6
10
Nu doar despre mod. Despre preocuprile mai puin cunoscute ale lui Mircea Vulcnescu
Io n u B U TO I Universitatea din Bucureti, Facultatea de Jurnalism i tiinele Comunicrii
University of Bucharest, Faculty of Journalism and Mass Communication Personal e-mail: ionutbutoi@yahoo.com
Între iulie i octombrie 1933 Mircea Vulcnescu a inut, sub pseudonimul „Ivy”, rubrica despre mod a sptmânalului economic Index.1 Marea parte a celor 13 articole ce reprezint totalul contribuiilor lui „Ivy” sunt dedicate modei feminine i sunt scrise la persoana întâi feminin. În studiul de fa voi încadra contextual aceste articole, localizându-le printre celelalte preocupri ale lui Vulcnescu în scurta durat istoric precizat, voi încerca s explic sensul jocului de rol fcut de „Ivy”, legându-l de atitudinea autorului fa de rolul femeii în societate, voi prezenta posibile origini ale interesului pentru mod i, desigur, voi analiza coninutul articolelor pentru Index, artând substratul lor filosofic i economic. De asemenea, voi face legtura dintre preocuprile teoretice ale lui Vulcnescu despre mod i ceea ce ne poate spune stilul vestimentar al tinerilor interbelici despre condiia lor social. Prin aceste articole avem primele consideraii sociologice asupra modei fcute în România.
O rubric de var
Perioada 1932-1933 este una de hiperactivitate publicistic pentru Vulcnescu, corespunztor preocuprilor sale diverse, aciunilor colective ale grupurilor de tineri intelectuali în care activa i evenimentelor curente. Pe lâng contribuiile semnate în calitate de expert pentru revistele de specialitate (Tribuna Financiar), Vulcnescu poart polemici i semneaz contribuii în periodice lansate de „tânra generaie” (Axa, Dreapta) sau mai consacrate (Dimineaa) i particip la simpozioanele Criterion. Teme acoperite sunt cele religioase, economice, sociologice, iar Vulcnescu activeaz în cercuri intelectuale care se suprapun, dar nu se confund – monografitii, „nitii”, criterionitii. În alt parte, am caracterizat aceast etap drept una a „afirmrii publice”, efervescente, deschise i eteroclite a „tinerei generaii”. Fr a avea un contur distinct, în cadrul
Not just about fashion. Some considerations about the lesser known writings of Mircea Vulcnescu
Between July and October 1933 Mircea Vulcnescu held, under the pseudonym «Ivy», the fashion section on the economic weekly magazine, Index. Most of his 13 articles, representing all the contributions of „Ivy”, were dedicated to women’s fashion and were written in the first person feminine. In this study I will frame the context of these articles locating them among other concerns of Vulcnescu in the short historical term stated, I will try to explain the meaning of role play made by „Ivy”, linking it to the author’s attitude towards the role of women in society. I will also try to bring forward the possible origins of his interest in fashion and, of course, I will analyze the content of the articles written for Index, showing their philosophical and economic substrate. I will also make a link between Vulcnescu’s theoretical concerns about fashion and what the clothing style of the young interwar generation can say about their social condition. Through these articles we have the first ever sociological considerations on fashion made in Romania.
Keywords: modern Romanian culture, sociology of fashion, interwar sociology, Mircea Vulcnescu.
11
acestor grupri diverse se regsete i un segment despre care nu s-a scris prea mult: tinerii economiti.
Index-ul (Hebdomadar de informaii economice, financiare, comerciale editat de Oficiul de Informaii i Publicitate Index, cum îi este denumirea pe larg) a fost una din publicaiile acestor tineri economiti, aflându- se „sub conducerea domnilor Paul Sterian i Alex Stelescu”, dup cum se precizeaz în primul numr. Paul Sterian era un vechi prieten al lui Vulcnescu i, ca i el, va face carier de expert în diverse instituii ale statului român. Au fost amândoi membri ai ASCR (Asociaia Studenilor Cretini Români), colaboratori la Cuvântul lui Nae i participani la campaniile monografice ale lui Gusti.
Printre cei care semneaz în prima serie a publicaiei (care se întrerupe în toamna lui 1933) se numr, printre alii, Mircea Eliade, Mihail Sebastian, Ion Clugru, iar dintre monografiti Roman Cresin. Index, înc de la prima apariie (2 iulie 1933), îi definete aria de interese îndeosebi în jurul problematicii rilor Blocului Agrar, propunând s aduc analize relevante despre fiecare ar din Europa Central i de Sud-Est relevant în spe. În paginile sale se pot citi articole bine informate despre proiecte regionale de uniune vamal bulgaro-român, despre capacitatea produciei autohtone de armament, despre politicile protecioniste ale statelor liberale i importana statelor agrare. Paul Sterian semneaz articole în care caut s defineasc principii de doctrin economic pe baze agrare, având o viziune diferit substanial de cea promovat de Virgil Madgearu i, de altfel, de Mircea Vulcnescu (Sterian e agrarian în sens fiziocrat, adic individualist, anti-etatist i liberal, spre deosebire de agrarienii rniti).
Într-o astfel de publicaie în care ambiiile de afirmare ale tinerilor economiti sunt vizibile i în care se discut teme actuale ale epocii i de maxim interes pentru el însui, Vulcnescu a ales s întrein ...rubrica de mod. Pare un fel de joac, o preocupare de var. De altfel, majoritatea contribuiilor sale sunt publicate în lunile de var i unele subiecte sunt legate tocmai de sezonul vacanelor. Totui, dac este o joac, este bine fcut. Dac am ignora semnatarul, rubrica pare a fi întreinut de un fin cunosctor care d recomandri precise, de detaliu. În plus, în bun parte a articolelor apar comentarii cu o puternic tent sociologic, lucru care indic, pe de o parte, motivaia real a interesului artat de Vulcnescu subiectului i, pe de alt parte, o mai clar legtur editorial cu specificul Index-ului.
Despre femei
Aa cum am precizat anterior, articolele din rubrica de mod a Index-ului sunt scrise la persoana întâi feminin. Ca i cum rubrica ar fi scris de o femeie.
În plus, cititorul imaginat de autor este tot feminin, ceea ce face ca articolele s par a fi scrise pentru femei. Rubrici de mod sunt întâlnite destul de des în presa interbelic, destinate, evident, femeilor, îns mai degrab în cotidiene sau sptmânale „generaliste”, nu în sptmânale de profil financiar-economic. Moda este tratat, în plus, în special caricaturile epocii, cu destul de mult sarcasm. „Ivy”, în schimb, o ia în serios, o trateaz cu respect, iar tonul pe care sunt scrise articolele arat o persoan care încearc s fie empatic i inclusiv fa de nevoile femeii.
Jocul de rol fcut de „Ivy” poate avea i o semnificaie mai larg. Arat locul i rolul social al femeii în optica lui Vulcnescu. Dac moda nu este un subiect prea derizoriu pentru a fi tratat într-o revist financiar-economic, rezult c publicul acestei reviste nu poate fi i nici nu trebuie limitat doar la cel masculin. Despre rolul femeii în societate Vulcnescu avea opinii ferme, aa cum reiese din rspunsurile pe care le dduse, în 1924, la drafturile chestionarului Seminarului de Sociologie realizat pentru studiul vieii studeneti din Bucureti. Astfel, la seciunea „Politic” a chestionarului, la întrebarea: „Suntei pentru acordarea drepturilor politice la femei, i de ce?”, Vulcnescu rspunde scurt: „Da. i de ce n-a fi?”, iar la urmtoarea întrebare, aflat în prelungirea primeia: „Unde credei c ar fi rodnic i mai necesar energia i activitatea femeii?”, rspunsul e la fel de scurt i concis: „Peste tot”. Într-o alt variant a aceluiai draft, rspunsurile la întrebri sunt similare, cu mici diferene. Astfel, la prima întrebare Vulcnescu rspunde: „Da. Pentru c nu e nicio raiune care s se împotriveasc”, iar la a doua: „Pretutindeni”.
În plus, în mediile studeneti, fie religioase, fie tiinifice, Vulcnescu face parte din colective în care prezena femeii este apreciabil i participarea la sarcini importante, inclusiv de responsabilitate, o practic mai des întâlnit decât în restul societii urbane din România interbelic. Atât în ASCR, cât i în coala monografic, se regsesc exemple de femei implicate în funcii sau/i roluri de responsabilitate.2
Dincolo de aceste chestiuni oarecum colaterale, pseudonimul însui poate fi inspirat din numele de alint al primei sale fiice, din prima sa cstorie, creia familia i prietenii îi spuneau Vivi (Victoria). O explicaie pentru folosirea unui pseudonim ar fi, pe lâng tema strict urban, preferinele sale pentru moda de inspiraie francez, european. O semntur cu numele propriu l-ar fi expus ironiilor polemice ale celor care îi contestau, deja, opiunile sale „ruraliste” din paginile altor publicaii ale tinerilor interbelici. În fine, este foarte posibil ca parte din sfaturile pe care Vulcnescu le d în articolele sale din Index s fi fost inspirate de soia sa, Ioana-Mrgrita, care, ca toate doamnele în societatea înalt a Bucuretiului, avea propria sa modist. Dar, cel mai probabil, motivul „feminizrii” autorului e dat chiar de subiect, care, în percepia lumii
t
sociale bucuretene, era unul prin excelen dedicat i circumscris femeilor.
Despre mod
Rspunsul la întrebarea care ar putea fi originea interesului intelectual al lui Vulcnescu pentru mod e posibil s se regseasc în cursurile de istorie a metafizicii susinute de Nae Ionescu între 1930-1931, aadar nu foarte departe de momentul colaborrii sale cu Index. În prima parte a cursului, Nae Ionescu abordeaz tema „modei în filosofie”.3 În fapt, aceast introducere a cursului este o polemic dus cu alte somiti ale lumii intelectuale i universitare bucuretene, care îi reproau profesorului c temele sale filosofice cu care îi fcuse o faim printre tineri ar fi devenit o mod „neconvenabil”.4
Abordând tema modei în filosofie, Nae Ionescu face câteva afirmaii despre fenomen în general. Argumentul de baz al acestuia este c, departe de a fi „o atitudine superficial în faa realitii”, moda se constituie în „cartea de vizit de fiecare moment a istoriei”, iar a fi la mod era echivalat cu a fi în actualitatea istoric.5 Filosoful continu fcând trimitere chiar la sensul curent din lumea interbelic urban a termenului de mod: „în acelai fel în care se schimb rochiile cucoanelor de la an la an, în acelai fel se schimb atitudinea noastr, felul nostru de a valorifica în genere existena”.6
De fapt, Nae Ionescu avea în vedere o tem mai degrab de sociologie decât de filosofie: moda ca tendin, curent, micare, ca fenomen cu substrat i, totodat, impact social. În acest sens, moda ca tendin „nu este propriu-zis mod”, ci este „o form specific de via impus de condiiile generale”.7
Desigur, legtura dintre lecia introductiv a lui Nae Ionescu din cursul de istorie a metafizicii din 1931 i atenia lui Vulcnescu pentru mod este doar o supoziie. Dar acesta nu ar fi singurul exemplu de tem care, odat abordat de filosof, s îl fi inspirat i pe fostul su student în a o analiza pe cont propriu. În orice caz, dei inteniile retorice ale lui Nae Ionescu erau altele, definirea modei ca fenomen social care spune ceva foarte relevant despre dinamica societii respective, care nu ine doar de „gusturi”, „creativitate”, ci i de condiiile sociale i economice date, se regsete, implicit, i în articolele semnate pentru Index.
Mod, globalizare, ideologie
Din cele 13 articole despre mod, am putea spune c primele 7 sunt recomandri vestimentare („Cldura”, „La mare”, „Moda i ei”, „Moda i noi”, „Ploi i ari”, „Spre toamn”, „Automobilismul”), adic mod „pur”,
pe când celelalte 6 articole conin observaii sociologice („Comerul i moda I”, „Comerul i moda II”, „Comerul i moda III”, „Comerul i moda IV. Mode naionale”, „Comerul i moda V. Lucrul manual”, „Comerul i moda VI”). Practic, prin contribuiile sale despre comer i mod avem, în Vulcnescu, primul sociolog al modei din România.
Recomandrile i preferinele vestimentare fcute de „Ivy” se înscriu în linia modei franceze i a celei americane (influenate deja de Hollywood) i corespund întru totul tendinelor începutului anilor 1930. Astfel, dac în „deceniul furtunos” al anilor 1920, în vestimentaia pentru femei predominau liniile „tubulare”8, care încadrau nedifereniat silueta, dând un aspect oarecum bieesc, în deceniul urmtor este preferat o inut mai degrab „glamour”, în care vestimentaia pune în eviden formele, silueta. De asemenea, în ciuda dificultilor provocate de Marea Criz, moda anilor 1930 este influenat tot mai mult de rspândirea cinematografului9. Se dezvolt, îns, inovaiile aduse de moda de dup primul rzboi mondial, cum ar fi, de pild, apariia i folosirea pantalonilor la femei în contexte sociale cotidiene i îi fac apariia noi elemente, cum ar fi tricoul. Aceste tendine se regsesc în articolele lui Vulcnescu, dup cum se poate observa i dup ilustraiile grafice care însoesc articolele. Chiar din primul articol, în care discut inute potrivite pentru sezonul de var, Vulcnescu laud moda american, care ar fi „sintez a tot ce bunul gust i elegana european produc mai ales.”10 În cel de-al doilea, în care discut inutele potrivite pentru vacanele petrecute la mare, recomand „rochii de soare ajustate pe corp i pantalonul de jersey cu tricou de bumbac.”11
Prima observaie, fcut doar în treact, care depete cadrul strict al modei este fcut într-un comentariu despre moda afiat de soiile delegailor marilor puteri întrunii la Londra. De altfel, ideea în sine de a comenta moda la un eveniment ce ine de politica internaional este inovatoare pentru epoca de care vorbim i este un semn al transformrilor sociale aduse de noile raporturi existente între elite i opinia public i de intermedierea acestui raport realizat de mass-media. Evenimentele high life devin, pe de o parte, reprezentative pentru ultimele tendine din mod, reproducându-le i, pe de alt parte, le reinventeaz, impunându-le prin noutile care vor „da tonul” i se vor transfera, din mod a de lux, în mod de mas. În acest articol, odat în plus, Vulcnescu îi arat preferina pentru moda european, mai exact cea francez: întâlnirea ar fi fost un „concurs din care triumftoare a ieit, se pare, simplicitatea, nelipsit de rafinament, inimitabil, a franuzoaicei.”12 i remarc un stil nou impus de comportamentul delegatelor: „a nu se farda în public.” În fine, o prim observaie cu caracter social: „femeile au demonstrat c îneleg
13
s preuiasc luxul tocmai ca un factor social i economic”.13 Într-adevr, moda devenise deja o industrie care fcea posibil existena altora, tem la care Vulcnescu va reveni. Ideea c luxul care este perceput, eufemistic vorbind, dintr-o perspectiv moral, drept problematic, iar dintr-o perspectiv social, drept semn vizibil al inegalitilor, dar i cauz a acestora, are i efecte pozitive asupra colectivitii, se înrudete cu concepiile filosofilor anglo-saxoni ai sec. XVII pe care Vulcnescu îi cunotea i îi folosea în seminariile sale de etic, concepii conform crora viciile private aduc beneficii colectivitii prin mecanismele puse în micare pentru satisfacerea lor.14
Dup inute de sezon i de gal, „Ivy” trece la moda vestimentaiei adaptate la „motoring”, adic la folosirea automobilului. Automobilul în interbelicul românesc nu mai era nici produsul exotic i de lux de odinioar, dar nu devenise, înc, nici produsul de mas de mai târziu. Folosirea sa, dincolo de semnul unui status social, oscila undeva între nevoi strict instrumentale de deplasare i pasiune sportiv. De altfel, justificarea unei astfel de atenii acordate vestimentaiei purtate în automobil pleac de la aceast constatare: „odat cu marea rspândire pe care a luat-o motoringul la noi, o serie de probleme vestimentare în legtur cu acest sport dttor de emoii curate i de un sentiment de nesfârit libertate au luat fiin.”15 Vulcnescu însui tia s conduc i a i deinut un automobil, prin urmare interesul fa de aceast latur a modei nu este surprinztor. Altceva atrage atenia, îns, în acest scurt comentariu: accentul pus pe emoii i sentimentul de libertate produs de folosirea automobilului.
Începând cu primul articol al rubricii din seria „Comerul i moda”, Vulcnescu reia i dezvolt observaiile legate de efectele economice ale modei: „o serie de industrii îi datoreaz existena, cum i-o datorete i o bun parte din comerul lumii.”16 De aceast dat, accentul cade nu pe utilitatea sau efectele benefice ale modei, ci pe importana acesteia într-o economie care funcioneaz integrat la nivel mondial: „roti cu rost bine definit în maina complicatei economii mondiale, moda nu poate fi alfel privit decât cu atenie i, uneori, cu încântat bunvoin. Numeroase industrii ale tuturor rilor i cea textil, în primul rând, sunt în funcie de mod (schimbare). (...) Laboratorii nenumrate de studii, experiene i perfecionri în arta îmbrcminii i a decoraiunilor împânzesc globul, comand plantaii, cresctorii i uzine, împart pâine i încântare”.17 Este o imagine plastic a ceea ce astzi numim globalizare, adic o economie care funcioneaz interdependent. Interesant este c aceste observaii sunt fcute în 1933, adic în anii imediat urmtori Marii Crize, în care debuteaz politicile protecioniste care limiteaz comerul liber. Vulcnescu, de altfel, cu un an mai devreme, vorbise într-o conferin despre tendinele structurale contradictorii ale capitalismului,
care penduleaz dialectic între rspândirea mondial a practicilor economiei industrializate i dificultile stârnite de restrângerea debueelor. El arta c, prin dezvoltarea „comunicaiilor”, atât cele fizice, care in de transport, cât i cele care in de circulaia informaiilor, „pmântul întreg, sub acest raport, devine o singur pia.”18 Moda, aadar, pentru a reveni la subiect, se industrializeaz. Departe de a mai fi „capriciu”, element frivol al realitii cotidiene, este un proces complex de raionalizare i planificare a produciei i desfacerii. Favorizat de fenomenul de globalizare, ea este i rmâne, totodat, un factor activ al acesteia, chiar i în contextul frmântat al anilor 1930: „în ciuda marilor frmântri politice i economice de cari sunt cuprinse continentele, moda îi urmeaz cuminte cercetrile ei – inventând mereu surse de activitate i câtig pentru omenire.”19 Pentru a doua oar, aadar, Vulcnescu remarc faptul c industrializarea modei presupune, pe lâng funcionarea sa în ritmul globalizrii, dezvoltarea acesteia pe baz de expertiz (laboratoare, studii, cercetri). Aadar, consumul produselor acestei industrii devine o practic premeditat, stimulat artificial, nu o chestiune de simpl imitaie sau de obicei social: „aceast dorin nu exist în noi ca o obinuin datorit vicioasei mode, ci ca o nevoie hotrât pentru stimularea dispoziiei noastre i de munc, i de recreere.”20
Într-un alt articol pe aceeai tem a comerului i modei, Vulcnescu remarc o tendin nou în procesul de producie specific industriei menionate: re-apariia „lucrului manual” sau a produselor hand made, cum am spune astzi. Cum ocul Marii Crize a lovit i în capacitile de profit ale produciei în serie, industrializate, rspândirea produselor fcute de mân sau a artizanatelor prezint avantajul de a folosi o for de munc anterior ne-necesar din cauza automatizrii: „cu felurite reveniri, inovaii i edicte vine i moda într-ajutorul omerilor recurgând, acum mai mult decât oricând de la rzboi încoace la lucrul manual i artizanat”.21 Oglindind aceleai reflecii amintite deja din conferina sa despre „noul medievalism economic”, Vulcnescu vede în artizanat o tendin structural de revenire la un mod de producie care s nu fie dominat de main: „dup ce a dat produciei în serie, mainii, partea ei, omenirea a primit de la criz o lecie de economie, ordine i rbdare care se pare c i-a înlesnit s guste din nou încântarea de a se apleca cu interes asupra lucrurilor unice pe care însi stângcia pune pecetea momentului artistic viu.”22 Tonul fusese dat, i în acest caz, tot de Frana, unde ministrul educaiei încuraja pe cale oficial colile de feronerie, fcând apologia produselor care sunt valoroase tocmai pentru c poart imperfeciunile lucrului de mân, spre deosebire de cele produse industrial, dar identice: „Frana cea dintâi s-a revoltat împotriva excesului de mainism care amenin s acapareze domenii unde
t
6
14
întotdeauna numai mâna omului înfptuise gândul creator”.23 Tema mainismului i a mecanizrii vieii societii umane, cu efectele sale ambivalente, pe de o parte, de împuternicire a oamenilor în raport cu natura, pe de alt parte cu crearea unor noi dependene i a unei „robii” mai puternice chiar decât cea fa de natur24 este întâlnit de Vulcnescu la Nikolai Berdiaev, filosof rus audiat de român în cercurile religioase de la Paris din anii 1920. Spre deosebire, îns, de Berdiaev, Vulcnescu nu consider mainizarea produciei un fenomen ireversibil, ci dependent de condiiile sociale: „noi suntem mai radicali decât Berdiaev, în sensul c socotim c i maina e o form condiionat (de producie-n.m.), care poate da-napoi, ca oriicare alta.”25 Astfel, pentru Vulcnescu o form de „regresiune” în economie i în viaa social ar fi posibil dac exist factorii necesari. O asemenea regresie ar fi, în ceea ce privete moda, producia artizanal care are dublul avantaj c respect tradiiile locale i previne omajul.
Standardizarea i uniformizarea modei nu proveneau, îns, doar sub influena industrializrii, ci i a ideologiilor politice. Interbelicul cunoate apariia regimurilor totalitare, fascist, nazist i comunist, care au folosit din plin moda pentru a-i construi i imprima, în cotidian, identitatea politic.26 Departe de a se reduce doar la uniformele militreti, vestoanele sau epcile tovrreti sau cmi nerge (sau, pentru varianta local, verzi), tipurile de vestimentaie imaginate politic în perioada frmântat a anilor 1930 surprind o varietate de teme, linii i motive selectate în funcie de scopurile politice ale regimurilor sau micrilor în cauz. Dei ne aflm abia în 1933, când ascensiunea la putere a lui Hitler era înc de dat recent, iar nazificarea se afla la debuturile sale, Vulcnescu a consacrat un articol întreg pe tema relaiei dintre mod i naionalismul german în plin afirmare: „Germania, nemulumit de a fi mereu imitatoarea Franei pe trâmul modei, i-adun toate forele necesare creirii unei mode naionale. Materii prime, maini i fantezie naionale dar i debueu asemeni cci oricât de studiate i artistice (sunt) nscocirile acestor voine, ele nu reuesc s se adapteze eleganei suple europene i par destinate mai cu seam rii care le-a scornit.”27 Dei gsete noua mod (feminin) german „admirabil în orice detaliu”, aceasta ar fi prea „greoaie”, astfel c „orice femeie creia îi place s-i simt corpul liber i micarea armonioas va evita grelele esturi i vastele forme germane”.28 Imaginea care ilustreaz articolul prezint, într-adevr, dou modele cu o vestimentaie încrcat i închis, oarecum dup tiparul uniformelor militare. Între Paris i Berlin, între modelul cosmopolit al modei franuzeti i cel naionalist german, „Ivy” alege pe cel din dintâi: „Parisul, focar de secole al modei, atinge, graie ei, tot globul cu iluzia zâmbitoare a unei raze de înfrire. Germania prea ia totul în serios.” Tema
modei naionale, dup scurtele ironii legate de moda german, este, îns, pentru Vulcnescu, prilej de reflecii asupra unei „oportuniti” prost fructificate de valorificare a resurselor autohtone de stil vestimentar i art decorativ. Anticipând cu decenii moda devenit global a iei româneti, „Ivy” se lanseaz, totodat, într-o critic a manierei srccioase i lipsite de inventivitate cu care sunt folosite esturile tradiionale: „În vremea asta se neglijeaz, la noi, posibilitile artei noastre textil-decorative. În diversele expoziii vedem de ani de zile aceleai borangicuri mai bine sau mai prost colorate. O simpl rochi de var e maximum la ce putem aspira. Cu cât bucurie am vedea în Bucureti un cochet magazin de desfacere a unor stofe sau mtsuri în linia modei europene, dar esute la noi, în cantiti reduse, dar cu atât mai cutate. Câi bani s-ar rmâne în ar i cu cât plcere nu le-am purta, cci gustul româncei n-ar da gre i nu ne-ar impune s pornim pe strad deghizate în domnie sau Walkirii. Ar mai trebui, de asemenea, ca prin înalte intervenii s facem ca orice mare magazin din strintate s aib un mic rayon cu vaporoasele pânzeturi i admirabilele noastre broderii vândute la început cu un foarte mic câtig, ce admirabil debueu pentru aceste vremuri de omaj i ce eficace propagand! Ar mai fi pe acolo de cercetat albumele noastre de custuri, fotografii dela noi i s-ar succeda opera de propagand turistic. Peste tot globul am vzut în magazine broderii, lampioane i evantalii chinezeti. De ce n-am lua o pild?”29 Aceste rânduri, în care este comentat, cu oarecare frustrare, politica economic textil a statului român, corelat cu turismul, „trdeaz” cel mai mult autorul real al rubricii de mod a Indexului, pe atunci înc referent al Ministerului de Finane.
Cum se împac preferinele ferme ale lui Vulcnescu pentru „autohtonism” cu cele cosmopolit- europene ale lui „Ivy”? De fapt, nu avem de-a face cu o contradicie decât în mod aparent, Vulcnescu definind autohtonismul în termenii unui „realism politic” diferit de naionalism: „naionalismul poate fi un ideal formal, fr coninut specific. Poate fi exaltarea naiunei fr contiina specificitii ei.” În schimb, autohtonismul ar însemna o experiere „de fiecare ceas” a „formelor de via ale naiunei”.30 Transpus pe subiectul modei, atât ca practic vestimentar, cât i ca producie economic, o poziie autohtonist ar privilegia soluii pentru identificarea acelor forme organice, care fac parte din condiiile de via locale, ce pot interaciona creativ i sintetic cu formele de imitaie strine. Aceast dialectic între fora de atracie a unor modele strine i rezistena formelor autohtone de via se regsete în celebra teorie a „ispitelor” care va antura, mai târziu, scrierea Dimensiunea româneasc a existenei i care furnizeaz o gril de interpretare a culturii româneti pentru autor. Dac aducem, într-un mod destul de riscant i artificial, discuia în zilele noastre, a spune c avem de-a face cu
15
raionamente care sunt analoge cu disputa de astzi dintre globaliti, glocaliti i naionaliti-autarhici. L-a plasa pe Vulcnescu în rândul glocalitilor, adic a adepilor unui model autohton care s interacioneze creativ cu elemente globale.
Moda tinerilor interbelici
Tema modei tinerilor interbelici este deosebit de interesant i relevant nu atât pentru istoria modei, cât pentru înc o cale de a accesa istoria social a acestui grup. Plecând de la stilul vestimentar se pot face corelaii relevante legate de grupurile sociale de proveninen i apartenen a tinerilor, se pot identifica eventuale diferenieri în funcie de status social, opiuni politico-filosofice, interese particulare i se poate urmri maniera în care este interiorizat sau, dimpotriv, eludat presiunea regimurilor politice de a crea propriile standarde de comportament i afiare. În perioada amintit, exemple clare de intersecie între mod i politic sunt date de vestimentaiile folosite de Micarea Legionar i de Regele Carol al II-lea. Înc înainte de a-i stabili un cod vestimentar uniform, legionarii preferau costumaii inspirate din hainele de cercetie i din uniformele militare (cmi kaki, pantaloni bufani, cizme, pumnale) care-i distingeau net de restul grupurilor sociale i politice. În acest sens, „mania” regelui Carol al II-lea pentru uniforme este mai degrab o manifestare tipic perioadei decât o bizarerie dictatorial. Costumul popular devine i el un articol vestimentar la mod, îns tot ca simbol politic, fiind purtat în scene publice pentru a suplini non-verbal o proclamaie ideologic.31
În orice caz, perioada interbelic este un moment de discontinuitate radical fa de cea antecedent inclusiv prin moda practicat. Pozele din arhiva privat a familiei Vulcnescu îmi permit s avansez câteva observaii cu relevan pentru acest mediu social specific. Acestea reflect schimbrile sociale profunde aprute dup primul rzboi mondial, identificabile în noile stiluri vestimentare, dar i în stilurile de via diferite ale tinerilor. Astfel, pozele familiale clasice, în care posturile sunt rigide, tatl i mama sunt încotomnai în hainele greoaie corespunztoare rigorilor sociale burgheze, sunt înlocuite de pozele cu posturi degajate sau în micare, fie cu inute atent puse la punct, dar care reflect, mai mult decât o simpl etichet i status social, un stil anume, fie cu inute „uoare”, adaptate contextului (”la ar”, în parc etc.). Regsim aici primele tendine din epoca postmodern, în care ierarhia rigid a claselor sociale se erodeaz, iar eticheta se transform, mai degrab, în stil de via. Diversitatea ocupaiilor i spaiilor sociale în care sunt antrenai tinerii de dup primul rzboi mondial aduce, de asemenea, i o diversificare a inutelor. Acest lucru
se vede cel mai uor în cazul femeilor, al cror rol i a cror postur era destul de restrâns pre-definit înainte de rzboi. În noile timpuri, ele particip în numr mare la universitate, în asociaiile studeneti, în diverse întreprinderi sociale i culturale. Exist, evident, limite ale acestor schimbri sociale: femeile nu au drept de vot i capacitatea de a participa la treburile publice depinde foarte mult de clasa social de apartenen. Lucrul e vizibil, de pild, în micul cerc asecerist din care face parte Vulcnescu. Ieirile la munte i întâlnirile internaionale ale studenilor cretini arat un numr apreciabil de tinere femei. inuta acestora este compus fie din piese vestimentare adecvate excursiilor, fie din deux-pieces elegante, suple i mai scurte decât rochiile fastuoase ale epocii de aur. Apar costumele de sport sau/i de baie. Postura tinereasc este, deseori, dac nu ostentativ (épater la bourgeoisie), atunci cel puin reticent fa de lumea urban burghez.
Cuplul Vulcnescu este, din fotografii, unul elegant i discret. Mici elemente de pitoresc, sofisticate, sunt detectabile mai degrab la Mircea Vulcnescu. Astfel, în mai multe poze, inclusiv de grup cu monografitii, acesta apare cu pantofi cu jambiere. Iniial având funcie strict utilitar, de a proteja pantofii, jambierele au devenit, îns, obiect de mod i semn distinctiv de elegan ai brbailor din clasele sociale superioare. În timpul anilor 1920 pantofii cu jambiere au început s fie folosii i de gangsteri.32 Un articol vestimentar cu care Vulcnescu apare în cele mai diverse contexte – în excursie la Paris, împreun cu copii, în campaniile monografice – sunt pantalonii „scuri”, de fapt, pantaloni „plus fours”, iniial creai pentru golf, similari pantalonilor trei sferturi de astzi. Extravagani i permiând libertate de micare, au fost foarte la mod în anii 1920.33 Faptul c Vulcnescu poart aceste accesorii sau piese vestimentare i mult dup 1930 arat, în mod paradoxal, un stil oarecum demodat, în tendina „deceniului furtunos” i în oarecare contratimp cu deceniul frmântat i apsat ce a precedat al doilea rzboi mondial.
Concluzie
Cele 13 articole, majoritatea dintre ele însoite de ilustraii grafice, prin care Mircea Vulcnescu a inut rubrica de mod a sptmânalului Index, prima serie, nu denot o preocupare frivol sau superficial a acestuia, ci capacitatea sa proteic de a atinge profesionist i profund orice manifestare a lumii interbelice, manifestare care, din varii motive, îi spunea ceva relevant i semnificativ. Subiectul în sine poate fi un prilej de a privi orientrile tinerilor interbelici i în funcie de diversele „mode” i posturi afiate, dincolo de stricta lor manifestare publicistic. În ceea ce privete coninutul articolelor lui Vulcnescu,
t
6
16
nu cred c exagerez dac, dincolo de recomandrile strict vestimentare, le voi considera primele observaii sociologice româneti despre mod.
Note:
1. Marin Diaconu, Mircea Vulcnescu. Profil spiritual, Ed. Eminescu, 2001, pp. 196-197. 2. Despre acest subiect, a se vedea cercetrile Theodorei Eliza-Vcrescu pe tema femeilor din coala Gustian. Un exemplu: „Coopter et écarter. Les femmes dans la recherche sociologique et l’intervention sociale dans la Roumanie de l’entre-deux-guerres”, în Les Etudes Sociales, nr. 153-154, 2011, pp. 109-142. 3. Nae Ionescu, Curs de istorie a metafizicei, Editura Anastasia, 1996. Capitolul „Moda în filosofie” se gsete la pp. 97-108. 4. Repro pe care însui Vulcnescu îl adusese unor membri din ASCR. 5. Nae Ionescu, op.cit., p. 97. 6. Idem, p. 98. 7. Idem, p. 106. 8. Sarah Pendergast & Tom Pendergast, Fashion, Costume, and Culture: Clothing, Headwear, Body Decorations, and Footwear through the Ages. Vol. 4: Modern World Part I: 1900-1945 , Thomson Gale, 2004, pp. 725-726. 9. Maria Constantino, Fashions of a Decade. The 1930s, Chelsea House Publishing, 2007, pp. 6-7. 10. Ivy, „Cldura”, în Index, nr. 1, 1933, p. 7. 11. Ivy, „La mare”, în Index, nr. 2, 1933, p. 7. 12. Ivy, „Moda i noi”, în Index, nr. 4, 1933, p. 7. 13. Ibidem. 14. Vulcnescu îl citeaz i discut pe Mandeville i lucrarea acestuia cu faimosul subtitlu „Viciile private fac propirea public” în „Filosofia moral englez în secolele XVII-lea i XVIII-lea”, Opere I. Dimensiunea româneasc a existenei, Ed. Fundaiei Naionale pentru tiin i Art, Ed. Univers Enciclopedic, 2005, pp. 163-164. 15. Ivy, „Moda i noi. Automobilul”, în Index, nr. 7, p. 8. 16. Ivy, „Comerul i moda I”, în Index, nr. 8-9, p. 8. 17. Ibidem. 18. Mircea Vulcnescu, „Spre un nou medievalism economic”, în Spre un nou medievalism economic. Scrieri economice, Ed. Compania, 2009, p. 81. 19. Ivy, „Comerul i moda II”, în index, nr. 10, p. 8. 20. Ivy, „Comerul i moda I”, loc.cit. 21. Ivy, „Comerul i moda. Lucrul manual”, în Index, nr. 16, 1933, p. 2. 22. Ibidem. 23. Ibidem. 24. Nikolai Berdiaev, Sensul istoriei, Polirom, 2013, p. 133. 25. Mircea Vulcnescu, „Spre un nou medievalism economic”, op.cit., p. 50. 26. Un studiu de caz asupra modei fasciste se poate gsi la
Eugenia Paulicelli, Fashion under Fascism. Beyond the Black Shirt, Berg Publishers, 2004. 27. Ivy, „Comerul i lumea. Mode naionale”, în Index, nr. 14, 1933, p. 2. 28. Ibidem. 29. Ibidem. 30. Mircea Vulcnescu, Opere II. Chipuri spirituale. Prolegomene sociologice, Editura Fundaiei Naionale pentru tiin i Art; Editura Univers Enciclopedic, 2005, p. 627. 31. În sptmânalul Dreapta portul demonstrative al costumului popular de ctre forele „naionaliste” este ironizat în câteva rânduri. 32. O scen din jurnalul Mrgritei Ioana Vulcnescu. Intrând cu soul su într-un Corso plin, nu gsesc pe nimeni din cunoscui. Mircea Vulcnescu nu suport prea mult s stea în atmosfera „burghez” i cei doi pleac în scurt timp : „Mircea peste contre ces „brugeois” qu’il ne connait pas...”. Mrgrita Ioana Vulcnescu, Memorii – Jurnal. Vol. I, Ed. Vitruviu, 2013, p. 253. 33. Sarah Pendergast & Tom Pendergast, Fashion, Costume, and Culture..., op.cit., p. 776. 34. Idem, p. 737.
Bibliography:
Berdiaev, Nikolai, Sensul istoriei [The Meaning of History], Polirom, 2013
Diaconu, Marin, Mircea Vulcnescu. Profil spiritual [Mircea Vulcnescu. Spiritual profile], Ed. Eminescu, 2001
Constantino, Maria, Fashions of a Decade. The 1930s, Chelsea House Publishing, 2007
Ionescu, Nae, Curs de istorie a metafizicei [History of Metaphysics Course], Editura Anastasia, 1996
Pendergast, Sarah & Pendergast, Tom, Fashion, Costume, and Culture: Clothing, Headwear, Body Decorations,
and Footwear through the Ages. Vol. 4: Modern World Part I: 1900-1945 , Thomson Gale, 2004
Paulicelli, Eugenia, Fashion under Fascism. Beyond the Black Shirt, Berg Publishers, 2004
Vulcnescu, Mircea, Opere I. Dimensiunea româneasc a existenei [Works I. The Romanian Dimension of Existence], Ed. Fundaiei Naionale pentru tiin i Art, Ed. Univers Enciclopedic, 2005
Vulcnescu, Mircea, Opere II. Chipuri spirituale. Prolegomene sociologice [Works II. Spiritual Faces. Sociological prolegomena] , Editura Fundaiei Naionale pentru tiin i Art; Editura Univers Enciclopedic, 2005
Vulcnescu, Mircea, Spre un nou medievalism economic. Scrieri economice [Towards a new economic medievalism. Economic writings], Ed. Compania, 2009
Vulcnescu, Mrgrita Ioana, Memorii – Jurnal. Vol. I [Memoires – Journal. Vol I], Ed. Vitruviu, 2013
17
Articolul-1. Text explicativ: Ivy, ”Cldura”, în Index, 2 iulie 1933. Desenul ilustreaz textul.
Articolul-2. Text explicativ: Ivy, ”Moda i noi”, în Index, 23 iulie 1933. Fotografie cu ”delegatele” de la
Conferina economic de la Londra.
t
6
18
Articolul-4. Text explicativ: Ivy, ”Comerul i lumea. Mode naionale”, în Index, nr. 14, 1933. Desenul arat dou ”valikirii”, modele care reflectau noua mod ”naional” german. A se observa aspectul
baroc i greoi al veimintelor.
Articolul-3. Text explicativ: Ivy, ”Comerul i moda”, în Index, 10 septembrie 1933. Fotografie cu model
cu croial ”ruseasc” (de fapt, sovietic). A se observa modelul de tip uniform, uor masculinizat.
19
Foto-1.1. Femeie alturi de Mircea Vulcnescu i sora sa. Poz tipic pentru perioada antebelic: haine greoaie, încheiate de sus pân jos, poziii rigide, statice. Probabil realizat înainte de primul rzboi mondial.
t
Foto-1. Prinii lui Mircea Vulcnescu. Tatl, Mihail Vulcnescu, în costum care reflect statusul su social (funcionar public, burghezie mijlocie). Probabil realizat în anii 1920.
21
Foto-2. Margarita Ioana i Mircea Vulcnescu. Un cuplu ”modern”, interbelic. Plria tare pe care o poart Vulcnescu e o raritate pentru stilul su, ceea ce arat c se îndreptau spre o ocazie social aparte. Sfâritul anilor 1930.
t
6
22
Foto-3. Acelai cuplu, alt postur. De aceast dat, Vulcnescu are o plrie moale de fetru. Anii 1930.
23
Foto-4. Mircea Vulcnescu în inut elegant. Plrie moale, pantofi cu jambiere, geant mic i cochet, earf la gât. Sfâritul anilor 1930.
t
t