NUF+RULBuletin informativ al AO “Nuf=rul”, editat ]n cadrul proiectului

"Dezvoltarea la tineri a abilit=\ilor de utilizare a metodelorefective [i creative de promovare a drepturilor [i obliga\iilor

copiilor"Nr. 06 (11), anul 2012

Vizite de studiu ]n localit=\ipline de istorie

Datele de contact ale AO "Nuf=rul":e-mail: nufarul_rz@mail.ru

ctrezina@gmail.comTelefoane: (0254) 2-52-47.

(Centrul de Instruire [i Informare);mob.: 079779411.

}n cadrul proiectului "Dezvoltarea latineri a abilit=\ilor de utilizare a metodelorefective [i creative de promovare a drep-turilor [i obliga\iilor copiilor", implementatde AO "Nuf=rul"(pre[edinte - dna LiubaStavinschi), au fost preconizate [i c`tevavizite de studiu ]n mai multe localit=\i aleRepublicii Moldova pentru o cunoa[teremai profund= a locurilor istorice, pitore[tiale \=rii noastre. Vizitele au fost destinateat`t pentru tineri, c`t [i pentru maturii,care au fost al=turi de membrii ClubuluiTinerilor din Rezina pe parcursul ]ntregiiperioade de implementare. }n timpul loram vizitat localit=\ile Curchi, H`ncu, C=p-riana, Orheiul Vechi.

Chiar maturi fiind, v=z`nd at`tea [i at`-tea lucruri ]n via\=, n-au putut s= nu ne im-presioneze urmele l=sate de str=mo[iino[tri ]n C=priana. De la unul dintre mem-brii ob[tii m=n=stire[ti de acolo ne-am]mbog=\it cuno[tin\ele pe care le aveamdeja acumulate referitoare la cel mai vechi[i, pe bun= dreptate, cel mai semnificativdin punct de vedere al spiritualit=\ii [ivalorii istorice loca[ monastic - M=n=stireaC=priana.

Ap=rut= prin anii 20 ai secolului al XV-lea drept ctitorie a voievodului Alexandrucel Bun, M=n=stirea C=priana este inimaspa\iului pruto-nistrean, pe parcursul anilorvia\a ei fiind marcat= de zbucium, cunosc`nd]n=l\=ri importante, dar [i dec=deri cauzatede vremurile de restri[te.

Conform legendelor, dar [i unor docu-mente scrise din secolele XVII-XIX, {tefancel Mare este considerat ctitorul de frunteal M=n=stirii C=priana, atribuindu-i-se chiar[i actul de ]ntemeiere al loca[ului.

}ncep`nd cu a doua jum=tate a secoluluial XVI-lea, M=n=stirea C=priana a beneficiat

Am mai scris anterior c=, ]n urma in-struirilor din cadrul proiectului "Dezvoltareala tineri a abilit=\ilor de utilizare a metodelorefective [i creative de promovare a drep-turilor [i obliga\iilor copiilor", membriiClubului Tinerilor din Rezina, deja pe postde formatori, vor merge la semenii lor dininstitu\iile de ]nv=\=m`nt din teritoriu, un-de vor organiza mese rotunde cu tematic=selectat= de ei. }n prezent, este ]n plin

desf=[urarea acestor mese rotunde, iardespre una din ele - cea de la liceul teo-retic rus "A. Pu[kin" ne poveste[te IrinaDiacenco, elev= ]n clasa a X-ea, membr=a clubului rezinean: " êàäðàõ ïðîåêòàîðãàíèçîâàííîãî ìîëîäåæíûì êëóáîì ã.Ðåçèíà ïîñòóïèëî ïðåäëîæåíèå ïðîâåñòèîòêðûòûå óðîêè â ëèöåå èì. Ïóøêèíà.Âûçâàëèñü ïîìî÷ü Äüÿ÷åíêî Èðèíà èÁîòåçàò Ñåðãåé, ó÷àùèåñÿ ýòîãî ëèöåÿ.27.11.2012 áûë ïðîâåäåí óðîê â 6 êëàñ-ñå íà òåìó "Óçíàåì äðóã äðóãà ëó÷øå".Ó÷åíèêè àêòèâíî è ñ áîëüøèì èíòåðåñîìðàññêàçûâàëè è ñëóøàëè î òðaäèöèÿõ èîáû÷àÿõ ðàçíûõ íàðîäîâ ìèðà.

Óðîê áûë äîïîëíåí ðàçëè÷íûìè ìàòå-ðèàëàìè. Ïîñëå îêîí÷àíèÿ äèñêóññèèâñå ó÷åíèêè è ãîñòè óðîêà ïîîáùàëèñüçà ÷àøå÷êîé ÷àÿ. Òàêàÿ ôîðìà ïðîâå-äåíèÿ óðîêîâ è òàêîå îáùåíèå î÷åíüïîíðàâèëîñü ó÷àùèìñÿ è îíè æäóò ÷ëå-íîâ ìîëîäåæíîãî êëóáà ê ñåáå â ãîñòèåùå. Ó÷åíèêè è ãîñòè óðîêà ïîáëàãîäàðè-ëè ÷ëåíîâ ìîëîäåæíîãî êëóáà è â ÷àñò-íîñòè Ëþáîâü Ñòàâèíñêè çà òàêîé ïðî-åêò".

Mese rotunde, moderatede membrii Clubului Tinerilor

"Doneaz= o juc=rie[i f= un copil fericit"

}n preajma feericelor s=rb=tori de iarn=, membrii Clu-bului Tinerilor din Rezina au ini\iat o ac\iune de binefa-cere - colecta "Doneaz= o juc=rie [i f= un copil fericit".Tinerii deja colecteaz= juc=rii de la colegii lor, juc=rii pecare le vor d=rui copila[ilor din familii socialmente-vulne-rabile ]n inten\ia de a le face [i lor frumoase s=rb=torilede iarn=.

La ac\iunea de binefacere poate participa oricine.Dac= dori\i s= face\i un copila[ fericit [i ave\i pentru elo juc=rie, fie [i mai veche, dar ]n stare bun=, contacta\i-i pe membrii Clubului Tinerilor din Rezina (ave\i datelede contact ]n subsolul paginii). Gr=bi\i-v= s= face\i bine!

de noi ctitori, printre ace[tia fiind maridomnitori (Alexandru L=pu[neanu, IoanVod= cel Cumplit, Ieremia Movil=, {tefanR=zvan, Radu Mihnea, Vasile Lupu, Eustra-tie Dabija etc) [i reprezenta\i ai marii bo-ierimi, ultimii fiind ]nhuma\i chiar ]n Biseri-ca de la C=priana, fapt documentat arhe-ologic.

Conform diplomei lui Alexandru L=pu[-neanu, din 11 aprilie 1560, m=n=stireade\inea ]n proprietate 16 sate cu mo[ii ]ndiferite p=r\i ale |=rii Moldovei, inclusivsatele Pop=u\i [i Alexin\i din fostul \inutOrhei, satul Purcari din \inutul Cetatea Al-b=, o vie la Cotnari din \inutul Ia[i etc.

La 1873 M=n=stirea C=priana avea ]nproprietate 23 de sate, plasate ]n 5 jude\eale Basarabiei, cu o suprafa\= total= decirca 54 mii de ha de p=m`nt.

}n anul 1918, odat= cu unirea Basarabieila Rom`nia, a[ez=m`ntul monastic de laC=priana ob\ine statutul de p`n= la 1698

- de m=n=stire de sinest=t=toare. C=treanul 1938, la C=priana erau circa 150 dec=lug=ri [i fra\i.

Dup= anul 1944, c`nd este reinstauratregimul sovietic ]n Basarabia, M=n=stireaC=priana, la fel ca [i majoritatea loca[elorcre[tine din fosta URSS, a fost supus= unuiadev=rat supliciu, finalizat la 25 octombrie1962 cu ]nchiderea de c=tre autorit=\i.

Re]nvierea M=n=stirii C=priana s-a]nceput ]n anul 1987, iar din februarie 1989la C=priana este reluat= activitatea mona-hal=. }ncep`nd cu anul 2002, odat= cu nu-mirea ]n fruntea m=n=stirii a stare\ului,arhimandritului Filaret Cuzmin, cu ajutorul]ntregii societ=\i, la C=priana este realizatun amplu program de refacere [i reconstruc-\ie. }n rezultatul ac\iunilor ]ntreprinse [ieforturilor depuse, dup= anul 1987, M=n=s-tirea C=priana revine la normalitate, ][irecap=t= menirea fireasc= de odinioar=,urmat= cu smerenie pe parcursul istoriei -cel de Loca[ Sf`nt al Ortodoxiei.

Cele auzite la M=n=stirea C=priana ne-au ]nt=rit ]n convingerea c= avem datoriasacr= de a le vorbi [i tinerilor despre bo-g=\ia inestimabil= a plaiului nostru -pentru asigurarea d=inuirii sufletului popo-rului prin timp [i spa\ii.

Noi, cei maturi, am reu[it s= devenimadev=ra\i prieteni ai tinerilor din clubul re-zinean - faptul a putut fi observat [i ]ncadrul instruirilor desf=[urate ]n tab=rade odihn= pentru copii din Saharna, [i ]ntimpul preg=tirii concursului "Dou= inimitinere". Ne bucur=m mult c= tinerii auapreciat munca noastr=, ne-au acceptat

[i g=sim limbaj comun pentru a face]mpreun= lucruri bune [i frumoase. Maimult, ac\iunile noastre apropie at`t maturii,c`t [i tinerii din ora[ele Rezina [i R`bni\a.

Vizita de studiu comun= de la OrheiulVechi ne-a dat de ]n\eles c= RepublicaMoldova are viitor - tinerii au demonstratun interes deosebit fa\= de trecutul istorical acestui meleag, de aspectul spiritual alvie\ii noastre. }n special s-au f=cut vizibileaceste atitudini c`nd am intrat, ]mpreun=cu tinerii din clubul rezinean, ]n bisericadin st`nc= de la Orheiul Vechi. Demon-str`nd un comportament adecvat ]n ase-

menea situa\ii [i ]mprejur=ri, tinerii au pro-curat iconi\e, lum`n=ri, pe care le-auaprins ]n memoria celor dragi pleca\i pealte t=r`muri, dar [i pentru s=n=tatea celorcare ]i a[teapt= acas= cu mult dor. Anumeacolo am fost martorii exterioriz=rii unuideosebit respect pentru genera\iile ce-ipreced pe tinerii no[tri.

{i ]n timpul deplas=rii noastre pe uli-cioarele satului Butuceni tinerii au manifestatinteres deosebit pentru mai multe detaliiale acestei localit=\i, ]n care tr=ie[te dinplin, prin mul\ime de obiecte caracteristicesatului tradi\ional moldovenesc, suflul str=-mo[ilor no[tri. Am v=zut cum tinerii pip=iau

obiectele vechi din curtea muzeului casei\=r=ne[ti, din pensiunile turistice, c=ut`ndnumaidec`t s=-[i fac= poze pentru amintire[i pentru ]mp=rt=[irea impresiilor tr=ite cuprietenii. Iar cei care, ]n virtutea unor cir-cumstan\e fericite, au mai fost pe acelelocuri, ne-au spus c= au revenit cu marepl=cere.

Credem c= asemenea vizite de studiu ]nlocalit=\ile noastre, pline de istorie, suntbinevenite. Am citit asta [i ]n ochii tinerilor,care, la ]ntoarcere, erau foarte veseli,c`nt`ndu-ne tot drumul. La ]ntrebarea dneiLiuba Stavinschi dac= le-a pl=cut vizita destudiu, au r=spuns ]ntr-un glas: "Da!"