Click here to load reader

Noul Cod proceduri civile - cdn4.libris.rocdn4.libris.ro/userdocspdf/721/Noul Cod de procedura civila Comentat... · Coordonatori I Mihai Ciobanu Marian Nicolae Noul Cod de proceduri

  • View
    18

  • Download
    2

Embed Size (px)

Text of Noul Cod proceduri civile - cdn4.libris.rocdn4.libris.ro/userdocspdf/721/Noul Cod de procedura...

  • CoordonatoriI Mihai Ciobanu Marian Nicolae

    Noul Codde proceduri civile

    comentat gi adnotat

    Vol. ll - art. 527-1 .134

    Flavius A. Baias

    Violeta Belegante

    Traian Cornel Briciu

    Viorel Mihai Ciobanu

    Claudiu Constantin Dinu

    Gheorghe Florea

    Maria Fodor

    Decebal-Adrian Ghinoiu

    lulian GilciCristina lrimia

    Adina Nicolae

    Marian Nicolae

    Evelina Oprina

    Alina RidoiMirela Stancu

    $erban-Alexandru Stinescu

    Ani;oara $tefinescuMihaela TibirciMircea Ursula

    Gheorghe-Liviu Zidaru

    Universul Juridic

    Bucuregti

    2016

  • Cuprins

    Abrevieri.. ...... IX

    Bibliografie generall.... .................... XIII

    Cartea a III-a. Procedura necontencioasl judiciari.....

    Titlul I. Dispozifii generale..

    Titlul II. Dispozi{ii speciale """"""""'47

    Cartea a IV-a. Despre arbitraj.....

    Titlul I. Dispozi{ii generale.. """"""""60Titlul II. Conven(ia arbitrall

    Titlul III. Tribunalul arbitral ............151

    Titlul IV. Procedura arbitrali ......""'180Capitolul I. Sesizarea tribunalului arbitral....... ................""" 180Capitolul II. Judecata. ...................... 185Capitolul III. Cheltuielile arbitrale ......................213Capitolul IV. Hot5rdrea arbitral[... ........"""""""219

    Titlul V. Desfiin{area hotirflrii arbitrale. """"""237Titlul VI. Executarea hotlrf,rii arbitrale. ...."""'276

    I

    4

    55

    86

    Titlul VII. Arbitrajul institufionalizat....

    Cartea a V-a. Despre executarea silitl

    Titlul I. Dispozifii generale.. .""""""'301Capitolul I. Scopul gi obiectul executdrii silite......'.... """""'301Capitolul II. Titlul executoriu """""346Capitolul III. Participan(ii la executarea sili6 ""383Capitolul IV. Efectuarea executirii silite """"""439

    Secfiunea 1. Sesizarea organului de executare """""""""'440Secfiunea a2-a.Efectuarea actelor de executare si1it6........... ..""""""'485Secfiunea a 3-a. Executarea impotriva moqtenitorilor.......'.. """"""""' 517Sec(iunea a4-a.Intervenfia altor creditori...... ............""""523Secliunea a 5-a. Perimarea executdrii silite ""' 540Sec(iunea a 6-a. Amanarea, suspendarea qi restrangerea execut[rii ......548Secfiunea a7-a.incetarea execut[rii si1ite......... .................564

    278

    289

  • Cuprins

    Capitolul V. Prescriplia dreptului de a obline executarea silitd ........... .....581Capitolul VI. Contestafia la executare................. ..................646Capitolul VII. Depunerea cu afecta{iune special5...... ...........698Capitolul VllL intoarcerea execut[rii................. ...................703

    Titlul II. Urmirirea siliti asupra bunurilor debitorului.. ...............718Capitolul I. Urmirirea mobiliard ....718

    Secliunea 1. Bunurile mobile care nu se pot urmdri........ ......................719Secliunea a2-a.Procedura urm[ririi mobiliare .................728

    $ 1. Sechestrarea bunurilor mobile... ...........728$2. Valorificarea bunurilor sechestrate ............... ............754$3. Vdnzarea la licitalie public[....... ...........759$4. Dispozilii speciale... ............789

    Sec(iunea a 3-a. Poprirea............... .................792Sec{iunea a 4-a.IJrmdrirea fructelor qi a veniturilor imobilelor........................'......855

    $ 1. Urmlrirea silitd a fructelor neculese gi a recoltelor prinse de r[dicini ..........855$2. Urmirirea veniturilor generale ale imobilelor................ .............867

    Capitolul II. Urm[rirea imobiliarS ......................883Sec{iunea 1. Bunurile imobile care pot fi urmlrite .............883Sec{iunea a2-a.incwiin}area urm[ririi imobiliare ......'....896Secfiunea a 3-a. Efectele urmiririi. ....'.............910Secfiunea a 4-a.Ydnzarea la licitalie publicd ............-.-..-..912

    $1. Formalit[lile premergdtoare vdnzdrii...... .................912$2. Scoatereainvdnzare a imobilului ...-......919$3. Licitafia qi adjudecarea imobilului................. ..........932

    Secliunea a 5-a. Efectele adjudec5rii................. .................953Secliunea a 6-a. Dispozilii speciale .................957

    Capitolul III. Eliberarea qi distribuirea sumelor realizate prin urm[rirea silitI...........960Secliunea 1. Dispozilii generale .......'...........'.'960Secliunea a 2-a. Distribuirea sumei rezultate dinvdnzareabunurilor urm6rite........968Sec{iunea a3-a.Platasumei reztltatedinurm[rireasilitd ....................976

    Titlul III. Executarea silitfl direct[....... ...............983Capitolul I. Dispozilii generale..... .....'............'...986Capitolul II. Predarea silitd a bunurilor mobile .................'.1006Capitolul III. Predarea silit[ a bunurilor imobi1e....... .........1016Capitolul IV. Executarea silitd a altor obligalii de a face sau aobliga{iilor de a nu face ............ .....1041

    Sectiunea 1. Dispozi{ii comune .....................1042Sectiunea a2-a.Execttarea hotlrdrilor judec[toreqti referitoare la minori............1075

    VI

  • Cuprins

    Cartea a VI-a. Proceduri speciale...... """"""""1097Titlul I. Procedura divor{ului ................. """""' 1099

    Capitolul I. Dispozilii comune...... """""""""" 1103Capitotut IL Divo(ul remediu """' 1181

    Secliunea 1. Divorful prin acordul so[i1or........' """""""" 1181Secfiunea a 2-a. Divor[ul din motive de s[n[tate """"""1194

    Titlul II. Procedura punerii sub interdicfie judecltoreasci"""" """""1205Titlul III. Procedura de declarare a morfii """'1226Titlul IV. Mlsuri asiguritorii 9i provizorii........."""' """""1244

    Capitolul I. Sechestrul asigur[tor... """""""""'1248Sicliunea 1. Dispozilii generale """"""""""1248Sec[iunea a2-a.Dispozrgii speciale privind sechestrul asigurdtor al navelor civile ...... 1289

    Capitolul II. Poprirea asigur[torie """""""""' 1306Capitotut III. Sechestrut judiciar..... """"""""" 1313Capitotut IV. M[suri provizorii in materia drepturilor de proprietate intelectuald....l34t

    Titlul V. Procedura partajului judiciar... """""1350Titlul VI. Procedura ordonanfei pregedin{iaIe.""""" """"'1383Titlul VII. Cererile posesorii. """""1462Titlul VI[. Procedura ofertei de plati qi consemnafiunii """"' """"""1475Titlul IX. Procedura ordonan{ei de platl """"'1492Titlul X. Procedura cu privire la cererile de valoare redus["""" """"' 1510

    Tiflul XI. Evacuarea din imobilele folosite sau ocupate fIr[ drept.. --..1521Capitolul I. Dispozifii genera1e..... "-"""""""'1521Capitotut II. Procedura de evacuare................. """""""""" 1556Capitotut III. Dispozitrii speciale.... """""""""' 1589

    Titlul XII. Procedura privitoare la inscrierea drepturilor dobffnditein temeiul uzucapiunii................. """"""""""1600

    Titlul XI[. Procedura refacerii inscrisurilo-r qi hotlrfirilor displrute """""""""' 1609

    Titlul XIV. Caufiunea judiciar[............... """""1620

    VII

  • Cuprins

    Cartea a VII-a. Procesul civil interna[iona1........... t643

    Titlull.Competen(ainternafionaliainstanfelorromflne... .................1650Capitolul L Dispozilii generale..... ...................1651Capitolul II. Dispozi{ii speciale de competen{[ internalionalIa instan[elor romdne..... .................1672

    Titlul II. Legea aplicabilfl in procesul civil international......... .............1695Capitolul I. Capacitatea gi drepturile p64ilor in proces.... ...1695Capitolul II. Legea aplicabil[ in materie procedurald ..........1702

    Titlul III. Eficacitatea hotlrffrilor strline................. ...........1714Capitolul I. Recunoagterea hot[rdrilor strline ..1717Capitolul II. Executarea hotlrdrilor strdine...... ....................1736

    Titlul IV. Arbitrajul interna{ional qi efectele hotlrArilor arbitrale striine............1746Capitolul I. Procesul arbitral internafional.................. .........1747Capitolul II. Efectele hotdr6rilor arbitrale strdine........ ........1766

    Dispozi{ii finale r782

    ,...........1787

    VM

  • Cartea a lll-aProcedura necontencioasi judiciari

    Comentariu general

    1. Cartea a III-a din Noul Cod de procedurd civild este consacrat[, ca qi in vechea

    reglementarel), procedurii necontencioase, cunoscutb in literatura de specialitate qi sub

    denumirea de procedurd ori jurisdic(ie gralioas[ sau voluntar6, care a fost perfeclionatd

    prin noua reglementare, in urma unor semnale primite din doctrind 9i jurisprudenfS' Spre

    deosebire de vechiul Cod de procedur[ civil[, titlul cdrfii privind aceastd proceduri din

    NCpC cuprinde qi o men(iune referitoare la caracterul iudiciar al acesteia, solulie aleasi

    de legiuitor pentru precizareadomeniului de aplicare, realizdnd distincfia necesarl fa!6 de

    procedurile necontencioase care nu intr[ in competen(a instan{elor, de exemplu, procedura

    notariald sau procedura de carte funciard, a$a cum s-a observat in literatura de specialitate2).

    2. Deosebirile esen{iale dintre aceast[ procedurd gi procedura contencioas[, reflectate, in

    principal, de materia supusd judecdtii, de rolul pd(ilor in aceast[ materie 9i, nu in ultimul

    iand, d. puterile gi rolul judecdtorului in materie necontencioasd, sunt surprinse pe larg

    de literatura de specialituls:), fiind deduse, in mod fi.resc, din analiza dispozitriilor legii.

    Demarca[ia dintre cele doul proceduri, nu intotdeauna u$ol de frcut, putAnd fi intdlnite

    adesea in practic[ acte de natur[ ,,contencioasS" ori ,,1itigioas5", cate prezint[ in fapt

    caracteristicile procedurii necontencioase, se face pe bazacritertllor de distinclie rezultate

    din normele legale ori decelate de doctrini. Aproape fiec[rei reguli reglementate proprii

    materiei necontencioase ii este asociat un criteriu de distinclie,fatd cavreunul dintre acestea

    sd fle unanim acceptatpentru definirea nofiunii de ,,necontencios"; impreun6 ins6, toate

    aceste criterii, analizate, de altfel, pe larg de literatura de specialitate, reuqesc s[ releve,

    construind-o din buc6!i, ca pe un tot unitar, materia necontencioasSa)'

    , p."".d*I "1"

    rer.t "rigini

    trebuie cdutate chiar in dreptul roman, procedura necontencioasd a fost

    reglementat6 pentru prima aata in Codul de procedur[ civil6, ca un tot organic, ct ocazia modificlrilor." i-u, fost aduse la 12 februarie 1948, cdnd i s-a consacrat o carte anume, gi anume Cartea a III-a'cuprinzdnd art. 33 l -339.

    2) ,Noua legisla{ie procesuala ii atribuie insd o denumire nou6, foarte semniflcativd, in opinia noastr6,

    gi anume u.".u d" procedurd necontencioasa judiciard (...)" (L Leq, Comentariu,2013, p' 785)' A se

    vedea, de asemenea, D.M. Gavriq, Comentarii Noul Cod, vol. IL p. 1' Cu privire la procedura de carte

    funciar6, a se vedea M. Nicolae, Tratat de publicitate imobiliard, vol. lI - Noile cdrli funciare, ed. a 2-a,

    reydzgtdgi addugit6, Ed. Universul Juridic, Bucuregti, 201 1. Cu privire la procedura notarial[, a se vedea

    V.M. Ciobanu, Tr.C. Briciu, Cl.C. Dinu, Curs de bazd,p' 650 qi urm'3) A se vedea, pentru o prezentare detaliatd a particularitililor procedurii necontencioase, prin sublinierea

    deosebirilor fa!6 de p.o""d*u contencioasd, a criteriilor,,materiei necontencioase": Gr. Porumb, Codul

    de procedurd civild iomentat Ei adnotat, Ed. $tiinlifica, Bucureqti, 1962, vol.II, pp. 127-128; I' Deleanu,

    Tritat,vol.lt,2}L3,pp.420-425;l.Leq,Tratat de drept procesual civil,ed. a 5-a, Ed. C.H. Beck, Bucureqti,

    2010, pp. 864-868 (citat in continuare I.Leq, Tratat,2o10); L Leq, Comentariu,2013, pp. 785-788.a) A se vedea infra, comentwi:ul sub att.527 NCPC'

    V. Belegante

  • Cartea a lll-a

    3. Este frr[ indoial[ insd c5 distinclia dintre cele dou[ materii este absolut necesar[,datd fiind utilitatea procedurii necontencioase judiciare - consideratd de unii autorir) a aveao importanfd cu nimic mai prejos de cea a procedurii contencioase -, utilitate rezult6nddin aceea cd permite adoptarea unor mlsuri cu cheltuieli minime, intr-un timp scurt gi curespectarea unor formalitdli relativ simple2).

    4. Dificultatearealizdii acestei departajlri3), alimentatd in fond de controversa cu privirela insdqi natura juridicl a institutiei necontencioase in sinea), a antrenat gi preocupareadoctrinei cu privire la nafura actului finals) al procedurii necontencioase, a cdrui calificarea pendulat intre ,,act administrativ" qi ,,veritabild hotdrdre judecdtoreascd", aspecte asupracdrora nu vom insista aici, dat fiind gi interesul 1or pur doctrinar.

    5. Dincolo de eforturile qtiinfifice de delimitare a celor doud proceduri - proceduracontencioasi gi procedura necontencioasi -, pot fi evidenliate insi qi punctele de contactsau notele comune6), aspecte asupra cdrora, de asemenea, nu este locul si insist[m aici, elerezultdnd, de altfel, din intreaga prezentare a regulilor aplicabile procedurii necontencioase.Eviden(iem aici doar prima astfel de caracteristic[, ce decurge in mod firesc din referireala ,judiciar" chiar din titlul reglementlrii din NCPC - este vorba despre ,,intervenliainstanlei". incredinlarearealizdrii acestei proceduri judecdtorului este pe deplin justificat5,

    girul instan(ei fiind necesar qi bine-venit, in condi(iile in care actele omologate de instanfade judecatl intrd in circuitul civil spre a produce efecteT). S-a afirmat in acest context gi cdprocedura gratioas[ este o ,,veritabil6 protecfie jurisdicfional6"8), afirmalie concordantd cu

    1) Cu privire la dificultatea distincliei dintre cele doud materii, cu sublinierea importanlei proceduriinecontencioase, citdm din doctrina noastr[ veche: ,,DistincJiunea dintre contencios qi grajios e adeseoridificil[ qi nesigurS. Totugi, partea aceasta din func{iunea rezervat[ tribunalelor e tot atAt de importantd cagi cea care constituie jurisdic{iunea contencioas[; in tot cazul, in c6mpul de,activitate al judecdtorului, eaocupd un loc destul de intins pentru ajustiflca atenJiunea ce i se acord6, qi mai ales cea care ar trebui sd ise acorde. (...)" (E. Herovanu, Principiile,p. 33 1 ).

    2) I. Leq, Comentariu,2013,p.785.3) A se vedea qi J. Vincent, S. Guinchard, Procddure civile,24'6d., Ed. Dalloz, Paris, 1995, p. 539

    (citat in continuare: J. Vincent, S. Guinchard, Procidure).4) Pe larg, cu privire la controversele asupra naturiijuridice a procedurii necontencioase, a se vedea

    qi I. Leg, Comentariu,2013,pp.181-788. in context, autorul aprecizatcd,,doud din tr6sdturile esenlialeale procedurii necontencioase au determinat gi incd intrelin controvers ala care ne referim. intr-adev6r, pede o parte, procedura gra{ioas6 serealizeazd de instan{elejudecdtoregti, adicl de organele carerealizeazdfunc{iajurisdic{ional5, dar activitatea rcalizatil dejudecdtornu este destinatd sd solulioneze, cuputere delucru judecat, un litigiu pendinte intre pirfi cu interese contrare".

    5) A se vedea infra, comentaiul sub art.533 NCPC, cu toate sursele documentare acolo indicate.6) A se vedea, pentru detalii, I. Deleanu, Tratat,vol.ll,2013, p. 425. Ase vedea gi I. Leq, Comenlariu,

    2013,p.787.7) I. Leg, Comentariu, 2013, p. 7 87 .8) I. Deleanu, Tratat, vol. II,2073, p. 425. Subliniind ideea potrivit cdreia incheierea pronuntatd in

    materie necontencioas[ are, in fapt, toate atributele unui act jurisdic{ional, gi in doctrina noastrd vechese remarca: ,,incdt, din moment ce activitatea caracteristic[ judec[torului e jurisdicliunea, e cazul de aspune c[ atribu{iunile gralioase fac parte din funcliunea jurisdiclionali, cu acelaqi titlu ca qi atributiunilecontencioase. (...)" (E.Herovanu, Principiile, p. 339). A se vedea qi I. Leq, Comentariu,2013, p. 788.In context, acest din urmd autor d6dea ca exemplu doctrina francezd contemporan[, care subliniazd totmai mult apropierea procedurii gra{ioase de procedura contencioasS, in sensul ci gi judecdtorul chemat

    V. Belegante

  • Procedura necontencioase judiciard

    spiritul doctrinei francezecontemporane, invocdndu-se chiar o ,,unitate substanfia16" ueatd

    in fapt prin completarea [in baza art.536 alin. (1) NCPC]I) normelor celor doub proceduri'

    estigarea "fondului-afacerii(necontencioar" - n.n., V.B.) este fJurte uptoupe de jurisdiclia contencioasa"{citat

    din G' Comu, J' Foyer'

    procidure civile,prJF,3" 6j., Paris, 15196, p.1:Z;. trecand in revist[ opiniile contradictorii din doctrina

    rom6neasc6 qi strdin[ cu privire la natura incheierii pronunlate in materie necontencioasljudiciard, punctul

    de vedere al prof. Leq este insd in sensul cd ,decizia ptonunfat[ in materie gralioasa constituie at6t un act

    administrativ prin natura sa, cat qi un act jurisdiclional prin forma qi proceJura care guvemeaza emiterea

    ei" qi c6,,doar supraev aluateaunora dintre trds[turile procedurii gralioase poate conduce la considerarea

    ei ca un act exclusiv adminisffativ sau exclusiv jurisdiclional" (ibidem). Deci, am fi in prezenla unui act

    juridic mixt.1) A se vedea inJia, comentaiul sub att. 536 alin. (1) NCPC, articolul av0nd urm[torul contrinut:

    ,,Dispoziliile art. 527-535 referitoare la procedura necontencioasd se completeazd cu dispoziliile de

    p.o..a.,.a contencioasl, in mdsura in care acestea din urmd sunt compatibile cu natura necontencioasd a

    cererii".

    V. Belegante

  • Titlul IDispozilii generale

    Art.527. Domeniu de aplicareCererile pentru solulionarea cirora este nevoie de intervenlia instanfei, firi insi a se

    urmiri stabilirea unui drept potrivnic fa!5 de o altd persoanS, precum sunt cele privitoare ladarea autorizaliilor judecdtoregti sau la luarea unor misuri legale de supraveghere, ocrotire oriasigurare, sunt supuse dispoziliilor prezentei cirli.

    Comentariu

    1. Prin chiar denumirea primului titlu al clr{ii din NCPC referitoare la proceduranecontencioas[, legiuitorul scoate in evidenfd faptul c5, pe de o parte, existI,,dispozi{iigenerale" aplicabile oric[ror materii necontencioase judiciare, adicd,,dreptul comun" inmateria cererilor necontencioase reglementat de Titlul I al C6(ii a III-a din NCPC, iar, pe dealtdparte, existd gi,,dispozi{ii speciale", aplicabile numai anumitor materii necontencioaser),dar care presupun, de asemenea, interven{ia instan{ei. De altfel, aceste aspecte au fostmen{inute din vechiul Cod.

    2. O cerere ffebuie sd indeplineascd mai mu.lte condilil pentru a se incadra in domeniul deaplicare al procedurii necontencioase judiciare. Jalondnd liniile generale ale acestei materii,NCPC menline condiliile clasice din reglementarea anterioarl care nu au ridicat, in general,probleme in practicl ori in literatura de specialitate2).

    3. O primd condilie este necesitatea interven(iei instanlei - cererile contencioase sunt,aqadar, acele cereri pentru care legea impune,,intervenlia instanfei".

    4. O altd condilie esenfialI este aceea ca prin aceastb cerere sI nu se urmdreasci stabilireaunui drept potrivnic fald de altS persoand, adicd aflrmarea unei pretenfii juridice fald, de altd,persoand, mai exact trangarea unui litigiu3); se remarc[, in alte cuvinte, criteriul caracteruluiunilaterala) al cererii, prin care nu se urmdreSte dezlegarea unui drept potrivnlc - considerat,

    1)Asevedeaqil.Deleanu, Tratat,vol.Il,2}l3,p.428.incontext,seobserv6cS,,dispoziliilespeciale"pe care le cuprind chiar art. 539 qi a.rt. 540 NCPC din cadrul Titlului II (denumit chiar ,,Dispozilii speciale")pot avea semnificatia unor exemplificdri.

    2) A se vedea, pentru o prezettare detaliatd a acestor condilii/criterii ale ,,materiei necontencioase":L Deleanu, Tratat, vol. II, 2013, pp. 420-425; l. LeS, Comentariu, 2013, pp. 785-788; D.M. Gawig,Comentarii Noul Cod, vol. II, p. l.

    3) A se vedea gi V. Stoica, M. Ronea, Natura juridicd qi procedura specificd a adopliei, in Dreptulrc. Illll993, p. 37 .

    4) ,,Ceea ce distinge jurisdicliunea gra{ioas6 de cea contencioasl e caracterul unilateral al cererei,faptul cI pretenJiunea adresatdjudecdtorului nu se indreapti impotriva unui adversar, a unei persoane carear avea interesul sd se opuie la admiterea ei.(...)" (E. Herovanu, Principiile, p. 331).

    V. Belegante

  • Art.527

    in mod tradilionall), criteriu esenlial care distinge clar procedura necontencioasd de cea

    contencioasd qi care a fost consacrat expres prin adoptarea, in Codul din 1865, aart'3312)'

    5. De esenla:) procedurii necontencioase, in alte cuvinte, este lipsa unui ,,conJlictde interese" sat absenla unui ,,litigiu"a) ofi, a$a cum s-a mai re(inut in literatura de

    specialitates), absenla unui ,,diferend" Siaunui ,,adversar"6) in sensul clasic, dat de dreptul

    comun contencios, materia contencioasd definindu-se tocmai prin existenla unui conflict de

    intereseT). Dar, cu toate c[ in materie necontencioasd vorbim despre absen(a unui litigiu'

    necesitatea intervenliei instanlei,a judecdtorului, in respectiva situalie juridicS se justiflcd'

    6. Interven{ia supusa analizei, imperio magistratus, trebuie sd fie necesar[ pentru a

    exercita, in principiu, un conhol8) asupra a ceeace persoana/persoanele care alau formulat

    cererea urm[regte/urm[resc sd se realizsTse), aspecte teoretice asupra cirora vom mai

    reveniro). in concret, poate privi, asa cum indic[ exemplificativ textul att.527 NCPC, ,dafea

    autorizafiilor judecdtoreqti" ori ,,luarea unor mdsuri legale de supraveghere, ocrotire ori

    1) ,,(...) in procedura necontencioasd, instanla este aqadar chematd s6 rezolve o cerere prm cale nu se

    ur-areqte un drept potrivnic fa{a de o altd persoand qi care astfel nu provoacd disculii contradictorii (" ')"

    (Gr. Porumb, op. cit.,1962,vol.II, p. 128).2) Text avAnd un conlinut aproape identic cu actualul art. 527 NCPC. intr-adevdr, conform fostului

    art.331C. pr. civ., ,,cererile pentru dezlegatea cdrota este nevoie de mijlocirea instanlei f5rd insb si se

    urm6reasc6 stabilirea unui drept potrivnic fa{[ de o a1t6 persoanS, precum sunt cele privitoare la duea

    autoriza{iilorjudec[toreqti, ,ur, lu lrru..u unor m[suri legale de supraveghere, ocrotire ori asigurare' sunt

    supuse dispoziJiilor de procedurd mai jos arltate"'3) Potrivit concep{iei tradilionale, reflectatd 9i de NCPC'a)A se vedea qi Gr. forumb , op. cit., 1962,vol.Il, p. 128 - ,,(..') in timp ce procedura contencioasl se

    caracterizeazd, in primul rAnO, pril e*lstenla unui litigiu, a unui conflict de interese, fie chiar vorba numai

    de un conflict posibil, proceduia necontencioasd se c'aructerizeazd,inprimul rflnd, prin lipsa unui litigiu'

    prin inexistenla unei contrarieteti de interese, prin caracterul unilateral al cererii, care nu se indreaptd

    impotriva unui adversar ce a! ayeateapdtatinteresul si se opgnd la admiterea ei"'5) A se vedea, pentnr dezvoltdri, in doctrina recent6: D.M. Gawiq, Comentarii Noul Cod,2013,

    vol. II,p. l;I. Deleanu, Tratat,vol.lI,2Ol3,pp'422-423;I'LeS,Comentariu'2013'p' 786; idem'Tratat'ed. a 5-a,2010, p. 865.

    6) A se vedea, pentru unele nuanJdri, I. Deleanu, Tratat,vol.Il,2}l3,p' 423, inclusiv nota 2, cu privrre

    lavalorizareanoliunii de,,adversar" in materie necontencioasd, qi anume intr-un sens restrictiv' "altfelzis, nu intr-un sens at6t de iarg incAt s[ se asimileze procedura contencioasd cu o procedur[ necesarmente

    contradictorie qi procedura necontencioasd cu o procedurd absolut qi totdeauna, sub toate aspectele ei,

    necontradictorie".7) A se vedea qi I. Stoenescu, Gr. Porumb, Drept procesual ciuil r9mdn, Ed' Didactic6 qi Pedagogicd'

    Bucureqti, 1966, p.348: ,,in maierie contencioasi exist[ un conflict de interese 9i jurisdic{ia nu-qi pierde

    acest caracter, chiar dacd in cursul judecAfi p64i1e se in{eleg gi, de exemplu, sting procesul printr-o

    tranzaclie,iar lipsa pAr6tului de la proces nu face ca instanla s6-gi piard[ caracterul contencios' In materia

    necontencioas[, dimpotriv[, un atare conflict nu exist[, iar in momentul in care el apare cererea trebuie

    respinsI, indrumAndu-se pe4ile la calea de drept comun" (art' 335)''ti" u".r, ..rrr, potrivit unor precizlri ftcute de doctrind cu privire la natura ,,controlului" din parteajudec6torului, ,,necesitatea unui control din partea judecdtorului asupra actului

    juridic prezentat de parte

    este o alte caracteristic6 important[ a proceiurii necontencioase. intinderea acestui control este variabilS

    de la un act la altul. Verificarea actului gi omologarea acestuia de cdtre judecStor este necesard pentru ca

    el si producd efectele dorite de pe{f'G. Leq, Comentariu,2013, p' 786)'e) A se vedea, in acest sens, qi V. Stoica, M' Ronea, loc' cit', p' 37 '10)A se vedea infra, comentatittl sub art.532 NCPC'

    Titlul L Dispozilii generale

    V. Belegante

  • Art. 527 Cartea a lll-a

    asigurare", ceea ce nu implicd existenla unui conflict de interese intre mai multe persoanecare au preten(ii opuse de apdrat.Aga cum s-a subliniat in doctrin6l), instan(a exercitd in faptun control, o adevdrati ,,tutel5judecitoreascI"'in privin(a cererilor cu care a fost sesizatiin procedura necontencioasi.

    7.Dacd. in cursul procedurii se invocd ins[ stabilirea unui drept potrivnic, adicl suntemin prezenla afirm[rii unei pretenlii juridice fa![ de o altd persoand, asist[m, practic, la otransformare a procedurii necontencioase in una contencioasd2), aspect asupra c5ruia vomreveni cu dezvolt[ri mai terziu3).

    8. Sistematizarea atribu{iilor instanlei in aceastd materie este, ftrd indoialfl, un demersdificil, nemaivorbind de incercarea de identiflcare exhaustivi a materiilor necontencioase,practic imposibild, datd fiind ,,flexibilitatea" granilei dintre cele doud materii,remarcatdaproape unanim de doctrinda). in acest context, s-a remarcals) qi faptul c5 nici in planlegislativ o astfel de identificare nu este posibilS, intruc6t caracterul contencios al cereriiurmeazd sI fie dedus din circumstan{ele spe{ei, dela cazla caz, incidentele contencioasesurvenind, de cele mai multe ori, intr-o situalie inilial gralioasi, urmare,,comportamentului"pd(ilor, reacliilor lor procesuale. Practic, o cerere necontencioas[ poate contine, in principiu,,,virtualit6li" contencioase, pe care intervenlia unei terfe persoane le poate devoala6).

    9. Unele aplicaiii ale procedurii necontencioase ori exempleT) de cereri judiciarenecontencioase, dupd clasiflcarea decurg6nd din enumerarea exemplificativ[8) conlinuti

    1) M. Tibdrcd , Procedura, 2013, p. 624; P. Piperea, L. Hagiu, Noul Cod, 2012, p. 57 l. A se vedea,pentru comentarii privind puterile qi rolul judecdtorului in materie necontencioasd, in contextul disculieimai largi referitoare la criteriile de delimitare intre cele doud materii - contencioasl gi necontencioasd -,I. Deleanu, Tratat, v ol. ll, 2013, pp. 421-423.

    2) Esenla procedurii necontencioase qi deosebirea sa fa16 de cea contencioas6 au fost surprinse sugestivde literatura de specialitate mai veche: ,,in procedura necontencioase, instanta este agadar chemat6 serezolve o cerere prin care nu se urmdregte un drept potrivnic fa{d de o alti persoan[ qi care astfel nuprovoacl discuJii contradictorii. De aceea, dacd in cursul rezolvdrii unei cereri necontencioas e ar apdreao persoand cu interese contrare, un adversar, cererea devine contencioasd, iar in consecinlb instanla se vadesesiza, indrumAnd prrfile si se judece pe cale contencioasd. (...)" (Gr. porumb, op. cit., 1962, vol. lr,p.121). A se vedea 9i L Leg, Tratat,2010, p. 865.

    3) A se vedea infra, comentariul sub art. 531.a) A se vedea I. Deleanu, Tratat, vol. II,2013, p. 425. in context, cu privire la granila uneori incert[

    dintre contencios gi necontencios, tn doctrina veche se remarca sugestiv: ,,(...) demarca{iunile suntadeseori destul de dificile: pentru cd nu tot ce e de naturd contencioasd se cuvine sd fie atribuit, in modnecesar, jurisdicliunei gra{ioase (udecbtorul avdnd adesea in sarcina sa atribuJiuni in afard, de funcJiuneajurisdiclional5); pentru cd sint materii in care elementele distinctive se confirndi, caracterele speciflcerdm6n lipsite de precizie, gi in faJa cdrora judecataezitdde a se fixa; pentru c6, in fine, imprejurari extemeactului, pot determina adesea transfoflnarea graJiosului tn contencios - gi poate in caztti specifice, qi acontenciosului in gralios (...)" (E. Herovanu, Principiile, p. 3a\.

    s) I. Deleanu, Tratat, vol. lI, 2013, p. 425 a se vedea qi notele 5 qi 6, cu privire la flexibilitatea,,frontierei" dintre domeniul actului jurisdiclional qi cel al deciziei gra{ioase, caracterul contencios orinecontencios al cererii fiind dedus de cele mai multe ori din circumstanle.

    6) A se vedea gi J. Mncent, S. Guinchard, Procddure, p. 540.7) A se vedea, pentru exemple de categorii de cereri necontencioase, D.M. Gavriq, Comentarii Noul

    Cod,vol. II, pp. 1-2.8) Cazurile de cereri judiciare necontencioase enumerate exemplificativ in anicolul analizat sunt identice

    cu cele din vechiul Cod de procedurd civild (art. 331 C. pr. civ.).

    V. Belegante

  • Titlul l. Dispozitii generaleAtt.527

    de art. 527 NCpC, merit[ a fl trecute in revist6, cu menfiunea potrivit cilreia clasificarea

    diferitelor cereri necontencioase in ,,attorizafii" Sau ,,mdsuri" (iar in cazul acestora din

    urm6, de supraveghere, de ocrotire sau de asigurare) nu este, la rdndul s[u, uqor de frcut

    qi in orice cazmultmai puJin importantI decdtreperarea,,materiei necontencioase"' adicd

    stabilirea caracterului necontencios al cererii, aqa cum judicios s-a observat in doctrin6l)'

    10. De remarcat este c[ aproape intotdeauna la originea unei proceduri/cererinecontencioase se gIseqte o dispozilie 1egal62)'

    11. in cadrul exemplelor de cereri necontencioase, fie c[ este vorba despre autorizdri date

    de instanp, fie cd vorbim despre luarea unor mdsuri legale de supraveghere, de ocrotire ori

    de asigurare, un loc important il ocup[ cererile care intr[ in competen{a instanlei de tutelff) '

    Aqa cum s-a observata), aceast[ instan{[ beneficiazd de o competenf[ extins6, atribu{iile sale

    fiind trasate prin prevederile art. ca4ii I (,,Despre persoane") qi ale c64ii a II-a (,,Despre

    familie")s) dinNCC.S-a observale) gi c[, in contextul noii reglement[ri, prin instituirea instanlei de tutel[,

    procedurile necontencioase (indeosebi in ceea ce priveqte Cartea I din NCC' fiind date ca

    exemple autorizareaincheierii actelor juridice de dispozilie de c[tre incapabil, numirea

    tutorelui, a curatorului, desc[rcarea de gestiune etc.) vor cunoaqte un adevdrat ,,revfuiment"'

    Aceastd concluzie se intemeiaza pe faptul c[ in cadrul cererilor de competenla instanfei

    de tutel[, prevdzrfie de Cartea I din NCC, referitoare la persoane, vor fi intalnite mai rar

    proceduri contencioase (de exemplu, dizolvarea consiliului de familie).

    in carte a al!-a, cu privire la familie, NCC face diferenla (conform att' 265 NCC)

    intre mlsuri, care imphca o procedurd necontencioas[, 9i litigii, care implicS o procedur[

    1) D.M. Gavriq, Comentarii Noul Cod, vo1' II, p' 2'2) A se vedea gi J. Vincent, S. Guinchard, Procddure, p' 540'3) Noul Cod civil a introdus, ca element de noutate, instan{a de tutel[ qi familie, prin care se rcalizeazd'

    m6surile de ocrotire a persoanei flzice reglementate de acesta (inlocuindu-se autoritatea tutelard cu o instanld

    judec6toreasc[ speciald, care va ,rrp"*iru qi va conffola activitatea tutorelui sau chiar va dispune cu privire

    iu p"r.o*u minorului). A se vedea, ".,

    p.iui.. la scopul instituirii instanlei de tutel[, la atribu]iile acestei

    instanle speciale in materia ocrotirii perso uteifrzice,precum qi cu privire la rolul sdu in luarea unor decizii

    sau solu{ionarea unor aspecte legate de viala persoanei fizice, ln general, A 'P.ddoi, Noul Cod civil' ed' a2-a'

    2015, pp. 129-132;de notat faitul ca afi. 107 alin. (l) din Cartea I -,'Despre persoane" - are urmatorulcrrprins: ,,Procedurile prev6zuie de prezentul cod privind ocrotirea

    persoanei fizice sunt de competen{a

    instanlei de tutel6 gi ae Amitle stabilite potrivit legii, denumitd in continuare instan{a de tutela"'a) A se vedea Gh.-L. Zidaru , Persoana fizicd Q,{outdli introduse in Cartea a II-a - Despre familie),

    prelegere suslinutd in cadrul conferinlelor,,iloul Cod civil", Bucureqti, septembrie 2011 (documentul este

    disponibil la adresa de internet http://www.inmJex'ro)'s) Art. 265 din Cartea II - Desp)e fomilie- din NCC trimite, de asemenea, la instan{a

    de tutela, prev[zuta

    laart. l01NCC, av6nd urmdtorul cuprins: ,,Tbate mdsurile date prin prezenta carte tn competenla instanlei

    judecdtoreEti, toate litigiile privind aplicarea dispoziliilor prezentei cdrli, precum qi mdsurile de ocrotire-a copilului prevdzute in legi speciaie sunt de competenla instanlei de tuteld' Dispoziliile art' 107 sunt

    ap l i c ab il e tn mo d cores punz dtoi' (s.n., V.B.).6) A se vedea Gh.-L. Zidarr., Procedura necontencioasd judiciard, prelegere suslinutd in cadrul

    conferin{elor ,Noul cod de procedur[ civil6", Bucureqti, iunie-septembrie 2012 (documentul este

    disponibil la adresa de internet http : //www. inm-lex' ro)'

    V. Belegante