Nr 70 Mai 2011 (Constructii Din Zidarie)

7/23/2019 Nr 70 Mai 2011 (Constructii Din Zidarie)

http://slidepdf.com/reader/full/nr-70-mai-2011-constructii-din-zidarie 1/52





Umili ºi umiliþi!

Sunt cuvintele care caracterizeazãcred cel mai elocvent starea în care a fostadusã cea mai mare parte a cetãþenilor

acestei þãri, dacã þarã se mai poate numispaþiul în care ne ducem viaþa de la o zi laalta. Atât de mult aºteptatele „libertate“ ºi„democraþie“ ºi-au întors pe deplin sensu-rile în cei peste 20 de ani de la… revoluþiedevenind opusul spiritului lor generos.

Aºa se face cã… ceauºismul atât dehulit de actualii politicieni se zbenguie azi în voie în toate compartimentele vieþii eco-nomico-sociale.

Este de notorietate faptul cã… clasapoliticã de dupã ’90, parcã împotrivatuturor aºteptãrilor, însumeazã astãzi înmajoritatea ei pe cei mai tâmpiþi, fuduli ºicinici reprezentanþi, aciuiþi în aºa-ziselepartide politice, partide care mai de caremai de vazã când este sã-ºi prezinte efi-cienþa prezenþei lor în viaþa actualã.

Tot felul de neaveniþi traseiºti pe latoate partidele cu prag electoral vin ºi emitenormitãþi înghiþite fãrã discernãmânt deoamenii acestui popor necãjit ºi la… cap.

Scuze pentru afirmaþia de mai înaintedar, doar de aceastã datã sã fiu ºi eu deacord cu spusele mai-marelui þãrii carerecent a afirmat într-unul dintre judeþelecare-ºi doresc autonomie teritorialã cãpoporul pe care îl iubeºte ºi-l conduceeste un popor „limitat” ºi „neperformant”!Oare cu precãdere cei peste 5 milioane deoameni care l-au reales pe el… nelimitatulºi performantul?

Scurt ºi cuprinzãtor. Aceasta explicã(dacã mai era cazul) ºi justificarea tuturor mãsurilor pe care le-a luat pe unde a „arsel gazul“. Aºa popor, aºa tratament dinpartea celui care ar trebui sã aibã o altãconcepþie despre menirea lui în frunteastatului. Chiar dacã din pãcate aceasta ar fi situaþia el ºi credincioºii lui parteneri tre-buiau ºi trebuie sã facã tot ceea ce este

posibil sã îndrepte situaþia pe care o tole-rezã de ani ºi ani de zile.

Dar de ce sã facã un asemenea actcaritabil când este mai uºor sã guvernezeun popor… „limitat“ ºi „neperformant“.

Este suficient sã le umpli capul cucomuniºti, moguli, ilieºti ºi mineri ca sãdomini o adunãturã de oameni creduli laorice bazaconii debitate de cei care, veziDoamne, nu sunt „limitaþi“ sau „neperfor-manþi“. Ne-ar plãcea ca aceastã „gaºcã“rãsuflatã sã nu mai pãcãleascã la infinitoamenii.

ªi pentru a nu pluti în consideraþii sterilesã vedem ºi ce fac actualii guvernanþi pen-tru a ne… convinge cã ei au un rol „istoric“ în a ne salva de la pieire.

În primul rând atenþia le este îndrep-tatã în a acapara prin orice mijloace totceea ce se mai poate… fura din puþinul decare se plânge cã-l are þara!

În infrastructura rutierã, feroviarã, utili-

tarã, aerianã, marinã etc. odatã cu schim-barea ministrului de resort se sisteazã ºilucrãrile pe ºantiere. De fiecare datã sedã startul la un nou început, ceea ce înseamnã alþi beneficiari de sume pentrulucrãrile respective, alte organizãri deactivitãþi, alþi timpi pierduþi în execuþie.

Eficienþã nu? Eficienþa cu care selaudã cu orice prilej toate jagardelelepasagere sau stabile din toate structurilestatale.

Cum este posibil ca þara sã nu fie con-dusã dupã principiile democratice propriiþãrilor din UE, iar aceasta sã stea ºi sã sefacã de atâtea ori cã nu… vede ce este înRomânia? O þarã fãrã Parlament funcþional.O þarã guvernatã de un singur om care pe

mãsura puþinelor sale competenþe profe-sionale a ajuns sã-ºi impunã cu ajutorulcoaliþiei de la putere ºi cea de-a treispre-zecea asumare a rãspunderii pentru îngheþarea plãþii celor 50 de procente dinleafa cadrelor didactice care juridic ºi-au

câºtigat acest drept legiferat anterior înParlament.

Democraþia este cum vor ei ºi nu cumar fi drept sã existe ºi sã funcþioneze.

„Nu sunt bani“ se repetã la nesfârºit,„þara nu are bani“… .

Dar pentru parangheliile electoraleorganizate fãrã pic de bun simþ, mani-festãri care cresc ca intensitate pe mãsurãce ne apropiem de anul electoral 2012sunt bani, nu?

Cum poate fi perceput bairamul cusurle ºi trâmbiþe organizat recent pentru adoua oarã în mai puþin de un an de zile decãtre fluturaºul de Bucovina, maestrulingãu al protipendadei democrat-liberale?

Lume ºi lume purtãtoare de straie ºiobiceiuri tradiþionale au cheltuit, suntemsiguri“ sume impresionante. De unde oare,dacã biata noastrã þãriºoarã nu are pentrua plãti pensiile ºi salariile recurgând lamila FMI-ului?

Aceasta-i întrebarea la care ar trebuisã rãspundã ºi sã convingã cei avizaþi.

Apoi de unde bani pentru tot felul de…miluieli din partea partidelor care, se ºtie,sunt finanþate ºi de la buget?

Fiþi siguri cã nu vã va rãspunde nimeni

pentru cã poporul este limitat ºi neper-formant. Adicã poate fi umilit fãrã niciorezervã.

Este clar, nu?!

Ciprian ENACHE

e d ! t o r i a l

ªansa informãrii dumneavoastrã la zi cu cele mai recente noutãþi!1 abonament pe un an – 186 RON

Detalii pe ultima paginã a revistei.

Director Ionel CRISTEA

0722.460.990

Redactor-ºef Ciprian ENACHE

0722.275.957

Redactor Alina ZAVARACHE

0723.338.493

Tehnoredactor Cezar IACOB

0726.115.426

Publicitate Elias GAZA

0723.185.170

Colaboratori

dr. ing. Felician Eduard Ioan Hannprof. dr. ing. Adrian Raduing. Petre Ioniþãprof. dr. ing. Gheorghe Mãrmureanuconf. univ. dr. ing. Gabriela Procadr. ing. Marian Badiudrd. ing. Roza Paioviciav. Marius Vicenþiu Coltuc

R e d a c þ i a

013935 – Bucureºti, Sector 1

Str. Horia Mãcelariu nr. 14-16Bl. XXI/8, Sc. B, Et. 1, Ap. 15

www.revistaconstructiilor.eu

Tel.: 031.405.53.82, 031.405.53.83

Fax: 021.232.14.47

Mobil: 0723.297.922, 0729.938.966, 0730.593.260

E-mail: [email protected]

Redacþia revistei nu rãspunde pentru conþinutulmaterialului publicitar (text sau imagini). Ar ti col ele sem nate de colaborato ri repre-

zintã punctul lor de vedere ºi, implicit, îºiasumã responsabilitatea pentru ele.

Editor:

STAR PRES EDIT SRL

Marcã înregistratã la OSIM

Nr. 66161

ISSN 1841-1290

Tel.: 021.317.97.88; Fax: 021.224.55.74



Punerea în practicã a principi-ilor dezvoltãrii sustenabile se faceprin:

Protecþia apelor – prin constru-irea / achiziþionarea de separatoare

de produse petroliere, decantoare,staþii de epurare; Protecþia aerului – prin achiziþia

de maºini performante care cores-pund normei de poluare EURO 4;

Protecþia solului prin:- Organizarea gestiunii deºeurilor

pe categorii, conform Hotãrârii nr. 856/2002 ºi încheierea de contracte deeliminare a acestora prin firme spe-cializate;

- Crearea un sistem de þinere subcontrol a materialelor care conþinsubstanþe periculoase (zone specialdotate pentru depozitarea uleiurilor,bateriilor, butelii de oxigen, aceti-lenã etc., semnalizare pericole, exis-tenþa fiºelor tehnice de securitate lautilizatori);

- Înlocuirea materialelor cu con-þinut de substanþe periculoase cu altelecu grad de periculozitate redus.

Alte acþiuni:- Asigurarea unui mediu de muncã

sãnãtos, prin identificarea riscurilor în domeniul sãnãtãþii ºi securitãþiimuncii ºi prevenirea acestora învederea protejãrii propriilor angajaþi;

- Instruirea personalului în vede-

rea motivãrii ºi inovãrii;- Conºtientizarea persoanelor care lucreazã, pentru ºi în numele

nostru, privind protecþia mediului, acalitãþii, sãnãtãþii ºi securitãþii muncii;

- Sponsorizarea unor activitãþi îndomeniul protecþiei mediului;

- Realizarea de proiecte propriiprivind producerea de energie elec-tricã din surse regenerabile;

- Realizarea de proiecte în dome-niul protecþiei mediului: alimentãri cuapã, canalizãri, depozite de deºeuri

ecologice;- Efectuarea de acþiuni de ecolo-gizare în zone protejate.

REALIZÃRI ÎN DOMENIUL PROTECÞIEI MEDIULUI ÎN ANUL 2010

a. PROTECÞIA AERULUI

Dezvoltarea sustenabilã în SC HIDROCONSTRUCÞIA SA

Principiile dezvoltãrii sustenabile în Hidroconstrucþia

Siloz de ciment

Rolul sustenabilitãþii este minimizarea impactului activitãþii umane asupra ecosistemelor ºi menþinereamediului într-o stare sãnãtoasã pentru generaþiile viitoare. HIDROCONSTRUCÞIA ºi-a identificat toate acti- vitãþile cu impact asupra mediului iar prin programul sãu de management al mediului ºi-a stabilit acþiuni deminimizare a impactului având în vedere toþi factorii de mediu care ar putea fi afectaþi ºi anume: apã, aer,sol, resurse etc.



Începând cu anul 2004 a fostdemarat un Program de Utilizare

Eficientã a Resurselor Energetice,

fiind stabiliþi indicatori de reducere a

consumului energetic (consum ener-

gie electricã + carburanþi, raportat la

veniturile din execuþie proprie).

Valoarea indicatorului de consum

energetic, realizat pentru anul 2010,

a fost de 6,31%, comparativ cu

11,75% în anul 2004.

c. PROTECÞIA APELOR

d. REDUCEREACONSUMURILOR ENERGETICE

b. PROTECÞIA RESURSELOR NATURALE ªI A PEISAJULUI

Separator produse petroliere

Instalaþii solare



Revi st a Construcþiilor mai 20116

(Urmare din numãrul anterior)Lucrãrile la sala mare de con-

certe necesitau întreruperea acti-vitãþii concertistice ºi a repetiþiilor Filarmonicii, ceea ce solicita o exe-cuþie rapidã ºi deci o finanþare inte-gralã. Acest lucru a devenit posibil întoamna anului 2001, când, în bazadocumentaþiei întocmite de PROIECTBUCUREªTI, de antreprenorulgeneral AEDIFICIA CARPAÞI ºi de

Ministerele Culturii ºi Cultelor ºi celal Finanþelor, Banca Europeanã deDezvoltare a acordat un împrumut,condiþionat de finalizarea lucrãrilor lasalã ºi cupolã pânã la FestivalulEnescu din 2002.

Intervenþiile structurale în zonasãlii mari de concerte au fost deter-minate strict de cerinþele temei ºi derefacerea configuraþiei iniþiale a sãliiºi anume, mãrirea scenei cu o zonãnouã de planºeu din beton ºi reface-

rea planºeului lojelor noi, rezultatedupã desfiinþarea scãrii de acces laloja principalã. În zona camerelor de

aer de sub salã s-au realizat cãmã-ºuieli parþiale pe zona corespunzã-toare porticului, ca o completare acãmãºuielii generale a tamburului

cupolei executatã anterior.Restaurarea sãlii mari de con-certe, monument de o deosebitãcomplexitate decorativã a plafoa-nelor cât ºi parietalã, a necesitat dinpartea constructorului ºi proiectantu-lui operaþiuni de cartografiere ºiexaminare, extrem de atentã, atuturor ornamentelor pentru sta-bilirea intervenþiilor necesare pentrufiecare element în parte, în funcþiede starea acestuia: refacere, rean-corare sau reparaþii locale.

Refacerea vopsitoriei decoratives-a realizat conform comunicãrilor deºantier date de proiectant ºi de pic-torul restaurator, dupã efectuareatestelor de curãþare a depunerilor aderente de praf ºi fum, stabilireametodei optime de curãþare ºi dupãcercetarea stratigraficã a vopsitorieide cãtre pictorul restaurator pentrustabilirea culorilor iniþiale.

Lucrãrile au fost urmãrite în per-manenþã de proiectant ºi pictorulrestaurator ºi au fost realizate cudeosebitã acurateþe ºi profesiona-

lism, redând sãlii strãlucirea ºisomptuozitatea, printr-o intervenþiediscretã ºi lipsitã de ostentaþie.

Pe tot parcursul lucrãrilor la pla-fonul decorativ al sãlii, fresca a fostprotejatã, lucrãrile de restaurare aacesteia fãcând obiectul unei etapeulterioare, conform proiectului deconservare ºi restaurare întocmit deELSE DESIGN.

Lambriurile perimetrale ale scenei

ºi uºile de acces s-au restaurat insitu cu modificarea sistemului dedeschidere a uºilor de acces dingalerie pentru a face posibilã intro-ducerea pianelor.

S-au refãcut avanscenele, pe unnou contur, pentru extinderea supra-feþei scenei.

S-a realizat o nouã cale de rularea cortinei ºi un nou mecanism deacþionare a acesteia.

Temple ale culturii: Ateneul RomânISTORIA UNEI REZIDIRI (IV)

Din lucrarea „MAREA REFACERE A ATENEULUI ROMÂN“ - Editura Anima

continuare în pagina 8






Lucrãrile de modernizare a

instalaþiilor au pus probleme deo-sebite de integrare în ambianþadecorativã neoclasicã-eclecticã.

Pentru iluminatul sãlii ºi scenei

s-au realizat: adaptarea candela-

brului pentru un numãr mai mare desurse de luminã, refacerea ele-mentelor decorative florale de contur pentru integrarea în condiþii tehniceºi estetice optime a becurilor,amplasarea unor penduli pentru ilu-minatul scenei ºi a barelor desusþinere a reflectoarelor, astfel

încât sã nu afecteze decoraþiile pla-fonului decorativ ºi, respectiv, alescenei; adaptarea golurilor pentrucorpurile de iluminat din plafonul

scenei.Pentru a îmbunãtãþi evacuarea

aerului, la partea superioarã a sãliis-au realizat modificãri ale elemen-tului central al rozetelor din plafonuldecorativ pentru mãrirea suprafeþeide evacuare, fãrã afectarea imaginiide ansamblu a rozetelor.

Pentru climatizare s-au realizatgrile decorative la baza lambriurilor din fundalul scenei, s-au refãcut

grilele decorative din parapetul sce-nei pe noul contur.

De asemenea, la nivelul came-relor de aer s-au executat amplelucrãri de desprãfuire, igienizare ºirefacere a izolaþiei fonice a par-doselii acestora. S-a asigurat etan-ºeizarea celor douã compartimentefuncþionale de introducere ºi evacu-are a aerului, dupã noua soluþie dinproiectul de ventilaþie-climatizare.

Una din cerinþele importante ale

temei a fost pãstrarea acusticii

specifice a sãlii ºi dupã realizarea

lucrãrilor de restaurare ºi moder-

nizare a instalaþiilor. În acest scop,atât proiectarea cât ºi execuþia au

fost asistate pe tot parcursul de spe-

cialiºtii INCERC. Aceºtia au efectuat

mãsurãtori pe materialele iniþiale de

finisaj ºi mãsurãtori pe mostre-pro-

totip pentru materialele noi puse în

operã.

Astfel, recondiþionarea mobilie-

rului sãlii s-a fãcut cu materiale testate

ºi avizate de INCERC. Mãsurãtorilefinale ale INCERC-ului au evidenþiat

cã mãsurile propuse ºi executate

pentru micºorarea zgomotului de

fond în timpul funcþionãrii instalaþiei

de ventilaþie-climatizare au condus

la diminuarea acestuia în limitele

unei percepþii nesemnificative.

S-au modernizat de asemenea

cele douã anexe tehnice ale scenei.

Tot în aceastã etapã s-au realizat

ºi lucrãrile de consolidare ºi res-taurare a scãrilor circulante. S-auexecutat consolidãri ale pereþilor conform proiectului, completat dupãdecopertãri prin comunicãri deºantier, cu detalii pentru corniºe,medalioane, niºe, goluri vechi zidite,piese din lemn încastrate ºi altele.Ferestrele din registrul superior alscãrilor au fost înlocuite cu trape defum.

Corpurile de iluminat de pe scãri

s-au restaurat ºi s-au confecþionatgloburi noi dupã modelul celor origi-nare. Restaurarea a urmat aceleaºietape ºi perioade de abordare uti-lizate ºi în celelalte zone bogatdecorate.

În cadrul proiectului de consoli-dare, restaurare ºi modernizareau fost cuprinse ºi lucrãrile derestaurare a faþadelor Ateneului

Român.

urmare din pagina 6







Date fiind degradãrile fiziceprovocate de trecerea timpului, pre-cum ºi umezirile ºi degradãrile unor zone mari adiacente corniºei, caurmare a neîntreþinerii jgheaburilor ºiburlanelor, a fost necesarã decoper-

tarea faþadelor în zonele de câmp.Decoraþiile au fost verificate de con-structor ºi proiectant element cu ele-ment, soluþiile de restaurare fiindalese de la caz la caz, în funcþie degradul de avariere, mergându-sepânã la reconstituirea lor dupãmulaje.

Tâmplãria a fost recondiþionatãacolo unde starea fizicã o permiteasau a fost reeditatã conform celeiexistente. Pentru soclu ºi placareaporticului s-a folosit piatrã de Vratza,cromatic înruditã cu praful de piatrãcu agregat de Sân Dominic folosit lafinisarea faþadelor. S-au refãcut, deasemenea, din blocuri masive depiatrã de Vratza treptele exterioarece conduc spre intrarea în Ateneu.

Cupola. Încã din 1992 s-a pusproblema consol idãr i i cupolei .

În cursul analizelor întreprinse a fostsolicitat INCERC-ul sã stabileascã

proprietãþile metalului din structuracupolei. Studiul s-a finalizat prindeterminarea calitãþii ºi proprietãþilor oþelului din structura cupolei precumºi prin posibilitatea menþinerii înfuncþiune, la acea datã, a ansam-blului structural.

Începând din anul 2001 se con-

statã infiltraþii de apã în mai multe

puncte, cu debit important, infiltraþii

care se produc în anumite situaþii(debitul ploii, unghiul de incidenþã) ºi

în sala mare de concerte.

Se constatã, de asemenea,degradãri ºi îmbibãri cu apã a vatei

minerale ºi prin urmare, se presupun în aceste zone ºi degradãri ale

asterelii.

În urma expertizãrii de probe

prelevate din materialul constituent

al învelitorii (tablã de zinc) de cãtre ofirmã specializatã – Institutul de

Cercetãri Metalurgice –, pentru con-

statarea calitãþilor fizico-mecanice ºi

chimice ale tablei de zinc existente,a rezultat necesitatea înlocuirii, în

totalitate, a acesteia în zonele de

câmp.

SC PROIECT BUCUREªTI SA

elaboreazã o expertizã a structuriicupolei, din punctul de vedere al

capacitãþi de rezistenþã, în conformi-

tate cu prescripþiile ºi normele de

calcul în vigoare în prezent.

Având în vederea uzura materi-alului în cei peste 100 de ani de

exploatare (1887 - anul execuþiei),

apare necesitatea consolidãrii inte-

grale a acesteia, corelatã cu restau-rarea învelitorii ºi cu lucrãrile din sala

mare de concerte.

Lucrãrile de consolidare au con-stat din dublarea actualei structurimetalice cu o structurã metalicãnouã, alcãtuitã din 20 de semiarcedispuse peste cele existente ºiconectate cu acestea, inel ºi con-

travântuiri ºi înlocuirea pieselor degradate din lemn.

Pentru susþinerea plafonuluidecorativ al sãlii s-au triplat tiranþiimetalici.

S-a realizat protecþia anticorozivãpentru toate elementele metalice alecupolei, grinda cu zãbrele din planultamburului cupolei, structura meta-licã de susþinere a podinei.

S-au luat mãsuri de îmbunãtãþire

a protecþiei la foc prin aplicarea devopsea termospumantã pe toatepiesele metalice care fac parte dinansamblul structural existent alcupolei, precum ºi pe tiranþii noi desusþinere a plafonului decorativ, prinignifugarea pieselor din lemn ale

învelitorii, podinelor ºi scãrii ºi prinrealizarea a patru trape de fum înpartea superioarã a învelitoriicupolei. Conform proiectului INCERCs-a efectuat termo- ºi fonoizolaþia laintradosul cupolei.

Lucrãrile de restaurare a înveli-torii au constat din:

desfacerea ºi înlocuirea înveli-torii din tablã de zinc existentã, cutablã de zinc nouã, în zonele decâmp, cu elemente liniare;

desfacerea ºi inventariereaelementelor componente ale coaste-

lor decorative ºi înlocuirea elemen-telor deteriorate cu elemente noi,prin realizarea de tipare, dupã mo-delul celor existente;

verificarea, desfacerea ºi înlo-cuirea parþialã sau totalã a ele-mentelor decorative (tip contrafort,ghirlande etc.);

înlocuirea scheletului din lemnfasonat - suport al elementelor deco-rative.

urmare din pagina 8





SC EDILCOM SRL este prezentã pe piaþamaterialelor de construcþii încã din anul 2005 cânda început poducþia fibrelor de armare din polipro-pilenã. În prezent acoperim toatã gama de armãturisintetice începând de la microfibre la macrofibre,toate sub marca comercialã de EDIFIBER 3®.

Istoricul ºi avantajele fibrelor de armare

Armarea cu fibre a materialelor de construcþiiare o vechime secularã. Cãrãmizile nearse(chirpici) au fost armate cu paie tocate sau cu pãr de animale pentru a evita fisurarea ºi pentru a leoferi o rezistenþã sporitã la rupere ºi umezealã.Extrapolarea s-a realizat de la argilã la ciment ºiimplicit de la paie ºi pãr de animale la fibre. Dincauza creºterilor progresive de preþ la oþelul-betonpe piaþa mondialã ºi în urma unor studii tehnico-economice elaborate s-a optat, ca soluþie modernã,simplã ºi eficientã, pentru folosirea ca armãturã îndispersie a fibrelor polimerice.

Caracteristicile fizico-mecanice surprinzã-toare ale acestor fibre în comparaþie cu fibrelemetalice au dus la o creºtere exponenþialã a uti-

lizãrii ºi implicit a cererii acestui tip de material pepiaþa mondialã a construcþiilor. În epoca modernã, primul patent de utilizare a

betonului armat cu fibre a fost creat de A. Berard înanul 1874, în SUA. Prin studiile sale în anii ‘40,inginerul român Gogu Constantinescu introduce ºidetaliazã conceptul de beton armat cu fibre fiindprintre promotorii noului material.

Fibrele de armare sunt obþinute din polipro-pilenã purã printr-un proces de extrudare clasicã(prin rãcire cu apã) pentru fibrele de tip MULTI ºiFIBRI ºi prin tehnologia chill roll, adicã rãcireadupã extrudare se face cu un tambur refrigerentpentru fibrele de tip MONO care, prin diverse pro-cese de transformare, ajung la caracteristici fizico-mecanice de excepþie cum ar fi: rezistenþa mare larupere, tenacitatea ºi alungirea. Procesul continuã

cu tãierea la diferite dimensiuni începând de la5 mm pânã la 70 mm, urmând a se ambala în sacide hârtie solubilã în apã. În timpul tãierii fibrelesunt acoperite cu o peliculã subþire de superplasti-fiant care le conferã o alunecare superioarã ºilibertatea de a se dispersa tridimensional în toatãmasa amestecului nemaifiind necesar a se adãuga

în betoane sau mortare alte tipuri de aditivi. Pe întregu l parcurs al procesu lui tehnologic seefectueazã un control al calitãþii riguros ºi sever,atât asupra materiilor prime utilizate ºi respectãriiparametrilor tehnologici cât ºi asupra produselor finite, control efectuat în conformitate cu prevederileManualului de Management al Calitãþii ISO 9001:2008.

Polipropilena este absolut inertã ºi stabilã, nuse corodeazã, este rezistentã la alcali, este antista-ticã ºi antimagneticã, având o durabilitate practicnelimitatã. La temperatura camerei este rezistentãla toþi solvenþii organici, nefiind periculoasã.

Fibrele de armare din polipropilenã îmbunãtã-þesc proprietãþile betonului simplu. Oportunitateautilizãrii armãrii cu fibre apare în situaþia folosirii

unui procent mic de armãturã sau în cazul armãriiconstructive a betonului armat obiºnuit.Posibilitãþile de utilizare se mãresc datoritã

îmbunãtãþirii comportãrii la fisurare, a micºorãriideformaþiilor din contracþii prin uscare sau dinmãrirea rezistenþei la forfecare.

Un domeniu important îl constituie elementelede construcþii solicitate dinamic, la care se poatemãri capacitatea de preluare a energiei dinaceastã solicitare. În cazul unor lucrãri cu încãrcã-turi mari sau la un ecartament de îmbinare mãritapare necesarã armarea cu fibre.

Adãugarea în betonul obiºnuit a fibrelor dearmare EDIFIBER 3® are ca prim efect o creºteresemnificativã a indicelui de tenacitate. Fibrele dearmare din polipropilenã EDIFIBER 3® sunt folositecu succes în substituirea plasei sudate, la plãcilede beton, pardoseli industriale, plãcile de fundare acãilor de comunicaþii ºi alte aplicaþii pentru cã toateelementele de beton sunt solicitate la încovoiere.

Rezistenþa la solicitarea dinamicã pentrumajoritatea materialelor de construcþii este maimicã decât solicitarea staticã. Betonul armat cufibre este avantajos în realizarea fundaþiilor demaºini cu solicitãri dinamice, datoritã rezistenþeisporite la ºoc, a comportãrii favorabile la amorti-zare ºi la deformare.

Betonul armat cu fibre EDIFIBER 3® are omulþime de avantaje; dintre acestea amintim:

asigurã o armare tridimensionalã în toatãmasa amestecurilor, betoane sau mortare;

eliminã crãpãturile ºi fisurile datorate tensi-unilor ºi contracþiilor, acestea fiind generatoare derupere;

creºte considerabil rezistenþa la uzurã,impact ºi la cicluri îngheþ-dezgheþ;

reduce în mare mãsurã permeabilitateabetoanelor ºi a mortarelor;

fibrele de armare sunt practic neutre laagenþii chimici corozivi;

mãreºte plasticitatea ºi lucrabilitatea betoa-nelor ºi a mortarelor eliminând segregarea, mustireaºi tasarea;

datoritã peliculei de superplastifiant de pesuprafaþa fibrelor, betoanele ºi mortarele nu nece-sitã alþi aditivi.

DOMENII DE UTILIZARE

Domenile de utilizare a betonului armat cufibre au o arie extinsã, din care menþionãm:

pardoseli industriale; platforme exterioare, parcãri, piste betonate; consolidãri cu beton torcretat ºi armat

pentru tuneluri ºi povârniºuri; prefabricate pentru orice destinaþii;

fundaþii cu solicitare dinamicã mare; conducte din beton; ziduri de sprijin; elemente subþiri de faþadã; fundaþii de maºini unelte.Utilizarea fibrelor de armare EDIFIBER 3®

înlocuieºte total sau parþial plasa sudatã în majori-tatea cazurilor.

Dozarea ºi punerea în operã

La utilizarea fibrelor EDIFIBER 3® se va þinecont de urmãtoarele recomandãri:

la amestecurile cu granulometrie mai micãde 16 mm se vor utiliza fibrele cu lungimi de pânãla 19 mm.

la amestecurile cu granulometrie mai mare

de 16 mm se vor utiliza fibrele cu lungimi peste 19 mm.Doza standard pentru betoane ºi mortareobiºnuite este de 1 kg/mc, cu toleranþã de ±10%.Adãugarea fibrelor în masele de amestec se poateface în staþiile de betoane, direct în auto-betonierepe ºantier sau în betonierele mici de ºantier.

Dupã ciclul obiºnuit de preparare al ames-tecului (beton sau mortar) se adaugã doza de fibreºi se continuã malaxarea încã cca. 3 - 4 minutepânã la omogenizarea completã.

Fibrele EDIFIBER 3® se pot folosi la prepara-rea oricãrui tip de beton, inclusiv a betonului fluid.Se poate utiliza pompa sau dispersorul de betonpentru aplicarea betonului obþinut.

Important

Datoritã superplastifiantului folosit în tehnolo-gia de obþinere a fibrei, se recomandã a nu semodifica raportul apã/ciment (A/C) corespunzãtor clasei de beton utilizate.

Pentru betoanele ºi mortarele speciale, do-zele de adaos al fibrelor vor fi stabilite de proiec-tantul de specialitate, împreunã cu reprezentantulproducãtorului ºi pot ajunge pânã la 5,5 kg.

Mod de ambalare

Produsul este livrat în saci de hârtie solubilã în apã.Cantitatea unui sac este de 1 kg +/- 2% ºi se

livreazã pe europaleþi, aceºtia având 250 kg.

– soluþii profesionale de armare în dispersiea betoanelor ºi mortarelor



Material:Formã:Densitate:Lungimi:Toleranþã lungimi:Culoare:Rezistenþã acizi, baze, alcali:Rezistenþa la rupere:Modul elasticitate:Temperatura de topire:Temperatura de curgere:Diametru:

RECOMANDÃRI DE UTILIZARE

se recomandã a sefolosi la armarea pardoselilor industriale saurezidenþiale la care nu sunt condiþii de finisare genluciu.Aceastã fibrã conferã valori mari ale încãrcãrilor datoritã structurii sale gen lamã de fierãstrãu sau

holzºurub ºi rezistenþã la alungire plus tenacitate mare.Betonul de ºapã executat pe un suport corespunzã-tor ºi la o grosime adecvatã nu are nevoie dearmare suplimentarã metalicã decât doza de 1 Kg/mcEDIFIBER 3® FIBRI.Platformele ºi pardoselile executate pe un suportcompactat corespunzãtor ºi la grosimea corespun-zãtoare nu au nevoie de armare suplimentarãmetalicã decât 1 - 1,5 Kg/mc EDIFIBER 3® FIBRI.Pentru aplicaþii speciale se recomandã consultareaproiectantului ºi a reprezentantului producãtorului.


se recomandã ase folosi la armarea pardoselilor industriale saurezidenþiale care cer o finisare la nivel de luciu, cuadaos de nisip cuarþos ºi elicopterizate fãrã straturiulterioare de vopsea epoxidicã.

Pentru alte tipuri de pardoseli se recomandã

folosirea lui EDIFIBER 3®

FIBRI care suportã în masabetonului sau a ºapei valori mari ale încãrcãrilor.EDIFIBER 3® MULTI se recomandã de asemenea

la armarea mortarelor normale ºi a celor hidrofuge,fiind uºor de folosit chiar la torcretarea bolþilor de tunelºi stabilizarea povârniºurilor stâncoase.

EDIFIBER 3® MULTI se prezintã ca unmãnunchi de microfilamente foarte subþiri care au osuprafaþã specificã desfãºuratã de cca. 280 mp/kgde fibrã ºi o lungime a filamentelor de 2.200 km/kgde fibrã.


se recomandã ase folosi la armarea pardoselilor industriale sau rezi-denþiale care nu necesitã finisare excesivã, platformepentru trafic greu, piste aeroportuare, infrastructurabetonatã a liniilor de tramvai, prefabricate din beton ºi,

în general, la lucrãrile speciale care necesitã creºterea

caracteristicilor mecanice ale betonului pentru o rezis-tenþã sporitã la obosealã, lovituri ºi vibraþii.Acest nou produs EDIFIBER 3® MONO are un

aspect monofilamentar ºi a fost special creat pentrua se obþine valori fizico-mecanice superioare celor-lalte douã tipuri de fibre: MULTI ºi FIBRI, princreºterea rezistenþei la rupere la 720 N/mm2.

Datoritã rezistenþei sporite la rupere 720 N/mm2

ºi a formei sale monofilamentare cu un diametrul decca. 47 microni EDIFIBER 3® MONO se clasificã încategoria macrofibrelor.

Dozajul este variabil în funcþie de aplicaþie ºi

prestaþiile dorite, respectiv între 1,5 ºi 5,5 kg/mc.

100% polipropilenã purãlenticular ºi fibrilat fin0,91 g/cm2

12, 19, 28, 35, 42, 50 mm±2%alb strãlucitor neutru510 N/mm2

4.950 N/mm2

165 °C190°Ccca. 35-45 microni


100% polipropilenã purãmultifilamentar0,91 g/cm2

8, 12, 19, 28 mm±2%alb strãlucitor neutru480 N/mm2

4.650 N/mm2

165 °C190 °Ccca. 10 microni


100% polipropilenã purãmonofilamentar 0,91 g/cm2

28, 35, 48, 52, 60, 72 mm±2%alb strãlucitor neutru720 N/mm2

3.000 N/mm2

165 °C190 °Ccca. 47 microni




Fabricarea betonului proaspãtcu aditivi antrenatori de aer

în etapele de malaxare ºi vibraredrd. ing. Roza PAIOVICI, dr. ing. Marian BADIU – ICECON SA Bucureºti

Aditivii pot avea efecte diferite înfuncþie de interacþiunea cu cimentul.

Existã aditivi modificatori ai pro-ceselor de prizã ºi întãrire, aditivitensioactivi, aditivi care îmbunãtã-þesc gradul de impermeabilitate albetonului, aditivi antigel, aditivi care

îmbunãtãþesc rezistenþa betonului la

acþiuni chimice agresive. Aditivii antrenatori de aer suntsubstanþe tensioactive care, adãugate

în proporþ ii mici în mortare ºibetoane, antreneazã ºi stabilizeazãun numãr mare de bule de aer fineºi separate, repartizate uniform înmasa produselor ºi care pot deter-mina o structurare a amestecurilor încare sunt incluse.

Cantitatea de aer antrenat înmortare ºi în betoane nu trebuie

sã depãºeascã 5-6% din volumulacestora.Utilizarea principalã a aditivilor

antrenatori de aer este îmbunãtã-þirea lucrabilitãþii ºi a rezistenþeibetonului la îngheþ-dezgheþ repetat.

În urma proceselor fizico-chimicedeterminate de substanþele antrena-toare de aer, vâscozitatea pastelor de ciment creºte, ca urmare a:

hidrofobizãrii particulelor solide,prin fenomene de adsorbþie ºi

chemoabsorbþie, cu creºterea atracþiei între particule;

faptului cã bulele de aer aderãla suprafaþa particulelor solide ºicontribuie la structurarea sistemului,

îmbunãtãþindu-i coeziunea, printr-o„consolidare tixotropã“;

admiþând existenþa straturilor

multiple, structurarea acestora înrepaos mãreºte vâscozitatea sis-temului.

Volumul de aer antrenat, gradulde dispersie al bulelor de aer ºimodul de repartizare a lor în betonformeazã un sistem poros, propri-etãþile betonului fiind determinate despectrul porozitãþii.

Unele substanþe pot antrenaproporþii mari de aer prin efectulmicrospumant.

SUBSTANÞEUTILIZATE CA ANTRENATORI DE AER

Multe produse industriale antre-natoare de aer, fabricate în diferiteþãri, au component activ abietat desodiu. Acesta este obþinut prinreacþia dintre acidul abietic (compo-nent principal al colofoniului) ºihidroxidul de sodiu. Utilizate înproporþie mai mare au ºi o acþiunefluidizantã.

Sulfonaþii alcoolilor graºi suntproduse variate cu efect pronunþatde antrenare a unor bule de aer ºi,uneori, cu caracter microspumant.

Alchilaril sulfonatul de sodiu esteun detergent sintetic, al cãrui lanþmolecular conþine de la 12 pânã la20 de atomi de carbon. Se obþine

din produse petroliere prin cracarecataliticã. Utilizat în cantitãþi maimari are un efect spumant.

Sãpunurile de sodiu ale acizilor polihidrocarboxilici sunt sãpunurialcaline care au în molecula lor unnumãr de 12 pânã la 18 atomi decarbon.

Aditivul, bine dozat, trebuie sã fiebine omogenizat în amestecul preparat.

În cazul folosirii aditivilor antrena-

tori de aer, modul ºi, mai ales, timpulde malaxare, mijloacele ºi timpul detransport influenþeazã procentul deaer antrenat.

Aditivii tensioactivi permit folo-sirea unor amestecuri mai fluide debeton, fãrã pericol de segregare.

În figura 1 este prezentatã influ-enþa unor substanþe tensioactiveasupra aerului antrenat în mortareplastice de ciment.

Pentru proiectant, betonul proaspãt nu prezintã o importanþã prea mare. Pentru constructor însã,betonul proaspãt este de maximã importanþã, pentru cã acesta este materialul care trebuie mixat, trans-

portat, pus în operã, consolidat, finisat ºi protejat.Pentru a se conforma, concomitent, cerinþelor proiectantului ºi constructorului, betonul trebuie: sã poatã fi uºor amestecat ºi transportat; sã fie omogen în întreaga sa masã, atât într-o anumitã ºarjã cât ºi între ºarje; sã aibã un grad de lucrabilitate adecvat, astfel încât sã poatã fi consolidat, sã umple cofrajele

complet, componentele sã nu se separe ºi sã poatã fi bine finisat. Ameliorarea unor caracteristici fizico-mecanice ºi chimice ale betoanelor se poate obþine prin introdu-

cerea unor cantitãþi limitate de substanþe, numite aditivi, la prepararea betonului proaspãt.







INFLUENÞA PARAMETRILORMATERIALELOR ASUPRA DISTRIBUÞIEI

PORILOR DE AER ANTRENAÞIUn aditiv antrenator de aer tre-

buie sã fie puþin sensibil la variaþiaconcentraþiei sau a compoziþiei beto-

nului, a condiþiilor de punere în lucrare,cu atât mai mult cu cât creºtereaproporþiei de aer din beton modificãºi proprietãþile sistemului de pori.

a) Influenþa cimentuluiInfluenþa cimentului trebuie exa-

minatã prin suprafaþa specificã,granulozitate ºi compoziþie chimicã.Creºterea suprafeþei specifice acimentului necesitã o proporþie maimare de aditiv, ca urmare a absorb-

þiei, iar compoziþia granulometricãdeterminã mãrimea ºi distribuþiabulelor de aer. Creºterea proporþieide materiale fine din beton micºo-reazã proporþia de aer antrenat.

b) Influenþa agregatelor mineraleNatura mineralogicã a agregatului

influenþeazã proporþia de aer antrenat,care scade când hidrofilia creºte.

c) Raportul apã/ciment Apa ºi raportul apã/ciment influ-

enþeazã conþinutul de aer antrenat ºirepartiþia bulelor de aer aºa cumrezultã din figura 2 .

d) Porozitatea betonuluiVolumul de aer antrenat, gradul

de dispersie al bulelor de aer ºimodul de repartizare a lor în betonformeazã un sistem poros, propri-etãþile betonului fiind determinate despectrul porozitãþii.

Absorbþia ºi permeabilitatea beto-

nului sunt sensibil diminuate prinfolosirea raþionalã a aditivilor antrenoride aer, datoritã modificãrii carac-terului sistemului de pori. În figura 3se prezintã influenþa unui aditiv flui-dizant, pe bazã de lignosulfonat decalciu (SSB), asupra distribuþieiporozitãþii în mortarele de ciment, iar

în figura 4 curbele de distribuþie prinfolosirea unui aditiv antrenator deaer din categoria siliconilor.

Fig. 1: Influenþa unor substanþe tensioactive asupra antrenãrii aerului în mortare de ciment

Fig. 2: Influenþa raportului a/c asupra distribuþiei granulometrice a bulelor de aer într-un beton cu aproximativ 5% aer

Fig. 3: Curbele de distribuþie a porozitãþii:1 - ciment întãrit cu 0,25% SSB; a/c = 0,25; 2 - ciment fãrã aditiv, a/c = 0,25; 3 - mortar cu ciment cu 0,25%

SSB, a/c = 0,50; 4 - mortar de ciment fãrã aditiv, a/c = 0,50

urmare din pagina 14







În cazul antrenator ilor de aer porozitatea totalã este mai mare dar capilarele sunt întrerupte, iar ascen-siunea capilarã micºoratã. Sistemulde pori ºi caracterul închis al poro-zitãþii micºoreazã permeabilitatea.

e) Influenþa conþinutului de aer

asupra rezistenþeiDupã cum s-a menþionat anterior,

scopul antrenãrii aerului este de aface ca betonul sã fie rezistent la

îngheþ. În primele momente ale îngheþãrii, golurile reduc presiuneahidraulicã ce se dezvoltã în canaleledin pastã, iar în timpul îngheþãrii, ele

împiedicã sau limiteazã creºtereaparticulelor microscopice de gheaþã

în pasta de ciment. Fiecare gol cuaer protejeazã numai un strat subþire

din jurul lui, astfel cã, în cazul în caredistanþa dintre aceste goluri esteprea mare, pasta va suferi o anumitãexpansiune. Când aceste straturi sesuprapun, nicio parte din pastã nueste vulnerabilã la îngheþ ºi, de fapt,datoritã gãzduirii excesului de apã înaceste goluri, o pastã de ciment care

îngheaþã se contractã pe mãsurã cetemperatura scade, aºa cum se

întâmplã cu orice corp solid supus larãcire.

În cursul dezgheþãrii, apa se întoarce din goluri în pasta deciment, astfel cã protecþia de cãtreaerul antrenat se menþine la repetãriale îngheþului ºi dezgheþului. Aerulantrenat face sã creascã rezistenþa

betonului ºi la acþiunea distrugãtoarea agenþilor folosiþi pentru dezgheþare.Figura 5 aratã cã, atunci când la

un amestec se adaugã aer antrenat,fãrã sã se facã vreo altã schimbare

în dozajul amestecului, reducerearezistenþei betonului este proporþio-nalã cu volumul de aer prezent.

Domeniul luat în consideraþieeste de pânã la 8% aer ºi, de aceea,partea curbatã a relaþiei dintre rezis-tenþã ºi procentul de goluri nu apare

evidentã. Faptul cã originea aeruluinu prezintã importanþã se vede dincurba reprezentatã în figura de maisus, prin linia întreruptã care dãrelaþia rezistenþã-procent de goluri,pentru cazul în care golurile dinbeton se datoreazã unei compactãridefectuoase ºi nu aerului antrenat.

Aerul antrenat nu produce o pierderede rezistenþã atât de mare cât ar fide aºteptat.

INFLUENÞA VIBRÃRIIASUPRA AERULUI ANTRENAT

a) Influenþa aerului antrenat

asupra gradului de compactare

Pierderile de aer antrenat sunt cu

atât mai mari cu cât energia de com-

pactare a betonului este mai mare ºicu cât durata de vibrare se pre-

lungeºte.

Pierderile mari sunt în primele

secunde de vibrare.

Creºterea volumului pastei, prin

antrenarea aerului, compenseazã

creºterea vâscozitãþii, ceea ce

mãreºte deformabilitatea betonului

sub acþiunea unor forþe iar aceasta

permite reducerea apei necesareunei anumite consistenþe.

Operaþia de amestecare propriu-

zisã influenþeazã conþinutul final de

aer. Dacã timpul de amestecare este

prea scurt, agentul de antrenare nu

se disperseazã bine în masa

betonului; pe de altã parte, ameste-

carea prea îndelungatã expulzeazã

treptat o parte din aer.

Fig. 4: Curbele de distribuþie a porozitãþii:5 - ciment întãrit consistenþa normalã fãrã aditiv; 6 - cu 0,025% - 0,1% antrenor de aer G.K.Z.8;

7 - 0,1% G.K.Z.8; 8 - 0,6% G.K.Z.8

Fig. 5: Efectul aerului antrenat ºi al celui oclusasupra rezistenþei betonului








b) Influenþa regimului dinamicde vibrare asupra gradului decompactare

De-a lungul timpului, au fostfoarte multe preocupãri, încercãri,cercetãri pentru stabilirea unui regimoptim de vibrare, pentru fiecare tipde amestec de beton proaspãt.

În situaþia betoanelor preparate cuaditivi antrenori de aer, procesul decompactare trebuie sã fie realizatprintr-un regim controlat de vibrare.

Vibrarea betonului duce la expul-zarea unei pãrþi din aerul antrenat,deºi este vorba, în principal, de bulelemari, care sunt de mai micã impor-tanþã; totuºi, vibrarea prelungitã areca rezultat o pierdere considerabilãde aer, astfel cã dupã 3 minute devibrare poate sã mai rãmânã doar

jumãtate din cantitatea iniþialã de aer iar dupã vibrarea timp de 9 minutepoate rãmâne doar 20% din aer.

Agentul pentru formarea porilor de aer LP95 (LP) face parte dingama de aditivi ALPHALITH produºide firma REHIN CHEMOTECHNIK –Germania.

ALPHALITH LP 95 este un agentfoarte eficient, utilizabil universal

pentru formarea porilor de aer înmortar ºi beton. Agentul produce în beton micro-

pori închiºi de dimensiuni ºi repar-tiþie diferite. Acest sistem de porifoloseºte apei care îngheaþã, caspaþiu de expansiune ºi mãreºte,astfel, în mod simþitor, rezistenþabetonului la îngheþ ºi atacul sãriipentru dezgheþare.

Microporii întrerup efectul deabsorbþie capilarã ºi reduc preluarea

apei atmosferice de cãtre beton. În betonul proaspãt, bulele de aer auefect de rulment ºi îmbunãtãþesc,astfel, simþitor, lucrabilitatea.

ALPHALITH LP 95 se utilizeazã, în special, la betoane care suferãefectele îngheþului ºi ale sãrii pentrudezgheþ ºi la amestecurile cuconþinut scãzut fin.

De aceea, domeniul de utilizarecuprinde construcþia de ºosele ºipoduri, fabricarea de produse din

beton, ca, de exemplu, treptele descãri ºi peste tot acolo unde trebuie

îmbunãtãþitã lucrabilitatea ameste-curilor cu conþinut scãzut fin. Se uti-lizeazã 2-10 ml la 1 kg de ciment.

ALPHALITH LP 95 se amestecã

cel mai bine în betonul gata fãcut.

Nu trebuie adãugat în amestecul

uscat.

Fig. 6: Efectul aerului antrenat asupra factorului de compactare al betonului

Fig. 7: Efectul aerului antrenat asupra gradului de compactare al betonului




Deoarece gradul de pori de aer

introduºi depinde de un anumit

numãr de factori precum dozajul,

timpul de amestecare, intensitatea

amestecãrii, temperatura ºi altele,

trebuie prevãzute, pe parcursul

betonãrii, mai multe controale ale

conþinutului de aer.

Înainte de întrebuinþare trebuie

fãcutã o probã de capacitate, con-

form normelor ºi indicaþiilor valabile.

Un alt aditiv din gama ALPHALITH

este ALPHALITH FT 30 (FM), un

aditiv superplastifiant antrenor de

aer, recomandat în cazul betoanelor

turnate monolit.

Este un agent sintetic de curgere,foarte eficient, fãrã efecte secundare

pentru betoane ºi prefabricate din

beton, cu solidificare timpurie ridicatã.

Are ca rezu ltat dispersarea

cimentului ºi reduce forþele de fre-

care interioare ale amestecului din

beton. Aceasta conduce la o liche-

fiere puternicã a betonului, fãrã ca

betonul sã se taie sau sã lase apã.

Betonul devine mai omogen, are o

capacitate de curgere mai bunã ºi

este mai receptibil la îndesire.

Utilizarea acestui aditiv are ca

rezultat o creºtere accentuatã a

rezistenþei timpurii ºi finale, prin

reducerea puternicã a raportului

apã/ciment, la o consistenþã a ames-

tecului, la ieºire, constantã.

Se poate obþine, astfel, beton de

prefabricate care permite perioade

de întãrire scurte, costuri de încãl-

zire reduse, costuri de investiþiediminuate, suprafeþe îmbunãtãþite,

pierderi diminuate.

ALPHALITH FT 30 (FM) se ames-

tecã bine în betonul gata fãcut. Timpul

de amestecare este de 1 - 5 minute,

în funcþie de tipul de malaxare.

Datoritã perioadei de acþionare

limitatã, betonul cu acest agent tre-

buie prelucrat rapid, în special în

cazul utilizãrii de ciment cu întãrire

rapidã ºi la temperaturi ridicate.

ALPHALITH FT 30 (FM) este indi-

cat pentru obþinerea de beton fluid,

rezistent pentru lucrãri economice,

precum ºi pentru obþinerea unui

beton cu întãrire rapidã pentru

carosabile ºi cãi de rulare.

BIBLIOGRAFIE[1] NEVILLE A.M., Proprietãþile

betonului , Editura Tehnicã, Bucureºti,

1979;

[2] Vasile MOLDOVAN, Aditivi în

betoane, Editura Tehnicã, Bucureºti,1978;

[3] Florin CONSTANTINESCU,

Materiale de construcþii , Editura

Tehnicã, Bucureºti, 1977;

[4] Cod de practicã pentru pro-

ducerea betonului CP012/1-2007.








În toate cazurile, participanþii larealizarea investiþiilor ar trebui sã seasigure, mãcar la nivelul pagubelor posibile, prin clauze de despãgubiridin partea asiguratorilor.

Factorii de risc potenþiali, caresunt evidenþiaþi, în mod frecvent, ºipentru care se fac asigurãri sunt:

Investiþia este supusã unor riscuri majore privind: cutremure,inundaþii, cicloane, foc, alunecãri deteren, explozii, rãzboi etc.;

Investitorul considerã cã trebuiesã asigure valoarea financiarã a

investiþiei, din diverse motive proprii; Greºeli de concepþie sau de

supraveghere, vizând siguranþa ºifuncþionalitatea investiþiei;

Riscuri de accidente ºi greºeli în perioada de execuþie, care vizeazãaccidente ale personalului, materi-alelor, utilajelor, greºeli de execuþie,de calitate, de funcþionalitate;

Daune provocate unor propri-etãþi - terenuri, construcþii înveci-nate, poluãri ale solurilor, apelor,aerului etc.;

Furturi sau pagube produseintenþionat de terþi;

Daune din transporturi ºimanipulãri;

Pagube morale sau materialede orice fel care pot apãrea în proce-sul de realizare a investiþiilor.

INVESTITORIIInvestitorii sunt interesaþi ºi/sau

obligaþi de norme legislative sã rea-lizeze protecþia fondurilor investite, împotriva riscur ilo r ºi daunelor,printr-un proces complex de asi-gurãri, în care sunt implicaþi toþi fac-torii care participã la realizareainvestiþiei.

În ciuda faptului cã, probabil,contractele de execuþie au clauze dedespãgubire prin care investitoruleste protejat împotriva daunelor pro-duse de consultanþi ºi antreprenori,investitorul poate fi, totuºi, chemat în

judecatã. În acest caz, consultanþii ºi

antreprenorii sunt rãspunzãtori dar, în prima fazã, investitorul esteobligat sã plãteascã.

Prezentãm în figura 1 o schemãmai simplã a participanþilor la reali-zarea unei investiþii.

În toate situaþiile, investitorii suntcei interesaþi, în primul rând, sãelimine riscurile unor pagube în

întregul proces de realizare ainvestiþiei, din care cauzã ei vor suporta costurile întregului procescomplex de asigurare.

Sistemul de asigurãri, în procesul de realizare a investiþiilor, este deosebit de complex, având în vederenumãrul de participanþi ºi multitudinea de riscuri care apar în perioada de execuþie ºi de exploatare aconstrucþiilor.

Participanþii la realizarea investiþiilor - antreprenorii, consultanþii ºi chiar investitorii - pot face greºeli,care, la rândul lor, produc întârzieri sau, uneori, oprirea lucrãrilor, din cauzã cã nu au capacitatea finan- ciarã, imediatã, de platã a pagubelor. Valorile pagubelor sunt, uneori, atât de mari încât pot duce chiar la falimentul celor implicaþi.

Asigurãrile reprezintã instrumentul care compenseazã, imediat, pagubele ºi pe baza lor se pot remedia

ºi continua lucrãrile.Vom încerca sã facem o analizã a procesului asigurãrilor, având în vedere participanþii la realizarea

investiþiilor, riscurile ºi modul de asigurare împotriva lor.

(Urmare din numãrul 65, noiembrie 2010)

Consultanþa în investiþii-construcþii (XXI)

ASIGURÃRILE ÎN INVESTIÞII-CONSTRUCÞIIing. Petre IONIÞÃ

Fig. 1







Investitorul poate acþiona în pro-cesul de asigurare în mai multemoduri:

a) Sã facã el însuºi toate asi-gurãrile (asigurãri de tip „umbrelã“sau „înfãºurãtoare“) pentru toateriscurile previzibile ºi, în acest mod,

sã degreveze antreprenorii ºi ceilalþiparticipanþi la realizarea investiþieide problema riscurilor;

b) Sã oblige, prin clauze contrac-tuale, participanþii la realizareainvestiþiei sã-ºi asigure bunurile ºilucrãrile lor împotriva riscurilor;

c) Sã aplice un sistem încruciºatde asigurãri, prin combinarea moda-litãþilor de asigurare de tip a) ºi b) demai sus.

Asigurãrile de tipul a) sunt com-plexe ºi ridicã probleme tehnice

deosebite de evidenþiere ºi precizarea riscurilor, de clauze în contractelede asigurare ºi de evaluare ariscurilor. Din aceastã cauzã, deregulã, investitorii impun partici-panþilor la realizarea investiþiei asi-gurãri proprii prestaþiei fiecãruia.CONSULTANT - DIRECTOR DE PROIECT,COORDONATORUL INVESTIÞIEI (C.I.)

SAU ADMINISTRATORUL PROGRAMULUI (A.P.)

Societatea de consultanþã, carese angajeazã, prin contract, la con-

ducerea generalã a lucrãrilor, în toateetapele de realizare a investiþiei -etapa preliminarã, etapa de funda-mentare ºi etapa de execuþie - sesupune, prin contractul sãu de mana-gement, la o multitudine de riscuri,care pot produce daune investito-rului sau celorlalþi participanþi.

Pentru o mai bunã înþelegere saupentru a exemplifica rolul directoruluide proiect în realizarea investiþiilor,vom prezenta câteva prevederi stan-dard ale contractului acestuia cu

investitorul: Directorul de proiect rãspunde,

în faþa investitorului, prin prevederilecontractului sãu, de respectareatermenelor, de calitatea lucrãrilor ºide înscrierea în costurile programate;

Directorul de proiect poateangaja contracte în numele investi-torului cu diverºi consultanþi pentrulucrãri de studii, proiectare, exper-tize, verificãri de proiecte, suprave-gherea execuþiei lucrãrilor ºi altelucrãri inginereºti, pentru buna

realizare a investiþiei ºi, chiar, con-tractele cu antreprenorii, dacã inves-titorul doreºte astfel;

Directorul de proiect este per-soana sau societatea care repre-zintã investitorul ºi coordoneazã,

îndrumã, ve ri fi cã , cont ro leazã,

aprobã ºi onoreazã plãþile ºi, în ge-neral, programeazã ºi conduceinvestiþia, iar consultanþii, antre-prenorii ºi furnizorii angajaþi ºi coor-donaþi de el sunt obligaþi, princontracte, sã-i execute întocmaidispoziþiile;

Prin grija directorului de pro-iect, fiecare participant va face asi-gurãri pentru nivelul maximal alpagubelor probabile ºi el însuºi vaface o asigurare globalã prin care sãse asigure împotriva pagubelor posi-

bile prin exercitarea serviciilor sale cãtre investitor; Directorul de proiect va asi-

gura, împreunã cu consultanþii anga- jaþi de el, cali tatea generalã alucrãrilor ºi va avea calitatea sã

îndrume, sã controleze, sã inspectezeºi sã conducã, oricând, orice lucrarea proiectului;

Directorul de proiect va pregãti, împreunã cu consultanþii sãi, grafi-cele de execuþie ºi graficele de plãþi,va îndruma ºi va plãti lucrãrile, în

conformitate cu acestea, ºi va facecontracte ºi coordonãri de termenecu furnizorii;

Directorul de proiect are drep-tul sã emitã dispoziþii de modificareºi schimbare, corectare, completare,

în scopul bunului mers al realizãriiinvestiþiei.

Specificul serviciilor Directoruluide Proiect impune ca acesta sãse asigure printr-o ASIGURAREPROFESIONALÃ.

Directorul de proiect poate sã

facã asigurãri „obligatorii“ la uneleriscuri impuse de investitor ºi „facul-tativ“, la unele riscuri de care el

însuºi considerã cã trebuie sã seprotejeze.

CONSULTANÞII Aceºtia sunt: Consultanþii în

fazele preliminare, Proiectantul ge-neral, Proiectanþii de specialitate,subproiectanþii, verificatorii, experþiiºi supraveghetorii de lucrãri.

Riscurile care pot fi generate deactivitatea profesionalã a acestora pot

fi majore prin greºeli de concepþie, decalcule inginereºti, de funcþionalitatesau de siguranþa construcþiilor lacutremure, foc, explozii º.a.

Vom prezenta câteva prevederistandard ale contractului de consul-tanþã cu investitorul sau cu directorul

de proiect:A. Studii, proiectare, verificãride proiecte, expertize

Consultantul va elabora docu-mentaþia prevãzutã în contract, înconformitate cu standardele, pre-scripþiile, normele, ghidurile, regula-mentele, agrementele ºi legile învigoare.

În cazul în care se constatã cão anumitã parte din documentaþiaelaboratã nu respectã clauza de mai

sus, întreaga responsabilitate pentrupagubele produse investitorului,antreprenorilor sau terþilor va fisuportatã de consultant.

În toate cazurile de constatarea greºelilor sau lipsurilor din docu-mentaþie, conform prevederilor dincontract, consultantul are întreagaresponsabilitate pentru corectare,remediere, rectificarea erorilor sauomisiunilor din documentaþie.

Întârzierile în predarea la ter-menul prevãzut a documentaþiei sepenalizeazã, zilnic, cu o sumã pre-vãzutã în contract. Pentru acope-rirea daunelor investitorului sauterþilor, cauzate de greºeli sau deneîndeplinirea obligaþiilor contrac-tuale, consultantul va face o asigu-rare profesionalã globalã, cel puþin lanivelul valoric al contractului sãu saula valoarea cerutã de directorul deproiect.

B. Supravegherea lucrãrilor înºantier

Consultantul, în conformitatecu prevederile contractului sãu cuinvestitorul sau directorul de proiect,va supraveghea calitatea lucrãrilor,termenele de execuþie ºi înscrierea

în costurile contractelor. Va avea autoritatea, cu apro-

barea directorului de proiect, sãemitã instrucþiuni privind:

- corecturi, modificãri, schimbãrinecesare în scopul execuþiei corectea lucrãrilor;








- refuzul includerii în lucrare amaterialelor, utilajelor ºi echipa-mentelor care nu respectã specifi-caþiile;

- controlul permanent al calitãþiilucrãrilor, verificarea testelor, pro-belor, a documentelor de calitate ºi a

lucrãrilor ascunse;- verificarea ºi aprobarea canti-tãþilor de lucrãri ºi a preþurilor aces-tora;

- inspecþii permanente, reco-mandãri ºi instrucþiuni pentru bunulmers al lucrãrilor;

- verificarea înscrierii în graficelelucrãrii;

- întocmirea rapoartelor periodicecãtre directorul de proiect, privindmersul lucrãrilor, calitatea, termeneleºi înscrierea în costurile programate.

Orice pagubã produsã lucrã-rilor sau terþilor, din cauza neîn-deplinirii obligaþiilor contractuale demai sus, va fi suportatã de consultant.

Pentru acoperirea daunelor provocate investitorului sau terþilor,ca urmare a unor greºeli sau a neîn-deplinirii obligaþiilor sale contrac-tuale, consultantul va face o

„asigurare profesionalã globalã“, celpuþin la nivelul valoric al contractuluisãu sau la valoarea cerutã de direc-torul de proiect.

Capacitatea financiarã a consul-tanþilor este, de regulã, redusã ºiaproape în toate cazurile, aceºtia nupot acoperi pagubele produseinvestitorului sau celorlalþi partici-panþi la realizarea investiþiei.

Pentru acoperirea riscurilor generate de practicarea acestor meserii, consultanþii sunt obligaþi, decãtre investitor sau directorul deproiect, prin contractele lor, sã seasigure la unele riscuri obligatoriisau, ei înºiºi, sã se asigure la unele

riscuri facultative. Acest gen de „ASIGURÃRI PRO-FESIONALE“ face parte din reþeauacomplexã de asigurãri concepute deinvestitor ºi constituie o verigãimportantã a acesteia.

Asigurãrile profesionale presupunºi o selecþie a capacitãþii prestatorilor acestor genuri de servicii, printr-unsistem de prime de asigurare dife-renþiat în funcþie de capacitate ºi pecare urmeazã sã le practice soci-etãþile de asigurare.

ANTREPRENORUL GENERAL,SUBANTREPRENORII, FURNIZORII

ªI PRESTATORII DE SERVICII AUXILIAREFiecare dintre executanþii investi-

þiei enumeraþi sunt supuºi riscurilor directe ºi/sau ponderale, din carecauzã contractele de asigurare ale

Antreprenorului General precum ºiale celorlalþi participanþi este dedorit sã acopere, în primul rând,condiþiile de asigurare cerute deinvestitor ºi, suplimentar, unele asi-gurãri facultative, dupã dorinþa fiecãruiparticipant.

Din punctul de vedere al respon-sabilitãþilor antreprenorilor ºi furnizo-rilor amintim:

Responsabilitatea contractualã; Responsabilitatea faþã de sãnãta-

tea oamenilor;

Responsabilitatea delictualã; Garanþia riscurilor de pierderea bunurilor;

Garanþia unei bune funcþionãri; Garanþia unei perfecte execuþii; Responsabilitatea post execuþie.Referitor la responsabilitatea

contractualã, prezentãm mai joscâteva clauze contractuale carevizeazã domeniul asigurãrilor:

a) Siguranþã ºi securitate Pe toatã perioada de desfã-

ºurare a lucrãrilor, antreprenorul

este rãspunzãtor de siguranþalucrãrilor, persoanelor, utilajelor,echipamentelor ºi materialelor;

Antreprenorul are obligaþia sãse asigure, la una sau mai multesocietãþi de asigurare, împotrivaaccidentelor, incendiilor, calamitãþilor etc., dupã dorinþa ºi aprecierea sa,astfel încât investitorul sã aibã sigu-ranþa execuþiei lucrãrii în limitelecontractului. Aceste asigurãri vor fifãcute cel puþin la valoarea stabilitãprin anexa la formularul de ofertã;

Antreprenorul va avea deplinãresponsabilitate ºi grijã pentrulucrãri, materiale, mânã de lucru, uti-laje ºi echipamente, pe toatã peri-oada execuþiei lucrãrilor ºi pânã laprimirea certificatului de recepþiefinalã a lucrãrii.

b) Riscuri acceptate Riscurile acceptate de investi-

tor, pentru care antreprenorul nueste fãcut rãspunzãtor, sunt pierde-rile sau avariile lucrãrilor, atuncicând acestea se datoreazã:

- execuþiei, utilizãrii, acceptãrii,de cãtre investitor, prin antreprenorii,subantreprenorii, angajaþii sau altepersoane sau lucrãri, angajaþi directai investitorului ºi care nu sunt anga-

jaþi ai antreprenorului;- oricãrei greºeli, defecte, erori

sau omisiuni în proiectul lucrãrilor,cu excepþia proiectelor elaborate deantreprenor;

- revoltã, rãzboi, invazie, acþiuniale duºmanilor strãini;

- rãzboi civil, rebeliune, revoluþie,insurecþie sau putere militarã uzurpatã;

- ionizãrilor, radiaþiilor, contami-nãrilor radioactive, exploziilor nucleare;

- undelor de presiune provocatede explozii, avioane etc.;

- cutremurelor cu grad de seis-micitate mai mare decât cel pentrucare au fost calculate lucrãrile;

- inundaþiilor ºi altor calamitãþinaturale.c) Remedierea defecþiunilor ºi

avariilor În cazul unei pierderi sau avarii

la lucrare sau la o secþiune dinlucrare, datorate altor cauze decâtcele expuse la punctul b), antre-prenorul, pe propria sa cheltuialã, varemedia, corecta sau reface completlucrarea, conform contractului ºi cuinstrucþiunile consultantului;

În cazul unei pierderi sauavarii, care rezultã din vina ambelor

pãrþi, consultantul va stabili sumelesuportate de investitor ºi, separat,de antreprenor.

d) Daune la persoane sau pro-prietãþi

Antreprenorul va despãgubi,pe cheltuiala sa, pierderile ºi reven-dicãrile, dacã acestea sunt în legã-turã cu lucrãrile ºi contractul:

- moartea sau vãtãmarea uneipersoane;

- pierderea, daunele sau reven-dicãrile, cererile, procedurile, cos-turile, taxele ºi cheltuielile de oricefel, vreunei proprietãþi din afaraamplasamentului, cauzate de antre-prenor, ca o consecinþã a execuþieilucrãrilor.

e) Asigurarea unei terþe pãrþi Antreprenorul, fãrã a-ºi restrânge

obligaþiile ºi responsabilitãþile sale,va rãspunde pentru siguranþa ºisecuritatea lucrãrii, inclusiv pentrusubantreprenorii sãi. Aceste obligaþiiºi responsabilitãþi privesc pe antre-prenor ºi în privinþa asigurãrilor sub-antreprenorilor sãi.




f) Dovezi ºi prime de asigurare Antreprenorul va prezenta con-

sultantului dovezile de asigurarepentru el ºi subantreprenorii sãi,

înainte de începerea lucrãrilor. La cererea consultantului, antre-

prenorul va prezenta dovezile deplatã periodicã a primelor de asigurare.

Dacã antreprenorul nu respectãclauzele impuse de investitor pentruasigurãri, atunci investitorul va faceel însuºi asigurãrile necesare ºi vascãdea din certificatele de platã peri-odice ale antreprenorului sumeleplãtite.

ASOCIAÞIILE PROFESIONALEDE SPECIALITATE

Asociaþiile profesionale sunt celecare trebuie sã aibã o contribuþieesenþialã privind propuneri de per-fecþionare a legislaþiei, asigurãrilor,normative, ghiduri ºi îndrumãtoare,cu pronunþat caracter educaþional ºi

neobligatorii în prima etapã. În primul rând, trebuie sã influ-

enþeze viabilitatea procesului de asigu-rãri în construcþii, prin implementareapropriilor sisteme de asigurãri, cu unpreþ redus, membrilor asociaþi.

În procesul de realizare a inves-tiþiilor în þara noastrã, de regulã,antreprenorii sunt cei care folosescunele forme de asigurãri, deºi

acestea se încheie la un numãr limi-tat de riscuri, multe din riscurirãmânând, însã, neacoperite.

Dupã pãrerea noastrã, sistemulde asigurãri în sarcina antrepreno-rilor, subantreprenorilor ºi furnizorilor trebuie îmbunãtãþit ºi prezentat într-un

îndrumar care sã inventar ieze:

riscurile, domeniile de asigurare,clauzele care se prevãd cu poliþe,valori minimale ºi maximale deacoperire a daunelor, asigurãrile mi-nime obligatorii, asigurãrile faculta-tive, precum ºi clauzele contractualestandard, cu investitorii sau Antre-prenorul General, privind asigurãrile.

În domeniul activitãþii de consul-tanþã (studii, proiectare, verificareaproiectelor, expertizare, supraveghe-rea execuþiei), sistemele de asigurãriprofesionale, în general, nu se folo-sesc, din care cauzã riscurile înacest domeniu nu sunt acoperite.

Singurele asigurãri profesionalecare se practicã sunt cele impuse deinvestitorii strãini.

În acest domeniu al asigurãrilor,asociaþiile profesionale sunt che-mate sã promoveze un ghid sau

îndrumar, pentru început cu caracter educaþional ºi neobligatoriu, care sãfie cât mai apropiat practicilor îndomeniu.

PIAÞA ASIGURÃTORILORUn rol important în completarea

ºi dezvoltarea sistemului complex deasigurãri în investiþii - construcþii îlpot avea societãþile de asigurare ºireasigurare în sistem piramidal, caresã oferteze participanþilor la reali-

zarea investiþiilor poliþe de asigurareavantajoase, cât mai cuprinzãtoareºi sigure, în acoperirea completã ariscurilor.

În prezent, ar fi util ca asiguratoriisã acþioneze în câteva direcþii nece-sare ºi sã ofere:

Asigurãri globale (de tip umbrelã)pentru finanþatori, investitori ºi bene-ficiari;

Asigurãri profesionale pentrupiaþa serviciilor inginereºti (consul-tanþã) de toate categoriile;

Asigurãri ale antreprenorilor ºiconsultanþilor cu prime de asigurarereduse prin asociaþiile profesionale.

Este evident cã problematicaasigurãrilor este atât de complexã,

încât fiecare capitol din cele expusesuportã multe adãugãri ºi com-pletãri, multe probleme ºi aspectenefiind încã abordate.

(Continuare în numãrul viitor)




Descoperã faþa nevãzutã a casei taleCASA CU NUFERI - SNAGOV

Beneficiind de o priveliºte depoveste a lacului Snagov, „Casa cunuferi” situatã aici este unul dintrecele mai reuºite proiecte de reno-vare, care aduce în prim-plan ideeade mansardã locuitã. Deºi proiectula presupus o serie de modificãri laconfiguraþia existentã a casei, pro-prietarii au optat pentru extindereape verticalã, în vederea valorificãriila maxim a spaþiului.

Forma ºarpantei a constituitprovocarea cea mai mare pentrunoua redefinire a spaþiului. Subacoperiºul în pantã s-a dezvãluit unspaþiu generos, organizat pe douãniveluri.

Încãperile de la mansardã au fostproiectate pentru a beneficia de odistribuþie optimã a luminii, o atenþiemaximã fiind acordatã alegerii feres-trelor de la mansardã ºi poziþionãriilor corecte, care sã permitã o mane-vrare uºoarã ºi sã faciliteze accesulla priveliºtea lacului cu nuferi roz.

Al doilea criteriu important pentruredefinirea spaþialã a fost chiar flexi-bilitatea caracteristicã mansardei,care permite o amenajare fãrã pereþide susþinere obligatorii, ca în cazul

încãperilor situate la nivelurile infe-rioare ale casei. Astfel, s-a renunþatla pereþii despãrþitori în favoareastâlpilor de susþinere ºi a grinzilor aparente.

Noul interior de la mansardãbeneficiazã mai mult de o compar-timentare spaþial-vizualã, decât deuna fizicã. Se pot distinge, cu uºu-rinþã: spaþiul de odihnã, bucãtãria,spaþiul de relaxare, singura încãperecare a necesitat o delimitare clarãfiind baia.

Amenajarea încântã prin sti lulrustic abordat, proprietarii optândpentru un mobilier simplu, din lemn,covoare din lânã cu motive tradi-þionale, completate de o serie deaccesorii populare: ºtergare brodate,coºuri de nuiele, þesãturi ºi vasetradiþionale.

Spaþiul destinat odihnei este unliving generos, luminat de mai multecombinaþii de ferestre de mansardãcu elemente verticale care, pe lângãaportul de luminã naturalã, facili-teazã accesul direct la priveliºtealacului.

Pentru controlul cantitãþii de luminãdin living, proprietarii au ales rulouriinterioare pentru ferestre care, pelângã rolul strict funcþional de filtrarea luminii în funcþie de confortul doritpe parcursul întregii zile, personali-zeazã ºi interiorul.

Stilul în care e amenajatã bucã-tãria se aliniazã celui abordat în

întreaga casã: cufere vechi din lemn,pictate în stil tradiþional, covoareþesute din lânã, scaune din lemn

vopsite în albastru, ºtergare din in. Aceleaºi tendinþe se pãstreazã ºi

în baie. Cada ziditã invitã la rela-xare, iar prin cele douã ferestre demansardã situate la înãlþime joasãse deschide aceeaºi priveliºte feericã.

Între pereþii albi, în ton cu obiec-tele sanitare ºi accesoriile de baieindigo, s-a conturat un contrast reuºit.Toate elementele se completeazã cumotivele rustice: covorul tradiþional,ulciorul cu apã pictat ºi vasul cu apãpentru spãlat.

Întreaga locuinþã amenajatã lamansardã respirã un aer rustic.Bogãþia spaþialã formeazã un echili-bru perfect cu bogãþia de luminã natu-ralã ºi cu cea spiritualã, reflectatã deprezenþa elementelor decorativetradiþionale. Deschiderea vizualã acasei întregeºte imaginea liniºtitã alacului cu nuferi roz, spaþiul locuibilºi priveliºtea încântãtoare fãcândparte din acelaºi cadru de poveste.

Dacã vã încumetaþi sã vedeþi peviu ceea ce s-a prezentat mai

înainte, suntem siguri cã nu aveþidecât de câºtigat.

www.velux.ro

Pentru cei dornici de construcþii mai deosebite dar ºi cu posibilitãþi materiale corespunzãtoare, sugestiilece urmeazã pot fi de bun augur în crearea unui mediu ambiant dintre cele mai relaxante.

Despre ce este vorba?






(urmare din numãrul anterior)

IZOLAÞIA

ESTE BAZA LOCUINÞEI PASIVE Într-o locuinþã pasivã ferestrele

ocupã, de cele mai multe ori, o

suprafaþã mare. De aceea, este

foarte importantã asigurarea unei

etanºãri adecvate a contactului

dintre ramã ºi perete.

Datoritã utilizãrii tehnologiilor

moderne ºi a unor materiale cu un

grad sporit de izolare termicã ºi

acusticã se poate asigura ermeti-

zarea suprafeþei exterioare a

clãdirii.

Montarea adecvatã a ferestreilocuinþei pasive din Wroclaw –Polonia a fost asiguratã de compa-nia Soudal, care a folosit setul deproduse ce intrã în componenþasistemului profesional de izolareSoudal Window System. Acesta

este unul dintre cele mai impor-tante elemente utilizate pentruconstruirea unei locuinþe pasive,deoarece punctul de contact dintrerama ferestrei ºi perete este loculunde se pierde cel mai mult ener-gia termicã.

În clãdirile pasive ferestrele dedimensiuni sporite sunt amplasatepe pereþii din partea de sud. O ase-

menea soluþie permite trecerea uneicantitãþi sporite de luminã solarã,care astfel încãlzeºte locuinþa.

În schimb, pentru a reduce pierde-rile de cãldurã iarna, ferestreletrebuie sã îndeplineascã cerinþeriguroase de construcþie ºi sã fie

îmbinate etanº în pereþi.Pe partea de interior a locuinþei

pasive a fost folositã o folie defereastrã specialã Soudal cu butil,care a fost introdusã pe toatãlungimea tocului. Aceasta esteindispensabilã pentru asigurareaetanºeitãþii îmbinãrii ºi pentru elimi-narea punctelor de trecere a vapo-rilor de apã cãtre interiorul tocului.

Pentru umplerea rostului dintretoc ºi izolaþia termicã s-a utilizatspuma Soudafoam Gun LowExpansion Click & Fix.

Ferestrele cu gabarit sporit îºischimbã dimensiunile ca urmare adiferenþelor de temperaturã, umidi-tate sau a altor factori externi.Montarea lor necesitã nu numaicunostinþe ºi calificãri din parteaechipei de montare, dar ºi uti-

lizarea unor produse de foartebunã calitate. De aceea este foarteimportantã alegerea unei spumede montaj adecvate, care sã asigurefereastra împotriva eventualelor deformãri din cauza schimbãriidimensiunilor profilelor.

Spuma Soudafoam Gun LowExpansion Click & Fix este unmaterial elastic ce asigurã fereas-

tra împotriva deformãrii. Se carac-terizeazã printr-un coeficient redusde conductibilitate termicã, compa-rabil cu cel al izolaþiei termice aclãdirii cu ajutorul polistirenului.

În partea exterioarã a clãdirii afost utilizatã folia de fereastrã ºibanda de întindere, care asigurã

închiderea din exterior a punctelor de contact dintre toc si polistiren.

SOUDAL WINDOW SYSTEMSoudal Window System este o

soluþie verificatã, atât în cazul unor proiecte exigente cum ar fi locuinþapasivã, cât ºi al construcþiilor exe-cutate în stil tradiþional.

Toate materialele se caracteri-zeazã prin cea mai bunã calitate ºiposedã aprobãrile din partea Insti-tutului de Tehnici de Construcþiedin Polonia (ITB).

Într-o locuinþã pasivã ferestrele, de cele mai multeori, ocupã o suprafaþã mare, de aceea este foarteimportantã asigurarea unei etanºãri adecvate a

suprafeþei dintre ramã ºi perete. Trebuie sã se uti-lizeze folia de protecþie împotriva condensului

Soudal Folienband Inside (foto Soudal)

Modalitãþi pentru economisirea energiei



Pentru izolarea termicã ºi acus-

ticã a rostului dintre rama ferestrei

ºi perete, compania Soudal oferã o

gamã variatã de spume poliure-

tanice – Soudafoam Gun.

Low Expansion spumã Sou-

dafoam Maxi cu randament ridicat;

spumã cu dilatare redusã

Soudafoam Ferestre ºi uºi;

spumã standard Soudafoam

Gun.

Pentru izolarea interioarã, com-

pania Soudal vã recomandã folia

de protecþie împotriva vaporilor

Soudal Folienband Inside sau sili-

conul elastic special SoudalSilirub, disponibil într-o gamã vari-

atã de culori. În ceea ce priveºte

folia de protecþie Soudal Folien-

band Inside aceasta este în vari-

anta cu lipire de pe o singurã parte

sau de pe ambele pãrþi, acoperitã

cu un strat special care permite

tencuirea. Folia se îmbinã foarte

bine cu diferite tipuri de suporturi,

fiind disponibilã în mai multe

dimensiuni.

La exterior se poate utiliza folia

de protecþie împotriva vaporilor

Soudal Folienband Outside sau

banda de dilatare Soudaband

Acryl, caracterizatã printr-o rezis-

tenþã foarte bunã la condiþiile

atmosferice extreme.

Pentru umplerea rostului dintre toc ºi perete a fost utilizatã spuma Soudafoam Gun Low Expansion Click & Fix. Stratul termoizolant de spumã a fost asigurat cu ajutorul foliei care permite

trecerea aburului Soudal Folienband Outside (foto Soudal)




Coºuri de fum furnizoare de aer pentru arderedrd. ing. Laszlo SCHRECK

Grupul SCHIEDEL, lider de piaþã în domeniul sis-

temelor de coºuri de fum prefabricate din Europa, printr-o

dezvoltare inovativã a soluþiilor de evacuare ºi-a adaptat

în continuu produsele la evoluþia tehnicii de încãlzire.

Astfel, au fost concepute ºi realizate sisteme care îndeplinesc, concomitent, atât rolul de evacuare agazelor de ardere, cât ºi cel de asigurare a aerului decombustie din exteriorul construcþiei.

Sistemul de coº de fum SCHIEDEL Absolut pentrugeneratoare de cãldurã cu combustibil solid are în com-ponenþã mantale exterioare cu termoizolaþie integratã ºitubulaturã de ºamotã profilatã, cea mai performantã dindomeniu.

Canalul vertical de aer de combustie, amplasat în

acelaºi element de înveliº exterior, oferã avantaje multiple.Gura de evacuare a coºului de fum ºi admisia în canalulde aer se situeazã la acelaºi nivel, respectiv în acelaºidomeniu de presiune atmosfericã. Conducerea aeruluila consumator se face printr-un racord orizontal scurt,fãrã pierderi de presiune importante.

Cu scopul de a elimina posibilitatea atingerii tempera-turii punctului de rouã la faþa exterioarã a canalului deaer, când acesta traverseazã spaþii cu umiditatea rela-tivã a aerului ridicatã, performanþele termice ale pereþilor au fost îmbunãtãþite substanþial, prin integrare, la tur-nare, a unui strat de beton spumat de 2 cm grosime.

Funcþionalitatea unui astfel de tip de coº de fum afost verificatã prin încercãri efectuate relativ recent. [1]S-a pus accent cu aceastã ocazie pe mãsurarea para-metrilor în faza de iniþiere a focului, urmãrindu-se depre-siunea creatã în canalul de aer de combustie.Generatorul de cãldurã folosit a fost un focar metalic

închis, funcþionând cu lemne, cu o putere nominalã de9 kW ºi un randament de circa 80%. Încercãrile s-audesfãºurat în condiþii atmosferice caracterizate prin tem-peratura exterioarã de +2 0C ºi o vitezã a vântuluide 3,9 m/s. Coºul de fum prevãzut a avut o înãlþimeactivã de 5,00 m, cu un diametru interior de 180 mm.

Realizarea construcþiilor eficiente energetic presupune, printre alte mãsuri, executarea unor anvelopecu etanºeitate ridicatã, care înglobeazã termoizolaþii ºi tâmplãrii performante. Permeabilitatea redusã aanvelopei unei case, cu un consum redus de energie, creeazã problema asigurãrii, într-o cantitate sufi- cientã, a aerului de ardere necesar funcþionãrii, la parametri, a diferitelor aparate termice.

Prizele de aer amplasate în pereþii exteriori ai construcþiei nu reprezintã, întotdeauna, o soluþie optimã,iar canalele de aer orizontale sunt eficiente doar în situaþia în care au un traseu scurt, fãrã multe coturi.

Pe de altã parte, centralele termice murale, funcþionând cu combustibil gazos, echipate cu camerã deardere etanºã, ventilator ºi kit de evacuare coaxial, au o arie de aplicare din ce în ce mai largã în domeniul construcþiilor rezidenþiale ºi nu numai.

În acest context, coºurile de fum, care sunt o componentã importantã a instalaþiilor termice, au suferit

modificãri constructive pentru a satisface noile cerinþe de funcþionalitate.

Fig. 1: Sistemul Absolut – principiul de funcþionare



Secþiunea canalului pentru aerul de combustie era de100 mm x 230 mm. Diagrama din figura 2 prezintãdatele relevante ale încercãrii, cu observaþia cã tirajul încanalul de racordare creºte odatã cu creºterea tempera-turii gazelor de ardere, iar depresiunea din canalul deaer are o valoare relativ constantã.

În ceea ce priveºte vitezele de curgere, constatãm o

stabilitate mai mare în cazul curenþilor de aer descen-denþi, în raport cu gazele de ardere ascensionale (fig. 3).

Dispunerea concentricã a celor douã canale seregãseºte în cazul sistemelor de coºuri de fum conce-pute pentru evacuarea gazelor arse, provenite dinaparate termice cu combustibil gazos. Cazaneledeservite dispun de un arzãtor cu aer insuflat, ventila-torul având, în acelaºi timp, rol de aspirare a aerului ºide evacuare, sub presiune, a gazelor de ardere.

Sistemele de evacuare adaptate noilor principii defuncþionare, care asigurã din exterior, concomitent cuconducerea gazelor în atmosferã, ºi cantitatea de aer

necesarã combustiei, se numesc coºuri de fum cu aspi-raþie perifericã de aer sau echilibrate, conform terminolo-giei utilizatã în cele mai recente standarde despecialitate. Sistemele de coºuri de fum ceramiceSCHIEDEL din aceastã categorie, Quadro, cu racordãrimultiple pentru centrale termice de apartament tip„turbo”, respectiv Avant pentru cazane în condensaþie,includ, de asemenea, douã canale coaxiale distincte, defum ºi de aer de ardere, precum ºi piese de conectareadecvate regimului de funcþionare în suprapresiune/tirajforþat, din punct de vedere al condiþiilor de etanºeitatate.Capul de coº, prevãzut cu prizã de aer, preîntâmpinã

influenþarea reciprocã a procesului de evacuare areziduurilor de ardere cu cel al admisiei de aer. În cazul sistemului Quadro, caz în care temperaturile

gazelor de ardere evacuate se situeazã între valorile120-140 0C, coºul funcþioneazã dupã principiul schimbã-torului de cãldurã în contracurent. Aerul necesar com-bustiei se preîncãlzeºte odatã cu parcurgerea de sus în

jos a distanþei dintre nivelul de admisie ºi de racordare aaparatului la coº (fig. 4).

În urma unui studiu efectuat privind coºul metalicpreîncãlzitor de aer s-a ajuns la concluzia cã prin recu-perarea energeticã a unei pãrþi din conþinutul de cãldurãa gazelor de ardere se poate obþine o creºtere a randa-mentului cazanelor cu 3,5 ÷ 5,5% pentru o putere de50 kW, respectiv de 2,5 ÷ 4,5% în cazul unei puteri de200 kW. Se remarcã temperaturile ridicate de pre-

încãlzire a aerului de ardere, cuprinse între 75-145 0C,dependente de creºterea înãlþimii coºului ºi invers pro-porþionale cu puterea cazanelor, respectiv cu diametrulcoºului. [2]

Sistemele de coºuri de fum descrise, fabricate înconformitate cu standardele de produse armonizate,introduse pe piaþa din România cu respectarea preve-derilor H.G. Nr.622/2004, cu modificãrile ulterioare, seaplicã ca soluþii de evacuare a gazelor de ardere pe

scarã largã în toatã Europa. Ca o consecinþã a Norma-tivului din Republica Moldova privind alimentarea cu

Lista distribuitorilor autorizaþi SchiedelBucureºti Fedo SRL 021.314.80.22

ªeminee Expert SRL 0763.687.665Timdex SRL 021.240.63.80

Alba Iulia Vimed SRL 0258.817.988 Arad Miriada SRL 0357.434.904Bacãu Dedeman SRL 0234.513.330

Estbau SRL 0334.401.938Bistriþa Stilex Prima SRL 0263.231.453Botoºani Totex SRL 0231.533.777Braºov Moto Instal SRL 0268.455.004

Recobol SRL 0368.414.315Buºteni Dystom SRL 0244.321.772Buzãu Constam SRL 0238.722.230Cluj-Napoca Granimar SRL 0264.456.110

Jolly Contor Impex SRL 0264.432.422Constanþa Narcom SRL 0241.691.092

Refrom Nav 0241.510.231Craiova Mol SRL 0351.414.978Focºani Hard Industry SRL 0237.230.440Iaºi Status SRL 0232.210.843Miercurea Ciuc Sazy Trans SRL 0266.311.057Oradea GSV Exim SRL 0259.410.885Piteºti Alvvimar SRL 0248.286.947Ploieºti Concret C-þii SRL 0244.515.867Râmnicu Vâlcea Proterm SRL 0250.714.638Satu Mare Armand SRL 0261.758.211Sibiu Unimat SRL 0269.560.216

Ambient SRL 0269.229.630Sinaia Intermont SRL 0244.313.700Slatina Confort 2000 SRL 0249.411.564Suceava Dedeman SRL 0230.206.341

Lider SRL 0230.526.534Târgoviºte Dedeman Târgoviºte 0345.401.050Târgu Mureº Turbo Trans SRL 0265.261.941Timiºoara Doro & Loro SRL 0254.446.107Tulcea Total Ambiant SRL 0240.534.754

SCHIEDEL – SISTEME DE COªURI SRL507020 – Str. Fabricii Nr. 5, Bod Colonie, jud. Braºov

tel./fax: 0268-283.561e-mail: [email protected]

web: www.schiedel.ro





cãldurã a apartamentelor din blocurile de locuit cu ter-mogeneratoare pe combustibil gazos, care dateazã încãdin anul 2006 ºi prin care se interzice evacuarea gazelor arse prin pereþii de faþadã, coºurile de fum concentricesunt prezente ºi în þara vecinã.

Avantajele soluþiilor constructive prezentate suntnumeroase. Aerul de combustie este asigurat integraldin exterior, neconsumându-se astfel aerul din spaþiul deamplasare a aparatului termic. De asemenea, priza deaer nemaifiind necesarã pentru procesul de ardere, nu

se produce ventilarea excesivã aacestor spaþii, îmbunãtãþindu-se astfelbilanþul energetic de ansamblu al con-strucþiei respective. Obþinerea de aer de ardere preîncãlzit, dupã caz, înseamnãcreºteri de randament ale generatoruluide cãldurã. Prin evacuarea gazelor arse la o cotã minimã acceptabilã,respectiv deasupra nivelului acoperiºu-rilor, se contribuie la siguranþa locuito-rilor ºi la realizarea unor faþade esteticede clãdiri.

SCHIEDEL Sisteme de Coºuri SRL,filiala din România a SCHIEDEL AG,pune la dispoziþia tuturor factorilor care contribuie la realizarea unor

construcþii moderne, eficiente ener-getic, soluþii tehnice de evacuare agazelor de ardere performante, sigureºi durabile.

BIBLIOGRAFIE[1] Christina STARZINGER,

Brigitte ROTTENEDER, ChristophLEINHART, Untersuchung des Betriebesvon Kachelöfen und Heizkaminen imBezug auf die Verbrennungsluftver-sorgung der Feuerstätten über einensenkrechten wärmegedämmtenZuluf tschacht, Stoob, mai 2009;

[2] Niculae ANTONESCU, Paul Dan

STÃNESCU, Nicolae ANTONESCU,Coºuri preîncãlzitoare de aer –creºterea randamentelor centrale-lor termice mici, Revista InstalatorulNr. 8/1998.

Fig. 2: Variaþia tirajului

Fig. 3: Variaþia vitezelor de curgere

Fig. 4: Principiul de funcþionare a coºurilor concentrice




Revi st a Construcþiilor mai 2011 37

Concepþii în climatizare / aer condiþionat

CONFORT Datoritã aportului de aer proaspãt, în special laclãdirile moderne cu ferestre termopan ºi tavan lanivel scãzut (volum redus al încãperii) se menþine opresiune pozitiv superioarã în spaþiile climatizate,evitându-se posibilitatea infiltrãrii aerului netratatdin exterior ºi, implicit, eliminarea aerului viciat dininterior.

Se previne formarea igrasiei la pereþii exteriori ºi for-marea sporilor de mucegai în încãperile umede, fãrãluminã naturalã, prin efectul de vânt.

Eliminarea lichidelor din corpul uman se realizeazãpe trei cãi, cea mai mare cantitate fiind prin respiraþie,

dacã se menþine umiditatea relativã la 50%.Sistemele cu aer forþat previn formarea igrasiei inclu-

siv în încãperile fãrã luminã naturalã datoritã uscãrii prinmiºcarea aerului.

Disconfortul creat de curenþii de aer, în special înfuncþionarea pe cãldurã, se poate evita prin proiectareatubulaturii de tur, respectiv dimensionarea pentru a per-mite un debit de aer sporit dar la o vitezã redusã, iar amplasarea anemostatelor sã fie perifericã.

În sectorul rezidenþial, pe douã sau trei nivele ºideschidere comunã vertical, se recomandã amplasareaanemostatelor de retur (grilajul cu ramã de filtru) latavanul superior, pentru a obþine o temperaturã mai uni-formã pe nivele.

ECONOMIE LA EXPLOATARE ªI LA COSTUL ORIGINAL DE INSTALARE A TUBULATURII

ªI SURSE ALTERNATIVE DE ENERGIE VERDEPompele de cãldurã aer/aer se pot combina cu cen-

tralele pe gaz, asigurând o funcþionare pe energie verde în treapta 1 de încãlzire ºi apoi, în compensaþie, cândeste necesar, pe gaz natural sau GPL.

Se realizeazã o economie de minimum 50% la com-bustibil pe încãlzire, prin recuperarea cãldurii ºi elimi-narea fenomenului de stratificare. Este un element cetrebuie avut în vedere, de asemenea, la proiectele

comerciale cu tavan la înãlþime de peste trei metri, prinamplasarea returului la partea superioarã a proiectului. Amplasarea returului la o distanþã cât mai apropiatã

de aparat va reduce costul tubulaturii cu pânã la aproxi-mativ 50%.

IMOBILIARE, MARKETINGLa proiectele rezidenþiale aceste sisteme pot fi oferite

opþional clienþilor urmând ca partea interioarã, cu opþi-unea „frig“, sã fie achiziþionatã ulterior de client.

(Continuare în numãrul viitor)

Noþiunea clasicã de încãlzire/rãcire este, de mult, depãºitã în conceptul sistemelor moderne, centralede climatizare cu aer forþat care includ tratarea aerului prin filtrarea fizicã a particulelor solide, tratarea cu câmp electromagnetic 12.000 Volþi, electrostatic pentru alergii, eliminarea bioxidului de carbon, deumidifi- care, respectiv umidificare (în proiecte comerciale: arhive, biblioteci, cluburi, arene sportive, piscine interioare, biserici, spitale, saloane de tratament, cosmeticã, sãli de conferinþã, nunþi, restaurante, hale de

producþie, zootehnie, depozite de produse agricole, ciupercãrii etc.) ºi introducerea aportului de aer proaspãt pretratat (încãlzit, rãcit, filtrat).

POTRA Sr. Brian Traian - SC PAC Systems România SRL, distribuitor direct Goodman MFG.Co




PANOUL SOLAR TERMIC

În principiu, un panou solar are ocarcasã metalicã de formã dreptun-ghiularã, în care se aflã montatecelelalte elemente. Printr-un geamde sticlã, razele solare cad pe o su-prafaþã ce absoarbe aproape întreguldomeniu spectral al acestora.

Energia caloricã rezultatã nu sepierde, panoul fiind izolat termic întoate pãrþile. Cãldura de convecþiespre exterior este limitatã de unul

sau mai multe geamuri. La panourilecu vacuum, aceasta este aproape în

întregime eliminatã.Cãldura de radiaþie, datoratã tem-

peraturii proprii este, de asemenea, împiedicatã de geamul de sticlã careeste opac pentru lungimile de undãmai mari. Aceastã cãldurã este reþi-nutã în interiorul panoului, echilibrultermic conducând la o temperaturãmai înaltã decât în situaþia fãrãgeam. Acest efect este cunoscut subnumele de efect de serã.

La panourile solare moderne se

utilizeazã sticla specialã, cu unconþinut cât mai mic posibil de fier ºicu o rezistenþã mãritã la grindinã ºi

încãrcare cu zãpadã.Elementul absorbant, mai ales la

panourile cu vid, poate prezenta oselectivitate faþã de lungimea deundã, astfel încât, pe de o parte, sãabsoarbã o gamã cât mai largã deradiaþie solarã ºi, pe de altã parte, sãaibã o emisie cât mai redusã în

domeniul de infraroºu apropiat,pentru a reduce emisia de cãldurã.

Elementul absorbant cedeazãcãldura agentului termic ce curgeprin conductele de cupru sau alu-miniu ataºate acestuia. Agentul ter-mic transportã energia caloricã lautilizator sau la un recipient de sto-care. Unele instalaþii solare au cir-cuitul agentului termic deschis, ceeace înseamnã cã prin conductelepanoului circulã chiar apa necesarãutilizatorului, cum este cazul, în

principal, al instalaþiilor funcþionând

pe principiul termosifonului. În regiunile cu pericol de îngheþ

mai mare, se apeleazã, totuºi, deregulã, la circuite separate. Circuitulprimar, cel al panoului, conþine unlichid rezistent la îngheþ (antigel).Din circuitul primar cãldura estetransferatã, prin intermediul unuischimbãtor de cãldurã, apei din cir-cuitul secundar, cel al utilizatorului.PANOUL SOLAR CU TUBURI VIDATE

Panourile solare cu tuburi vidatereprezintã o construcþie specialã.Ele se compun din tuburi paralele, înspatele cãrora se aflã reflectoarepentru concentrarea radiaþiei solare.Tuburile vidate se compun, la rândullor, din douã tuburi de sticlã concen-trice între care este vid. Tubul dininterior este înconjurat de osuprafaþã absorbantã de care esteataºat un tub din cupru, prin care cir-culã un agent termic. Vidul dintretuburi reduce la minimum pierderile

Economisirea combustibililorprin folosirea sistemelor solare

Din punct de vedere funcþional, componenta principalã a panoului solar este elementul absorbant,care transformã energia razelor solare în energie termicã ºi o cedeazã unui agent termic (apã, antigel sau glicol). Cu ajutorul acestui agent termic, energia este preluatã de la panou ºi este fie stocatã, fie utilizatãdirect (ex. apa caldã menajerã).

Pentru a reduce pierderile termice inevitabile, ca o cale de reducere a costurilor facturilor, este nevoiede o separare termicã a elementului absorbant de mediul înconjurãtor.

În funcþie de tehnica utilizatã în acest scop, deosebim: panouri ce utilizeazã materiale izolatoare obiºnuite; panouri în care izolarea termicã se realizeazã cu ajutorul vidului, dar au o tehnologie de fabricaþie

costisitoare; panouri ce se bazeazã pe tehnici simple ºi se utilizeazã la încãlzirea bazinelor de înot.



de cãldurã prin convecþie ºi con-ducþie, permiþând obþinerea deperformanþe superioare (randamentºi temperaturi mai mari).

Datoritã temperaturilor mai mari,instalaþia de încãlzire poate necesita

elemente speciale pentru eliminareapericolului supraîncãlzirii. Astfel depanouri sunt mai eficiente în zonelecu temperaturã moderatã, utilizarealor în zone calde justificându-se doar

în instalaþii tehnice unde este nevoiede temperaturi mai mari.

Un alt avantaj îl reprezintã faptulcã, suprafaþa absorbantã fiind mereuperpendicularã pe direcþia razelor solare, energia absorbitã este aproape

constantã în cursul zilei.Tehnologia utilizatã la fabricarea

acestui tip de panou este asemãnã-toare celei de la centrale termicecu jgheaburi paralele. Elementulabsorbant trebuie sã capteze câtmai bine radiaþia solarã, atât ceadirectã cât ºi cea difuzã, ºi sã otransforme în cãldurã. În acelaºitimp, cãldura cedatã sub formã deradiaþie sã fie cât se poate de micã.

În termeni tehnici, aceasta înseamnãcã trebuie sã se comporte selectivfaþã de lungimile de undã corespun-zãtoare celor douã procese.

În þãrile cu climã mai caldã se întrebuinþeazã, adeseori, compo-nente acoperite doar cu aºa-numi-tele lacuri solare. Aceste lacuri suntfoarte rezistente la cãldurã ºi, deregulã, sunt de culoare neagrã,

astfel încât gradul de absorbþie aradiaþiei solare sã fie mai mare. În acelaºi timp, lacurile au un niveldestul de înalt de emisie în zona demijloc a radiaþiei infraroºii; ca urmare,o parte a cãldurii captate va fi emisãdin nou.

Una dintre primele acoperiri cumateriale cu absorbþie selectivã, uti-lizabilã în producþia în serie, a fostacoperirea cu crom. Acesta se aplicã,

pe suprafeþele de aluminiu saucupru, prin procedeu galvanic.Pe suprafaþa metalului apar firicelede crom care capteazã între elerazele de luminã; datoritã dimen-siunii lor reduse nu permit emiterea

de lungimi de unde mai mari. O moda-litate elaboratã, care, însã, nu a maifost pusã în fabricaþie, a avut cabazã acoperirea cu nichel.

Pânã prin anul 1977 procedeulde cromare era dominant pe piaþã.

Între timp au apãrut noi modalitãþi deacoperire cu strat absorbant care, pede o parte, permit obþinerea derandamente mai mari iar, pe dealtã parte, prin renunþarea la proce-

sele galvanice, sunt mai ecologicedin punct de vedere al producþiei ºireciclãrii.

Actualmente, cel mai extins pro-cedeu este cel al depunerii, în atmo-sferã de gaz inert, a unui strat detitan de culoare albastrã (procedeulPVD) care, cu toate cã în compara-þie cu negrul din cazul acoperirii cucrom are un coeficient de absorbþiemai mic, prezintã o emisie mult mai

slabã ºi, ca atare, un randamenttotal mai mare. Primele acoperiri deacest tip s-au elaborat în Germania.Teoretic se pot obþine ºi alte culoriale stratului de acoperire care, însã,nu au acelaºi randament.

În anii ’90 a apãrut o altã tehnolo-gie, care creeazã o structurã deceramicã-metal (probabil tot pe bazãde titan) ce strãluceºte într-un ton denegru-albãstrui.

Pânã mai recent, cele douã pro-cedee de acoperire erau posibiledoar pe suprafeþe de cupru. Pentrualuminiu, tehnici corespunzãtoareau apãrut doar de puþin timp pepiaþã. Chiar ºi în acest caz, pentrutransportul cãldurii cu ajutorul agen-tului termic, se utilizeazã conductedin cupru care se racordeazã cupartea absorbantã prin sudare culaser.

Pe lângã materialul de acoperireutilizat, producãtorii se disting ºi prinforma de realizare a pãrþii absor-bante. Frecvente sunt soluþiile careutilizeazã o placã metalicã ce aco-perã toatã suprafaþa interioarã a

panoului. În acest caz conducta estesudatã/lipitã în formã de harfã sauserpentinã pe spatele plãcii.

Existã ºi construcþii pe bazã debenzi de cca. 10 cm - 15 cm lãþime,pe reversul cãrora se aflã câte oconductã sudatã. Mai apoi, benzilesunt racordate, prin sudurã la celedouã capete, la o conductã colectoare.

O a treia formã este asemãnã-toare unei perne, pe spatele plãcii

absorbante fiind sudatã o a douaplacã formatã prin ºtanþare. Agentultermic circulã printre cele douã plãci.

În principiu, prima variantã de rea-lizare prezintã eficienþa cea maimare. Dar, pentru cã producãtorii auputut utiliza, la început, noile pro-cedee de obþinere a straturilor foarteselective doar în cazul plãcilor decupru cu dimensiuni limitate, mai ales

în cazul modelelor mai vechi, a fost

posibilã utilizarea doar a benzilor. Între timp, noile tehnologii permit

fabricarea de plãci de pânã la1.200 mm lãþime, ceea ce asigurã omai mare flexibilitate în variantele defabricaþie. În schimb, utilizarea ben-zilor face posibilã, pe de o parte,doar asamblarea în formã de harfã,pe de altã parte, permite adaptareamai uºoarã la forma acoperiºurilor (panouri cu dimensiuni la cerere).

Panoul solar este componentaprincipalã a unei instalaþii termicesolare ºi, pânã în anul 2002, a fostutilizat, îndeosebi, pentru prepa-rarea de apa caldã, iar recent îºigãseºte aplicare ºi în furnizareaenergiei necesare încãlzirii clãdirilor.Dacã este asociat cu un rezervor destocare a energiei, se poate asigura

încãlzirea clãdirii numai cu energiesolarã.

Revi st a Construcþiilor mai 2011 39continuare în pagina 40




Vehicularea energiei termice între

panoul solar ºi locul de utilizare sau

depozitare poate avea loc cu sau

fãrã utilizarea unei surse de energie

externã. În primul caz, avem de a

face cu sisteme care folosesc

pompe acþionate electric, sisteme dereglare automatã etc. În al doilea

caz se utilizeazã principiul termosi-

fon, bazat pe diferenþa de densitate

a agentului termic la diferite tempe-

raturi. Apa caldã se ridicã în sus, pe

când cea rece coboarã, altfel decât

la încãlzire, centrala funcþionând pe

acelaºi principiu. În acest caz, rezer-

vorul trebuie sã se gãseascã dea-

supra panoului solar. Adesea,

panoul solar ºi rezervorul constituie

un bloc comun.

Cele mai cunoscute ºi frecvente

utilizãri ale panourilor solare termice

sunt la prepararea apei calde mena-

jere. Prin montarea corespunzãtoare

a panourilor ºi a rezervorului, în

Europa Centralã se poate asigura

apa necesarã pentru spãlat ºi baie

(cu randament de 100%), pe o

perioadã de cca. o jumãtate de an(sezonul de varã).

Teoretic, se poate asigura cãldura

necesarã consumului casnic pe par-

cursul întregului an, dar în acest caz

este nevoie de o suprafaþã mai mare

acoperitã cu panouri, rezultând un

exces de apã caldã pe perioada

verii. La o astfel de supradimensio-

nare, randamentul investiþiei, semni-

ficativ mai mare, va fi redus ºi nu va

fi compensat de economia de com-

bustibili fosili (gaz, pãcurã, lemn

etc.) sau electricitate, devenind

nerentabil.

Panourile dimensionate economic

pot înlocui sau completa sursele de

energie termicã într-un procent sufi-

cient de mare, contribuþia la prepa-

rarea apei calde variind între 30% ºi

100%, raportat la un an întreg.

Dacã panourile solare se

racordeazã ºi la instalaþiile de

încãlzire, ele pot contribui ºi la

reducerea costului cu încãlzirea cu

pânã la câteva zeci de procente.

În cazul unei exigenþe mai mari, la

întregul sistem se poate racorda unrezervor de stocare sezonierã a cãl-

durii, ceea ce va permite acumula-

rea de suficientã energie caloricã

pentru a putea elimina complet uti-

lizarea altor combustibili.

Amortizarea unei instalaþii solare

termice pentru producerea apei

calde este posibilã în cca. 8 ani, în

condiþiile unei construcþii optimale, a

unei utilizãri raþionale ºi a existenþei

unui sprijin din partea statului la

tendinþele actuale de pe piaþa com-

bustibililor fosili.

Producãtorii livreazã panourile

solare termale cu o duratã de viaþã

previzibilã de cca. 20 ani. Durata de

amortizare de peste 16 ani este

posibilã doar dacã instalaþia a fost

corespunzãtor proiectatã, respectiv

utilizatã.

Pentru a dispune de apã caldãsuficientã ºi în zilele ploioase, pano-

urilor solare li se ataºeazã, din con-

strucþie, un rezervor special de apã

caldã cu schimbãtor de cãldurã care,

în funcþie de numãrul de membri de

familie, poate avea o capacitate de

300 l - 1.500 l.

Pentru clãdirile mai mari (blocuri,

spitale, hoteluri etc.), care, datoritã

mãrimii, au o utilizare aproape con-

tinuã, putând avea un termen de

amortizare mai redus, se constru-

iesc rezervoare de stocare a cãldurii

industriale dimensionate corespun-

zãtor consumului. În rezervoarele

obiºnuite, circuitul primar al panoului

încãlzeºte doar jumãtatea de jos a

acestuia, temperatura apei calde

ridicându-se, datoritã convecþiei,

pânã la valoarea admisã de 95 0C.

PANOURI SOLAREPENTRU ÎNCÃLZIREA

APEI UNUI BAZIN DE ÎNOT În acest caz panourile solare

transformã energia radiaþiei solare încãldurã, atunci când aceasta cadepe suprafaþa de absorbþie.

Pentru a obþine o temperaturã de40-60 0C în rezervor, este necesar ca în panou sã se atingã cel puþin165 0C. Dacã panoul solar este mon-tat în circuit doar pentru a preîncãlziapa din rezervor, randamentul va fimai mare, deoarece nivelele de tem-peraturã pot fi mai mici.

Izolarea termicã împiedicã schim-bul de cãldurã între douã medii.

Scopul ºi locul instalãrii panourilor

solare sunt importante din punct devedere al gradului de exploatare, aleficienþei în exploatare ºi, ca urmare,al economicitãþii instalaþiei la încãl-zirea apei unui bazin de înot.

CONCLUZIICele de mai sus au o greutate

considerabilã în analiza eficienþeipanourilor solare termice unde între-barea de bazã se referã la recupe-rarea investiþiei. Tendinþa este de autiliza capacitatea panourilor la maxi-

mum, fãrã perioade de mers în gol.Pentru prepararea apei calde

menajere, de exemplu, este necesar sã se cunoascã nevoia zilnicã de apãcaldã. În acest caz, este bine ca insta-laþia sã se dimensioneze la 70% dinnecesarul de energie, din cauza dife-renþelor de capacitate în funcþie deanotimp. Dacã se dimensioneazã la ocapacitate de 100% din energia nece-sarã iarna, vara vom avea un exces de

apã caldã, care nu se poate folosi.Deci, o suprafaþã de panou nefolositã în care s-au investit bani.

Dacã se diminueazã rezervorul,astfel încât sã stocheze toatã energiacaloricã produsã, apar pierderile întimp din cauza izolaþiei imperfecte aacestuia. Rezultã cã, atât din punctde vedere economic, cât ºi ecologic,este raþional sã se apeleze la un sistemhibrid care combinã panourile solarecu sisteme clasice de încãlzire.







Fabrica de uree granulatã - CIC SãvineºtiINSTALAÞII ELECTRICE ªI AMC

Instalaþia de uree granulatã, dincadrul Azochim SA Sãvineºti, dateazãdin anul 1972, iar modernizarea ei a

început în 2003.

Prin modernizarea liniei de fabri-caþie s-au redus semnificativ con-sumurile specifice ºi s-au obþinut

îngrãºãminte granulate de foartebunã calitate, cu urmãtoarele bene-ficii pentru utilizatori: absorbþia azo-tului în sol ºi asimilarea lui de cãtreplante, precum ºi dublarea perioadeide garanþie la neaglomerare.

TIAB SA sucursala Piatra Neamþa realizat urmãtoarele lucrãri:

înlocuirea în totalitate a apara-

telor de mãsurã ºi control cuaparaturã de ultimã generaþie: con-vertoare electropneumatice, ventilereglare ºi racorduri la proces îninstalaþia de uree ºi compresie;

înlocuirea vechiului sistem deurmãrire ºi comandã (cu panouri), cuun sistem modern DCS;

modificarea ºi înlocuirea între-gului cablaj între instalaþie ºi came-ra de comandã cu cabluri specialede date, întrucât întregul proces esteasistat de calculator. Reglarea para-

metrilor (presiune, temperaturã) se

face direct din calculatorul DCS dincamera de comandã;

alimentarea cu energie elec-tricã prin noi trasee de cabluri a

tuturor echipamentelor, atât celerãmase din vechea instalaþie cât ºicele noi;

staþia electricã existentã a fostechipatã cu aparataj modern, iar instalaþiile de forþã au fost pozate pepoduri de cabluri, folosindu-se pro-cedee tehnice specifice TIAB, cuelemente prefabricate zincate;

instalaþie de automatizare lapompele de înaltã presiune;

instalaþie de automatizare aer

instrumental - hidrogen, oxigen, azot,amoniac. Aparatura ºi echipamentele folo-

site sunt toate pentru mediul cu peri-col de explozie, specific acesteiinstalaþii.

Prin lucrãrile de bunã calitate,executate de specialiºtii TIAB PiatraNeamþ, s-a îmbunãtãþit calitatea pro-dusului finit ºi a fost redus gradul depoluare al atmosferei ºi al apelor reziduale, acestea respectând con-centraþia admisã de 3 PPM amoniac

ºi 3 PPM uree.

Antreprenor: TIAB SA - Sucursala Piatra NeamþProiectant: IPROCHIM SA, BucureºtiBeneficiar: GA PRO CO CHEMICALS SRL, Bucureºti






Greºeli frecventela proiectarea ºi execuþia construcþiilor unifamiliale

cu structura din zidãrie confinatã

conf. univ. dr. ing. Gabriela Ecaterina PROCA - Universitatea Tehnicã „Gh. Asachi“ Iaºi

De multe ori, în spatele unor oferte promoþionale de

asemenea locuinþe, modern finisate, situate în zoneurbane sau semiurbane, se ascund lucrãri de calitate

îndoielnicã. Situaþiile sunt cu atât mai grave cu cât estevorba de construcþii vechi, modernizate, supraetajate.

O situaþie gravã pentru cumpãrãtor este cã, la achi-ziþionare, acesta nu intrã în posesia Cãrþii Tehnice a con-strucþiei. Motivele sunt lesne de înþeles. Aºa-zisuldezvoltator obþine autorizaþia de construire pe baza unuiproiect sumar aferent etapei (PAC). De cele mai multeori, execuþia începe înaintea emiterii autorizaþiei de con-struire ºi eventual, chiar fãrã proiectul de specialitate

(DDE).De asemenea, de cele mai multe ori, nu existã deta-liile de execuþie ale lucrãrii. Construcþia se face cu per-sonal calificat sumar, eventual la locul de muncã;coordonarea ºi verificarea lucrãrilor nu se efectueazãconform indicaþiilor din pachetul de acte normativeprivind calitatea în construcþii. Amenzile aplicate deinspectoratele teritoriale în construcþii ºi mediatizate la

nivel local ºi naþional confirmã câteva din aspectele

prezentate. În astfel de situaþii, atunci când se cere reconstituirea

Cãrþii Tehnice, lucrurile se complicã cu desãvârºire.Un proiect nou, care nu corespunde realitãþii, vareprezenta doar o acoperire vremelnicã faþã de autoritãþilestatului dar nu ºi faþã de modul în care construcþia se vacomporta în timp. Sã nu uitãm cã o construcþie definitivãtrebuie, dupã normativele de specialitate, sã aibã o duratãde viaþã de 80 – 100 ani. În aceste condiþii nu reprezintã oscuzã nici criza ºi nici recesiunea economicã pentru a nuse apela la specialiºti ºi implicit, a nu se respecta norma-

tivele din construcþii cu legislaþia aferentã.Ne alarmãm doar la prezentarea unor accidente înconstrucþii dupã care, în scurt timp, se aºtern uitarea ºiobiºnuinþa. Ne amintim de specialiºtii în construcþii doar când prezicãtoarele anunþã fenomene naturale catastro-fale, în loc sã îi solicitãm în permanenþã la proiectarea,expertizarea, execuþia ºi urmãrirea în timp a comportãriiconstrucþiilor.

Articolul continuã prezentarea unor aspecte privind inspecþia ºi degradarea construcþiilor, publicate înRevista Construcþiilor, începând cu anul 2005.

Scopul este conºtientizarea proprietarilor sau utilizatorilor construcþiilor, privind efectele execuþiei neconforme ºi a întreþinerii necorespunzãtoare în exploatarea construcþiilor.

În articolul de faþã prezentãm câteva exemple care se referã la locuinþele unifamiliale, mult dorite deorice locuitor al unei mari aglomerãri urbane.

Foto 1 Foto 2



În cele ce urmeazã mã voi referi la neconformitãþi deproiectare ºi de execuþie observate la construcþii unifa-miliale, cu structura din zidãrie confinatã.

Neconformitãþile de proiectare frecvent observate: soclu de înãlþime neconformã sau chiar lipsa aces-

tuia (foto 1); lipsa continuitãþii structurale (foto 1, 2); secþiuni de stâlpiºori, planºee, centuri, buiandrugi,

inferioare celor prevãzute de normativele P2/85 ºiP100_1/2004 (foto 3);

lipsa buiandrugilor peste goluri de uºi ºi ferestre(foto 3, 4);

proiectare neconformã a elementelor structurale(foto 2);

armare incorect proiectatã; lipsa rosturilor (foto 2); execuþia racordurilor la reþeaua orãºeneascã de

apã-canal la o cotã inferioarã celei de îngheþ, corespun-zãtoare amplasamentului direct în teren, fãrã canale deprotecþie;

lipsa canalizãrii pluviale ºi a elementelor de con-strucþie aferente.

Dintre neconformitãþile de execuþie se remarcã: abatere de la verticalã a axei stâlpiºorilor din b.a.

(foto 1); betoane segregate, lipsa acoperirii cu beton a

armãturii (foto 1); execuþia neconformã a armãrii elementelor struc-

turale (foto 5);

execuþia incorectã a elementelor structurale (cen-turi, buiandrugi) (foto 1, 2, 3, 4);

armare incorectã sau incompletã a elementelor

structurale; practicarea de goluri pe grosimea elementelor

structurale (foto 7); folosirea blocurilor ceramice de calitate inferioarã,

cu conþinut ridicat de var nears (foto 2, 3, 4); umplerea incorectã a rosturilor verticale ºi orizon-

tale cu mortar (foto 4, 5).Din statistica Inspectoratului teritorial în construcþii

Iaºi în perioada 2008 s-a constat cã neconformitãþile deproiectare reprezintã 17%, iar cele din execuþie 30% dintotalul construcþiilor inspectate [1].

CONCLUZIINeantrenarea specialiºtilor la proiectarea / expertiza-

rea ºi execuþia construcþiilor îºi pune amprenta pe cali-tatea produsul final.

Neconformitãþile sesizate, neremediate, conduc la ocomportare precarã a construcþiilor în exploatare.

Preþul „promoþional“ al unei locuinþe unifamiliale nuse identificã întotdeauna cu certificarea calitãþii acesteia.

BIBLIOGRAFIE1. Daniela CRÃCIUNESCU, 2009, Tezã doctorat, UTIaºi;2. Gabriela PROCA, Daniela CRÃCIUNESCU, „Consi-

derations on Structures’ Depreciation“, Simpozion inter-naþional Geo Cad’09, Alba Iulia, RevCad, 2009;

3. Gabriela PROCA, Deprecierea ºi inspecþia construc-

þiilor, web, UT Iaºi.

Foto 5 Foto 6 Foto 7

Foto 3 Foto 4





SOS – Pãmântul se miºcã… !

Din pãcate, recentele seisme din zona Japoniei ne-auarãtat cã încã mor uimitor de mulþi oameni atunci cândpãmântul de sub ei începe sã se cutremure. Aproape

întotdeuna, cauza morþii lor nu este cutremurul în sine,ci casele, birourile, magazinele sau ºcolile care seprãbuºesc peste ei. Un cutremur care s-ar solda cu miide victime în California sau Japonia ar putea face zecide mii de victime în America Latinã (ex. Haiti, cutremu-rul din 12 ianuarie 2010 a ucis 232.000 oameni etc.), ori

în Asia Centralã ºi de Sud, unde multe clãdiri au devenitsimple mormane de zidãrie neconsolidatã. De pildã,cutremurul produs în Kashmir (MW=7,6; octombrie 2005)a ucis peste 73.000 persoane, iar cel din Sumatra(26 decembrie 2005, MW =9,4) circa 382.000 oameni etc.

Evaluarea valorilor miºcãrii seismice într-un ampla-sament este una dintre cele mai dificile ºi mai respon-sabile atribuþii ale seismologiei contemporane. Pe dealtã parte, o foarte mare vulnerabilitate a clãdirilor exis-tente în Bucureºti ºi în alte oraºe ale României a fostobservatã la ultimele cutremure catastrofale din 10 no-iembrie 1940 (MGR =7,4) ºi din 4 martie 1977 (MGR =7,2).

Atunci, unele clãdiri moderne au suferit avarii importante în structura lor de rezistenþã, iar altele chiar au fost dis-truse total.

Estimarea fãcutã, dupã cutremurul din 4 martie 1977,aratã cã 2/3 din pierderile totale, de circa 2,05 miliarde $,

au fost în Bucureºti, unde 36 de clãdiri înalte au fostcomplet distruse, 32.900 prãbuºite sau avariate grav,35.000 de familii au rãmas fãrã adãpost, zeci de mii deimobile avariate, numeroase alte avarii ºi distrugeri înindustrie ºi economie. Numãrul morþilor a fost de 1578 ºipeste 11.300 de oameni au rãmas cu diferite invaliditãþi.

Evaluarea corectã a hazardului seismic, pentru oanumitã zonã sau þarã, oferã premisa de bazã a proiec-tãrii antiseismice, deocamdatã singura cale de reducerea pierderilor umane ºi materiale.

Autorii acestui volum recent apãrut precizeazã: „Unul dintre cei mai importanþi indicatori ai estimãrilor dehazard seismic ºi de risc seismic este acceleraþiamaximã de proiectare, parametru care defineºte, defapt, rezistenþa structurii. Al doilea parametru

este perioada fundamentalã de vibraþie a terenului, pentru a fi evitatã rezonanþa dintre teren ºi struc- turã, adicã, asigurarea stabilitãþii clãdirii, în timpul desfãºurãrii cutremurului. Aºa cum se va vedea înlucrarea de faþã, evaluarea perioadei fundamentalede vibraþie a terenului a fost fãcutã cu mare atenþie.Este pentru prima datã când se pune un accent deosebit pe acest parametru, esenþial, în asigurareastabilitãþii construcþiei, un parametru foarte depen- dent de magnitudinea cutremurului ºi de com-

portarea puternic neliniarã a terenului de subclãdire, în timpul cutremurelor puternice vrâncene.Nu trebuie uitat cã fenomenul de interacþiune dina- micã teren-structurã face ca perioada fundamentalãa întregului sistem sã creascã, chiar substanþial, înfuncþie de structurã ºi de masa terenului aferentã,

luatã în calcul.“ Studiul prezentat în lucrare a început în urmã cu 10 aniprintr-un proiect desfãºurat în cadrul Programului MENER,

împreunã cu colegii de la INCERC – Bucureºti, ulterior dezvoltat ºi completat pentru a fi adus la aceastã formã.

Cei dintre dumneavoastrã care doresc sãstudieze ºi sã aprofundeze în proiectarea oricãror forme de construcþii datele cuprinse în lucrarea defaþã o pot face adresându-se Institutului de FizicaPãmântului – Mãgurele, Bucureºti, editurii TehnopressIaºi (0232.260.092) ºi autorilor.

În funcþie de interesul pe care-l va stârni prezentarea în Revista Construcþiilor a acestui studiu vom revenicu principalele sale capitole care cuprind date ce v-ar interesa.

Cine va rãsfoi volumul a cãrui copertã o prezentãm în partea de jos a paginii, o lucrare impresionantã dedate, calcule, probabilitãþi, consecinþe, atenþionãri ºi chiar sfaturi pentru arhitecþi, proiectanþi ºi constructori va constata temeinicia unor studii aparþinând specialiºtilor de prestigiu în domeniu din þara noastrã

privind seismologia ºi consecinþele ei asupra noastrã a tuturor ºi a mediului în care trãim ºi muncim.

Gheorghe MÃRMUREANU Carmen Ortanza CIOFLAN Alexandru MÃRMUREANU






CONSTRUCTORI DE EXCEPÞIE

Emil PRAGER (1888 - 1985)

„Omul - spunea Confucius - are trei cãi de a deveni

înþelept. Prima, este învãþãtura: lungã, grea ºi penibilã; a

doua, este imitaþia: mai uºoarã, dar riscantã; a treia, este

experienþa proprie: sigurã, dar amarã!“

Ing. Emil PRAGER le-a urmat pe toate, devenindceea ce este - un înþelept. Pentru aceasta, însã, a ºtiut

întotdeauna ce trebuie sã facã, a fost disciplinat cu sineºi corect în relaþiile cu semenii, preþuindu-le munca.

La împlinirea vârstei de 95 de ani declara într-uninterviu, caracterizându-se astfel: „Cel mai de seamã

indicator al meritelor nu poate veni decât de la reuºita

durabilã a realizãrilor, pentru care se cere dãruire per-

sonalã, ordine ºi disciplinã în activitatea de fiecare clipã,

continuitate moralã în atitudini ºi, mai ales, înþelepciune

ºi respect pentru colaborare în muncã.“ Adevãratul om se înalþã prin muncã, nu prin locul la

care râvneºte sau funcþiile pe care le deþine! Iar inginerulEmil PRAGER a fost un adevãrat om.

Nãscut la 19/31 august 1888 la Bucureºti, a absolvitliceul Gheorghe Lazãr în anul 1907, dupã care s-a

înscris la ªcoala Naþionalã de Poduri ºi ªoseleBucureºti, pe care a absolvit-o în anul 1912.

Activitatea de inginer constructor în care avea sãstrãluceascã mai târziu a început-o la Direcþia generalãa porturilor ºi cãilor de comunicaþii pe apã din MinisterulLucrãrilor Publice, unde a lucrat pânã în anul 1921 caºef de secþie, ºef de serviciu în portul Constanþa ºi laporturile dunãrene.

Între anii 1916 - 1918, evenimentele au impus sãlucreze la proiectarea ºi realizarea unor importante, peatunci, obiective industriale, sub directa conducere arenumitului inginer Anghel Saligny.

Între anii 1921 - 1925 a condus un birou propriu destudii ºi proiecte pentru expertize ºi lucrãri tehnice din

beton armat - primul birou tehnic de acest gen din þarã -elaborând diferite proiecte pentru blocuri de locuinþe,construcþii industriale, centrale termoelectrice etc., pre-luând ºi controlul execuþiei lor.

Între anii 1925 - 1948, a condus antrepriza de con-strucþii care i-a purtat numele, realizând atât proiectelecât ºi execuþia a numeroase ºi importante lucrãri de statºi particulare.

Menþionãm, dintre lucrãrile realizate personal sau subconducerea sa, urmãtoarele:

construcþii civile: bloc de locuinþe, b-dul Elisabetanr. 24 (proiectul ºi execuþia); bloc de locuinþe, Calea

Victoriei nr. 100 (proiectul ºi execuþia); bloc delocuinþe, calea Victoriei nr. 68/70 (execuþia); HotelulUnion (proiectul ºi execuþia); blocuri de locuinþe încartierul Ferentari (execuþia) - toate din Bucureºti ºialtele.

construcþii administrative: Muzeul ÞãranuluiRomân; Casa de credit a Corpului P.T.T., strada Poºtei(proiect); Localul Societãþii Politehnice Bucureºti(proiect); Clãdirea fostului Minister al Energiei Electrice

Academia Militarã, Bucureºti Muzeul Naþional de Artã al României (fostul Palat Regal)




(proiectul ºi execuþia); ale Palatului Regal (proiectul ºiexecuþia lucrãrilor de construcþii); fostul sediu al Minis-terului Afacerilor Interne (proiectul ºi execuþia); FundaþiaDales (execuþia); Academia Militarã (proiectul ºi exe-cuþia); Casa de Culturã a Studenþilor (proiectul); SpitalulElias (proiectul ºi execuþia); Clãdirea ziarului Universul(proiect); clãdirea fostului Institut Naþional de Informareºi Documentare (proiectul ºi execuþia); Institutul deProiectãri de Întreprinderi Constructoare de Maºini(proiectul ºi execuþia) - toate din Bucureºti; BibliotecaCentralã Universalã M. Eminescu din Iaºi (execuþia);Sanatoriul Balnear Eforie Nord (execuþia); SanatoriulBrad, jud. Hunedoara (proiectul ºi execuþia) etc.

construcþii industriale: Termocentrala Floreºti, jud.Prahova (proiect); Termocentrala Schitu-Goleºti (proiec-tul tehnic); Termocentrala ªorecani-Aghireº, jud. Cluj(proiectul tehnic ºi execuþia); Uscãtoria de cereale dinportul Constanþa (proiectul ºi execuþia); Rafinãria de

petrol Brazi (execuþia în colaborare cu Antrepriza T. Eremia);Fabrica de anvelope Victoria - Bãicoi (proiectul ºi exe-cuþia); Castelul de apã din Târgu Jiu (execuþia); silozuride cereale - Buzãu ºi Cilibia (execuþia) etc.

construcþii de cãi ferate (execuþia): linia feratãPloieºti - Târgoviºte cu poduri, terasamente ºi lucrãrianexe; lotul I din linia feratã Bumbeºti - Livezeni cutuneluri, ziduri de sprijin, terasamente, poduri, clãdiri;lotul I din linia feratã Salva - Viºeu cu terasamente,poduri etc.

drumuri moderne (execuþia): ºoselele Brãtuleºti -Periº - Scroviºtea; Ploieºti - Vãlenii de Munte; Buzãu -

Ulmeni; Piteºti - Curtea de Argeº; modernizarea ºoseleiFocºani - Bacãu ºi a numeroase alte ºosele de intrare înBucureºti, Braºov precum ºi pavaje în toatã þara cucalupuri de bazalt Racoº etc.

construcþii bisericeºti: Catedrala de la Hunedoara(proiectul ºi execuþia); Biserica din com. Costeºti, jud.

Argeº (proiectul ºi execuþia) etc.De asemenea, a executat numeroase lucrãri de sub-

zidire la supraetajãri de imobile, consolidãri la clãdirileavariate de seismul din anul 1940 ºi bombardamenteledin timpul celui de al doilea rãzboi mondial, printre care

ºi cupola Ateneului Român (din fonduri proprii).Nivelul tehnic ridicat al execuþiei lucrãrilor condusede ing. Emil PRAGER a dus la dezvoltarea unei tehnicimoderne, avansate, în toate sectoarele de construcþiidin þarã. Deºi a realizat numeroase lucrãri dificile dinpunct de vedere tehnic la acea vreme, toate s-au evi-denþiat prin calitate ºi siguranþã în exploatare.

Menþionãm, în context, preocuparea ing. EmilPRAGER de formare a ucenicilor ºi meseriaºilor califi-caþi prin ºcolarizare, în special pentru pietrãrie, tuneluri,drumuri moderne, finisaje etc.

Ing. Emil PRAGER a avut o activitate bogatã ºi în

domeniul publicaþiilor. Menþionãm, în acest sens, arti-colele: Calculul secþiunilor dreptunghiulare dublu

armate; Organizarea lucrului în industria construcþiilor;

Surelevation du soubassement d’une eglisse en

Roumanie - Rebegeºti (1938, în Travaux, Paris, nr. 64);Posibilitãþi româneºti în sectorul construcþiilor; Problema

drumurilor în România; Mecanizarea ºantierelor de con-strucþii; Pentru introducerea ºi extinderea tehnicii noi în

construcþii etc. În monografia Betonul armat în România, ing. Emil

PRAGER a expus realizãrile de început ºi etapele dedezvoltare ale betonului armat pânã în anul 1945.Cartea reînvie un trecut de muncã într-un importantdomeniu de civilizaþie al þãrii - construcþiile ºi încu-nuneazã o activitate de peste 70 de ani a autorului, oactivitate mai mult decât fecundã, într-o perioadã decãutãri, dar ºi de înfãptuiri.

Activitatea sa, atât de complexã ºi de bogatã, a fãcutdin Emil PRAGER cel mai popular inginer din þarã,cunoscut ºi peste hotare, fiind ºi asociat al firmei ger-mane Hochtief. Remarcabilele sale realizãri rãmânmoºtenirea cea mai de preþ, sporindu-i faima de mareconstructor.

Se pot spune multe despre acest creator ºi inginer ilustru, pe care l-a dat România, dar se pot spune multeºi despre omul de excepþie Emil PRAGER... Despreomenia (pe câþi n-a ajutat profesional ºi material!),onestitatea, cultura, înþelepciunea sa proverbialã!

Toate acestea i-au format morala, am putea spune„morala PRAGER“ de la care nu puþini s-au adãpat.

Cuvintele sale, izvorâte dintr-o inteligenþã rar întâl-nitã, nu se vor mai auzi, vor rãmâne, în schimb, faptele,pe care le vom întâlni mereu.

Legenda meºterului Manole, zborul înaripat almãiestriei lui Brâncuºi, frescele din Voroneþ, spiritul

înãlþãtor al omului liber, dorinþa de afirmare cinstitã, per-fecþiunea însãºi - cãlãuze ale inginerului ºi omului EmilPRAGER - vor rãmâne îndemnuri ale unei conºtiinþerealizate pe deplin.

Cât timp România va exista ºi construcþii se vor exe-

cuta, numele Emil PRAGER va fi la loc de cinste; unnume devenit, încã din viaþã, legendã!

Nu mulþi au fost hãrãziþi cu însuºiri atât de alese caEmil PRAGER, ºi nu mulþi au asemenea înfãptuiri, pen-tru ca amintirea sa sã nu rãmânã în rândul unui popor,care - deºi mic - prin fiii sãi, nu odatã, a strãlucit!

Emil PRAGER!... Iubit de noi, elogiat de noi, veneratde noi ca nimeni alt constructor, sã vrem sã-l uitãm ºi nuvom putea, spiritul sãu a fost mult prea puternic pentru anu rãmâne în conºtiinþa timpului ce va urma.

A decedat în anul 1985.



d i n s u m a r

Editorial 3

Constructori performanþi C2, C4

Dezvoltarea sustenabilã

în construcþiile hidrotehnice 4, 5

Temple ale culturii: Ateneul Român (IV) 6, 8, 10

Echipamente complexe pentru ascensoare 7

Repararea ºi consolidarea

structurilor degradate din beton 9

Betoane fãrã fisuri - soluþii profesionale

de armare în dispersie a betoanelor ºi mortarelor 11 - 13

Fabricarea betonului proaspãt

cu aditivi antrenatori de aer

în etapele de malaxare ºi vibrare 14, 16, 18, 20, 21

Asumarea rolului de partener în domeniul

construcþiilor ºi cel industrial 15, 17

Accesorii profesionale pentru performanþã 19, 27

Hidroizolaþi i cu membranã bentoniticã 22, 23

Consultanþã în investiþii-construcþii (XXI) 24, 26, 28, 29

Sistem termoizolant cu efect de climatizare 25

Descoperã faþa nevãzutã a casei tale 30

Frumuseþe pentru acasã 31

Modalitãþi pentru economisirea energiei 32, 33

Coºuri de fum furnizoare de aer pentru ardere 34 - 36

Concepþii în climatizare / aer condiþionat 37

Economisirea combustibililor

prin folosirea sistemelor solare 38 - 40

Consultanþã pentru construcþii -investiþ ii 41

Sisteme de plafoane 41

Proiectare: arhitecturã, urbanism, structuri 41

Premiile ARACO 42

Vopsea superlavabilã cu ioni de argint 43

Greºeli frecvente la proiectarea ºi execuþia

construcþiilor unifamiliale

cu structurã din zidãrie confinatã 44, 45

SOS - Pãmântul se miºcã…! 46

Organisme de certificare 47

Constructori de excepþie: Emil PRAGER 48, 49

Ambient Expo C3

„Revista Construcþiilor“ este o

publicaþie lunarã care se distribuie gra-tuit, prin poºtã, la câteva mii dintre cele

mai importante societãþi de: proiectare

ºi arhitecturã, construcþii, producþie,

import, distribuþie ºi comercializare de

materiale, instalaþii, scule ºi utilaje pen-

tru construcþii, prestãri de servicii, bene-

ficiari de investiþii (bãnci, societãþi de

asigurare, aeroporturi, antreprizele judeþene

pentru drumuri ºi poduri etc.), instituþii

centrale (Parlament, ministere, Compania de

investiþii, Compania de autostrãzi ºi drumuri

naþionale, Inspectoratul de Stat în Construcþii

ºi Inspectoratele Teritoriale, Camera de Comerþ a României ºi Camerelede Comerþ Judeþene etc.) aflate în baza noastrã de date.

Restul tirajului se difuzeazã prin abonamente, prin agenþii noºtri publicitarila manifestãrile expoziþionale specializate, naþionale ºi judeþene, sau cuocazia vizitelor la diversele societãþi comerciale ºi prin centrele dedifuzare a presei.

Încercãm sã facilitãm, în acest mod, un schimb de informaþii ºi opinii câtmai complet între toþi cei implicaþi în activitatea de construcþii.

În fiecare numãr al revistei sunt publicate: prezentãri de materiale ºi

tehnologii noi, studii tehnice de specialitate pe diverse teme, interviuri,

comentarii ºi anchete având ca temã problemele cu care se confruntã

societãþile implicate în aceastã activitate, reportaje de la evenimentele

legate de activitatea de construcþii, prezentãri de firme, informaþii de la

patronate ºi asociaþiile profesionale, sfaturi economice ºi juridice,programul târgurilor ºi expoziþiilor etc.

Caracteristici:

Tiraj: 6.000 de exemplare

Frecvenþa de apariþie: lunarã

Aria de acoperire: întreaga þarã

Format: 210 mm x 282 mm

Culori: integral color

Suport:

hârtie LWC 70 g/mp în interior

ºi DCL 170 g/mp la coperte

Talon pentru abonament„Revista Construcþiilor“

Am fãcut un abonament la „Revista Construcþiilor“ pentru ......... numere, începând cu

numãrul .................. .

11 numere - 150,00 lei + 36 lei (TVA) = 186 lei

Nume ........................................................................................................................................Adresa ......................................................................................................................................

...................................................................................................................................................

persoanã fizicã persoanã juridicã

Nume firmã ............................................................................... Cod fiscal ............................

Am achitat contravaloarea abonamentului prin mandat poºtal (dispoziþie de platã)

nr. ..............................................................................................................................................

în conturile: RO35BTRL04101202812376XX – Banca TRANSILVANIA - Lipscani.

RO21TREZ7015069XXX005351 – Trezoreria Sector 1.

Vã rugãm sã completaþi acest talon ºi sã-l expediaþi într-un plic, sau prin fax împreunã cu

copia chitanþei de platã a abonamentului, la SC Star Pres Edit SRL – „Revista Construcþiilor“,

Str. Horia Mãcelariu nr. 14 -16, bl. XXI/8, sc. B, et. 1, ap.15, Sector 1, Bucureºti.

* Creºterile ulterioare ale preþului de vânzare nu vor afecta valoarea abonamentului contractat.

Revi st a

Construcþiilor





Documents

Nr 70 Mai 2011 (Constructii Din Zidarie)