Lunar arădean de informaţie culturalăMONITORUL CULTURAL

Decembrie 2015

Lunar arădean de informaţie culturalăSupliment al revistei de cultură ARCAAnul IX, nr. 9 (70) – decembrie 2015

Director: Ana Maria DragoşRedactor-şef: Ioan Ma uţ

Colaborează: Rodica Colta, Ovidiu Pecican, Sorin Sabău, Adelina Stoenescu, Corina Huţan,

Eugen Rogojan, Flavius Drăgan.Prezentare ar s că: Laurian Popa

Design: Filip CenadeDTP: Călin Chendea

Corectură: Petre DonTipar: Tipografi a TRINOM Arad

Editor: Centrul Cultural Judeţean Aradwww.ccja.ro

Responsabilitatea pentru conţinutul textelor revine autorilor.Redacţia nu îşi asumă responsabilitatea pentru modifi cările survenite în

programul ins tuţiilor. uralculturalcultculturaldecembrie 2015 3

ED

ITOR

IAL

Recent s-a încheiat cel mai aşteptat târg de carte din România, GAUDEAMUS. Un mare succes comercial

pentru editurile participante care au anunţat triumfător un număr record de vizitatori: 125 000. Aceştia au cheltuit pe cărţi aproximativ 3 200 000 de euro. Peste 300 de edituri participante şi mai mult de 700 de evenimente. Un bilanţ care ar face invidios orice operator cultural din lume, de ai zice că în România este raiul editorial.

Ce se ascunde însă în spatele acestui eveniment reper pentru cultura scrisă din România?

Târgurile de carte din întreaga lume cu excepţia României, nu au ca obiectiv vânzarea de carte, ci întâlnirea între edi-tori, difuzori, scriitori, traducători şi agenţii literari. Au loc prezentări, tranzacţii, dezbateri despre piaţa de carte, strategii, tendinţe, tehnologii etc. La cel mai mare târg de carte din lume, cel de la Frankfurt, nu se vinde nicio carte. La altele, cum sunt cele de la Paris, Budapesta sau Salonic, pe care de asemenea le-am vizitat, vânzarea nu este o prioritate. De difuzare se ocupă lanţurile de librării foarte bine puse la punct. Editurile au spaţii generoase pentru evenimente, discuţii sau negocieri, în contrast evident cu standurile supraaglomerate de cărţi expuse la vân-zare de la târgurile româneşti.

De ce face România excepţie de la aceste reguli? Răspunsul este foarte simplu şi este rezultatul haosului şi dezinteresului cu care a fost tratată cultura scrisă de-a lungul a două decenii şi jumătate. Lipsa unor legi şi reguli care să reglementeze piaţa de carte din România, a permis fi ecărui operator din acest dome-niu să acţioneze pe cont propriu pentru a supravieţui. Un fel de lege a junglei în care cei slabi sau naivi sunt scoşi rapid din sistem. Editorii îi acuză pe difuzori pentru comisioanele mari aplicate şi neplata la timp a cărţilor vândute, pe când librarii se plâng de sabotarea sistemului de difuzare prin astfel de târ-guri, din ce în ce mai dese, unele chiar itinerante, unde editorii acordă reduceri care ajung să depăşească jumătate din preţul de vânzare a cărţilor. Ca urmare, vânzarea de carte în librării nu mai este atractivă, majoritatea cititorilor aşteptând târgurile pentru a cumpăra. Un lanţ al neregulilor pe care nimeni nu are voinţa să îl rupă.

Astfel, târgurile de carte din România sunt parte a unui răz-boi pe faţă între editori şi difuzori, din care pierde toată lumea. Mai ales literatura.

Ioan Matiuţ

Acest număr este ilustrat cu lucrările artistului plasticMaria Ştefanko

Născută la 17 octombrie 1951, în Nădlac, judeţul Arad. A absolvit Liceul din Nădlac şi Universitatea Timişoara, Facultatea de Filologie, secţia desen, (1975-1978). Profe-sor la Liceul Jozef Gregor Tajovský, Nădlac. Membru al Societăţii Culturale şi Ştiinţifi ce „Ivan Krasko”, Nădlac. Laureată a premiului „Strieborné pásmo”, Slovacia (Brâul de Argint, 2009). A participat la expoziţii în ţară şi străinătate. Maria Ştefanko, Peisaj din spatele geamului

Retrospectivă 2015

Evenimente devenite deja tradiţie, eveni-mente locale sau evenimente internaţionale, toate s-au afl at în calendarul Centrului Cultural Judeţean în anul 2015. Şi pentru că fi nalul anului este foarte aproape ne-am gân-dit să facem o trecere în revistă a celor mai importante astfel de evenimente

*În data de 20 martie 2015, la Arad, a fost organizată cea de-a treia ediţie a Zilei Europene a Creativităţii Artistice în cadrul proiectului CreArt în cadrul căreia au avut loc vernisajul expoziţiei „CREATIVArad”, workshop-ul „Arta fără frontiere” şi „CRE(Ar)TA” – desene pe asfalt realizate de preşcolari.

*Cea de-a treia ediţie a Festivalului de artă sacră şi spiritualitate românească „FILOCALIA”, închinată marilor păstori de sufl ete în Patriarhia Ortodoxă Română, s-a desfăşurat în perioada 17- 26 aprilie 2015 la Arad.

*Centrul Cultural Judeţean Arad şi Consiliul Judeţean Arad, în colaborare cu C.S. Şcoala de Karate Shodan Arad, a organizat, în 30 mai, evenimentul „ROMANIA – MARTIAL ART HALL OF FAME”. Evenimentul a avut ca invitaţi mari maeştri şi staruri internaţionale din SUA, Europa şi Asia.

*În data de 6 iunie, la Arad, a fost organizat „MARATONUL, SEMIMARATONUL ŞI CROSUL ARADULUI”, eveniment care a reunit sute de iubitori ai sportului la cele cinci probe: maraton – 42,195 km, semimaraton – 21,097 km, ştafetă maraton, cros 6 km, şi cros 1 km.

*Grădiniţa Culturală, ediţia a II-a, a oferit copiilor cu vârste cu-prinse între 3 şi 7 ani oportunitatea de a descoperi arta prin joc în cadrul modulelor de Olărit, Mărgelit, Actorie, Decupaj, Ecopack, Quilling şi Creaţie măşti, dezvoltându-le în acest fel capacităţile creative şi/sau descoperindu-le aptitudini artistice native.

*Cea de-a VII-a ediţie a Şcolii de Vară organizată de Centrul Cultural Judeţean Arad s-a desfăşurat în perioada iulie – august a anului 2015, atât în municipiul Arad cât şi pe tot cuprinsul judeţului, în localităţile Chişineu-Criş, Curtici, Ineu, Lipova, Nădlac, Pecica, Pâncota, Sebiş, Sântana.

*Cea de-a treia stagiune estivală a Teatrului de Vară „Ethos” din Arad s-a desfăşurat pe parcursul a două luni iar în program au fost cuprinse spectacole teatrale, muzicale şi balet, invitaţi fi ind artişti români şi din străinătate. Scena Teatrului de Vară «Ethos» a găzduit şi anul acesta, timp de două luni, spectacole teatrale, muzicale şi de balet, având invitaţi artişti români şi străini, care se bucură de recunoaştere şi apreciere la nivel naţional şi internaţional. Multiplele faţete ale «Vieţii care bate scena» au constituit fi lonul tematic pe care a fost concepută stagiunea din anul 2015.

*Timp de două zile, în 25 şi 26 iulie, la Moneasa, s-a desfăşurat Parada Clătitelor sub sloganul Clătite medievale. Printre invitaţi s-au numărat formaţia Lupus Dacus (paradă şi miniconcert) şi Paladinii de Terra Medies. Întreaga ediţie a stat sub semnul me-dievalului, fi ind organizate lupte full-contact cu arme medievale, prezentare tabără, costumaţie şi arme medievale, şcoală de lupte cu arme specifi ce epocii, inclusiv „arderea” unei vrăjitoare pe rug. În încheierea evenimentului a avut loc un spectacol de zile mari cu Lucian Drăgan, Viorel Leric, Adi Balint, Vasile Coca, Leontin Ciucur, urmat de un concert marca Mircea Baniciu.

decembrie 2015 54 decembrie 2015

uralculturalcultcultural

PR

OIE

CTE

C

ULT

UR

ALE

decembrie 2015 76 decembrie 2015

PR

OIE

CTE

C

ULT

UR

ALE

*Cea de-a VI-a ediţie a Festivalului „LA IZVOARE”, care s-a desfăşurat în data de 14 iunie, a promovat, ca în fi ecare an, diversitatea folclorului arădean, valorile autentice şi des-coperirea a noi talente ale artei interpretative. Evenimen-tul este o manifestare artistică trivalentă, fi ind totodată un festival, un concurs de interpretare şi o sărbătoare a fol-clorului tradiţional arădean privit prin elementele sale de unicitate şi specifi c local.

*În 23 august Grădina de Vară a Staţiunii Moneasa a găzduit cel mai longeviv concurs folcloric din această parte a ţării – Festivalul Cântecului Popular din Ţara Zărandului, ajuns la ediţia cu nr. 46. Evenimentul s-a încheiat cu un spectacol folcloric deosebit susţinut de Orchestra „Rapsozii Zărandului” condusă de Petrică Paşca, împreună cu soliştii invitaţi: Cristian Pomohaci, Bogdan Toma, Cornelia Căprariu Roman, Tiberiu Crişan, Malvina Nagy, Voichiţa Suba şi Aura Bonchiş. În aceeaşi perioadă, Staţiunea Moneasa a găzduit şi Târgul meşterilor populari, Parada portu-lui popular, ediţia a XIII-a, ambele manifestări fi ind organizate de Centrul Cultural Judeţean Arad, Primăria şi Consiliul Local Moneasa şi Consiliul Judeţean Arad.

*Timp de o lună, în perioada 6-20 septembrie, arădenii şi nu numai au avut parte de festivalul itinerant „Sărbătoarea Vinu-lui în Podgoria Miniş-Măderat”, devenit deja tradiţie pentru comunele Păuliş, Ghioroc, Covăsînţ, Şiria, Pîncota. În ultimii

ani, „Sărbătorea Vinului în Podgoria Miniş – Măderat” a fost marcată prin manifestări culturale, degustări de vinuri şi prezentări de produse tradiţionale, pigmentate cu spectacole folclorice susţinute de formaţii de dansuri şi solişti din judeţul Arad, fi ecare locaţie având un invitat de excepţie al festivalului.

*Centrul Cultural Judeţean Arad în colaborare cu Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi şi Primăria Bata au organizat în data de 20 septembrie 2015, cea de-a VIII-a ediţie a Festivalului Vânătorilor. Probele de măiestrie vânătorească, de preparare a mâncărurilor specifi ce, dresura canină, evaluarea trofeelor sau prezentarea grupelor de vânători din judeţul nos-tru, au constituit deliciul acestui festival. De asemenea, nu au lipsit spectacolele folclorice, muzica, dansurile dar şi de o serie de jocuri şi demonstraţii.

*Zilele Culturii Austriece la Arad, ediţia a II-a, eveniment care s-a des făşurat în perioada 9-11 noiembrie, a adus în oraşul nostru per sonalităţi de marcă, precum Excelenţa Sa, Gerhard Reiweger, Ambasador al Republicii Austria la Bucureşti, Elisabeth Marinkovic, Ataşat Cultural al Ambasadei Austriei şi Director al Forumului Cultural Austriac la Bucureşti, av. Vasile Onofrei, Consul onorifi c al Republicii Austria la Timişoara, dr. Helmut Wohnout – istoric, Director al Departamentului pentru media din Cance laria Federală a Austriei, criticul de fi lm Irina Margareta Nistor şi nu în ultimul rând Cvartetul Koehne de la Viena.

Centrul Cultural Judeţean Arad

decembrie 2015 98 decembrie 2015

TRA

DIŢ

II

uralculturalcultcultural

Dr. Rodica Colta

Pe feţele munţilorSus sîncele1 zorilorCorinde mi Doamne (Refren)Nu-i sîncele zorilor,Ci-’i d’o dalbă mănăstire.Mare-’i, mare pe picioarePe nouă stîlpurï de cearăŞi p’a cinicia-i de tămâieŞi pe-atâtea ‘i de făclie.Aşa-’i purces de demultDin afară-’i muşchiu aprins.Da cu ce-’i acoperită?Tot cu teglă mohorîtă.Pe din lontru-’i zurg ăvită,Zugrăvită aurită.Ear într’însa cine şede?Că mi-ş şede Maica sfântăCu Iuon, cu sfânt Iuon,Cu fi eş micuţ în braţe,Cu cosiţa-’i reversatăPeste fi iu mic aruncată.Fiul sfânt îşi dete-a plângeCu grele lacrimi de sânge.Maica sfântă ‘şi cuvânta:Taci tu fi eş nu tot plânge,Că eu ţi’i fi eş ‘ţi-oiu daDoue mere, doue pere,Doue ţâţe dalbe-a meleŞi ti-’i juca fi u cu ele.Fiu mai tare-’şi dete a plângeCu grele lacrimi de sânge.Maica sfântă-’şi cuvânta:Taci tu fi eş nu tot plânge,Că eu ‘ţi’i fi eş’ ţi-oiu daDoi cheile raiuluiŞi încă raiul cu totul.Fiu sfânt ‘n graiu grăie:Lesne-’i Maică a tăce,Da nu vezi tu ce văd euColo jos, colo-’i mai josIn cel oraş jidovesc,Doi meşteri meşterescPe cruce dalbă de brad.Doi meşteri meşteresc Cuie dalbe de oţel.Doi, meşteri meşterescPe grele maiuri de fl er.Şi pe mine pune-m’orPe cruce dalbă de bradŞi la mine bate-s’orCuie dalbe de oţelŞi prin talpe şi prin palmeCu grele maiuri de fi er.

Maica sfântă ‘n graiu grăie:Ia ieşi Iuane ‘n afarăŞi tu Iuane te-apucăDe cornul altarului;Caută ‘n sus şi caută ‘n josŞi vezi Iuane ce-i vedéCaută ‘n sus spre răsărit,Că eu Maică că miş vădUn galbăn de luceafërNălţându-se mărindu-seCo zare- i pe asta lume,Cu una pe ceealaltă.Lasă fi e bine-mi pareCă nu-i galbăn de luceafăr,Ci mi-i drag fi eşul meuVenind tare ce putând,Pe nimica nu călcând,De nimica nu ţinândPreste văi seci ce-şi treceaMândre văi s’areduiaPreste câmpi săi ce şi treceaMândri câmpi îşi înverzeaPre-te holde ce-şi treceaMândre holde rescoceaPreste pomi seci ce-şi treceaMândri pomi îşi înfl oriaPreste munţi seci ce-şi treceaMândri munţi îşi dasăltaCa mieii primăvaraŞi ‘n napoi se întornaManile ‘n sîn îşi băgaGrele rane ce-şi găsiaPreste răni-şi ce-şi sufl aMândre răni-şi vindeca.Maica sfântă-şi cuvânta:Unde de fi u ai zăbovit?Că eu Maică-am zăbovitCă pe mine m’o tălnitCe-şi câni răi de jidoviŞi pe mine-o chinzuitPentru ce fi eş te- ai datN’ai tunat n’ai fulgeratN’am tunat, n’am fulgerat?,Că eu Maică nu m’am datPentru tine, pentru mine,Ci eu, Maică, că m’am datPentru lume pentru toatăSă rescumpăr eu lumeaEu lumea cu moartea meaPrecum scrie ScripturaCruce sfântă ‘ntoarsă masăFire-aï gazdă sănătoasă!

O colindă din bătrâni

Colindatul de Crăciun constituie şi azi unul din obi-ceiurile vii din România, fi ind inclus în anul 2013 în

patrimoniul UNESCO.Ca orice obicei însă, în timp, umblatul cu colinda a

cunoscut unele modernizări prin schimbarea tempou-lui şi prin prescurtarea textelor, care au devenit pentru colindătorii de azi fi reşti, „autentice”.

În încercarea de a descoperi colinde vechi, azi ieşite din circulaţie, am găsit în Tribuna poporului nr.236 / 1899 o aseme-nea piesă rară, culeasa de Emilia Mangra din Săldăbagiu Bihor. Trimisă redacţiei spre publicare în preajma Crăciunului din anul 1899, colinda este cu atât mai valoroasă cu cât culegătoarea este probabil sora mitropolitului Vasile Mangra. Chiar dacă redacţia nu menţionează, Emilia Mangra nu a fost o diletantă. După materialul trimis ea trebuie să fi fost măcar învăţătoare. Astfel, cum puţini au făcut-o în acea epocă, ea adaugă la textul colindei şi o scurtă prezentare a modului de a se colinda în satul ei (în ziua de Crăciun, după biserică, cu o dubă). Cât priveşte colinda, Emilia Mangra a păstrat graiul arhaic, lăsându-ne peste veacuri un document etnografi c preţios.

NOTE:1 Sâncea - vârf ascuţit

TRA

DIŢII

decembrie 2015 1110 decembrie 2015

Preocupări pentru îmbunătăţirea situaţiei locuitorilor din Munţii Apuseni în perioada interbelică

După anul 1918, starea de sărăcie din Munţii Apuseni şi din Munţii Zărandului au atras atenţia autorităţilor

române, care după o cercetare atentă a satelor de aici au lansat o serie de proiecte cu scopul de a le îmbunătăţi situaţia economică.

În anii 1932-1933, prof. dr. Sabin Opreanu, constată în zona Crişului Alb, o variaţie mai mare decât în orice loc din Munţii Apuseni a diferitelor meşteşuguri, situaţie pricinuită de nevoia de a trăi1. Pricinile sărăciei le pune pe seama crizei mon-diale, a devastării pădurilor, a legiuirilor proaste în domeniul industriei miniere, a repatrierii emigranţilor.

O altă cauză este orientarea economică a populaţiei din mun-ţii Apuseni spre Câmpia Tisei. Din cele zece căi ferate care au legătură cu Munţii Apuseni, şap-te coboară spre Câmpia Tisei. Satele din Munţii Apuseni nu reuşesc să-şi producă grânele de care au nevoie şi pentru a le obţine sunt nevoite să practice trocul cu locuitorii câmpiei.

Acest troc s-a practicat şi în trecut, produsele muntelui fi ind schimbate pe cele din câmpie, dar după 1918 câmpia care a rămas României nu mai poate absorbi toate produsele muntelui şi mai ales braţele de muncă2.

Ca urmare propune şi el câteva soluţii pentru zona de munte: 1. ridicarea nivelului cultural al locuitorilor; 2. construirea de drumuri şi căi ferate care să facă legătura şi cu Podişul Transil-vaniei; 3. intensifi carea industrializării munţilor; 4. să li se dea muntenilor piaţă de desfacere atât în interior cât şi în străinătate pentru produsele lor; 5. un plan de colonizare a elementelor provenite din suprapopularea regiunii3.

În anul 1933 primul ministru de atunci al României, Alexandru Vaida-Voevod îi însărcinează pe dr. Ion L. Ciomac şi pe Valeriu Popa-Necşa să facă o cercetare asupra stărilor eco-nomice din Munţii Apuseni. Cercetarea se desfăşoară timp de trei ani şi cuprinde 276 de sate dintre care 16 sunt din judeţul Arad (cuprinde localităţile din estul judeţului de la Vârfurile până spre Muntele Găina). Concluziile fi nale au fost publicate în volumul Munţii Apuseni. Cercetări asupra stărilor economice din Munţii Apuseni. Este o lucrare deosebit de complexă, de

ETN

OG

RA

FIE fapt o monografi e (actuală la vremea aceea) a Munţilor

Apuseni. Cartea începe cu descrierea geografi că a zonei, a faunei, fl orei şi se continuă cu prezentarea populaţiei, a situaţiei agricole (suprafaţa terenurilor, a pădurilor, a semănăturilor), felul proprietăţii, pomicultura, creşterea animalelor. Unele capitole se referă la ocupaţii, la reforma agrară în Munţii Apuseni, la industrie (mori, indus tria lemnului, alte industrii, la colonizarea locuitorilor din munţi). Ultimul capitol propune câteva soluţii pentru îmbunătăţirea situaţiei din zonă, soluţii care vizează agri-cultura cu ramurile ei, pădurile, vânatul, industria casnică, căile de comunicaţii, minele, un sistem funcţional cooperatist şi nu în ultimul rând turismul.

La capitolul care se referă la ocupaţii autorii fac următoarea observaţie: „În legătură cu pământul şi cu pădurea, s-au dezvol-tat în Munţii Apuseni un nesfârşit număr de alte ocupaţii din care îşi trag existenţa locuitorii de ambele sexe. Felul cum se practică aceste îndeletniciri, nu este însă deosebit; sunt îndelet-niciri primitive oare - cum, cu excepţiuni rare şi care se practică de vreme imemorabilă”4.

Autorii lucrării identifi că o serie de meşteşuguri legate de prelucrarea lemnului cum ar fi confecţionarea vaselor de lemn, şindrilăritul, cioplitul lemnului (obţinerea de bârne, coarne pen tru acoperişuri, care aveau mare căutare la oraş), rotăritul, tâmplăritul, dogăritul (holoangări) etc. Pentru localităţile din estul judeţului Arad, cuprinse în acest studiu, situaţia era următoarea: ciubărari erau 20 la Hălmăgel, 7 la Hălmagiu; şindrilari 8 la Hălmăgel; bărdaşi 10 la Poiana; holoangări 15 la Hălmăgel; tâmplari 4 la Hălmăgel5.

De regulă fi ecare era specializat în meseria sa. „Indus-tria casnică a lemnului, în Munţii Apuseni este divizată şi specializată. Una şi aceiaşi persoană în cele mai multe cazuri nu cunoaşte decât o singură specializare la perfecţie; bineînţeles că poate executa lucrări şi din alte specialităţi dar îndeletnicirea odată fi xată, îi rămâne credincios toată viaţa6.”

Sorin SabăuNOTE:1 Opreanu Sabin, Probleme de geografi e economică în Munţii Apuseni, Cluj, Tipo-

grafi a Naţională S .A., 1933, p. 52 Ibidem, p. 7 - 83 Ibidem, p. 10 - 114 Dr. Ioan L. Ciomac, Valeriu Popa-Necşa, Munţii Apuseni. Cercetări asupra stă -

rilor economice din Munţii Apuseni, Bucureşti, Tipografi a ziarul „Universul”, 1936, p. 203

5 Ibidem, p. 211 şi passim6 Ibidem, p.211

uralculturalcultcultural

ETN

OG

RA

FIE

decembrie 2015 13cultural

din Carpaţi) (1915), a fost tradus şi în germană ca Bruder Feind (1916). După un stagiu în spitalul militar vienez, a ajuns la Arhiva Militară din capitala imperială. Aici i-a cunoscut pe Rainer Maria Rilke şi Stefan Zweig. Când, în 1923, s-a întors, din nou, la Arad, studiase deja limbile orientale (sanscrita, persana), lărgindu-şi orizontul dincolo de orice provincialism. Acesta a fost momentul când, plin de elan, a editat Géniusz, conferindu-i un timbru şi o altitudine distincte.

Szántó György (1893-1961) a fost jurnalist şi autorul unei o -pere prodigioase, din care s-a tradus câte ceva şi în limba ro-mână: romanul Melita (1984) şi Stradivari (1970). Rămân însă să fi e traduse alte câteva zeci de titluri care dau consistenţă operei unui autor pe care Aradul nu îl poate trece cu vederea. Revista Periszkop, scoasă de Szántó la Arad, cele cinci numere apărînd între martie 1925 şi ianuarie 1926, s-a remarcat nu doar prin textele avangardei europene găz-duite de ea, ci şi prin colaborările unor grafi cieni de marcă. Destul de popular este portretul făcut de Tihanyi Lajos lui Tristan Tzara, în 1926. Este vorba, de altfel, de autorul român – de origine evreiască şi afi rmat în Occident – pe care revista l-a alăturat altor nume prestigioase, publicate de ea: Apollinaire, Cendrars, Tristan Tzara, Jean Cocteau, Ivan Goll. Directorul artistic István Pál este cel căruia i se datorează, de altfel, prezenţa, în pagină, a lui László Moholy-Nagy, Pablo Picasso, Marc Chagal, Alexander Archipenko ori Sándor Bortnyik.

Anii 1924-1926 au făcut, pentru o clipă, din Arad una dintre capitalele avangardei europene aşa-zis istorice. Chiar dacă, în aparenţă, lucrurile s-au oprit aici, apariţia, peste decenii, în anii 70 ai secolului trecut, în oraşul de pe Mureş a unei şcoli underground de fi lm artistic de scurt metraj experimental, la Cineclubul Atelier 16 (ulterior Kinemaikon), într-un mediu al tinerilor artişti venind dinspre literatură, plastică şi fotografi e nu a fost întâmplătoare. Sub bagheta lui Gh. Sabău, avangarda se reinventa în alte medii artistice, dar tot la Arad.

Ovidiu Pecican

12 decembrie 2015

Istoria Aradului în oglinzi mişcătoare

Periscopul arădean

Istoria culturală a Aradului interbelic cuprinde şi episoade mai puţin familiare cititorilor români. Ele merită să fi e cu-

noscute însă pentru că, dincolo de limitele lingvistice dintre culturile care au defi nit şi defi nesc şi astăzi cultura arădeană, rămân repere semnifi cative din viaţa oraşului şi din inclu-derea lui în circuitele europene. Trecând în revistă Istoria presei maghiare din România între 1918-1944, Győrff y Gábor spune că, în materie de apariţii periodice, „Între cele două războaie mondiale Clujul devine capitala presei (cu 457 titluri de presă în total), urmat de Timişoara (214), Oradea (147), Arad (126), Târgu-Mureş (93), Satu Mare (84), Bucureşti (76), Braşov (68), Carei (21) şi Odorheiu Secuiesc (20)”. Dintre cele 126 de apariţii care au dat culoare culturală Aradului, prin expresia literară maghiară, două s-au distins în mod particular prin apetenţa pentru avangardă. Aici, Franyó Zoltán a lansat o revistă literară ce se dorea independentă (Genius în 1924; Új Genius [Noul Ge-nius] în anul următor, 1925). Dispariţia acesteia nu i-a descura-jat însă pe literaţii maghiari ai Aradului interbelic. Romancierul Szántó György a înfi inţat revista Periszkop [Periscop] cu legături puternice cu avangarda europeană, (1925-26). În pofi da carac-terului lor efemer, ambele reviste au lăsat urme semnifi cative în peisajul literar european şi local, meritând să fi e scoase din uitare, antologate – inclusiv în limba română – şi cunoscute în cercuri mai largi.

Scriitorul Franyó Zoltán s-a născut la Kismargita (azi: Banatska Dubica, Serbia), în familia unui inginer hidrolog. A copilărit în Timişoara, apoi familia lui s-a mutat la Ineu, iar anii de liceu i-a împărţit între Arad şi Timişoara. Din anul 1900, a studiat la Colegiul Militar din Sopron şi a devenit student la Academia Ludovika din Budapesta, intrând ca ofi ţer în serviciul garnizoanei din Timişoara.

Prolifi c, el a publicat poezii, traduceri, reportaje la Budapesta, dar şi în provincie, afi rmându-şi cu vigoare talentul literar.

Din 1910 a revenit la Arad, ca ziarist la Függetlenség (Independenţa), apoi ca redactor la Kultúra (1910) şi la Jövő (Viitorul). În primul război mondial a ajuns pe frontul din Galiţia. Primul lui volum A kárpáti harcokról (Despre luptele

Franyó Zoltán

decembrie 2015 15

tuia. Este vorba de un promon-toriu de origine vulcanică, cu o înălţime maximă de 245 m şi cu diferenţă de nivel, faţă de luncă, de 85-90 m, situat în dreapta Mureşului şi la întretăierea a două văi ce vin dinspre Munţii Zărandului.

Cercetările arheologice în-treprinse, cu unele întreruperi, între 1979-2001 au evidenţiat ves tigii ale culturii Coţofeni şi, îndeosebi, din epocă dacică. De-osebit de importante sunt vesti-giile de epocă dacică: aşezare şi necropolă din sec. IV - III a. Chr. şi aşezare din sec. II a. Chr.- I p. Chr. Importanţa deosebită a sitului din epoca dacică rezultă atât din varietatea vestigiilor (aşezare, necropolă, eventual ate-lier metalurgic), cât şi din perioada îndelungată de locuire (sec. IV a. Chr.- I p. Chr.) şi a raporturilor cu celţii.

Au fost cercetate acropola, partea centrală şi extre mităţile estice şi vestice, prima terasă sudică şi prima terasă estică a aşezării dacice. Urmele de habitat descoperite se încadrează în perioada epocii cuprului şi faza clasică a civilizaţiei dacice (sec. I a. Chr. – I p. Chr.).

Şantierul arheologic CETATE (comuna Tauţ, 2002-2009) Colectiv: George Pascu Hurezan – responsabil ştiinţifi c, Florin Mărginean, Sava Victor, Zsuzsanna Kopeczny, Adelina Stoenescu (Complexul Muzeal Arad), Lu-miniţa Andreica (antropolog), Adrian Andrei Rusu (Institutul de Arheologie şi Istoria Artei)

Situl se afl ă pe o terminaţie de deal, o terasă domoală care coboară spre est, situată la circa 0,2 km vest de pârâul Cigher, la limita de sud-vest a comunei Tauţ. Apariţia volumului Biserici medievale în judeţul Arad a con-

uralcultural14 decembrie 2015

Cercetarea arheologică în zona arădeană (2000-2015)

Şantierul arheologic CETATEA TURCEASCĂ (Pâncota, 2000-2006)Colectiv: Dana Marcu-Istrate – responsabil ştiinţifi c, Ioan Fedor Pascu (SC Damasus SRL), Zsuzsanna Heitel (Insti-tutul de Istoria Artei Bucureşti), George Pascu Hurezan,

Florin Mărginean, Zsuzsanna Kopeczny (Complexul Muzeal Arad)

Cetatea denumită „turcească” este o cetate de pământ cu şanţ exterior, relativ bine conservată, amplasată în partea sud-estică a oraşului Pâncota. Situl a fost cunoscut încă în secolul al XIX-lea, când au fost efectuate o se-rie de săpături amatoriceşti care au scos la iveală, în interiorul cetăţii, ruinele unei biserici, in-cinta acesteia şi peste 60 de mor-minte din cimitirul exterior. În

urma acestor intervenţii au fost realizate câteva desene sumare, din care rezultă mai multe variante planimetrice ale unui lăcaş de cult înzestrat cu o excepţională decoraţie parietală.

Multe decenii pierdută, niciodată prelucrată în mod ştiinţifi c, această „documentaţie” a fost recuperată parţial de Suzana Heitel, care, pe baza unei minuţioase analize a detaliilor constructive şi artistice, a avansat ipoteza că biserica de la Pâncota are analo-gii perfecte în arhitectura sud-dunăreană din secolele X-XI, reprezentând astfel o importantă verigă în transferul acesteia spre Europa Centrală.

Şantierul arheologic CETĂŢUIE (comuna Săvârşin, 2006-2009)Colectiv de cercetare: Peter Hügel – responsabil ştiinţifi c, George Pascu Hurezan (Complexul Muzeal Arad), Valeriu Sîrbu – res-ponsabil de sector-epoca dacică (Muzeul Brăilei)

Situl arheologic, situat în stânga şoselei Arad - Deva, include mai multe zone de interes arheologic, atât pe un promontoriu, cu mai multe terase antropogene, cât şi de jur-împrejurul aces- cultcultural

MU

ZEU

decembrie 2015 17uralcultural

Adelina StoenescuComplexul Muzeal Arad

MU

ZEU

16 decembrie 2015

cultcultural

stituit preambulul începerii primelor săpături arheologice sistematice la Tauţ, în punctul „La Cetate”. În anul 1999 s-au făcut primele investigaţii la faţa locului, tot atunci realizându-se şi o primă ridicare topografi că a sitului. Săpăturile au început în toamna anului 2002, iar campa-niile arheologice care au urmat au permis dezvelirea unui ansamblu de clădiri orientat est-vest, care a aparţinut unei biserici medievale construite în mai multe etape: prima biserică romanică suprapusă ulterior de biserica gotică mult mai amplă, care refoloseşte unele părţi din prima

biserică. Intervenţiile succesive, care au urmat etapei iniţiale de ridicare a primului lăcaş de cult, pe durata a aproape patru se cole, au provocat edifi ciului modifi cări la intervale destul de mici de timp.

Şantierul arheologic MĂNĂSTIREA BIZERE (comuna Frumuşeni, 2001-2009)

Colectiv: Adrian Andrei Rusu – responsabil ştiinţifi c (Institutul de Arheologie şi Istoria Artei Cluj), George Pascu Hurezan, Florin Mărginean, Zsuzsanna Kopeczny (Complexul Muzeal Arad), Ileana Burnichioiu (Uni-versitatea Alba Iulia)

Situl arheologic Frumuşeni – Mănăstirea Bizere, se afl ă la 1 km nord-est de localita te (12 km est de Arad), în Lun ca Mu-reşului, pe malul stâng al râu-lui, în punctul nu mit „Fântâna Turcului”. În anul 1183 a fost atestată pentru prima dată a -

baţia care avea hramul Sfi ntei Fecioare Maria, pentru ca la sfârşitul secolului al XII-lea Mănăstirea Bizere să funcţioneze ca lăcaş benedictin, afl at sub patronaj regal. Abaţia controla trans-portul de sare pe râul Mureş. În secolul al XIII-lea mănăstirea cu un număr de 23 călugări, avea un venit anual de 4000 bolovani de sare (produs greu de procurat în acele timpuri). Din secolul al XIV-lea mănăstirea benedictină a cunoscut o constantă decădere, iar la 1557 (după invazia turcească în părţile Aradului şi datorită Reformei religioase), mănăstirea nu mai era con-semnată ca fi ind funcţională. Cercetările arheologice, care au demarat în anul 2001 au relevat palatal abaţial, cimitirul iar în

anul 2003 au fost descoperite mozaicurile din biserica mănăstirii.

Şantierul arheologic ŞANŢUL-MARE (Pecica, 2005-2015)Colectiv: Peter Hügel, George Pascu Hurezan – respon sabil şti inţifi c (Complexul Muzeal Arad), Florin Draşovean, Alexandru Szentmiklosi (Muzeul Banatului Timişoara), John M. O’Shea, Sarah Sherwood (Universitatea din Michigan, SUA), Alex W. Bark-er (Universitatea din Missouri, SUA).

Situl arheologic, din Epoca Bronzului, de la Pecica ,,şanţul Mare” este unul dintre cele mai importante de acest fel din Eu-ropa. Situl, cel mai important din vestul ţării, mai conservă şi urmele prezenţei celţilor (sec. IV-II a. Chr.), precum şi cele ale aşezării fortifi cate dacice (sec. III a. Chr..- II. p. Chr.). Fortifi caţia şi-a încetat existenţa odată cu înaintarea legiunilor romane pe Mureş. Tot de la ,,şanţul Mare” provin şi unele din cele mai vechi dovezi mate-rial ale răspândirii creştinismului în zonă, în secolul al VI-lea şi aparţin gepizilor. Ultimul strat arheologic de pe sit, îl constituie cimitirul de înhumaţie, datat între secolele XI-XII.

În noiembrie 2003, Complexul Muzeal Arad împreună cu Muzeul Banatului din Timişoara şi Muzeul de Antropologie din cadrul Universităţii Michigan (USA) au încheiat un prim protocol de colaborare privind cercetarea arheologică anuală pe acest sit. Cercetarea s-a concentrat pe schimbările sociale şi economice, intervenite pe parcursul epocii bronzului în Bazinul Carpatic şi dincolo de acesta.

BIBLIOGRAFIE 1. dr. Peter Hügel, George Pascu Hurezan, dr. Florin Mărginean (din 2004) şi dr.

Victor Sava Cercetarea arheologică în zona arădeană. Scurt istoric, în Ziridava, XVI, Arad, 2010, p. 7-24.

MU

ZEU

decembrie 2015 19

a dezamăgit niciodată exigenţa publicului român. Vioara la care cântă a fost fabricată în anul 1697 de către Carlo Giuseppe Testore, aceasta fi ind „sora mai mică” a celebrei viole a lui Wolfgang Amadeus Mozart.

Johann Strauss Ensamble reuneşte unii dintre cei mai talentaţi muzicieni ai Austriei, reţeta succesului lor fi ind calitatea incontestabilă a actului artistic, precum şi uşurinţa de a se conecta cu publicul.

Regii Valsului vă invită să vă rezervaţi cele mai bune locuri pentru a întâmpina magia sărbătorilor de iarnă, invocată de ritmurile lui Strauss.

„Caravana Tradiţiilor de Iarnă” Caravana Tradiţiilor de Iarnă, este evenimentul anului cu cea mai mare anvergură. Vor fi organizate spec-tacole în zeci de localităţi, prilej cu care vor fi împărtăşite publicului cele mai reprezentative colinde, cântece, jocuri şi obiceiuri specifi ce acestei perioade a anului. La eveniment vor participa cele mai importante ansambluri folclo-rice din judeţul Arad, precum şi mai multe coruri ale parohiilor ortodoxe din localităţile implicate la această manifestare. Orga-nizatorii evenimentului sunt Centrul Cultural Judeţean Arad, Consiliul Judeţean Arad şi Primăria Municipiului Arad, în co-laborare cu Arhiepiscopia Aradului.

uralcultural

AVAN

CR

ON

ICĂ

18 decembrie 2015

Gala Voluntariatului Cele mai active asociaţii şi ins-tituţii publice din judeţul Arad care lucrează cu voluntari, pre-cum şi şcolile şi companiile care îşi implică angajaţii sau elevii în proiecte de voluntariat, sunt invitate să participe la „Gala Vo-luntariatului”, Arad, 2015. Eve-nimentul se va desfăşura în data de 2 decembrie 2015, începând

cu ora 18.00, la Teatrul Clasic „Ioan Slavici” din Arad şi se adresează ONG-urilor, şcolilor, fi rmelor şi instituţiilor publice din judeţul Arad care au fost implicate în proiecte de volunta-riat, dar şi instituţiilor deconcentrate şi partenerilor media care au susţinut astfel de iniţiative. Scopul acestuia este de a încuraja acţiunile de voluntariat din judeţul Arad prin promovarea ace-lor entităţi care se implică activ în viaţa comunităţii.

Gala Voluntariatului este organizată de Direcţia Judeţeană pen-tru Sport şi Tineret Arad în parteneriat cu Organizaţia Tine rilor cu Iniţiativă – Filiala Arad şi cu „Centrul Judeţean de Voluntariat Arad”. Acţiunea este deja una cu tradiţie în Arad, fi ind organizată anual. Ea s-a bucurat de apreciere atât din partea voluntarilor, cărora le-au fost recunoscute public meritele întregii activităţi, cât şi de societatea civilă, instituţiile publice, şcoli, jurnalişti şi toţi cei care au încurajat şi susţinut activităţi de voluntariat.

Ansamblul Johann Strauss revine la AradMuzicienii austrieci, supra n u-miţi de presa internaţională „Re-gii Valsului”, vor fi prezenţi la Teatrul Clasic „Ioan Slavici” din Arad, în 17 decembrie.

Farmecul incontestabil al acestui ansamblu stă în pasiu-

nea de a reda sunetul pur vienez. Pentru a se apropia cât mai mult de culoarea autentic straussiană, muzicienii concertează în stilul Stehgeiger. Acest lucru se referă la dublul rol al concert-maestrului, el fi ind, în acelaşi timp, şi dirijor şi solist. Această tehnică a fost folosită de Johann Strauss cu scopul de a sparge barierele dintre orchestră şi public. Dirijorul ansamblului, Rus-sell McGregor, o prezenţă plină de fascinaţie şi magnetism, nu cultcultural

Corina Huţan

Maria Ştefanko, Castane 2

decembrie 2015 21

#ROCK.OLINDEPe 22 decembrie îl avem la Arad pe Ștefan Hrușcă. Nu folkistul, ci colindătorul. Nu se încadrează la categoria underground, dar nu m-aș fi putut ierta dacă nu l-aș fi menționat aici și pe acest guru al colindelor românești. Deci, pe 22 decembrie, ora 17, la teatru. Rezervați 70 de lei dacă vreți să mergeți să-l ascultați vestind crăciunul!

Dar, cine știe…poate vom avea de o surpriză-două. Un concert de colinde rock sau așa ceva. Un Cargo, să zicem… Rămâne de văzut. Sărbători fericite, cu muzica bună alături!

Eugen Rogojan

uralcultural20 decembrie 2015

#COLECTIVDin păcate, o parte a evenimentelor despre care s-a scris în numărul anterior al Monitorului Cultural, nu s-au mai organizat, în semn de solidaritate cu cei care au pierit în tristul eveniment petrecut în clubul Colectiv. Acestora le-a fost luat locul de evenimente de comemorare a celor plecați și de strângere de fonduri pentru cei ce luptă împotriva morții și, în mod special pentru Andrei Găluț, vocalistul

trupei GoodbyetoGravity, arădean de-al nostru. O serie de tru-pe din oraș, elevi și simpli arădeni s-au arătat atinși de drama petrecută acolo și au oferit din puținul lor și familiilor afectate de tragedie, lucru mai mult decât lăudabil. Jos pălăria!

#PRESTO - RĂDĂCINIAcum, revenind la luna în care ne afl ăm – decembrie, de menționat este evenimentul pe care l-am

amintit și în numărul anterior, și anume lansarea albumului lui Presto – Rădăcini, ce va avea loc pe data de 25 decembrie în Nerv, de la ora zece seara.

#DECEMBRIE, LUNA SALOANELOR…În continuare, voi menționa cele trei expoziții ce vor avea loc la Sala Clio în luna decembrie. Prima, cu vernisajul pe doi decembrie,

va fi o expoziție de fotografi e – Salonul anului 2015, organizată de către Foto Club Arad, iar curator este Mircea Boran. Această expoziție poate fi vizitată până pe nouă decembrie, iar din data de zece, în Sala Clio va fi prezentă expoziția de pictură Salonul Abstracților. Organizată de Cenaclul Andreescu, expoziția va putea fi vizitată între zece și șaptesprezece decembrie, avându-l drept curator pe domnul Dan Lăzărescu.

Ultima (cronologic, logic) expoziție a anului la Sala Clio va fi Salonul Internațional de Portret, organizat de către Foto Club Pro Arad între optușpe și treizeci decembrie, iar curator al acesteia este Nelu Scripciuc.

cultcultural

AVA

NC

RO

NICĂ

UN

DE

RG

RO

UN

D

Maria Ştefanko, Clepsidra

decembrie 2015 23uralcultural

Concert de Colinde, ed. a X-a19-22 decembrie 2015Primăria Ineu

Spectacol de Crăciun20 decembrie 2015Primăria Păuliş

Evenimente de Crăciun – Balul Dubaşilor24, 25 decembrie 2015, SemlacPrimăria Semlac

Bal de Crăciun25 decembrie 2015Primăria Păuliş

•

•

•

•

PR

OG

RA

M

CU

LTUR

AL

PR

OG

RA

M

CU

LTU

RA

L

22 decembrie 2015

Agenda Centrului Cultural Judeţean Arad

Gala Premiilor Uniunii Scriitorilor din România – fi lia la AradDecembrie 2015, Arad

Comemorarea Eroilor Revoluţiei din decembrie 1989Decembrie 2015, Arad, CJA, CCJA, Asociaţiile Revolu-ţionarilor

Mesagerii Naşterii Domnului ediţia a VI-aDecembrie 2015, Arad, Asociaţia Christian Businessmen

1 Decembrie, Ziua Naţionala a RomânieiArad, 1 decembrie 2015, CJA , CCJA

Ziua Naţională a României1 decembrie 2015, IneuPrimăria Ineu

Hramul Bisericii Ortodoxe Sâmbăteni6 decembrie 2015Primăria Păuliş

Hramul Bisericii Ortodoxe Păuliş6 decembrie 2015, PăulişPrimăria Păuliş

Festival Itinerant „Caravana Tradiţiilor de Iarnă”, ed. a IX-a11-23 decembrie 2015, Arad şi judeţul Arad

Festivalul de Colinde13 decembrie 2015, MaceaPrimăria Macea

Concert de Colinde13 decembrie 2015, ŞiriaPrimăria Şiria

Datini şi obiceiuri de iarnă19, 20 decembrie 2015, AlmaşPrimăria Almaş

Festivalul Tradiţiilor de Iarnă – Alaiul Dubaşilor19, 20 decembrie 2015, SăvârşinPrimăria Săvârşin

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

cultcultural Maria Ştefanko, Postavdom