral -Palparea-freamat catar(echivalentul palpator al uruiturii diastolice) ,puls mic,pulsatii epigastrice (semnul Harzer) -Ascultatia- cea mai importanta metoda de diagnostic:-Clacmentul de deschidere a mitralei (CDM)-este un zgomot scurt ,de tonalitate inalta ,cu timbru pocnit ce se aude mai bine in sp.IV i.c.stg.-Uruitura diastolica-semnul cel mai important-se percepe la apex ,dupa CDM,mai bine in decubit lateral stg.si dupa effort;este un zgomot rugos,de tonalitate joasa ,da impresia de rulare , de rostogolire a unui val lichidian continuu

Investigatii -Ex.radiologic-cord “mitral”-cu bombarea arcului mijlociu stg.(secundara dilatarii arterei pulmonare),reducerea spatiului retrocardiac (datorita dilatarii AS),uneori calcificarea mitralei

                            -la ex.plamanilor –marirea umbrelor hilare ,prezenta liniilor Kerley,voalarea campurilor pulmonare -ECG-P “mitral”,semne de HVD -Ecocardiografie-permite calcularea suprafetei mitrale , cea mai utila metoda de dg.Tratament Medical-evitarea eforturilor fizice mari,dieta hiposodata ,profilaxia secundara a RAA,a endocarditei infectioase ,control cardiologic bianual                    -diuretice,betablocante ,antitusive, digitalice, anticoagulante ,etc.

 Chirurgical-indicatii-SM simptomatica (aria orificiului mitral sub 1,5 cm 2)                                        -contraindicatii –IC ireductibila,insuficienta hepatica sau renala gravaMetode-Comisurotomia pe cord inchis-fie prin fracturare digitala transatriala,fie cu ajutorul unui dilatator transventricular; repara VM fara protezare-indicatii-valve suple,necalcificate,fara tromboza atriala-supravietuirre la 18 ani=90%-Comisurotomia pe cord deschis-avantaje-control vizual,indepartarea trombilor atriali ,debridarea calcificarilor valvulare-Valvele biologice-xenogrefe porcine,autogrefe care nu dau tromboemboli,hemoliza si lasa un flux valvular fiziologic;sunt dificil de recoltat,au rezistenta mecanica modesta  si tendinta la endocardita fibroasa si calcificare-indicatii :femei tinere ,varstnici ,afectiuni asociate cu risc hemoragic(ulcer,coagulopatii),tratament anticoagulant dificil de controlat-Valvele mecanice(metal)-sunt rezistente ,accesibile in orice cantitate dar sunt trombogene(necesita anticoagulante toata viata),sunt deformabile-indicatii-endocardita infectioasa ,reinterventii pentru inlocuire,HTA,copii si tineri-Valvuloplastia percutana transluminala-se introduce percutan un cateter prevazut cu un balonas gonflabil,pe cale venoasa pana in AD→transseptal→AS,se umfla balonasul sub control radiologic cu substanta de contrast ; balonul forteaza deschiderea VM , marindu-i suprafata -indicatii-tineri cu valve suple, necalcificate ,;varstnici cu contraindicatii pt.chirurgia generala ;persoane ce refuza chirurgia-CI.-tromboza AS,IM importanta asociata-rezultate-mortalitate intra-si postoperatorie < 1%

Pericardita constrictiva

Pericardita constrictiva

Def. Este  inflamatia cronica a pericardului caracterizata prin simfizarea ( sudarea ) si fixarea pericardului datorita unui proces de fibroza retractila +impregnarea calcara a sacului pericardic.Acesta se va transforma intr-o carapace dura care va “strange” inima  si va limita permanent expansiunea diastolica  a cordului.Etiologie -TBC ,infectii virale,bacteriene -Neoplasme,traumatica ,radiatii,etc.Simptomatologie

 -Semne de staza periferica:-Ascita care  se reface rapid dupa evacuare-Edeme la membrele inferioare -Hepatomegalie dureroasa + jugulare turgescente -Semne cardiace;dispnee de effort, ortopnee,astenie,tuse,durere precordiala ,hTA,puls mic,presiune venoasa crescuta in repaus si effort -Plaman curat , fara semne de staza

Investigatii -Ex.radiologic-cord normal sau usor marit , calcificari pericardice  mai ales pe VD si santurile A-V,revarsate pleurale -ECG-Fb.A,microvoltaj,tulburari de conducere intraatriale si A-V -Ecocardiografia-revarsat pericardic,ingrosarea pericardului+calcificarea lui ,dilatarea VCI, deformarea VD,etc. -CT,RMN-aceleasi ca la eco -Cateterismul cardiac si angiografia-indicate pt.masurarea presiunilor in ventricule si AD, a volumului sistolic si a debitului cardiac,etc.Tratament -Medical-regim alimentar hiposodat ,diuretice, digitalice (in Fb.),anticoagulante,perfuzii cu plasma,hidrolizate proteice , albumina umana in caz de evacuari repetate ale ascitei si revarsatului pleural (paracenteza ) -Chirurgical-de electie-pericardectomia ( decorticarea pericardica) pe VD si VS cu extindere , la nevoie, pe marile vase si santurile ventriculare ;da rezultate excelente (vindecare)intr-o etapa timpurie-se prefera in ultimul timp operatia cu circulatie extracorporeala si prin sternotomie mediana cu debridarea depozitelor calcare cu ultrasunete

Tetralogia Fallot

Tetralogia Fallot

Def. Este un defect cardiac congenital in care sangele oxigenat se amesteca cu cel dezoxigenat in VS.-10% din totalul bolilor de cord , cea mai ν intalnita boala cianogena-este compusa din 4 anomalii anatomice: -Stenoza arterei pulmonare –leziunea cea mai importanta de care depind prognosticul si gravitatea formei clinice  -Comunicarea interventriculara –este larga si nerestrictiva -Dextropozitia aortei (deplasarea Ao de la minim pana la 50-75%) -Hipertrofia VD

Este un ex.tipic de sunt dreapta –stanga , volumul acestui sunt depinzand de gradul stenozei pulmonare si de rezistenta vasculara sistemica.Cea mai importanta consecinta a suntului este hipoxia tradusa clinic prin cianoza .Exista forme” roz “ de boala in perioada de sugar cand acesta  nu are cianoza dar pe masura ce creste , aceasta devine evidenta.Etiologie -Rubeola in timpul sarcinii (sau alte infectii virale ) -Nutritie prenatala foarte saraca -Consum de alcool la gravida -DZ matern necontrolat -Mama> 40 aniSimptomatologie -Formele obisnuite de boala nu prezinta semne de IC in primul an de viata si nici cianoza in perioada de nou-nascut -Cianoza se instaleaza progresiv,inaintea varstei de 6 luni , initial la buze si unghii apoi devine evidenta si permanenta -Degete hipocratice

 -Dispnee, crize anoxice: crize de cianoza + tahicardie + tahipnee  cu maximul de incidenta intre 1- 4 ani asociate cu sincopa , uneori convulsii ; crizele sunt mai frecvente dimineata -Tegumente palide (prin vasoconstrictie periferica) sau cianotice -La ascultatie- suflu in sp.II-III i.c.stg.care se transmite in spateInvestigatii -Rdf.cardiopulm.-cord “in sabot”, hipervascularizatie pulmonara ,dextropozitia aortei -ECG-HVD -Ex.hematologic-poliglobulie-6-7 mil.GR/mm 3,Hb-20 g%,Ht-50-60% -Ecografia –de mare utilitate in dg.-aorta “calare “ pe septul interventricular , continuitate aortico-mitrala -Ecocardiografia Doppler-evidentiaza gradientul pulmonar si anomaliile arterei pulmonare  -Cateterismul si angiografia –indispensabile pentru bilantul preoperatorTratament Medical-in crizele anoxice-oxigen, morfina subcutan,bicarbonat de sodiu in acidoza; medicamentul de electie ramane Propanolol i.v.        -in perioada de nou-nascut –crizele de cianoza beneficiaza de perfuzii cu Prostaglandina E Chirurgical-anastomoza Blalock-Taussing-este o ATT intre a.subclavie si artera pulmonara ;se face la sugarii de varsta mica , cu greut.mica si forme anatomice dificile         -dilatarea stenozei pulmonare cu balon gonflabil         -reparatia completa –ideal in jurul varstei de 2 ani , pe cord deschis

Persistenta canalului arterial (PCA)

Persistenta canalului arterial (PCA)Canalul arterial este o structura vasculara reziduala  din timpul vietii fetale  care asigura drenarea sangelui din cordul drept catre circulatia sistemica , scurt-circuitand circulatia pulmonara , nefunctionala in timpul vietii intrauterine.Etiologie -Sdr.Down ,rubeola congenitala -DZ matern necontrolat -Consum de alcool , medicamente , droguri in timpul sarcinii -Expunerea la radiatii si la substante chimice in timpul sarcinii -Prematurii foarte mici (sub 1750 gr) -Nou-nascutii la termen , la care persistenta permeabilitatii CA se datoreaza unor anomalii ale peretului vascular  si la care inchiderea spontana devine improbabilaPCA -10% din bolile congenitale de cord , ν la sexul feminin,face parte din complexul malformativ al rubeolei congenitale     CA este situat intre artera pulmonara si istmul aortei .In mod normal , se inchide functional dupa 10-15 ore de viata si anatomic, inaintea varstei de 2 ani.In timpul vietii intrauterine ,prin CA  dreneaza 55% din sangele cordului drept , ocolindu-se circ.pulmonara nefunctionala.Persistenta unui CA permeabil realizeaza un sunt  stanga-dreapta care duce la un debit pulmonar crescut si apoi la o hipertensiune pulmonara care in timp duce la inversarea suntului( derivarea circulatiei sangvine pe alte cai circulatorii decat cele ,normale ).Rezulta o suprasolicitare a VS , cresc presiunea si rezistenta pulmonara si secundar , are loc si suprasolicitarea VD.Simptomatologie 

-tb.clinic variabil in functie de debitul suntului :                -CA cu Ф < 7 mm nu se soldeaza cu mari perturbari hemodinamice                -CA cu Ф> 7 mm realiz.tabloul clinic al hiperdebitului pulmonar , cu repetate infectii pulmonare repetate , polipnee, dispnee, transpiratii profuze , hipotrofie ponderala , anorexie-la ascultatia se aude un suflu sistolic in sp.II i.c stg.si in reg.subclaviculara +freamat la  acelasi nivel sau/si in furculita sternala ;in CA cu debit mare ,suflul sistolo-diastolic a fost comparat cu “zgomotul de tunel”  Investigatii -Rgf.cardiopulmonara –cardiomegalie cu bombarea arcului mijlociu stg si staza pulmonara -ECG-HVD -Ecocardiografia bidimensionala + eco Doppler –esentiale pentru dg.Tratament -La prematurii cu G < 1750 g la care  apare detresa respiratorie neonatala ,CA se poate inchide spontan intre 1- 4 saptamani de viata ;se mai poate inchide si prin adm. de inhibitori de PG de tip Indometacin -Restrictie hidrica; oxigenoterapie cu mentinerea presiunii partiale a O la 60 mm Hg; transfuzie de masa eritrocitara -In semnele de insuficienta cardiaca : Furosemid, Digoxin -La restul copiilor exista 2 solutii:Tratament chirurgical-varsta optima -1-2 ani –se recomanda sectiunea urmata de sutura ,pe cord inchis ,fara riscuri pt.bolnav-Ocluzia canalului pe cale percutana prin cateterism interventional, cu o structura speciala ca o dubla umbrela care poate fi plasata pe cale venoasa la nivelul orificiului de comunicare ; se utiliz. numai la copii peste 6 kg