NUF+RULBuletin informativ al AO “Nuf=rul”, editat ]n cadrul proiectului

"Sporirea transparen\ei [i responsabilit=\ii autorit=\ilorprin activit=\i comune ale mass-media [i societ=\ii civile"

Nr. 03 (16), anul 2013

Datele de contact ale AO "Nuf=rul":e-mail: lstavinschi@mail.ru

www.nufarul.orgTelefoane: (0254) 2-52-47.

(Centrul de Instruire [i Informare);mob.: 079779411.

Familia este celula cea mai important=a societ=\ii. Ea este ]ntemeiat= din dragosteafemeii [i a b=rbatului, numi\i ]n continuarep=rin\i, care ]n egal= m=sur= poart= r=s-pundere ]n fa\a lui Dumnezeu [i a societ=\iide educa\ia copiilor lor. Copiii, la r`ndullor, sunt oglinda familiei, ]n care se reflec-t= puritatea moral= a mamei [i a tat=lui [ideaceea este nevoie de corectitudine [iresponsabilitate din partea p=rin\ilor [i acopiilor, pentru a duce faima dinastiilorpeste veacuri. }n acest= perioad= dificil=,avem fenomenul migra\iei popula\iei, at`tp=rin\ii, c`t [i copiii au nevoie de ajutorulspeciali[tilor pentru a dep=[i anumite peri-oade grele. C=ut`nd un loc de munc= pes-te hotarele \=rii, p=rin\ii ][i las= copiii ]ngrija rudelor apropiate sau a vecinilor, darace[tia nu le pot oferi dragostea, afec\iunea[i sprijinul necesare pentru cre[tere [idezvoltare. Administra\ia public= local=,]mpreun= cu to\i actorii implica\i ]n edu-

carea [i proteja-rea copiilor, audrept scop pri-mordial protec\iacopiilor r=ma[if=r= dragostea [i]ngrijirea p=rin-teasc=, fiindc=este mai u[or dea proteja copiiide influen\e negative, dec`t s=-i trat=mdup= ce au fost contamina\i.

}n acest context, AO "Nuf=rul"a [i ini\iataceast= campanie de sensibilizare, pentrua face ]mpreun= activit=\i [i a g=si solu\iide rezolvare a problemelor care fr=m`nt=societatea noastr=. Sf`ntul Ioan Gur= deAur zicea: "To\i suntem fiii unei mari fami-lii", haide\i, dar, s= ne ]ngrijim deopotriv=de to\i membrii ei.

Liuba STAVINSCHI,pre[edintele AO "Nuf=rul"

Copilul datoreaz= p=rinteluinu at`t via\a, c`t cre[terea

Problema copi-ilor r=ma[i f=r=c=ldura [i ]ngriji-rea p=rinteasc=este [i ]n vizorulConsiliului raionalRezina. Cunoscsitua\ia lor, cuat`t mai mult, cuc`t, ]n virtuteaobliga\iunilor de

serviciu, sunt [i pre[edintele Comisieimultidisciplinare raionale. Vreau s= men-\ionez acum importan\a proiectelor, caresunt implementate ]n teritoriul raionului dec=tre ONG [i s= apreciez mult activitateaAO "Nuf=rul" [i a pre[edintelui acesteia,dna Liuba Stavinschi. }ndemn [i alte orga-niza\ii nonguvernamentale s= atrag= proiecte

]n raionul nostru, c=ci c`mp de activitateavem destul pentru to\i doritorii. Un cuv`ntaparte de mul\umire [i apreciere am pen-tru tinerii, care sunt at`t de activi, oferin-du-se s= fac= [i voluntariat c`nd vine vor-ba despre problemele noastre comune.Avem destui copii r=ma[i f=r= c=ldura [i]ngrijirea p=rinteasc= ]n localit=\ile din ra-ionul Rezina, nu trebuie s= uit=m [i desoarta celor, care cresc ]n familii mono-parentale sau cu probleme sociale.

Noi to\i, ]mpreun=, ]ntreaga societatesuntem responsabili de soarta lor [i de ce-ea ce vor ajunge ei ]n viitor. Asemeneacampanii de sensibilizare sunt foarte bune[i indicate chiar - dac= vom vorbi despreacest fenomen, numaidec`t oamenii ][i vorschimba atitudinea [i vor ]n\elege c=ace[ti copii sunt [i ai no[tri, sunt ziua de

Succesul vine doarprin efort comun

Situa\ia copiilor r=ma[if=r= ]ngrijirea p=rinteasc= va fi

discutat= ]n cadrul consiliului local

O extindere a campanieide sensibilizare ar fi binevenit=

Problema copiilor r=ma[i f=r= c=ldura[i ]ngrijirea p=rinteasc= trebuie introdus=pe agenda de lucru a [edin\elor consiliilorlocale pentru a fi implica\i [i consilierii lo-cali ]n solu\ionarea ei. {i nu doar a aces-teia. Am discutat deja cu membrii consiliuluilocal |areuca despre formarea unei g=rzipopulare, membrii c=reia s= fie consilieri[i persoane cu autoritate din cele dou=localit=\i ale prim=riei, care s= participlela asigurarea ordinii publice ]n teritoriu,vizit`nd localurile din teritoriu, locurile deagrement, unde obi[nuiesc s= se adune ;is= petreac= tinerii etc. Implicarea noastr=conteaz= enorm de mult ]n procesul deschimbare ]n bine pe care ni-l dorim.

C`t prive[te colaborarea co AO "Nu-f=rul", dorim s= continue, ca s= folosimposibilit=\ile de atragere a proiectelor ]nlocalit=\ile noastre. }n viitorul apropiat, ]n

prim=ria |areuca,datorit= colabo-r=rii pe care amstabilit-o deja cu"Nuf=rul", urmea-z= s= fie ]nfiin\atun grup de ini\ia-tiv=, care s= ajuteadministra\ia pub-lic= local= ]n des-f=[urarea dezba-terilor publice ]nprobleme de inte-res comunitar. M=bucur c= am sus-\inerea angaja\ilorprim=riei, liderilor din teritoriu, a oamenilorsimpli ]n ac\iuni ce \in de ]mbun=t=\ireasitua\iei ]n prim=ria noastr=.

Mihail OLARI, primarul de |areuca

P=rin\ii carepleac= la lucrupeste hotare nucunosc c= trebu-ie s= pun= la cu-rent administra-\ia public= local=despre inten\ialor. }n rezultat,este foarte greude men\inut oleg=tur= perma-nent= ]ntre APL,persoanele, ]ngrija c=rora aur=mas copiii, in-

stitu\iile care se ocup= de instruirea, edu-ca\ia, s=n=tatea lor, p=rin\ii lor, copiii ]n-[i[i. Lipsa acestei leg=turi, care ar trebuis= fie una permanent=, ne creeaz= adesea

situa\ii dificile [i nedorite. Numaidec`t vomexamina starea de lucruri ]n aceast= privin-\= ]n cadrul unei [edin\e a consiliului local.Mul\umim pentru faptul c= am fost selecta\is= particip=m la implementarea proiectuluide sensibilizare, iar dnei vicepre[edinte Li-via Scutaru ]i propun s= examineze posibili-tatea extinderii lui [i ]n celelalte 22 de pri-m=rii ale raionului prin preluarea de c=treConsiliul raional a campaniei de sensibilizare]n domeniul discutat.

Dnei Liuba Stavinschi, pre[edintele AO"Nuf=rul", ]i solicit sus\inere ]n crearea, ]nsatul Mateu\i, a unei structuri de tineret,membrii c=reia s= fie ajuta\i de c=tre tineriidin Clubul Tinerilor Rezina ]n a ]n\elege im-portan\a implic=rii ]n via\a comunit=\ii, dar[i a voluntariatului pentru ei.

Mihai M~RZENCO, primarul de Mateu\i

m`ine a societ=\ii noastre [i nu e vina lorc= le-a fost dat s= se nasc= ]n familii cup=rin\i pleca\i la munc= peste hotare, ]nfamilii monoparentale sau cu problemesociale. Ei au dreptul s=-[i tr=iasc= din plincopil=ria [i s=-[i manifeste aptitudinile cu

Migra\ia esteun fenomen deo-sebit de compli-cat, care se ma-nifest= ]n cadrulsociet=\ii ca re-zultat al schimb=-rilor produse ]nultimele decenii.Ea reprezint= oprovocare pentru

Protec\ia copiilor r=ma[if=r= ]ngrijire p=rinteasc=

asigurarea coeziunii sociale [i pentru in-tegritatea institu\iei familiei, iar politicilecentrate pe asigurarea bun=st=rii copiilorr=ma[i singuri ]n urma migra\iei p=rin\ilortrebuie s= ocupe un loc important ]n cad-rul politicilor sociale.

Ast=zi culegem roadele celor peste 15ani de migra\ie din R. Moldova [i sim\imurm=rile negative ale acesteia: sunt afectaterela\iile de familie, este afectat= institu\iafamiliei ]n general, este afectat= ]ngrijirea

Noi nu suntem indiferen\i [i ne pas= de viitorul societ=\iinoastre, ne deranjeaz= [i situa\ia acestor copii - ]n locul lorar putea fi oricare dintre noi, ]n locul p=rin\ilor lor - fiecaredintre voi, maturii. Milostenia, grija [i compasiunea sunt acelevalori, care ne-au definit s= devenim voluntari. De[i nu suntemremunera\i material, spiritual sutem r=spl=ti\i din plin, doarideea c= influen\=m c`tu[i de pu\in rezolvarea acestei proble-me ne bucur= nespus. }nsu[i voluntariatul e o ocupa\ie ce maimult \ine de suflet dec`t de material, e o dona\ie, nu de bani,ci de servicii gratuite [i de suflet. Personal sunt nespus debucuroas= c= pot ajuta ace[ti copii, sper ca ]n r`ndurile noas-tre s= apar= noi voluntari, pentru c= ]mpreun= putem atingecerul! Ecaterina ZB~RNEA, voluntar

care i-a ]nzestrat Bunul Dumnezeu, iar noi- datoria s=-i ajut=m.

Livia SCUTARU, vicepre[edintele raionuluiRezina ]n probleme sociale

Activ=m din pl=cere

Plecarea p=rin\i-lor peste hotare adevenit o proble-m= tot mai actua-l=, pe care o pu-tem rezolva doarnoi. Cine e r=s-punz=tor de acestfapt? Noi, membrii

Clubului Tinerilor din Rezina, am ]ncercats= contribuim c`t de pu\in la schimbareaacestui lucru, ascult`nd unele p=reri [id`ndu-le posibilitatea s= cunoasc= dinsfaturile pe care le consider= importantepsihologii. Multe persoane ]nvinuiesc con-ducerea, ]ncerc`nd s= se implice ]n politi-c=, necunosc`nd multe nuan\e importante,neg`ndindu-se la faptul c= doar ei sunt devin= ]n insuccesul lor [i nefericirea copiilors=i. Cum s= schimb=m situa\ia ]n \ar= sau

cum s= plec=m cu demnitate? Iat= c`tevalucruri, de care trebuie s= se conduc= p=-rin\ii ]nainte de a l=sa copiii ]n grija cuiva:*S= cear= p=rerea lor ]n privin\a tutelei;/*S= ]ntocmeasc= o list= de ]ndatoriri, decare se vor conduce at`t dirigintele de cla-s=, c`t [i tutela, copilul r=mas sub tutel=;/*S=-l informeze despre ziua plec=rii [i ziua]ntoarcerii, ca s= d=ruie speran\= copiluluis=u;/ *S=-i lase numere de telefoane, prinintermediul c=rora copilul ][i poate contactap=rintele[i alte lucruri, pe care fiecare dintre noitrebuie s= le cunoasc= [i s= le hot=rasc=pentru binele familiei sale. Nu trebuie s=c=utam fericirea departe, caci poate fi chi-ar sub nasul nostru, a[a cum, c=ut`nd ste-lele, ]n sf`r[it ne d=m seama c= am pier-dut luna.

Mihaela M~RZENCO, voluntar

Responsabilitatea e comun=

adecvat= a copiilor, este afectat= sus\inereacopiilor ]n procesul de educa\ie, de unde[i se identific= o serie de riscuri: sc=derearandamentului [colar, probleme ce \in decomportamentul copiilor [i de preg=tirealor de via\=, de dezvoltarea psihologic= [iintegritatea fizic= [i moral= a lor, violen\a]n r`ndul copiilor. Avem mai multe situa\ii,]n care copiii sunt subiec\i ai unor transfor-m=ri la nivel de comunitate. Manifest=rileactuale vor fi urmate de consecin\e, elepot [i trebuie s= fie prev=zute. Urm=rileesen\iale se vor eviden\ia atunci c`ndace[ti copii vor ajunge s=-[i creeze propriilelor familii, s=-[i educe propriii lor copii. Le-gisla\ia din R. Moldova a ]nceput s= abor-deze problematica copiilor r=ma[i f=r= ]n-grijire p=rinteasc= ]n urma migra\iei p=rin\ilor]ncep`nd cu anul 2008, p`n= ]n acea peri-oad= nefiind elaborate acte normative vi-z`nd protec\ia copiilor migran\ilor [i nu aufost dezvoltate servicii orientate spre aceast=categorie de copii.

Legea cu privire la migra\ia la munc=fixeaz= condi\iile de angajare provizorie lamunc= ]n str=in=tate a cet=\enilor RepubliciiMoldova [i necesitatea de a prezenta laAgen\ia Na\ional= pentru Ocuparea For\eide Munc= documentul de confrmare, pri-

vind luarea ]n eviden\= a copiilor minoricare r=m`n ]n \ar=. Codul Civil stabile[te]n articolul 31 domiciliul minorului ]n v`rst=de p`n= la 14 ani; iar ]n articolele 32-47- toate aspectele ce \in de tutel= [i curate-l=. Codul Familiei stabile[te drepturile co-pilului r=mas f=r= ]ngrijire p=rinteasc= dindiferite motive, precum [i obliga\iile p=rin-\ilor [i ale autorit=\ilor tutelare.

Fenomenul migra\iei p=rin\ilor va existaat`ta timp, c`t vor exista circumstan\e cevor impulsiona o anumit= mobilitate. Ast=ziaceasta vizeaz= munca peste hotare pentruasigurarea unui nivel decent de trai fami-liei. {i, ]n aceast= ordine de idei, noi tre-buie s= dezvolt=m ni[te capacit=\i la nivelde institu\ii, care s= ne permit= s= ac\io-n=m mai bine. Iat= aici toate institu\iile ][iau rolul lor, inclusiv mass-media, institu\iileAPL, nu numai asisten\a social=, inclusiv[coala, biserica, domeniul s=n=t=\ii. Or,a pune pe agenda acestor institu\ii copiiir=ma[i f=r= ]ngrijire p=rinteasc= este prin-cipala filosofie a ]ntregului proces.

Aceasta e important, ca func\ionarul deorice tip s= fe atent fa\= de acest feno-men.

Carolina COJOCARI, profesor

Psihologii, care lucreaz= cu copiii, pro-pun s= reduc= vulnerabilitatea copiilormigran\ilor fa\= de diferite riscuri sociale,prin sensibilizarea opiniei publice [i dezvol-tarea capacit=\ii copiilor, p=rin\ilor [i pro-fesioni[tilor de a reac\iona adecvat la con-secin\ele migra\iei. Din cauza faptului c=copiii r=m`n f=r= supravegherea adul\ilor,ei devin vulnerabili ]n fa\a mai multor prob-leme - tulbur=ri emo\ionale, consum desubstan\e, abandon [colar, rela\ii sexualeprecoce, comportamente deviante, traficde fiin\e umane. Dreptul copiilor de a cre[-te ]n familie este garantat prin Conven\iacu privire la Drepturile Copilului. De fapt,mediul familial este crucial pentru s=n=tatea[i dezvoltarea lor. }n context, problemelepe care le genereaz= migra\ia adul\ilorsunt foarte complexe [i solu\iile lor nu potfi simple. Afec\iunea, in\elegerea [i ]ndru-marea din partea membrilor familiei suntatribute importante pentru copii.

}nainte de a pleca peste hotare, p=rin\iitrebuie s= discute [i s= stabileasc=: moti-vul plec=rii [i decizia c= pleac= mama [i/sau tat=l; modul ]n care copiii vor avea gri-j= de fra\ii care r=m`n acas=; ]n grija cuir=m`ne copilul, care va fi rela\ia cu ]ngri-jitorul [i ce atitudine s= aib= fa\= de aces-ta; cum s= fac= m`ncare, s= se alimenteze

corect, s= fieatent la termenulde valabilitate alproduselor, caresunt regulile deigien= [i cum s=le respecte; cums= procedeze ]ncaz de boal=,cum s= adminis-treze medicamente; reguli de securitate(calamit=\i naturale, electricitatea, focul,regulile de circula\ie); modul de preg=tire[i purtare a ]mbr=c=mintei de sezon; cums= distribuie banii [i s= economiseasc= re-sursele materiale; cum s= gestioneze tim-pul [i s=-[i organizeze timpul liber; modulde ]ntre\inere a gospod=riei; cum s= secomporte ]n situa\ii neprev=zute [i/sau derisc (ga[c=, droguri, raporturi sexuale, re-la\ii cu persoane str=ine, trafic de fiin\eumane); cui s= se adreseze atunci c`nd aunevoie de ajutor (rude, profesori, psiholog[colar, medic).

Atrag aten\ia c= principala sarcin= es-te de a contribui la integrarea social= acopiilor migran\ilor, evit`nd etichetarea lordrept "copii-problem=".

Angelina ZOTA, psiholog

Copiii migran\ilornu sunt "copii-problem="