Noul Cod Civil Pe Intelesul Tuturor-PDF

7/28/2019 Noul Cod Civil Pe Intelesul Tuturor-PDF

http://slidepdf.com/reader/full/noul-cod-civil-pe-intelesul-tuturor-pdf 1/60

APRAREA DREPTURILOR NEPATRIMONIALE

- instituie nou introdus prin Codul Civil (articolele 252-257);- principiu: Orice persoan fizic are dreptul la ocrotirea valorilor intrinseci fiin ei umane, cum sunt

via a, sntatea, integritatea fizic i psihic , demnitatea, intimitatea vie ii private, libertatea decon tiin , crea ia tiin ific , artistic , literar sau tehnic.

Mijloace de aprare

În ce situa ii persoana fizic poate solicita instan ei ocrotirea drepturilor nepatrimoniale? Atunci când acestea au fost înclcate sau ameninate.

În ce fel poate ocroti instan a drepturile nepatrimoniale? Dispunând:- interzicerea svâririi faptei ilicite, dac aceasta este iminent;- încetarea înclcrii i interzicerea pentru viitor, dac aceasta dureaz înc;- constatarea caracterului ilicit al faptei svârite, dac tulburarea pe care a produs-o subzist. Î n cazul înclc rii drepturilor nepatrimoniale prin exercitarea dreptului la liber exprimare,

instana poate dispune numai încetarea înclcrii i interzicerea pentru viitor, dac aceasta dureaz înc precum i constatarea caracterului ilicit al faptei svârite, dac tulburarea pe care a produs-o

subzist. Ce poate dispune instan a pentru restabilirea dreptului nepatrimonial înclcat?

- obligarea autorului, pe cheltuiala sa, la publicarea hotrârii de condamnare;- orice alte msuri necesare pentru încetarea faptei ilicite sau pentru repararea prejudiciului cauzat. Repara ia patrimonial pentru prejudiciul nepatrimonial este posibil ? Da, dac vtmarea este imputabil autorului faptei prejudiciabile.În aceste cazuri, dreptul la aciune este supus prescripiei extinctive.

Aprarea dreptului la nume

Cum se poate ap ra dreptul la nume? Se poate solicita instanei judectoreti :- recunoa terea dreptului la nume (de ctre cel al crui nume este contestat).- încetarea atingerii nelegitime (de ctre cel lezat prin uzurparea, în tot sau în parte, a numelui su).

Cum se poate ap ra dreptul la pseudonim? În aceleai condiii în care este aprat i dreptul la nume.

Msuri provizorii

Cine poate solicita luarea acestor m suri?În ce condi ii ? Persoana care se consider lezat i care face dovada credibil c drepturile sale nepatrimoniale fac



obiectul unei ac iuni ilicite, actuale sau iminente i c aceast aciune risc s îi cauzeze un prejudiciugreu de reparat. Ce solu ii poate da instan a?:

- interzicerea înclcrii sau încetarea ei provizorie;- luarea msurilor necesare pentru a asigura conservarea probelor.- În cazul prejudiciilor aduse prin mijloacele presei scrise sau audiovizuale, instana judectoreasc nupoate s dispun încetarea, cu titlu provizoriu, a aciunii prejudiciabile decât dac prejudiciile cauzatereclamantului sunt grave, dac aciunea nu este în mod evident justificat (este permis de lege sau deconveniile i pactele internaionale privitoare la drepturile omului la care România este parte) i dac

msura luat de instan nu apare ca fiind disproporionat în raport cu prejudiciile cauzate. Solu ionarea cererii:

- potrivit dispoziiilor privitoare la ordonan a preedin ial , care se aplic în mod corespunztor.- în cazul în care cererea este formulat înainte de introducerea aciunii de fond, prin hotrârea prin care s-adispus msura provizorie se va fixa i termenul în care aciunea în fond trebuie s fie introdus, subsanciunea încetrii de drept a acelei msuri.- reclamantul poate fi obligat de ctre instan la plata unei cau iuni, dac msurile luate sunt de natur s produc un prejudiciu prii adverse.

Încetarea m surilor provizorii:- la termenul fixat pentru aciunea de fond, dar nu mai târziu de 30 de zile de la luarea acestora.

Efectul m surilor provizorii:- msurile dispuse prin ordonan preedinial sunt executorii de la data pronunrii acesteia îns suntvremelnice (înceteaz dac nu s-a introdus aciunea de fond la termenul fixat de instan sau sunt continuateprin efectele hotrârii de fond, dac aceasta a fost admis).- dac aciunea de fond este respins ca neîntemeiat, reclamantul este inut s repare, la cererea priiinteresate, prejudiciul cauzat prin msurile provizorii luate. Cu toate acestea, dac reclamantul nu a fost înculp ori a avut o culp uoar, instana, în raport cu circumstanele concrete, poate fie s refuze obligarea sala despgubirile cerute de partea advers, fie s dispun reducerea acestora.

Eliberarea cau iunii : Dac partea advers nu solicit daune-interese, instana va dispuneeliberarea cauiunii, la cererea reclamantului, prin hotrâre dat cu citarea prilor. Cererea se

judec potrivit dispoziiilor privitoare la ordonana preedinial, care se aplic în mod

corespunztor. În cazul în care pârâtul se opune la eliberarea cauiunii, instana va fixa un termen în vederea introducerii aciunii de fond, care nu poate fi mai lung de 30 de zile de la datapronunrii hotrârii, sub sanciunea încetrii de drept a msurii de indisponibilizare a sumeidepuse cu titlu de cauiune.

Decesul titularului dreptului nepatrimonial : Aciunea pentru restabilirea dreptului nepatrimonial înclcat poate fi continuat sau pornit, dup moartea persoanei vtmate, de ctre soulsupravieuitor, de oricare dintre rudele în linie dreapt ale persoanei decedate, precum i de oricaredintre rudele sale colaterale pân la gradul al patrulea inclusiv. Aceleai persoane pot formula iaciunea pentru restabilirea integritii memoriei unei persoane decedate .

Ap rarea drepturilor nepatrimoniale ale persoanei juridice se face în mod asemntor celor ale persoaneifizice.



DREPTURILE PERSONALITII

- Instituie nou introdus prin Capitolul II - „Respectul datorat fiinei umane i drepturilor ei inerente”din Titlul II „Persoana fizic”, a Crii I – „Despre persoane” din Codul Civil (articolele 58-81);- No iunea de drepturi ale personalit ii apare în denumirea marginal a articolului 58. Alineatul (1)al acestui articol prevede c: „Orice persoan fizic are dreptul la ocrotirea valorilor intrinseci fiin eiumane, cum sunt via a, s n tatea, integritatea fizic i psihic , demnitatea, intimitatea vie ii private,

libertatea de con tiin , crea ia tiin ific , artistic , literar sau tehnic”.- Unele dintre aceste drepturi î i au originea în Convenia European privind drepturile i libertilefundamentale, altele în Constituie.

Caracteristicile drepturilor personalitii:- sunt inerente calit ii de persoan uman: aparin oricrui individ prin însui faptul c este om i ocrotesc

în special caracteristicile fizice i morale ale fiinei umane, individualitatea sau personalitatea acesteia.- nu sunt drepturi patrimoniale: aceasta înseamn c viaa, demnitatea, onoarea, imaginea, viaa privat nupot fi evaluate în bani - sunt netransmisibile: aparin doar titularului lor.

Drepturile la via, la sntate i la integritate ale persoanei fizice

- Viaa, sntatea i integritatea fizic i psihic a oricrei persoane sunt garantate i ocrotite în mod egal delege.- Interesul i binele fiinei umane trebuie s primeze asupra interesului unic al societii sau al tiinei.- Nimeni nu poate aduce atingere speciei umane.- Este interzis orice practic eugenic prin care se tinde la organizarea seleciei persoanelor.- Sunt interzise orice intervenii medicale asupra caracterelor genetice având drept scop modificareadescendenei persoanei, cu excepia celor care privesc prevenirea i tratamentul maladiilor genetice.- Este interzis orice intervenie având drept scop crearea unei fiine umane genetic identice unei alte fiineumane vii sau moarte, precum i crearea de embrioni umani în scopuri de cercetare.- Utilizarea tehnicilor de reproducere uman asistat medical nu este admis pentru alegerea sexuluiviitorului copil decât în scopul evitrii unei boli ereditare grave legate de sexul acestuia.

- Corpul uman este inviolabil. Orice persoan are dreptul la integritatea sa fizic i psihic. Nu se poate aduce atingere integritii fiinei umane decât în cazurile i în condiiile expres i limitativ prevzute de lege.- Examenul caracteristicilor genetice ale unei persoane nu poate fi întreprins decât în scopuri medicale sau

de cercetare tiinific, efectuate în condiiile legii.- Identificarea unei persoane pe baza amprentelor sale genetice nu poate fi efectuat decât în cadrul uneiproceduri judiciare civile sau penale, dup caz, sau în scopuri medicale ori de cercetare tiinific, efectuate

în condiiile legii.- Orice acte care au ca obiect conferirea unei valori patrimoniale corpului uman, elementelor sau

produselor sale sunt lovite de nulitate absolut, cu excepia cazurilor expres prevzute de lege.- Nicio persoan nu poate fi supus experien elor, testelor, prelevrilor, tratamentelor sau altor intervenii



în scop terapeutic ori în scop de cercetare tiinific decât în cazurile i în condiiile expres i limitativprevzute de lege.- Prelevarea i transplantul de organe, esuturi i celule de origine uman de la donatori în via se facexclusiv în cazurile i condiiile prevzute de lege, cu acordul scris, liber, prealabil i expres al acestora inumai dup ce au fost informai, în prealabil, asupra riscurilor interveniei. În toate cazurile, donatorul poatereveni asupra consimmântului dat, pân în momentul prelevrii.- Este interzis prelevarea de organe, esuturi i celule de origine uman de la minori, precum i de lapersoanele aflate în via, lipsite de discernmânt din cauza unui handicap mintal, unei tulburri mintale

grave sau dintr-un alt motiv similar, în afara cazurilor expres prevzute de lege.

Dreptul de a dispune de sine însui ( art. 60):Persoana fizic are dreptul s dispun de sine însi, dac nu încalc drepturile i libertile altora, ordinea

public sau bunele moravuri.

Respectul vie ii private i al demnit ii persoanei umane

- Dreptul la libera exprimare: Orice persoan are dreptul la libera exprimare. Exercitarea acestui drept nupoate fi restrâns decât în cazurile în care atingerile sunt permise de lege sau de conveniile i pacteleinternaionale privitoare la drepturile omului la care România este parte (a se vedea art. 10 alin.2 CEDO).

- Dreptul la viaa privat: Orice persoan are dreptul la respectarea vieii sale private. Nimeni nu poate fisupus vreunor imixtiuni în viaa intim, personal sau de familie, nici în domiciliul, reedina saucorespondena sa, f r consimmântul su, f r respectarea legii, a pactelor i conveniilor internaionale lacare România este parte. Este interzis utilizarea, în orice mod, a corespondenei, manuscriselor sau a altordocumente personale, precum i a informaiilor din viaa privat a unei persoane, f r acordul acesteia orif r respectarea limitelor legale.- Dreptul la demnitate: Orice persoan are dreptul la respectarea demnitii sale. Este interzis orice

atingere adus onoarei i reputaiei unei persoane, f r consimmântul acesteia ori f r respectarea legii.- Dreptul la propria imagine: Orice persoan are dreptul la propria imagine. În exercitarea dreptului lapropria imagine, ea poate s interzic ori s împiedice reproducerea, în orice mod, a înf irii sale fizice oria vocii sale sau, dup caz, utilizarea unei asemenea reproduceri.

Atingeri aduse vieii privatea) intrarea sau rmânerea f r drept în locuin sau luarea din aceasta a oricrui obiect f r acordul celui

care o ocup în mod legal;b) interceptarea f r drept a unei convorbiri private, svârit prin orice mijloace tehnice, sau utilizarea, în

cunotin de cauz, a unei asemenea interceptri;c) captarea ori utilizarea imaginii sau a vocii unei persoane aflate într-un spaiu privat, f r acordul

acesteia;d) difuzarea de imagini care prezint interioare ale unui spaiu privat, f r acordul celui care îl ocup în

mod legal;e) inerea vieii private sub observaie, prin orice mijloace, în afar de cazurile prevzute expres de lege;f) difuzarea de tiri, dezbateri, anchete sau de reportaje scrise ori audiovizuale privind viaa intim,

personal sau de familie, f r acordul persoanei în cauz;g) difuzarea de materiale coninând imagini privind o persoan aflat la tratament în unitile de asisten

medical, precum i a datelor cu caracter personal privind starea de sntate, problemele de diagnostic,prognostic, tratament, circumstane în legtur cu boala i cu alte diverse fapte, inclusiv rezultatul autopsiei,f r acordul persoanei în cauz, iar în cazul în care aceasta este decedat, f r acordul familiei sau alpersoanelor îndreptite;

h) utilizarea, cu rea-credin, a numelui, imaginii, vocii sau asemnrii cu o alt persoan;i) difuzarea sau utilizarea corespondenei, manuscriselor ori a altor documente personale, inclusiv a

datelor privind domiciliul, reedina, precum i numerele de telefon ale unei persoane sau ale membrilor



familiei sale, f r acordul persoanei creia acestea îi aparin sau care, dup caz, are dreptul de a dispune deele.

Limite ale exercitrii acestor drepturiNu constituie o înclcare a drepturilor la via privat i la demnitate, atingerile care sunt permise de lege

sau de conveniile i pactele internaionale privitoare la drepturile omului la care România este parte (a sevedae art. 8 din CEDO i jurisprudena Curii de la Strabourg).

Exercitarea drepturilor i libertilor constituionale cu bun-credin i cu respectarea pactelor i

conveniilor internaionale la care România este parte nu constituie o înclcare a drepturilor la via privat i la demnitate (a se vedea art. 10 din CEDO i jurisprudena Curii de la Strabourg).

Prezumia de consimmântCând însui cel la care se refer o informaie sau un material le pune la dispoziia unei persoane fizice ori

persoane juridice despre care are cunotin c î i desf oar activitatea în domeniul informrii publicului,consimmântul pentru utilizarea acestora este prezumat, nefiind necesar un acord scris.

Respectul datorat persoanei i dup decesul su

- Respectul datorat corpului i memoriei persoanei decedate: Persoanei decedate i se datoreaz respect

cu privire la memoria sa, precum i cu privire la corpul su. Memoria persoanei decedate este protejat înaceleai condiii ca i imaginea i reputaia persoanei aflate în via.- Respectarea voinei persoanei decedate: Orice persoan poate determina felul propriilor funeralii ipoate dispune cu privire la corpul su dup moarte. În cazul celor lipsii de capacitate de exerciiu sau alcelor cu capacitate de exerciiu restrâns este necesar i consimmântul scris al prinilor sau, dup caz, altutorelui. În lipsa unei opiuni exprese a persoanei decedate, va fi respectat, în ordine, voina soului,prinilor, descendenilor, rudelor în linie colateral pân la al patrulea grad inclusiv, legatarilor universalisau cu titlu universal ori dispoziia primarului comunei, oraului, municipiului sau al sectorului municipiuluiBucureti în a crui raz teritorial a avut loc decesul. În toate cazurile se va ine seama de apartenenaconfesional a persoanei decedate.- Prelevarea de organe, esuturi i celule umane, în scop terapeutic sau tiinific, de la persoaneledecedate se efectueaz numai în condiiile prevzute de lege, cu acordul scris, exprimat în timpul vieii, alpersoanei decedate sau, în lipsa acestuia, cu acordul scris, liber, prealabil i expres dat, în ordine, de soulsupravieuitor, de prini, de descendeni ori, în sfârit, de rudele în linie colateral pân la al patrulea gradinclusiv.



PROPRIETATEA COMUN

- Instituia proprietii comune este reglementat prin Codul Civil (articolele 631-686);- Proprietatea comun presupune c, în temeiul unui act juridic sau al altui mod de dobândire prevzut de

lege, dreptul de proprietate privat are doi sau mai muli titulari.- Formele proprietii comune sunt urmtoarele:

proprietatea pe cote-pri (coproprietatea), care poate fi: obinuit, sau forat;

proprietatea în devlmie (devlm ia).

Coproprietatea obinuit

- În cazul coproprietii obinuite, fiecare coproprietar este titularul exclusiv al unei cote-pri din dreptulde proprietate i poate dispune în mod liber de aceasta în lips de stipulaie contrar;

- Coproprietarii vor împri beneficiile i vor suporta sarcinile coproprietii, proporional cu cota lorparte din drept;

- Fiecare coproprietar are dreptul de a folosi bunul comun în msura în care nu schimb destinaia i nuaduce atingere drepturilor celorlali coproprietari:

- Fiecare coproprietar are dreptul de a folosi bunul comun în msura în care nu schimb destinaia i nuaduce atingere drepturilor celorlali coproprietari;- Fructele produse de bunul comun se cuvin tuturor coproprietarilor, proporional cu cota lor parte din

drept;- Actele de conservare (de ex, întocmirea unui inventar) pot fi f cute f r acordul celorlali coproprietari,- Actele de administrare (de ex, închirierea bunului pân la 3 ani, încasarea de venituri etc) i de dispoziie

(de ex, vânzarea bunului, grevarea lui cu sarcini) presupun acordul unanim al coproprietarilor, cuposibilitatea controlului judiciar în scopul suplinirii consimmântului coproprietarului care nupoate/refuz în mod abuziv încheierea actului de administrare;

- Aciunile în justiie, inclusiv aciunea în revendicare, pot fi exercitate de un singur coproprietar.Hotrârile judectoreti pronunate în folosul coproprietii profit tuturor coproprietarilor, dar hotrârile

judectoreti potrivnice unui coproprietar, nu sunt opozabile celorlali proprietari;- de la regulile privind repartizarea beneficiilor i a sarcinilor între coproprietari, exercitarea în comun adreptului de folosin, actele de administrare i de dispoziie se poate deroga printr-un contract deadministrare a coproprietii încheiat cu acordul tuturor coproprietarilor.

Coproprietatea forat

- se afl în coproprietate forat: bunurile considerate pri comune, despriturile comune, bunurileaflate în proprietate periodic, bunurile care constituie amintiri defamilie;

bunurile comune necesare sau utile pentru folosirea a dou imobile

vecine, situate pe linia de hotar între acestea, cum ar fi potecile,



fântânile, drumurile i izvoarele; bunurile comune afectate utilizrii a dou sau a mai multor fonduri,

cum ar fi o central termic sau alte instalaii care deservesc dou sau mai multe cldiri, un drum comun într-un cartier de locuine saualte asemenea bunuri;

orice alt bun comun prevzut de lege;- fiecare coproprietar poate exercita folosina bunului comun, cu condiia s respecte destinaia acestuia i

s permit exercitarea folosinei de ctre ceilali coproprietari;- cheltuielile pentru întreinerea i conservarea bunului comun se suport în mod proporional cu cota

parte din dreptul fiecrui coproprietar.

Coproprietatea asupra prilor comune din cldirile cu mai multe etaje sau apartamente- Dac într-o cldire sau într-un ansamblu rezidenial exist spaii cu destinaie de locuin sau cu alt

destinaie având proprietari diferii, prile din cldire care, fiind destinate întrebuinrii spaiilorrespective, nu pot fi folosite decât în comun sunt obiectul unui drept de coproprietate forat;

- Sunt considerate pri comune: terenul pe care se afl cl direa, compus atât din suprafaa construit,cât i din cea neconstruit necesar, potrivit naturii sau destinaieiconstruciei, pentru a asigura exploatarea normal a acesteia; pentrueventuala suprafa excedentar proprietarii sunt titularii uneicoproprieti obinuite;

funda ia, curtea interioar , structura, structura de rezisten , pere ii perimetrali i desp r itori dintre propriet i i/sau spa iile comune, acoperiul, terasele, sc rile i casa sc rilor, holurile, pivni ele i subsolurile necompartimentate, rezervoarele de ap , centralele termice proprii i ascensoarele;

instala iile de ap i canalizare, electrice, de telecomunicaii, de înclzire i de gaze de la branament/racord pân la punctul dedistribuie ctre prile aflate în proprietate exclusiv, canalele

pluviale, paratr snetele, antenele colective, precum i alte asemeneapri;

alte bunuri care, potrivit legii sau voinei prilor, sunt în folosin comun. courile de fum i de aerisire, precum i spaiile pentru spltorii i

usctorii sunt considerate pri comune exclusiv pentru coproprietariicare utilizeaz aceste utiliti în conformitate cu proiectul cldirii;

- prile comune pot fi atribuite coproprietarilor în folosin exclusiv numai dac prin aceasta nu suntlezate drepturile celorlali coproprietari, cu acordul a dou treimi din numrul coproprietarilor i alcotelor-pri sau de ctre adunarea general a asociaiei de proprietari, acolo unde exist, cu aceeaimajoritate;

- înstrinarea sau ipotecarea cotei-pri nu se va putea face decât odat cu dreptul asupra spaiului careconstituie bunul principal;

- în lipsa unei stipulaii contrare existente în titlurile de proprietate , cotele-p r i se stabilesc prin raportarea suprafe ei utile a fiec rui spa iu locativ la totalul suprafe ei utile a spa iilor locative din cl dire.

- de regul, fiecare coproprietar suport cheltuielile legate de întreinerea, repararea i exploatarea prilorcomune, în proporie cu cota sa parte;

- coproprietarii sunt obligai s permit accesul în spaiile care constituie bunuri principale pentruefectuarea lucrrilor necesare conservrii cldirii i întreinerii prilor comune;

- în cazul distrugerii cldirii în întregime sau într-o proporie mai mare de jumtate din valoarea ei, oricecoproprietar poate, în lipsa unei înelegeri contrare, s solicite vânzarea la licitaie public a terenului i amaterialelor de construcie care au rezultat;

- încetarea destinaiei de folosin comun pentru prile comune din cldirile cu mai multe etaje sau

apartamente se poate hotrî motivat cu o majoritate de dou treimi din numrul coproprietarilor, încetarea destinaiei de folosin comun pentru aceste pri f cându-se prin hotrâre a adunrii generale



a asociaiei de proprietari adoptat cu o majoritate de dou treimi din numrul coproprietarilor.- imobilul, respectiv partea din imobil care rezult din încetarea destinaiei folosinei comune se înscrie în

mod corespunztor în cartea funciar pe baza documentaiei cadastrale întocmite în acest scop.

În cazul cldirilor cu mai multe etaje ori apartamente sau în cazul ansamblurilor rezideniale formatedin locuine individuale, amplasate izolat, îniruit sau cuplat, în care exist proprieti comune iproprieti individuale, este obligatorie constituirea asociaiei de proprietari, care se organizeaz ifuncioneaz în condiiile Legii 230/2007 privind înfiinarea, organizarea i funcionarea asociaiilor deproprietari.

Coproprietatea asupra despriturilor comune - zidul, anul, precum i orice alt despritur între dou fonduri sunt prezumate a fi în proprietatea

comun a vecinilor, dac nu rezult contrariul din titlul de proprietate, dintr-un semn de necomunitateori dac proprietatea comun nu a devenit proprietate prin uzucapiune;

- sunt semne de necomunitate urmtoarele: când culmea zidului este dreapt i perpendicular spre unfond i înclinat spre cellalt fond, zidul este prezumat a fi

în proprietatea exclusiv a proprietarului fondului ctre careeste înclinat coama zidului;

când pmântul este aruncat sau înlat exclusiv pe o parte aanului, se prezum c anul este în proprietatea exclusiv a proprietarului fondului pe care este aruncat pmântul;

sunt considerate semne de necomunitate orice alte semnecare fac s se prezume c zidul a fost construit exclusiv deunul dintre coproprietari:

- proprietarii fondurilor învecinate pot fi obligai la construirea unei desprituri comune;- înlimea zidului comun se stabilete de ctre pri, dar f r a depi 2 metri, socotindu-se i coama

zidului;- cheltuielile de întreinere i reparare a despriturilor comune sunt suportate de coproprietari, proporional

cu dreptul fiecruia; în lipsa participrii la cheltuieli coproprietarul renun la dreptul su de proprietateasupra despriturii comune;

- oricare dintre coproprietari are dreptul s sprijine construcii ori s instaleze grinzi în zidul comun cuobligaia de a lsa 6 centimetri spre cellalt coproprietar i f r a afecta dreptul acestuia de a sprijiniconstruciile sale ori de a instala propriile grinzi în zidul comun;

- înlarea zidului peste limita zidului comun poate fi f cut de ctre oricare dintre coproprietari, cuobligaia de a suporta singur cheltuielile de înlare peste limita zidului comun, precum i cheltuielile dereparare a prii comune a zidului ca urmare a înlrii acestuia;

Proprietatea comun în devlmie - exist proprietate în devlmie atunci când, prin efectul legii sau în temeiul unui act juridic, dreptul de

proprietate aparine concomitent mai multor persoane f r ca vreuna dintre acestea s fie titularul unei cote-p r i determinate din dreptul de proprietate asupra bunului sau bunurilor comune. De exemplu,

dac soii au optat pentru regimul matrimonial al comunitii de bunuri, bunurile dobândite în timpulcstoriei sunt considerate bunuri comune i ele aparin amândurora dintre soi deopotriv, f r a sestabili cât anume revine fiecruia.



PROPRIETATEA PERIODIC

- instituie nou introdus prin Codul Civil (articolele 687-692);- reprezint o modalitate a dreptului de proprietate în cadrul creia fiecare titular exercit în nume propriu

i în interes personal prerogativele dreptului su de proprietate pe perioade determinate, care se repet succesiv i perpetuu, la intervale regulate, presupunând cel puin doi titulari, persoane fizice sau

juridice;! Proprietatea periodic nu se confund cu proprietatea comun , în cadrul propriet ii periodice fiecaretitular exercit singur dreptul de proprietate, existând mai mul i proprietari asupra aceluia i bun i nu maimul i coproprietari ai aceluia i bun. Exemplele se regsesc în special în privina imobilelor cu destinaia de

„case de vacan ”, îns atât imobilele, cât i bunurile mobile pot fi obiect al dreptului de proprietateperiodic.

Temeiul proprietii periodice- proprietatea periodic apare în temeiul unui act juridic (convenie, testament), fiind aplicabile

dispoziiile în materie de carte funciar.

Caracteristicile proprietii periodice- obiectul dreptului de proprietate periodic rmâne nefracinat în materialitatea sa, nu se împarte pe cote

– pri, ci pe trane de timp în care fiecare titular î i exercit prerogativele dreptului su;- în privina intervalului de timp ce îi revine, fiecare coproprietar poate încheia, în condi iile legii, acte

precum închirierea, vânzarea, ipotecarea i alte asemenea;- actele de administrare sau de dispoziie privind cota-parte din dreptul de proprietate aferent unui altinterval de timp sunt inopozabile titularului cotei-pri respective;

- în raporturile cu terii cocontractani de bun-credin, actele de administrare sau de dispoziiemenionate sunt lovite de nulitate relativ;

- fiecare coproprietar are obligaia de a face acte de conservare, în aa fel încât s nu împiedice sau s îngreuneze exercitarea drepturilor celorlali coproprietari;

- în funcie de reparaiile f cute, fiecare coproprietar este obligat s contribuie la cheltuieli, în raport decota-parte deinut;

- în ceea ce privete actele prin care se consum în tot sau în parte substana bunului, toi coproprietariitrebuie s-i exprime acordul;

Excluderea unui proprietarDac unul dintre coproprietari nu respect obligaiile prevzute i tulbur în mod grav exercitareaproprietii periodice, acesta va putea fi exclus, prin hotrâre judectoreasc, la cererea coproprietaruluivtmat. Excluderea va putea fi dispus doar dac unul dintre coproprietari sau un ter unul dintrecoproprietari cumpr cota-parte a celui exclus.

Încetarea proprietii periodiceÎncetarea proprietii periodice are loc în momentul radierii din cartea funciar în temeiul dobândirii de ctreo singur persoan a tuturor cotelor-pri din dreptul de proprietate periodic, precum i în alte cazuriprevzute de lege.



1

SUSPENDAREA PRESCRIPIEI EXTINCTIVE

Cazurile generale de suspendare a prescripiei Prescripia nu începe s curg, iar, dac a început s curg, ea se suspend:1. între soi, cât timp dureaz cstoria i nu sunt separai în fapt;

2. între prini, tutore sau curator i cei lipsii de capacitate de exerciiu sau cu capacitate de exerciiurestrâns ori între curatori i cei pe care îi reprezint, cât timp dureaz ocrotirea i socotelile nu au fost datei aprobate;

3. între orice persoan care, în temeiul legii, al unei hotrâri judectoreti sau al unui act juridic,administreaz bunurile altora i cei ale cror bunuri sunt astfel administrate, cât timp administrarea nu a

încetat i socotelile nu au fost date i aprobate;4. în cazul celui lipsit de capacitate de exerciiu sau cu capacitate de exerciiu restrâns, cât timp nu are

reprezentant sau ocrotitor legal, în afar de cazurile în care exist o dispoziie legal contrar;5. cât timp debitorul, în mod deliberat, ascunde creditorului existena datoriei sau exigibilitatea acesteia;6.*) pe întreaga durat a negocierilor purtate în scopul rezolvrii pe cale amiabil a neînelegerilor dintre

pri, îns numai dac acestea au fost inute în ultimele 6 luni înainte de expirarea termenului de prescripie;

7.*)

în cazul în care cel îndreptit la aciune trebuie sau poate, potrivit legii ori contractului, s foloseasc o anumit procedur prealabil, cum sunt reclamaia administrativ, încercarea de împcare sau alteleasemenea, cât timp nu a cunoscut i nici nu trebuia s cunoasc rezultatul acelei proceduri, îns nu mai multde 3 luni de la declanarea procedurii, dac prin lege sau contract nu s-a stabilit un alt termen;

8. în cazul în care titularul dreptului sau cel care l-a înclcat face parte din forele armate ale României,cât timp acestea se afl în stare de mobilizare sau de rzboi. Sunt avute în vedere i persoanele civile care segsesc în forele armate pentru raiuni de serviciu impuse de necesitile rzboiului;

9. în cazul în care cel împotriva cruia curge sau ar urma s curg prescripia este împiedicat de un caz defor major s fac acte de întrerupere, cât timp nu a încetat aceast împiedicare; fora major, când estetemporar, nu constituie o cauz de suspendare a prescripiei decât dac survine în ultimele 6 luni înainte deexpirarea termenului de prescripie;

10. în alte cazuri prevzute de lege.

Suspendarea prescripiei în materie succesoral - prescripia nu curge contra creditorilor defunctului în privina creanelor pe care acetia le au asupra

motenirii cât timp aceasta nu a fost acceptat de ctre succesibili ori, în lipsa acceptrii, cât timp nua fost numit un curator care s îi reprezinte;

- ea nu curge nici contra motenitorilor defunctului cât timp acetia nu au acceptat motenirea ori nu afost numit un curator care s îi reprezinte;

- prescripia nu curge, de asemenea, contra motenitorilor, în privina creanelor pe care acetia le auasupra motenirii, de la data acceptrii motenirii i pân la data lichidrii ei.

-



2

Efectele suspendrii prescripiei - de la data când cauza de suspendare a încetat, prescripia î i reia cursul;- pentru împlinirea termenului se ia în calcul i timpul scurs înainte de suspendare;- prescripia nu se va împlini mai înainte de expirarea unui termen de 6 luni de la data când

suspendarea a încetat, cu excepia prescripiilor de 6 luni sau mai scurte, care nu se vor împlini decâtdup expirarea unui termen de o lun de la încetarea suspendrii.

Beneficiul suspendrii prescripiei Suspendarea prescripiei poate fi invocat numai de ctre partea care a fost împiedicat s fac acte de

întrerupere, afar de cazul în care prin lege se dispune altfel.

Extinderea efectului suspensiv Suspendarea prescripiei fa de debitorul principal ori fa de fideiusor produce efecte în privina

amândurora.



1

ÎNTRERUPEREA PRESCRIPIEI EXTINCTIVE

Cazurile de întrerupere a prescripiei Prescripia se întrerupe:1. printr-un act voluntar de executare sau prin recunoaterea, în orice alt mod, a dreptului a crui aciune

se prescrie, f cut de ctre cel în folosul cruia curge prescripia;2. prin introducerea unei cereri de chemare în judecat sau de arbitrare, prin înscrierea creanei la masa

credal în cadrul procedurii insolvenei, prin depunerea cererii de intervenie în cadrul urmririi silitepornite de ali creditori ori prin invocarea, pe cale de excepie, a dreptului a crui aciune se prescrie;

3. prin constituirea ca parte civil pe parcursul urmririi penale sau în faa instanei de judecat pân la începerea cercetrii judectoreti; în cazul în care despgubirile se acord, potrivit legii, din oficiu, începerea urmririi penale întrerupe cursul prescripiei, chiar dac nu a avut loc constituirea ca parte civil;

4. prin orice act prin care cel în folosul cruia curge prescripia este pus în întârziere;5. în alte cazuri prevzute de lege.

Recunoaterea dreptului - recunoaterea se poate face unilateral sau conven ional;

- poate fi expres sau tacit .• când recunoaterea este tacit, ea trebuie s rezulte f r echivoc din manifestri care s ateste existena

dreptului celui împotriva cruia curge prescripia. Constituie acte de recunoatere tacit plata parial adatoriei, achitarea, în tot sau în parte, a dobânzilor sau penalitilor, solicitarea unui termen de plat ialtele asemenea;

• poate invoca recunoaterea tacit i cel îndreptit la restituirea unei prestaii f cute în executarea unuiact juridic ce a fost desfiinat pentru nulitate, rezoluiune sau orice alt cauz de ineficacitate, atât timpcât bunul individual determinat, primit de la cealalt parte cu ocazia executrii actului desfiinat, nu estepretins de aceasta din urm pe cale de aciune real ori personal.

Cererea de chemare în judecat sau de arbitrare

- în cazurile de întrerupere prevzute la pct. 2 i 3, prescripia este întrerupt chiar dac sesizarea afost f cut la un organ de jurisdicie ori de urmrire penal necompetent sau chiar dac este nul pentru lips de form;

- prescripia nu este întrerupt dac cel care a f cut cererea de chemare în judecat sau de arbitrare oride intervenie în procedura insolvenei sau a urmririi silite a renunat la ea, nici dac cererea a fostrespins, anulat ori s-a perimat printr-o hotrâre rmas definitiv;

- cu toate acestea, dac reclamantul, în termen de 6 luni de la data când hotrârea de respingere sau deanulare a rmas definitiv, introduce o nou cerere, prescripia este considerat întrerupt princererea de chemare în judecat sau de arbitrare precedent, cu condiia îns ca noua cerere s fieadmis;

- prescripia nu este întrerupt nici dac hotrârea judectoreasc sau arbitral i-a pierdut puterea



2

executorie prin împlinirea termenului de prescripie a dreptului de a obine executarea silit. În acestcaz îns, dac dreptul de a obine obligarea pârâtului este imprescriptibil sau nu s-a prescris înc, seva putea face o nou cerere de chemare în judecat ori de arbitrare, f r a se putea opune excepiaautoritii de lucru judecat;

- prezentele dispoziii se aplic, în mod corespunztor, i atunci când prescripia a fost întrerupt prininvocarea, pe cale de excepie, a dreptului a crui aciune se prescrie.

Punerea în întârziere

• punerea în întârziere a celui în folosul cruia curge prescripia întrerupe prescripia numai dac aceasta este urmat de chemarea lui în judecat în termen de 6 luni de la data punerii în întârziere.

Efectele întreruperii prescripiei - terge prescripia început înainte de a se fi ivit cauza de întrerupere;- dup întrerupere începe s curg o nou prescripie;- dac întreruperea prescripiei a avut loc prin recunoaterea dreptului de ctre cel în folosul cruia

curgea, va începe s curg o nou prescripie de acelai fel;- în cazul în care prescripia a fost întrerupt printr-o cerere de chemare în judecat ori de arbitrare,

noua prescripie a dreptului de a obine executarea silit nu va începe s curg cât timp hotrârea deadmitere a aciunii nu a rmas definitiv;

- dac întreruperea rezult din intervenia f cut în procedura insolvenei sau a urmririi silite,prescripia va reîncepe s curg de la data la care exist din nou posibilitatea legal de valorificare acreanei rmase neacoperite;

- în cazul în care prescripia a fost întrerupt potrivit cazului de la pct. 3, întreruperea opereaz pân lacomunicarea ordonanei de clasare, a ordonanei de suspendare a urmririi penale ori a hotrârii desuspendare a judecii sau pân la pronunarea hotrârii definitive a instanei penale. Dac reparareapagubei se acord, potrivit legii, din oficiu, întreruperea opereaz pân la data când cel împotrivacruia a început s curg prescripia a cunoscut sau trebuia s cunoasc hotrârea definitiv ainstanei penale prin care ar fi trebuit s se stabileasc despgubirea.

Beneficiul întreruperii prescripiei - efectele întreruperii prescripiei profit celui de la care eman actul întreruptiv i nu pot fi opuse

decât celui împotriva cruia a fost îndreptat un asemenea act, afar de cazul în care prin lege sedispune altfel;

- dac prescripia a fost întrerupt prin recunoaterea dreptului de ctre cel în folosul cruia curgea,efectele întreruperii profit celui împotriva cruia a curs i nu pot fi opuse decât autoruluirecunoaterii.

- Extinderea efectului întreruptiv

Întreruperea prescripiei împotriva debitorului principal sau contra fideiusorului produce efecte în privinaamândurora.



1

CURSUL PRESCRIPIEI EXTINCTIVE

Începutul prescripiei extinctive

Regula general – prescripia începe s curg de la data când titularul dreptului la aciune a cunoscut sau, dup împrejurri, trebuia s cunoasc naterea lui.

• Dreptul la aciunea în executarea obligaiilor de a da sau de a face

- prescripia începe s curg de la data când obligaia devine exigibil i debitorul trebuia astfel s-o execute,dac prin lege nu se prevede altfel;

- în cazul în care dreptul este afectat de un termen suspensiv, prescripia începe s curg de la împlinireatermenului sau, dup caz, de la data renunrii la beneficiul termenului stabilit exclusiv în favoareacreditorului;

- dac dreptul este afectat de o condi ie suspensiv, prescripia începe s curg de la data când s-a îndeplinitcondiia.

• Dreptul la aciunea în restituirea prestaiilor f cute în temeiul unui act anulabil ori desfiinat pentru rezoluiune saualt cauz de ineficacitate - prescripia începe s curg de la data rmânerii definitiv a hotrârii prin care s-a desfiinat actul ori, dup

caz, de la data la care declaraia de rezoluiune sau reziliere a devenit irevocabil.• Dreptul la aciunea în executarea prestaiilor succesive

- prescripia începe s curg de la data la care fiecare prestaie devine exigibil, iar dac prestaiile alctuiesc untot unitar, de la data la care ultima presta ie devine exigibil.

• Dreptul la aciunea în materia asigurrilor- în cazul asigurrii contractuale, prescripia începe s curg de la expirarea termenelor prevzute de lege ori

stabilite de pri pentru plata primei de asigurare, respectiv pentru plata indemnizaiei sau, dup caz, adespgubirilor datorate de asigurtor.

• Dreptul la aciunea în repararea pagubei cauzate printr-o fapt ilicit - prescripia începe s curg de la data când pgubitul a cunoscut sau trebuia s cunoasc atât paguba, cât i pe

cel care rspunde de ea;- dispoziiile se aplic i în cazul aciunii în restituire întemeiate pe îmbogirea f r just cauz, plata

nedatorat sau gestiunea de afaceri.

• Dreptul la aciunea în anularea actului juridic- prescripia dreptului la aciunea în anularea unui act juridic începe s curg:a) în caz de violen, din ziua când aceasta a încetat;b) în cazul dolului, din ziua când a fost descoperit;c) în caz de eroare ori în celelalte cazuri de anulare, din ziua când cel îndreptit, reprezentantul su legal ori cel

chemat de lege s îi încuviineze sau s îi autorizeze actele a cunoscut cauza anulrii, îns nu mai târziu de împlinireaa 18 luni din ziua încheierii actului juridic.

- în cazurile în care nulitatea relativ poate fi invocat de o ter persoan, prescripia începe s curg, dac prinlege nu se dispune altfel, de la data când ter ul a cunoscut existena cauzei de nulitate.



2

• Dreptul la aciunea în rspundere pentru vicii aparente- dac prin lege nu se prevede altfel, prescripia dreptului la aciune izvorât din transmiterea unor bunuri sau

executarea unor lucrri, cu vicii aparente, în cazurile în care legea sau contractul oblig la garanie i pentruasemenea vicii, începe s curg de la data predrii sau recepiei finale a bunului ori a lucrrii sau, dup caz, dela data împlinirii termenului prevzut de lege ori stabilit prin procesul-verbal de constatare a viciilor, pentru

înlturarea de ctre debitor a viciilor constatate;- dispoziiile se aplic i în cazul lipsei calitilor convenite ori al lipsurilor cantitative, îns numai dac oricare

dintre aceste lipsuri puteau fi descoperite, f r cunotine speciale, printr-o verificare normal.• Dreptul la aciunea în rspundere pentru vicii ascunse

- dac prin lege nu se prevede altfel, prescripia dreptului la aciune pentru viciile ascunse începe s curg:a) în cazul unui bun transmis sau al unei lucrri executate, alta decât o construcie, de la împlinirea unui an de la

data predrii ori recepiei finale a bunului sau a lucrrii, în afara cazului în care viciul a fost descoperit mai înainte,când prescripia va începe s curg de la data descoperirii;

b) în cazul unei construcii, de la împlinirea a 3 ani de la data predrii sau recepiei finale a construciei, afar numaidac viciul a fost descoperit mai înainte, când prescripia va începe s curg de la data descoperirii.

- pentru executarea unor lucrri curente, termenele de mai sus sunt de o lun, în cazul prevzut la lit. a),respectiv de 3 luni, în cazul prevzut la lit. b);

- dispoziiile de mai sus se aplic i în cazul lipsei calitilor convenite ori al lipsurilor cantitative, îns numaidac oricare din aceste lipsuri nu puteau fi descoperite, f r cunotine speciale, printr-o verificare normal;

- termenele prevzute în prezentul articol sunt termene de garanie înuntrul crora viciile trebuie, în toatecazurile, s se iveasc;

- prin aceste dispoziii nu se aduce îns nicio atingere termenelor de garanie speciale, legale sau convenionale;- aceste dispoziii se aplic, în mod corespunztor, i în cazul produselor pentru care s-a prevzut un termen de

valabilitate, ca i în cazul bunurilor sau lucrrilor pentru care exist un termen de garanie pentru bunafuncionare.

Calculul termenului de prescripie extinctiv

Cursul prescripiei se calculeaz potrivit dispoziiilor articolelor 2.551-2.556, luându-se în considerare,dac este cazul, i cazurile de suspendare sau de întrerupere prevzute de lege.

Regulile aplicabile- durata termenelor, f r deosebire de natura i izvorul lor, se calculeaz potrivit prezentelor reguli.1. Termenul stabilit pe s pt mâni, luni sau ani

- se împlinete în ziua corespunztoare din ultima sptmân ori lun sau din ultimul an;- dac ultima lun nu are o zi corespunztoare celei în care termenul a început s curg, termenul

se împlinete în ultima zi a acestei luni;- mijlocul lunii se socotete a cincisprezecea zi;- dac termenul este stabilit pe o lun i jumtate sau pe mai multe luni i jumtate, cele 15 zile

se vor socoti la sfâritul termenului.2. Termenul stabilit pe zile

- când termenul se stabilete pe zile, nu se ia în calcul prima i ultima zi a termenului;

- termenul se va împlini la ora 24,00 a ultimei zile;- cu toate acestea, dac este vorba de un act ce trebuie îndeplinit într-un loc de munc, termenul

se va împlini la ora la care înceteaz programul normal de lucru. Dispoziiile art. 2.556 privindprezumia efecturii în termen a actelor rmân aplicabile.

! Dac ultima zi a termenului este o zi nelucr toare, termenul se consider împlinit la sfâritul primei zilelucrtoare care îi urmeaz.3. Termenul stabilit pe ore- nu se iau în calcul prima i ultima or a termenului.Prezumia efecturii în termen a actelor



3

Actele de orice fel se socotesc f cute în termen, dac înscrisurile care le constat au fost predate oficiuluipotal sau telegrafic cel mai târziu în ultima zi a termenului, pân la ora când înceteaz în mod obinuit

activitatea la acel oficiu.



1

PRESCRIPIA EXTINCTIV

- instituie care a suferit unele modificri prin Codul Civil;- reglementat în articolele 2.500-2.544, care constituie dreptul comun în materia prescripiei extinctive.

DISPOZIII GENERALE

- obiectul prescrip iei extinctive - ceea ce se stinge prin prescripie, dac nu a fost exercitat în termenulprevzut de lege, este dreptul material la aciune;

- drept la ac iune = dreptul de a constrânge o persoan, cu ajutorul forei publice, s execute o anumit prestaie, s respecte o anumit situaie juridic sau s suporte orice alt sanciune civil, dup caz.

Prescriptibilitatea dreptului la aciuneSunt supuse prescripiei extinctive:- drepturile la aciune având un obiect patrimonial, afar de cazul în care prin lege s-ar dispune altfel;- alte drepturi la aciune, indiferent de obiectul lor, în cazurile anume prevzute de lege.

Imprescriptibilitatea dreptului la aciuneDreptul la aciune este imprescriptibil în urmtoarele cazuri:

1. în cazurile prevzute de lege;2. ori de câte ori, prin natura sau obiectul dreptului subiectiv ocrotit, exerciiul su nu poate fi

limitat în timp;3. drepturile privitoare la :

- aciunea privind aprarea unui drept nepatrimonial, cu excepia cazului în care prin lege se dispune altfel;- aciunea în constatarea existenei sau inexistenei unui drept;- aciunea în constatarea nulitii absolute a unui act juridic;- aciunea în constatarea nulitii absolute a certificatului de motenitor, dac obiectul su îl constituie fie

stabilirea masei succesorale, fie partajul succesoral, sub condiia acceptrii motenirii în termenul

prevzut de lege.Prescrip ia dreptului la ac iune privind drepturile accesorii

- odat cu stingerea dreptului la aciune privind un drept principal, se stinge i dreptul la aciune privinddrepturile accesorii, afar de cazul în care prin lege s-ar dispune altfel;

- în cazul în care un debitor este obligat la prestaii succesive, dreptul la aciune cu privire la fiecare dintreaceste prestaii se stinge printr-o prescripie deosebit, chiar dac debitorul continu s execute una saualta dintre prestaiile datorate;

- totui, aceste din urm dispoziii nu sunt aplicabile în cazul în care prestaiile succesive alctuiesc, prinfinalitatea lor, rezultat din lege sau convenie, un tot unitar.



2

Prescrip ia dreptului la ac iune privind crean a garantat - prescripia dreptului la aciune privind creana principal nu atrage i stingerea dreptului la aciunea

ipotecar, creditorul ipotecar putând urmri, în condiiile legii, doar bunurile mobile sau imobileipotecate, îns numai în limita valorii acestor bunuri;

- aceste dispoziii nu se aplic prescripiei dreptului la aciune pentru plata dobânzilor i a altor accesoriiale creanei ipotecare, care, în afara capitalului, nu mai pot fi acoperite dup împlinirea prescripiei dinvalorificarea, pe cale silit, a bunului grevat.

Compensa ia i dreptul de reten iePrescripia nu împiedic stingerea prin compensaie a creanelor reciproce i nici exercitarea dreptului de

retenie, dac dreptul la aciune nu era prescris în momentul în care s-ar fi putut opune compensarea saudreptul de retenie, dup caz.

Efectele prescrip iei împlinite- prescripia nu opereaz de plin drept, ci trebuie invocat;- dup împlinirea termenului de prescripie, cel obligat poate s refuze executarea prestaiei;- cel care a executat de bunvoie obligaia dup ce termenul de prescripie s-a împlinit nu are dreptul s

cear restituirea prestaiei, chiar dac la data executrii nu tia c termenul prescripiei era împlinit;

- recunoaterea dreptului, f cut printr-un act scris, precum i constituirea de garanii în folosul titularuluidreptului a crui aciune este prescriptibil sunt valabile, chiar dac cel care le-a f cut nu tia c termenul de prescripie era împlinit, în aceste cazuri fiind aplicabile regulile de la renunarea laprescripie.

Renun area la prescrip ie- nu se poate renuna la prescripie cât timp nu a început s curg;- se poate renuna la prescripia împlinit, precum i la beneficiul termenului scurs pentru prescripia

început i neîmplinit.o Felurile renunrii la prescripie

- Expres;- Tacit – în acest caz, trebuie s fie neîndoielnic, putând rezulta numai din manifestri neechivoce.o Persoanele care nu pot renuna la prescripie

- cel lipsit de capacitatea de a înstrina sau, dup caz, de a se obliga.o Efectele renunrii la prescripie

- dup renunare, începe s curg o nou prescripie de acelai fel;- dac partea îndreptit renun la beneficiul termenului scurs pân la acea dat, sunt aplicabile

dispoziiile privind întreruperea prescripiei prin recunoaterea dreptului.o Întinderea renunrii la prescripie

- renunarea î i produce efecte numai în privina celui care a f cut-o;- nu poate fi invocat împotriva codebitorilor solidari ori ai unei obligaii indivizibile sau împotriva

fideiusorilor.

Persoanele care pot invoca prescrip ia1. cel în folosul cruia curge;- prescripia poate fi opus personal sau prin reprezentant, f r ca persoana s fie inut a produce vreun

titlu contrar ori s fi fost de bun-credin;- organul de jurisdicie competent nu poate aplica prescrip ia din oficiu, chiar dac invocarea prescripiei

ar fi în interesul statului sau al unitilor sale administrativ-teritoriale.2. codebitorii unei obliga ii solidare sau indivizibile i fideiusorii;- ei pot invoca prescripia, chiar dac unul dintre debitori a neglijat s o fac ori a renunat la ea;



3

3. creditorii celui interesat , precum i orice alt persoan interesat .

Momentul pân la care se poate invoca prescrip iao prescripia poate fi opus numai în prim instan , prin întâmpinare sau, în lipsa invocrii, cel mai

târziu la primul termen de judecat la care prile sunt legal citate.

Regulile aplicabile prescrip iei extinctiveo prescripia extinctiv este reglementat prin lege;

o este interzis orice clauz prin care fie direct, fie indirect o aciune ar fi declarat imprescriptibil, dei, potrivit legii, aceasta este prescriptibil, sau invers, o aciune declarat de lege imprescriptibil ar fi considerat prescriptibil;

- cu toate acestea, în limitele i condiiile prevzute de lege, prile care au capacitatea deplin deexerciiu pot, prin acord expres, s modifice durata termenelor de prescripie sau s modifice cursulprescripiei prin fixarea începutului acesteia ori prin modificarea cauzelor legale de suspendare ori de

întrerupere a acesteia, dup caz. Fac excep ie drepturile la aciune de care prile nu pot s dispun inici aciunilor derivate din contractele de adeziune, de asigurare i cele supuse legislaiei privindprotecia consumatorului.

o termenele de prescripie pot fi reduse sau mrite, prin acordul expres al prilor, f r îns canoua durat a acestora s fie mai mic de un an i nici mai mare de 10 ani, cu excep ia

termenelor de prescripie de 10 ani ori mai lungi, care pot fi prelungite pân la 20 de ani;- aceste dispoziii nu se aplic în cazul drepturilor la aciune de care prile nu pot s dispun i nici aciunilor derivate din contractele de adeziune, de asigurare i cele supuse legislaieiprivind protecia consumatorului;

o orice convenie sau clauz contrar dispoziiilor prezentului articol este lovit de nulitateabsolut .

! Prescripia dreptului de a ob ine executarea silit a unei hot râri judec tore ti sau arbitrale ori a altui titlu executoriu este supus dispoziiilor Codului de procedur civil, afar de cazul în care acestea din urm ar fi neîndestultoare.



IMPREVIZIUNEA

- instituie nou introdus prin Codul Civil (articolul 1271): textul din Noul Cod Civil consacr o regul io excepie în domeniul executrii contractului atunci când împrejurrile pe care prile le-au luat înconsiderare la încheierea contractului s-au modificat i contractul a dobândit valena de sarcin excesiv pentru una dintre pri.

- este o situaie în care instana de judecat intervine în contract

REGULA: „Pr ile sunt inute s î i execute obliga iile, chiar dac executarea lor a devenit mai oneroas , fie datorit cre terii costurilor execut rii propriei obliga ii, fie datorit scderii valorii contrapresta iei”.

Potrivit acestui prim alineat, fiecare parte în contract trebuie s î i execute obligaia sa conform clauzelorcontractului, chiar i atunci când obligaia proprie a devenit mai oneroas decât prea s fie la data

încheierii contractului., afectând echilibrul iniial, prezumat, dintre prestaiile reciproce.

EXCEPIA: dac executarea a devenit excesiv de oneroas datorit unei schimbri excep ionale a

împrejur rilor care ar face vdit injust obligarea debitorului la executarea obliga iei, exist posibilitateainterven iei instan ei în contract.

Soluiile pe care le poate pronuna instana:a) adaptarea contractului pentru a distribui în mod echitabil între pri pierderile i beneficiile ce rezult

din schimbarea împrejurrilor;b) încetarea contractului la momentul i în condiiile pe care le stabilete.

Condiiile în care poate avea loc intervenia instaneiCeea ce poate prilejui intervenia instanei în contract nu este orice schimbare a împrejurrilor, ci sunt cerutemai multe condiii cumulative:

a) elementul care provoac un caracter excesiv al sarcinii debitorului s nu fi existat la data încheieriicontractului, ci s fi aprut dup acest moment;b) schimbarea împrejurrilor, precum i întinderea acesteia s nu fi fost avute în vedere i nici s nu fi fostposibil s fie avute în vedere de ctre debitor, în mod rezonabil, în momentul încheierii contractului;c) partea pus în dificultate s nu-i fi asumat (expres sau prin natura contractului) s suporte risculproducerii evenimentului perturbator i nici s nu se poat în mod rezonabil considera c i-ar fi asumatacest risc;d) debitorul s fi încercat, într-un termen rezonabil i cu bun-credin, negocierea adaptrii rezonabile iechitabile a contractului.Aa cum rezult din ultimul text, sesizarea instanei este abia a doua etap a demersului debitorului



obligaiei devenit excesiv de oneroas, acesta fiind inut, ca i condiie prealabil sesizrii instanei, s încerce negocierea cu cealalt parte, în scopul de a obine adaptarea contractului.

Importana dezechilibrului creatEste necesar ca circumstanele noi s creeze un dezechilibru de o anumit gravitate, ce poate fi

apreciat fie in concreto de judector, fie in abstracto de legiuitor, care poate sa fixeze un prag dincolo decare dezechilibrul prestaiilor s fie considerat impreviziune.

Se observ c diferena dintre aplicarea regulii (privind executarea întocmai a obligaiilor asumate

prin contract) i aplicarea excepiei (care presupune adaptarea contractului prin intervenia instanei) estedestul de dificil, fiind sarcina instanei s discrimineze situaiile în care obligaia unei pri a devenit „maioneroas” sau „excesiv de oneroas”.

Circumstanele noi trebuie s-l pun pe debitor într-o postur economic foarte dificil. Un exemplu arfi acela în care s-ar ajunge la o situaie chiar falimentar, îns posibilul faliment nu este singurul caz care aratrage aplicarea teoriei impreviziunii.

Distincii fa de alte instituiiTrebuie f cut distincia între impreviziune i leziune, cel mai relevant fiind momentul în care intervine

dezechilibrul între prestaii. În cazul leziunii disproporia vdit între cele dou prestaii se apreciaz înmomentul formrii acordului de voin, pe când impreviziunea se apreciaz în momentul executrii. În cazulimpreviziunii, în momentul încheierii acordului de voin nu exist un dezechilibru între prestaiile prilor,ci acest dezechilibru apare ulterior.

De asemenea, mai trebuie s se disting între impreviziune i fora major. În ceea ce privete foramajor, ne aflm în prezena unui eveniment ce nu putea fi nici prevzut i nici împiedicat de ctre debitor,care se vede, astfel, în imposibilitatea de a-i mai putea executa obligaia, pe când în cazul impreviziunii estesigur c obligaia nu este imposibil de executat, ci doar este mai oneroas, iar dac debitorul ar executa-o,atunci el i-ar atrage starea de faliment. Fora major nu poate conduce, ca în cazul impreviziunii, laadaptarea contractului, ci conduce la doar la suspendarea sau încetarea efectelor lui.



ACIUNEA ÎN REVENDICARE

- este un mijloc de aprare în justiie a dreptului de proprietate privat (art. 563 i urm. N. C.civ.) i adreptului de proprietate public (art. 865 alin. 3 N.C.civ.)

- reprezint ac iunea în justi ie aflat la îndemâna proprietarului bunului împotriva posesorului sauîmpotriva altei persoane care de ine bunul respectiv, f r drept.

Particulariti ale aciunii în revendicare în Noul Cod civil- când poate fi introdus ac iunea în revendicare: aciunea în revendicare este imprescriptibil , adic

poate fi introdus oricând, indiferent dac revendicarea privete un bun mobil sau un bun imobil, cuexcepia cazurilor în care prin lege se dispune altfel (spre exemplu, potrivit art. 937 alin. 1 N.C.civ.bunul mobil pierdut sau furat poate fi revendicat de la posesorul de bun-credin, dac aciunea esteintentat, sub sanciunea decderii, în termen de 3 ani de la data la care proprietarul a pierdut stpânireamaterial a bunului)

- cine poate introduce ac iunea în revendicare: titularul dreptului de proprietate. Ca element de noutate,spre deosebire de principiul unanimitii consacrat de vechea reglementare, în cazul coproprietii

(proprietii pe cote-pri), în orice aciune privitoare la coproprietate, inclusiv în cazul aciunii înrevendicare, fiecare coproprietar poate sta singur în justiie, indiferent de calitatea procesual

- proba dreptului de proprietate: în cazul imobilelor înscrise în cartea funciar , dovada dreptului deproprietate se face cu extrasul de carte funciar

Efectele admiterii aciunii în revendicare

- obliga iile pârâtului: pârâtul va fi obligat la restituirea bunului sau la despgubiri, evaluate în raport cumomentul restituirii, dac bunul a pierit din culpa sa ori a fost înstrinat; de asemenea, în aceleai

condiii, pârâtul va fi obligat la restituirea productelor sau a contravalorii acestora- pârâtul posesor de rea-credin sau detentorul precar va fi obligat, la cererea reclamantului, i larestituirea fructelor produse de bun pân la înapoierea acestuia ctre proprietar .

- obliga iile de restituire a reclamantului: la cererea pârâtului, proprietarul poate fi obligat s restituieposesorului cheltuielile necesare pe care acesta le-a f cut, cheltuielile utile, în limita sporului de valoare,dac prin lege nu se prevede altfel, precum i cheltuielile necesare pentru producerea i culegereafructelor sau a productelor- proprietarul nu este dator s acopere cheltuielile voluptoare; posesorul are dreptul de a-i însuilucrrile efectuate cu aceste cheltuieli numai dac prin aceasta bunul nu se deterioreaz



- în situaia în care cheltuielile necesare, utile sau voluptoare se concretizeaz într-o lucrare nou, nu sepoate cere restituirea acestora, în acest caz fiind incidente dispoziiile corespunztoare din materiaaccesiunii imobiliare artificiale

- dreptul reten ie al pârâtului: pârâtul are un drept de retenie asupra produselor pân la restituireacheltuielilor f cute pentru producerea i culegerea acestora, cu excepia cazului în care proprietarulfurnizeaz pârâtului o garanie îndestultoare

- opozabilitatea hot rârii: hotrârea judectoreasc prin care s-a admis aciunea în revendicare este

opozabil i poate fi executat i împotriva terului dobânditor, în condiiile Codului de procedur civil



Clauza penal

Sediul materieiRegimul juridic este reglementat în textul articolelor 1538-1543 (cartea V, titlul V, capitolul IV,seciunea a IV-a din noul Cod civil), referiri la aceast instituie regsindu-se i în cuprinsul altorarticole: art. 1757 al. 2, art. 267 etc.

NoiuneClauza penal este acea prevedere contractual prin care pr ile stipuleaz c debitorul se oblig la o

anumit presta ie în caz c nu va executa obliga ia principal pe care i-a asumat-o. Aadar, prin clauza contractual prile determin anticipat echivalentul prejudiciului pe care l-ar sufericreditorul ca urmare a neexecutrii, executrii cu întârziere sau necorespunztoare a obligaiei de ctredebitorul su.

CaracteristiciClauza penal are caracter accesoriu, dat fiind c existena ei este justificat de existena unei obligaii

principale. Ca urmare, nulitatea obligaiei principale o atrage pe aceea a clauzei penale, dar nu i invers.Clauza penal intervine ca sanciune pentru neexecutarea obligaiei principale, pentru executarea ei cu

întârziere sau necorespunztoare.Creditorul nu poate cere atât executarea în natur a obligaiei principale, cât i plata penalitii, afar de

cazul în care penalitatea a fost stipulat pentru neexecutarea obligaiilor la timp sau în locul stabilit. În acestdin urm caz, creditorul poate cere atât executarea obligaiei principale, cât i a penalitii, dac nu renun la acest drept sau dac nu accept, f r rezerve, executarea obligaiei.

Elemente de noutateRegimul juridic al clauzei penale nu a suferit modificri importante, unele dintre elementele de noutate

reprezentând soluii consacrate anterior pe cale doctrinar i jurisprudenial. Astfel, nu au intervenitschimbri eseniale cu privire la natura juridic (modalitate de evaluare a prejudiciului suferit) i caracterulaccesoriu al clauzei penale, dar cu titlu de noutate se prevd acum urmtoarele aspecte:

o a fost reglementat în mod expres prezumia existenei prejudiciului, creditorul putând cereexecutarea clauzei penale f r a fi inut s dovedeasc vreun prejudiciu;

o a fost prevzut dreptul instanei de a reduce cuantumul penalitii în cazul în care este vdit

excesiv fa de prejudiciul previzibil cauzat creditorului; totui, chiar i în acest caz rolulsancionator al clauzei penale este pstrat, legiuitorul impunând ca, i în cazul în care instanareduce cuantumul prestaiei care constituie clauza penal, penalitatea astfel redus trebuie s rmân superioar obligaiei principale.

o penalitatea nu poate fi cerut atunci când executarea obligaiei a devenit imposibil din cauzeneimputabile debitorului.



Noul Cod Civilpe înelesul tuturor

DEZMEMBRMINTELE DREPTULUI DE PROPRIETATE

Dezmembrmintele dreptului de proprietate sunt reglementate în Noul Cod Civil în titlul III, art.693-772. Ele sunt urmtoarele:

- dreptul de superficie- dreptul de uzufruct;- dreptul de uz;- dreptul de abitaie;- dreptul de servitute.

Noul Cod Civil nu cuprinde i o definiie a ceea ce înseamn „dezmembrmintele dreptului deproprietate”, dar potrivit doctrinei ele reprezint drepturile reale principale, derivate din dreptul de

proprietate privat asupra unui bun proprietatea altei persoane, care se constituie sau se dobândesc prin transferarea unor elemente ale con inutului juridic al dreptului de proprietate asupra bunuluirespectiv ctre o alt persoan , sau prin exercitarea acestor elemente de ctre proprietarul bunului i o alt persoan.

Dreptul de superficie

Reglementare: Dreptul de superficie este o instituie reglementat expres în Noul Cod civil,respectiv în art. 693-702 N.C.Civ.

Defini ie: dreptul de a avea sau de a edifica o construcie pe terenul altuia, deasupra ori în subsolulacelui teren, asupra cruia superficiarul dobândete un drept de folosin (art. 693).

Caracteristicile dreptului de superficie: drept real principal (se poate constitui numai asuprabunurilor imobile), drept derivat (este rezultatul dezmembrrii dreptului de proprietate asupraterenului), drept temporar (durata maxim a termenului de superficie este de 99 de ani, cuposibilitatea reînnoirii la expirarea termenului, conform art. 694 noul Cod civil).

Dobândirea dreptului de superficie , potrivit reglementrii din noul Cod civil, se poate face prin act juridic (act unilateral, precum testamentul, sau convenie), precum i prin uzucapiune sau prin altmod prevzut de lege. În toate cazurile se aplic dispoziiile privind cartea funciar.

Întinderea i exercitarea dreptului de superficie: Dreptul de superficie se exercit în limitele i încondiiile actului constitutiv. În lipsa unei stipulaii contrare, exercitarea dreptului de superficie estedelimitat de suprafaa de teren pe care urmeaz s se construiasc i de cea necesar exploatriiconstruciei sau, dup caz, de suprafaa de teren aferent i de cea necesar exploatrii construcieiedificate.(art. 695 alin. 1. N.C.Civ.).

Prevederi speciale privesc interdic ia modific rii construc iei de ctre titularul dreptului desuperficie, acesta având obligaia, în cazul reconstruirii, s respecte forma iniial. În cazulnerespectrii acestor dispoziii, proprietarul terenului poate s cear, în termen de trei ani, încetareasuperficiei sau repunerea în situaia anterioar.

Ap rarea dreptului de superficie: Dreptul de superficie poate fi aprat prin ac iunea confesorie de

superficie, aciune ce poate fi intentat împotriva oricrei persoane chiar i împotriva proprietaruluiterenului, dac ea împiedic exercitarea dreptului. Dreptul la aciune este imprescriptibil.



Constituirea cu titlu oneros a superficiei - Evaluarea presta iei superficiarului : În cazul în caresuperficia s-a constituit cu titlu oneros, dac prile nu au prevzut alte modaliti de plat aprestaiei de ctre superficiar, titularul dreptului de superficie datoreaz, sub form de rate lunare, osum egal cu chiria stabilit pe piaa liber, inând seama de natura terenului, de destinaiaconstruciei în cazul în care aceasta exist, de zona în care se afl terenul, precum i de orice altecriterii de determinare a contravalorii folosinei. În caz de neînelegere între pri, suma datorat proprietarului terenului va fi stabilit pe cale judectoreasc (art. 697).

Încetarea superficiei : Dreptul de superficie se stinge prin radierea din cartea funciar pentru unadintre urmtoarele cauze:

- la expirarea termenului;- prin consolidare, dac terenul i construcia devin proprietatea uneia i aceleiai persoane;- prin pieirea construciei, dac exist o stipulaie expres în acest sens;- în alte moduri prevzute de lege.

Efectele încet rii superficiei : În lipsa unei stipulaii contrare, proprietarul terenului devineproprietarul construciei edificate de superficiar, prin accesiune, cu obligaia de a plti construcia lavaloarea de circulaie de la data expirrii termenului. Exist i posibilitatea, în cazul în careconstrucia are o valoare mult mai mare decât terenul, ca proprietarul terenului s-l oblige pesuperficiar s cumpere terenul la valoarea de pia.

Dreptul de uzufruct

Reglementare: Dreptul de uzufruct este reglementat în art. 703 – 748 N.C.Civ.. Defini ie: „Uzufructul este dreptul de a folosi bunul altei persoane i de a culege fructele acestuia

întocmai ca proprietarul, îns cu îndatorirea de a-i conserva substana. ...”. Dobândirea dreptului de uzufruct: Uzufructul se poate constitui prin act juridic, uzucapiune sau

alte moduri prevzute de lege, dispoziiile în materie de carte funciar fiind aplicabile. Uzufructul sepoate constitui numai în favoarea unei persoane existente.

Obiectul dreptului de uzufruct: orice bunuri mobile i imobile , corporale ori incorporale, inclusiv omas patrimonial , o universalitate de fapt ori o cot -parte din aceasta. Nu pot face obiectul

dreptului de uzufruct bunurile din domeniul public. În N.C.Civ. au fost introduse, în mod expres,dispoziii speciale privind uzufructul asupra crean elor , inclusiv asupra unei rente viagere, asupraac iunilor sau a pr ilor sociale, precum i uzufructul asupra fondului de comer (art. 737-745N.C.Civ.).

Ap rarea dreptului de uzufruct: Acest drept poate fi aprat printr-o ac iune confesorie, în aceleaicondiii în care aceasta poate fi exercitat i în cazul superficiei.

Durata uzufructului: Uzufructul în favoarea unei persoane fizice este cel mult viager. Uzufructulconstituit în favoarea unei persoane juridice poate avea durata de cel mult 30 de ani. Atunci cândeste constituit cu depirea acestui termen, uzufructul se reduce de drept la 30 de ani. Dac nu s-aprevzut durata uzufructului, se prezum c este viager sau, dup caz, c este constituit pe o durat de 30 de ani. Uzufructul constituit pân la data la care o alt persoan va ajunge la o anumit vârst

dureaz pân la acea dat, chiar dac acea persoan ar muri înainte de împlinirea vârstei stabilite. Drepturile uzufructuarului sunt:

- de folosin exclusiv a bunului, inclusiv dreptul de a culege fructele acestuia (naturale,industriale, civile i chiar productele);- de a cere i de a obine predarea bunului;- de a dispune, ca un bun proprietar, de bunurile care, f r a fi consumptibile, se deterioreaz rapid prin utilizare. În acest caz, la sfâritul uzufructului, uzufructuarul va restitui valoarea pecare ar fi avut-o bunul la aceast din urm dat.- de cesiune a uzufructului;- de a închiria sau, dup caz, de a arenda bunul primit în uzufruct;- de a exploata prile de pduri înalte care au fost destinate tierii regulate, fie c aceste tieri

se fac periodic pe o întindere de pmânt determinat, fie c se fac numai pentru un numr dearbori alei pe toat suprafaa fondului;



- de a lua din pduri araci pentru vii;- de a lua produsele anuale sau periodice ale arborilor, cu respectarea folosinei obinuite aproprietarului, în limitele dispoziiilor legale;- dreptul asupra pomilor fructiferi care se usuc i a celor czui accidental;- dreptul asupra carierelor de piatr i de nisip aflate în exploatare.- în cazul unei crean e: dreptul de a încasa capitalul i de a percepe dobânzile creanei,dreptul de a spori capitalul, dreptul de vot, dreptul la dividende.

Obliga iile uzufructuarului. Acestea constau fie într-o obligaie general, la un loc cu toi cei careformeaz subiectul pasiv, de a respecta dreptul la nuda proprietate, fie în anumite obligaii ale

uzufructuarului, care dau expresie raporturilor speciale dintre uzufructuar i nudul proprietar:- de a inventaria bunurile mobile i de a constata starea în care se afl imobilele, cu excepia

cazului în care uzufructul unui bun mobil este dobândit prin uzucapiune;- de a respecta destinaia dat bunurilor de nudul proprietar, cu excepia cazului în care se

asigur o cretere a valorii bunului sau cel puin nu se prejudiciaz în niciun fel intereseleproprietarului;

- de a despgubi pe nudul proprietar pentru orice prejudiciu cauzat prin folosireanecorespunztoare a bunurilor date în uzufruct;

- de a depune o garanie pentru îndeplinirea obligaiilor sale;- de a efectua reparaiile de întreinere a bunului; reparaiile mari sunt în sarcina

uzufructuarului atunci când sunt determinate de neefectuarea reparaiilor de întreinere.- de a suporta toate sarcinile i cheltuielile ocazionate de litigiile privind folosina bunului,

culegerea fructelor ori încasarea veniturilor;- de a aduce de îndat la cunotina nudului proprietar orice uzurpare a fondului i orice

contestare a dreptului de proprietate, sub sanciunea obligrii la plata de daune-interese. Drepturile nudului proprietar. Obligaiile menionate ale uzufructuarului devin, în raporturile

juridice, drepturi de crean ale nudului proprietar. Astfel sunt, de exemplu, dreptul de a cere întocmirea inventarului, conservarea lucrului, efectuarea reparaiilor de întreinere, dreptul de a ceredespgubiri, dreptul de a cere restituirea lucrului i altele asemenea.

Obliga iile nudului proprietar .În general, nudul proprietar are o obligaie general negativ de a nutulbura exercitarea dreptului de uzufruct. „Proprietarul nu poate prin faptul su nici cu orice chip

vtma drepturile uzufructuarului”. Stingerea uzufructului: Modurile de stingere a uzufructului, prevzute în art. 746-748 noul Codcivil sunt în numr de apte, i anume:

- moartea sau, dup caz, încetarea personalitii juridice a uzufructuarului;- expirarea termenului pentru care a fost constituit uzufructul;- consolidarea (când una i aceeai persoan dobândete atât calitatea de proprietar cât i pe aceea

de uzufructuar);- neuzul timp de 10 de ani, iar în cazul creanelor, 2 ani;- pieirea total a lucrului supus uzufructului;- abuzul de folosin;- renunarea uzufructuarului.

Dreptul de uz i dreptul de abitaie

Reglementare: Drepturile de uz i de abitaie sunt reglementate în art. 749-754 N.C.Civ. Defini ie: Uzul este dreptul unei persoane de a folosi lucrul altuia i de a-i culege fructele naturale i

industriale numai pentru nevoile proprii i ale familiei sale. Abitaia este dreptul unei persoane de alocui în locuina nudului proprietar împreun cu soul i copiii si, chiar dac nu a fost cstorit saunu avea copii la data la care s-a constituit abitaia, precum i cu prinii ori alte persoane aflate în

întreinere. Caracteristici: Aceste dou dezmembrminte ale dreptului de proprietate se deosebesc de uzufruct

deoarece, pe lâng faptul c ele nu sunt cesibile, este interzis i cesiunea emolumentului (beneficiiletitularului rezultate din exercitarea dreptului). Titularul dezmembrmântului respectiv nu î i poate



exercita dreptul decât pentru nevoile lui i ale familiei sale. Diferen a dintre dreptul de uz i dreptul de abitaie rezult din obiectul acestor dezmembrminte.

Astfel, dreptul de abitaie se constituie asupra unei locuine, iar dreptul de uz asupra unor bunurimobile sau imobile, cu excepia locuinei.

Dreptul de uz i dreptul de abitaie se supun, cât privete constituirea, exercitarea i stingerea lor,regulilor din materia uzufructului.

Dreptul de servitute (servituile)

Reglementare: dreptul de servitute este reglementat în art. 755 – art. 772 N.C.Civ. Defini ie: servitutea este sarcina care greveaz un imobil pentru uzul sau utilitatea imobilului unui

alt proprietar. De regul, servitutea presupune dou imobile aparinând unor proprietari diferii,dintre care unul (dintre imobile) este fondul dominant, iar cel care „suport servitutea” este fondulaservit . Pot fi îns i situaii în care servituile s aib caracter reciproc. În art. 755 alin. (2) al nouluiCod civil se menioneaz c fondul dominant poate, prin constituirea servituii, s-i sporeasc utilitatea economic sau confortul.

Constituire: servitutea se poate constitui numai pe temeiul unui act juridic ori prin uzucapiune. Clasificare:- servitu i aparente i servitu i neaparente, dup cum ele sunt determinate printr-un semn vizibil (o

u, o fereastr, etc.), sau nu (servitutea de a nu construi peste o anumit înlime);- servitu i continue i servitu i necontinue, în funcie de modul de exercitare, care poate fi continuu,

f r fapta omului (servitutea de vedere) sau necontinuu, unde este necesar faptul actual al omului(servitutea de trecere);

- servitu i pozitive i servitu i negative, cele pozitive implicând exercitarea parial a unor prerogativeale dreptului de proprietate asupra fondului aservit, iar servituile negative fiind acelea potrivit croraproprietarul fondului aservit este obligat s se abin de la exercitarea unora dintre prerogativeledreptului su de proprietate (ex. servitutea de a nu construi).

Obliga iile în sarcina proprietarului fondului aservit sunt, în principal, cele care privesc respectareaobligaiilor asumate pentru asigurarea uzului i utilitii fondului dominant precum i notarea în

cartea funciar, iar obligaia se transmite, pe aceast cale, dobânditorilor subsecveni ai fonduluiaservit. Cât privete abinerea proprietarului fondului aservit de a împiedica exercitarea servituii,aceasta nu poate împiedica pe proprietarul fondului aservit de a schimba locul prin care se exercit servitutea, în msura în care exercitarea servituii rmâne la fel de comod pentru proprietarulfondului dominant.

Drepturile i obliga iile proprietarului fondului dominant, sunt, în principal:- dreptul de a lua toate msurile i de a face pe cheltuiala sa toate lucrrile pentru a exercita i a

conserva servitutea;- obligaia de a nu agrava situaia fondului aservit i de a nu cauza prejudicii prin exercitarea servituii. Stingerea servitu ilor : Servituile se sting pe cale principal prin radierea lor din cartea funciar

pentru una dintre urmtoarele cauze:

a) consolidarea, atunci când ambele fonduri ajung s aib acelai proprietar;b) renunarea proprietarului fondului dominant;c) ajungerea la termen;d) rscumprarea;e) imposibilitatea definitiv de exercitare;f) neuzul timp de 10 de ani;g) dispariia oricrei utiliti a acestora.(2) Servitutea se stinge, de asemenea, prin exproprierea fondului aservit, dac servitutea este contrar

utilitii publice creia îi va fi afectat bunul expropriat.



EXERCITAREA AUTORITII PRINTETI DUP DIVOR

Autoritatea p rinteasc este ansamblul de drepturi i îndatoriri care privesc atât persoana, cât ibunurile copilului i aparin în mod egal ambilor prini.

Prinii cstorii exercit împreun i în mod egal autoritatea printeasc. În cazul divorului prinilorautoritatea printeasc se exercit potrivit dispoziiilor din cod referitoare la efectele divorului în raporturiledintre prini i copii. Aceste dispoziii se aplic i în cazul în care cstoria prinilor copilului minor a fostanulat ori a încetat ca urmare a încheierii, cu bun credin, a unei noi cstorii de ctre soul unei persoanedeclarat moart dar care ulterior s-a dovedit a fi în via.

În limbaj comun se folosete sintagma „ custodia copiilor”, termen împrumutat din alte sisteme dedrept, care nu se suprapune identic cu exercitarea autoritii printeti dup divor, dar care este folosit i într-o serie de documente internaionale, cum ar fi Conven ia European privind recunoa terea i

aplicarea hot rârilor privind custodia copiilor i restabilirea custodiei copiilor din 1980.

Pe lâng dispoziiile Noului Cod civil privind efectele divorului în raporturile dintre copii i prini, trebuie avute în vedere i drepturile copilului prevzute de Legea nr. 272/2004 privind protecia ipromovarea drepturilor copilului

Efectele divorului cu privire la raporturile dintre prini i copiii lor minori

Exercitarea autoritii printeti de ctre ambii prini- regula este aceea c, dup divor, autoritatea printeasc revine în comun ambilor prini (în limbajobinuit - „custodie comun”).- excep ia: când exist motive întemeiate, având în vedere interesul superior al copilului, instanahotrte ca autoritatea printeasc s fie exercitat numai de c tre unul dintre p rin i (printecustodian). În aceast situaie, cellalt printe (printe necustodian) pstreaz dreptul de a veghea asupramodului în care copilul este crescut i educat, precum i dreptul de a consimi la adopia acestuia.- în mod cu totul i cu totul excep ional , instana de tutel poate hotrî plasamentul copilului la o rud saula o alt familie ori persoan sau într-o instituie de ocrotire. Acestea exercit drepturile i îndatoririle carerevin prinilor cu privire la persoana copilului. În acest caz, instana stabilete dac drepturile cu privirela bunurile copilului se exercit de ctre prini în comun sau de ctre unul dintre ei.

Locuina copilului dup divor - prinii se pot înelege asupra locuinei copilului dup divor; - dac prinii nu se îneleg i decid contrar interesului superior al copilului, instana de tutel stabilete,odat cu pronunarea divorului, ca locuina copilului minor s fie la printele cu care locuiete în modstatornic (printe rezident). Dac pân la divor copilul a locuit cu ambii prini, instana îi stabiletelocuina la unul dintre ei, inând seama de interesul su superior.- în mod excepional, i numai dac este în interesul superior al copilului, instana poate stabili ca acestas locuiasc la bunici sau la alte rude ori persoane, cu consimmântul acestora, ori la o instituie deocrotire. Acestea supravegheaz copilul i îndeplinesc tot ce este necesar pentru sntatea, educaia i

învtura sa.- Dac afecteaz exerciiul autoritii sau a altor drepturi printeti, locuina minorului nu poate fischimbat f r acordul ambilor prini. În cazul în care prinii nu se îneleg cu privire la aceste aspecte



instana va decide dac o schimbare a locuinei este oportun sau nu.

Relaiile personale ale copilului cu prinii i cu alte persoane semnificative din viaa sa- copilul are dreptul de a menine relaii personale i contacte directe cu prinii, rudele, precum i cu altepersoane fa de care copilul a dezvoltat legturi de ataament.- printele sau, dup caz, prinii separai de copilul lor au dreptul s aib legturi personale cu acesta;- în caz de neînelegere între prini, instana de tutel decide cu privire la modalitile de exercitare aacestui drept.- copilul are dreptul de a-i cunoate rudele i de a întreine relaii personale cu acestea, precum i cu alte

persoane alturi de care copilul s-a bucurat de viaa de familie- prinii sau un alt reprezentant legal al copilului nu pot împiedica relaiile personale ale acestuia cubunicii, fraii i surorile ori cu alte persoane alturi de care copilul s-a bucurat de viaa de familie, decât încazurile în care instana decide în acest sens, apreciind c exist motive temeinice de natur a primejduidezvoltarea fizic, psihic, intelectual sau moral a copilului.Relaiile personale se pot realiza prin:

a) întâlniri ale copilului cu printele ori cu o alt persoan care are dreptul la relaii personale cucopilul;

b) vizitarea copilului la domiciliul acestuia;c) gzduirea copilului pe perioad determinat de ctre printele sau de ctre alt persoan la care

copilul nu locuiete în mod obinuit;

d) coresponden ori alt form de comunicare cu copilul;e) transmiterea de informaii copilului cu privire la printele ori la alte persoane care au dreptul de amenine relaii personale cu copilul;

f) transmiterea de informaii referitoare la copil, inclusiv fotografii recente, evaluri medicale saucolare, ctre printele sau ctre alte persoane care au dreptul de a menine relaii personale cu copilul

Contribuia prinilor la cheltuielile de cretere, educare, învtur i pregtire profesional acopiilor- prinii se pot înelege cu privire la contribuia lor la cheltuielile de cretere, educare, învtur ipregtire profesional a copiilor, înelegere de care poate lua act notarul în cazul divorului notarial sauinstana de tutel, prin hotrârea de divor,

- în caz de neînelegere, instana de tutel stabilete contribuia fiecrui printe la cheltuielile de cretere,educare, învtur i pregtire profesional a copiilor;- obligaia de întreinere se execut în natur, prin asigurarea celor necesare traiului i, dup caz, acheltuielilor pentru educare, învtur i pregtire profesional.- numai dac obligaia de întreinere nu se execut de bunvoie, în natur, instana de tutel dispuneexecutarea ei prin plata unei pensii de întreinere, stabilit în bani. Pensia de întreinere poate fi sub osum fix sau o cot procentual din venitul net lunar al celui care datoreaz întreinere. Pensia de

întreinere stabilit într-o sum fix se indexeaz de drept, trimestrial, în funcie de rata inflaiei.- întreinerea datorat de printe se stabilete pân la o ptrime din venitul su lunar net pentru un copil, otreime pentru 2 copii i o jumtate pentru 3 sau mai muli copii. Cuantumul întreinerii datorate copiilor,

împreun cu întreinerea datorat altor persoane, potrivit legii, nu poate depi jumtate din venitul netlunar al celui obligat.- pensia de întreinere se pltete în rate periodice, la termenele convenite sau, în lipsa acordului lor, lacele stabilite prin hotrâre judectoreasc.- prile pot conveni sau, dac sunt motive temeinice, instana de tutel poate hotrî ca întreinerea s fieachitat prin plata anticipat a unei sume globale care s acopere nevoile de întreinere ale celui

îndreptit pe o perioad mai îndelungat sau pe întreaga perioad în care se datoreaz întreinerea, înmsura în care debitorul întreinerii are mijloacele necesare acoperirii acestei obligaii.- dac apare o schimbare în ceea ce privete posibilitile financiare ale printelui care pltete întreinereai nevoia copilului care o primete, instana de tutel, potrivit împrejurrilor, poate mri sau micorapensia de întreinere sau poate hotrî încetarea plii ei.



DIVORUL

- instituie care era reglementat de Codul Familiei, iar în Noul Cod Civil textele se regsesc în articolele373 - 403), cu unele îmbuntiri;- divorul înseamn desfacerea cstoriei;

Motivele de divor (art. 373 Cod civil)Divorul poate avea loc:a) prin acordul soilor, la cererea ambilor soi, ori la cererea unuia dintre soi care e acceptat de cellalt;b) atunci când, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soi sunt grav vtmate i continuarea

cstoriei nu mai este posibil; instana stabilete culpa unuia dintre soi în destrmarea cstoriei sau culpacomun a soilor, chiar dac numai unul dintre ei a f cut cerere de divor.

c) la cererea unuia dintre soi, dup o separare în fapt care a durat cel puin 2 ani; divorul se poate pronuna chiar din culpa exclusiv a soului reclamant, cu excepia situaiei în care pârâtul se declar deacord cu divorul, când acesta se va pronuna f r a se meniona culpa soilor.

d) la cererea aceluia dintre soi a crui stare de sntate face imposibil continuarea cstoriei, caz în caredesfacerea cstoriei se pronun f r a se face meniune despre culpa soilor.

Proceduri de divor:1. pe cale administrativ poate fi soluionat divorul prin acord , indiferent de durata cstoriei, dac sunt întrunite urmtoarele condiii:

- soii î i exprim liber i neviciat consimmântul, în faa ofierului de stare civil de la locul cstoriei saual ultimei locuine comune a soilor,- nici unul dintre ei nu este pus sub interdicie judectoreasc - nu au copii minori nscui din cstorie, din afara cstoriei sau adoptai.Cererea de divor se depune de ctre soi împreun, iar dup un termen de gândire de 30 de zile de la

înregistrarea cererii, soii se prezint personal i, dac ambii struie s divoreze, ofierul de stare civil,dup ce verific valabilitatea consimmântului, elibereaz certificatul de divor f r vreo men iune cu

privire la culpa so ilor.

2. prin procedura notarial pot fi soluionate:- divorul prin acord al soilor care nu au copii minori,- divorul soilor care au copii minori nscui din cstorie, din afara cstoriei sau adoptai, dac so ii

convin asupra tuturor aspectelor referitoare la:- numele de familie pe care s îl poarte dup divor,- exercitarea autoritii printeti de ctre ambii prini,- stabilirea locuinei copiilor dup divor,- modalitatea de pstrare a legturilor personale dintre printele separat i fiecare dintre copii,- stabilirea contribuiei prinilor la cheltuielile de cretere, educare, învtur i pregtire

profesional a copiilor.

Competent este notarul de la locul cstoriei sau al ultimei locuine comune a soilor. i în acest caz niciunuldintre soi nu trebuie s fie pus sub interdicie, iar consimmântul trebuie s fie liber i neviciat. Cererea de



divor se depune de ctre soi împreun, dar poate fi depus i prin mandatar cu procur autentic. Dup untermen de gândire de 30 de zile, soii se prezint personal, i, dac struie s divoreze, notarul public, dup ce verific valabilitatea consimmântului, elibereaz certificatul de divor f r vreo men iune cu privire la

culpa so ilor.

3. pe cale judiciar pot fi soluionate cererile de divor pentru oricare dintre motivele artate, dac soii seadreseaz direct instanei de judecat sau dac divorul administrativ sau notarial a fost respins. Competent este instana de tutel, iar pân la înfiinarea sa, competena aparine judectoriei;

Efectele divorului în raporturile dintre soi:

Data desfacerii cstoriei:- Cstoria este desf cut din ziua în care hotrârea prin care s-a pronunat divorul a rmas definitiv.- Prin excepie, dac reclamantul decedeaz în timpul procesului i aciunea de divor este continuat de

motenitorii soului reclamant, cstoria se socotete desf cut la data decesului.- În cazul divorului administrativ sau notarial, cstoria este desf cut pe data eliber rii certificatului de

divor .

Numele de familie dup cstorie- La desfacerea cstoriei prin divor, soii pot conveni s pstreze numele purtat în timpul cstoriei.- Pentru motive temeinice, justificate de interesul unuia dintre soi sau de interesul superior al copilului,

instana poate s încuviineze ca soii s pstreze numele purtat în timpul cstoriei, chiar în lipsa unei înelegeri între ei.

- Dac nu a intervenit o înelegere sau dac instana nu a dat încuviinarea, fiecare dintre fotii soi poart numele dinaintea cstoriei.

Efecte cu privire la regimul matrimonial- În cazul divorului, regimul matrimonial înceteaz între soi la data introducerii cererii de divor.- Oricare dintre soi sau amândoi, împreun, în cazul divorului prin acordul lor, pot cere instanei de

divor s constate c regimul matrimonial a încetat de la data separaiei în fapt.- Actele de înstrinare sau de grevare, precum i actele din care se nasc obligaii în sarcina comunitii, încheiate de unul dintre soi dup data introducerii cererii de divor pot fi anulate dac au fost f cute înfrauda celuilalt so.

Despgubiri, prestaii compensatorii, obligaii de întreinere între fotii soi- despgubiri: soul nevinovat, care sufer un prejudiciu prin desfacerea cstoriei, poate cere souluivinovat s îl despgubeasc. Instana de tutel soluioneaz cererea prin hotrârea de divor. Despgubirilepot fi cerute distinct de dreptul la prestaia compensatorie.- obligaia de întreinere între soi înceteaz prin desfacerea cstoriei. Soul divorat are dreptul la

întreinere, dac se afl în nevoie din pricina unei incapaciti de munc survenite înainte de cstorie ori în

timpul cstoriei. Aceeai obligaie intervine i atunci când incapacitatea se ivete în decurs de un an de ladesfacerea cstoriei, îns numai dac incapacitatea este cauzat de o împrejurare în legtur cu cstoria.- prestaia compensatorie: în cazul în care cstoria a durat cel puin 20 de ani, iar divorul se pronun

din culpa exclusiv a soului pârât, soul reclamant poate beneficia de o prestaie care s compenseze, atâtcât este posibil, un dezechilibru semnificativ pe care divorul l-ar determina în condiiile de via ale celuicare o solicit. Soul care solicit prestaia compensatorie nu poate cere de la fostul su so i pensie de

întreinere. Prestaia compensatorie nu se poate solicita decât odat cu desfacerea cstoriei. Prestaiacompensatorie poate fi stabilit în bani, sub forma unei sume globale sau a unei rente viagere, ori în natur,sub forma uzufructului (beneficiului adus de folosirea unui bun) asupra unor bunuri mobile sau imobile careaparin debitorului.




CONVENIA MATRIMONIAL

În limbajul obinuit se folosete sintagma contract prenup ial (care, îns, nu se suprapuneidentic peste reglementarea conveniei matrimoniale).

- Noul cod civil prevede trei tipuri de regimuri matrimoniale:1. regimul comunitii legale,2. regimul separaiei de bunuri,3. regimul comunitii convenionale

- Alegerea unui alt regim juridic decât cel al comunitii legale (care era singurul permis de legepân la intrarea în vigoarea a noului Cod civil), se face prin încheierea unei conven iimatrimoniale: practic prile trec de la regimul comunitii legale la regimul comunitiiconvenionale de bunuri sau stabilesc s aleag regimul separaiei de bunuri;

- Convenia matrimonial se încheie prin înscris autentificat de notarul public, cuconsimmântul tuturor prilor, exprimat personal sau prin mandatar cu procur autentic,special i având coninut stabilit dinainte. Nerespectarea acestor dispoziii se sancioneaz cu nulitatea absolut a actului.

- Se poate încheia : - înainte de c s torie (i atunci va produce efecte numai de la data încheierii cstoriei);- în timpul c s toriei (i atunci va produce efecte de la data prevzut de

pri sau, în lips, de la data încheierii ei);

Obiectul conveniei matrimoniale- obiectul conven iei matrimoniale îl constituie regimul matrimonial pe care so ii îl aleg caalternativ la regimul matrimonial legal- convenia matrimonial se supune dispoziiilor legale privind regimul matrimonial ales, cu

excepia cazurilor speciale prevzute de lege; în caz contrar, convenia devine nul în modabsolut;

- prin convenie matrimonial nu pot fi înclcate regulile imperative comune tuturor regimurilormatrimoniale

- nu poate aduce atingere egalitii dintre soi, autoritii printeti sau transmiterii motenirii

legale.

Clauza de preciput (dreptul de a lua unul sau mai multe bunuri comune înainte de partaj) - prin convenie matrimonial se poate conveni ca soul supravieuitor s preia fr plat,

înainte de partajul motenirii, unul sau mai multe dintre bunurile comune, deinute îndevlmie (drept de proprietate asupra unui bun nedivizat în cot parte) sau încoproprietate;

- poate fi stipulat în beneficiul fiecruia dintre soi sau numai în favoarea unuia dintre ei;- nu este supus raportului donaiilor (obligaie pe care o au descendenii i soul supravieuitor

de a aduce la masa succesoral bunurile primite ca donaie de la defunct) ci numaireduciunii liberalitilor (restrângere prin hotrâre judectoreasc a deciziei unei persoanedecedate de a-i dona bunurile dac prin aceasta s-a afectat rezerva succesoral a anumitormotenitori);



- clauza de preciput nu aduce nicio atingere dreptului creditorilor comuni de a urmri, chiar înainte de încetarea conveniei matrimoniale, bunurile ce fac obiectul clauzei;

- devine inaplicabil atunci când comunitatea înceteaz în timpul vieii soilor, când soulbeneficiar a decedat înaintea soului dispuntor ori când acetia au decedat în acelai timpsau când bunurile care au fcut obiectul ei au fost vândute la cererea creditorilor comuni;

- executarea clauzei de preciput se face în natur sau, dac acest lucru nu este posibil, prinechivalent.

Publicitatea conveniei matrimoniale

- pentru a fi opozabile terilor, conveniile matrimoniale se înscriu în Registrul naional notarial alregimurilor matrimoniale;

- dup autentificarea conveniei matrimoniale în timpul cstoriei sau dup primirea copiei de peactul cstoriei (de la ofierul de stare civil), notarul public expediaz, din oficiu , un exemplaral conveniei ctre:

o serviciul de stare civil unde a avut loc celebrarea c s toriei , pentru a se facemeniune pe actul de cstorie;

o Registrul na ional notarial al regimurilor matrimoniale ;o celelalte registre de publicitate - inând seama de natura bunurilor, conveniile

matrimoniale se vor nota în cartea funciar, se vor înscrie în registrul comerului,precum i în alte registre de publicitate prevzute de lege (în toate aceste cazuri,neîndeplinirea formalitilor de publicitate speciale neputând fi acoperit prin înscrierea fcut în Registrul naional notarial al regimurilor matrimoniale);

- aceste dispoziii nu exclud dreptul oricruia dintre soi de a solicita îndeplinirea formalitilor depublicitate;

- orice persoan poate cerceta Registrul naional notarial al regimurilor matrimoniale i poatesolicita, în condiiile legii, eliberarea de extrase certificate, f r a fi obligat s justifice vreuninteres ;

- convenia matrimonial nu poate fi opus terilor cu privire la actele încheiate de acetia cuunul dintre soi, decât dac au fost îndeplinite formalitile de publicitate menionate sau dac terii au cunoscut-o pe alt cale. Aceasta înseamn c,dac exist un act secret cu privire la

regimul matrimonial, atunci el produce efecte numai între soi i nu poate fi opus terilor decâtdac se face dovada c terul a tiut coninutul acestui act pentru care nu s-au îndeplinitformalitile de publicitate.

- convenia matrimonial nu poate fi opus terilor cu privire la actele încheiate de acetia cuoricare dintre soi înainte de încheierea cstoriei.

Modificarea conveniei matrimoniale - convenia matrimonial poate fi modificat înainte de încheierea cstoriei, în aceleai condiii

cerute pentru încheierea ei- dispoziiile privind publicitatea i respectiv inopozabilitatea conveniei matrimoniale sunt

aplicabile.

Încheierea conveniei matrimoniale de ctre minor - minorul care a împlinit vârsta de 16 ani i pentru motive temeinice, având avizul medical i

acordul ocrotitorului legal, se poate cstori, poate încheia sau modifica o conveniematrimonial numai cu încuviin area ocrotitorului s u legal i cu autorizarea instan ei de tutel ;

- în lipsa încuviinrii sau a autorizrii, convenia încheiat de minor poate fi anulat în condiiileprevzute de lege;

- aciunea în anulare nu poate fi formulat dac a trecut un an de la încheierea cstoriei.

Nulitatea conveniei matrimoniale - în cazul în care convenia matrimonial este nul sau anulat, între soi se aplic regimul

comunitii legale, fr a fi afectate drepturile dobândite de terii de bun-credin.




CONSILIUL DE FAMILIE- instituie nou, prevzut de Noul Codul Civil la articolele 124 – 132- consiliul de familie din Noul Cod civil este cu totul diferit ca i componen, rol, i situaii în care se

constituie, de instituia cu aceeai denumire reglementat prin Legea nr.217/2003 privind prevenirea icombaterea violenei în familie, definit ca fiind „asociaia f r personalitate juridic i f r scoppatrimonial, format din membrii familiei care au capacitate deplin de exerciiu”, cu rol de prevenire asituaiilor conflictuale i de medierea între membrii familiei.

Ce este consiliul de familie?Din coninutul textelor care se refer la consiliul de familie rezult c acesta este un organ consultativ (f r personalitate juridic) constituit de instana de tutel, cu rolul de a supraveghea modul în care tutorele î iexercit drepturile i î i îndeplinete îndatoririle cu privire la persoana i bunurile minorului. Pân la

înfiinarea instanelor de tutel, atribuiile acestora sunt exercitate de ctre judectorii.

Cine poate face parte din consiliul de familie?- rudele, afinii, inând seama de gradul de rudenie i de relaiile personale cu familia minorului- în lips de rude sau afini pot fi numite i alte persoane care au avut legturi de prietenie cu prinii

minorului sau care manifest interes pentru situaia acestuia.- soul i soia nu pot fi, împreun, membri ai aceluiai consiliu de familie.

Nu pot fi membri în consiliul de familie:- tutorele;- minorul, persoana pus sub interdicie judectoreasc sau cel pus sub curatel;- cel deczut din exerciiul drepturilor printeti sau declarat incapabil de a fi tutore;- cel cruia i s-a restrâns exerciiul unor drepturi civile, fie în temeiul legii, fie prin hotrâre judectoreasc,precum i cel cu rele purtri reinute ca atare de ctre o instan judectoreasc;- cel care, exercitând o tutel, a fost îndeprtat din aceasta în condiiile art. 158 din Cod;- cel aflat în stare de insolvabilitate;- cel care, din cauza intereselor potrivnice cu cele ale minorului, nu ar putea îndeplini sarcina tutelei;

- cel înlturat prin înscris autentic sau prin testament de ctre printele care exercita singur, în momentulmorii, autoritatea printeasc.

Poate refuza s fac parte din Consiliul de familie cel care, din cauza bolii, a infirmitii, a feluluiactivitilor desf urate, a deprtrii domiciliului de locul unde se afl bunurile minorului sau din altemotive întemeiate, nu ar mai putea s îndeplineasc aceast sarcin.

În ce situaii se constituie consiliul de familie?- Consiliul de familie se instituie atunci când minorul se afl în situaia de a se institui tutela. Tutelaminorului se instituie atunci când ambii prini sunt, dup caz, decedai, necunoscui, deczui din exerciiuldrepturilor printeti sau li s-a aplicat pedeapsa penal a interzicerii drepturilor printeti, pui subinterdicie judectoreasc, disprui ori declarai judectorete mori, precum i în cazul în care, la încetarea

adopiei, instana hotrte c este în interesul minorului instituirea unei tutele.



Proiectul „Vin Codurile !”Coninutul acestui material nu constituie o interpretare oficial a Noului Cod civil i nu epuizeaz

toate aspectele privitoare la acest subiect.

- În cazul ocrotirii minorului prin prini, prin darea în plasament sau, dup caz, prin alte msuri de proteciespecial prevzute de lege nu se va institui consiliul de familie.

Care este procedura constituirii consiliului de familie?- Consiliul de familie poate fi constituit de ctre instana de tutel numai la cererea persoanelor interesate- persoanele care îndeplinesc condiiile pentru a fi membri ai consiliului de familie sunt convocate la

domiciliul minorului de ctre instana de tutel, din oficiu sau la sesizarea minorului, dac acesta a

împlinit vârsta de 14 ani, a tutorelui desemnat, a oricror altor persoane care au cunotin despresituaia minorului.- instana de tutel constituie consiliul de familie format din trei persoane dintre cele cu vocaie, inând

seama de gradul de rudenie al membrilor i de relaiile personale cu familia minorului.- numirea membrilor consiliului de familie se face cu acordul acestora.- minorul care a împlinit vârsta de 10 ani este ascultat.- pe lâng cei trei membri ai consiliului de familie, instana de tutel numete i 2 supleani.

Care sunt atribuiile consiliului de familie?Consiliul de familie, prezidat de persoana cea mai înaintat în vârst, î i îndeplinete rolul de a supraveghea

modul în care tutorele î i exercit drepturile i î i îndeplinete îndatoririle cu privire la persoana i bunurileminorului astfel: D avize consultative, la solicitarea tutorelui sau a instanei de tutel, i ia decizii, în cazurile prevzutede lege. Avizele consultative i deciziile se iau în mod valabil cu votul majoritii membrilor si. La luareadeciziilor, minorul care a împlinit vârsta de 10 ani va fi ascultat. Deciziile consiliului de familie vor fimotivate i consemnate într-un registru special constituit, inut de unul dintre membrii consiliului, desemnat

în acest scop de instana de tutel. Actele încheiate de tutore în lipsa avizului consultativ sunt anulabile.Încheierea actului cu nerespectarea avizului atrage numai rspunderea tutorelui.Exemple de avize consultative

- msurile privind persoana minorului se iau de ctre tutore, cu avizul consiliului de familie, cuexcepia msurilor care au caracter curent.

- avizul consiliului de familie i autorizarea instanei de tutel sunt necesare pentru orice acte de înstrinare, împ r eal , ipotecare ori de grevare cu alte sarcini reale a bunurilor minorului f cute detutore, pentru renunarea la drepturile patrimoniale ale minorului i pentru încheierea în mod valabil aoricror alte acte ce depesc dreptul de administrare.

- în cazul recunoaterii capacitii depline de exerciiu minorului pus sub tutel,care a împlinit vârsta de16 ani, instana de tutel va cere i avizul consiliului de familie.

- instana de tutel, cu avizul consiliului de familie, poate, inând seama de mrimea i compunereapatrimoniului minorului, s decid ca administrarea patrimoniului ori doar a unei pri a acestuia s fie

încredinat, potrivit legii, unei persoane fizice sau persoane juridice specializate.- dei tutela este o sarcin gratuit, totui, pe perioada exercitrii sarcinilor tutelei, tutorele poate primi o

remuneraie al crei cuantum va fi stabilit de instana de tutel, cu avizul consiliului de familie i tot cuavizul acestuia instana de tutel va putea modifica sau suprima aceast remuneraie. Exemple de decizii:

- consiliul de familie stabilete suma anual necesar pentru întreinerea minorului i administrareabunurilor sale i poate modifica, potrivit împrejurrilor, aceast sum.

- consiliul de familie indic instituia de credit la care se depun, pe numele minorului, sumele de banicare depesc nevoile întreinerii minorului i ale administrrii bunurilor sale, precum i instrumentelefinanciare

Exercit aciuni sau formuleaz cereri la instana de tutel:- consiliul de familie poate face plângere la instana de tutel cu privire la actele sau faptele tutorelui

pgubitoare pentru minor.- consiliul de familie sau oricare membru al acestuia pot promova aciunea în anularea actelor de



Proiectul „Vin Codurile !”Coninutul acestui material nu constituie o interpretare oficial a Noului Cod civil i nu epuizeaz

toate aspectele privitoare la acest subiect.

dispoziie sau care depesc dreptul de administrare f cute de tutore.- la numirea sau, dup caz, în timpul tutelei, consiliul de familie poate formula o cerere la instana de

tutel pentru ca tutorele s dea garanii reale sau personale

Alte atribuii:- membrii consiliului de familie trebuie s fie prezeni la inventarierea bunurilor minorului. Membrii

consiliului de familie sunt inui s declare în scris, la întrebarea expres a delegatului instanei detutel, creanele, datoriile sau alte pretenii pe care le au fa de minor. Dac în aceste condiii nu le-a

declarat se înelege c eu renunat la ele.- în lipsa unui tutore desemnat, dac instana de tutel a constituit consiliul de familie, tutorele va finumit cu consultarea consiliului de familie.

În cazul în care nu se constituie consiliul de familie, atribu iile acestuia vor fi exercitate de c treinstan a de tutel .



Coninutul acestui material nu constituie o interpretare oficial a Noului Cod civil

i nu epuizeaz toate aspectele privitoare la acest subiect

FIDUCIA- instituie nou introdus prin Codul Civil (articolele 773-791);

- este opera iunea juridic prin care unul sau mai mul i constituitori transfer drepturi reale, drepturide crean , garan ii ori alte drepturi patrimoniale sau un ansamblu de asemenea drepturi, prezenteori viitoare, c tre unul sau mai mul i fiduciari care le exercit cu un scop determinat, în folosulunuia sau mai multor beneficiari .

- fiducia este stabilit expres prin lege sau prin contract încheiat în form autentic;- la încetarea contractului, masa patrimonial se transfer la beneficiar sau, în lipsa acestuia, la constituitor - contractul de fiducie este lovit de nulitate absolut dac prin el se realizeaz o liberalitate indirect în

folosul beneficiarului.

P r ile contractului de fiducie:- constituitor – poate fi orice persoan fizic sau juridic;

- fiduciar – numai instituiile de credit, societile de investiii i de administrare a investiiilor, societile deservicii de investiii financiare, societile de asigurare i de reasigurare, notarii publici, avocaii.

- beneficiarul fiduciei poate fi constituitorul, fiduciarul sau o ter persoan.

Coninutul contractului de fiducieContractul de fiducie, sub sanc iunea nulit ii, trebuie s cuprind :- drepturile reale, drepturile de crean, garaniile i orice alte drepturi patrimoniale transferate- durata transferului, care nu poate depi 33 de ani începând de la data încheierii sale- identitatea constituitorului sau a constituitorilor- identitatea fiduciarului sau a fiduciarilor- identitatea beneficiarului sau a beneficiarilor ori cel puin regulile care permit determinarea acestora

- scopul fiduciei i întinderea puterilor de administrare i de dispoziie ale fiduciarului/fiduciarilor- condiiile în care fiduciarul d socoteal constituitorului cu privire la îndeplinirea obligaiilor sale- intervalele de timp la care fiduciarul d socoteal beneficiarului i reprezentantului constituitorului

Formaliti privind contractul de fiducie1. Înregistrarea fiscal

- sub sanciunea nulitii absolute, contractul de fiducie i modificrile sale trebuie s fie înregistrate, lacererea fiduciarului, în termen de o lun, de la data încheierii, la organul fiscal competent s administrezesumele datorate de fiduciar bugetului general consolidat al statului.

- când masa patrimonial fiduciar cuprinde drepturi reale imobiliare, acestea sunt înregistrate, sub aceeaisanciune, la compartimentul de specialitate al autoritii administraiei publice locale competent pentruadministrarea sumelor datorate bugetelor locale ale unitilor administrativ-teritoriale în raza crora se afl

imobilul. 2. Opozabilitatea fiduciei

- fiducia este opozabil terilor de la data menionrii în Arhiva Electronic de Garanii Reale Mobiliare; - înscrierea drepturilor reale imobiliare, inclusiv a garaniilor imobiliare care fac obiectul contractului de

fiducie se face i în cartea funciar, pentru fiecare drept în parte 3 . Cerin e speciale de form - dac pentru transmiterea unor drepturi este necesar îndeplinirea unor cerine speciale de form, se va încheia un act separat cu respectarea cerinelor legale.

R spunderea fiduciarului pentru prejudiciile cauzate- pentru prejudiciile cauzate prin actele de conservare sau administrare a masei patrimoniale fiduciare,

fiduciarul rspunde numai cu celelalte drepturi cuprinse în patrimoniul su.






RSPUNDEREA PENTRU PREJUDICIUL CAUZAT DE ANIMALE SAU DELUCRURI

- instituie care se regsete i în Codul Civil actual, i care este reglementat în noul Codul Civil laarticolele 1375-1380;

- este o form a r spunderii civile delictuale care const în obliga ia de a repara prejudiciul cauzatde animale sau de lucruri.

- se consider c are paza animalului sau a lucrului proprietarul ori cel care, în temeiul unei dispoziiilegale, al unui contract sau numai în fapt, exercit în mod independent controlul i supravegherea

asupra animalului sau a lucrului i se servete de acesta în interes propriu. Rspunderea pentru prejudiciile cauzate de animale

- este acea form a rspunderii civile delictuale potrivit creia proprietarul unui animal sau cel care seservete de el rspunde, independent de orice culp, de prejudiciul cauzat de animal, chiar dac acesta ascpat de sub paza sa;

- nu exist rspundere atunci când prejudiciul este cauzat exclusiv de fapta victimei însei ori a unuiter sau este urmarea unui caz de for major.

Rspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri

- este acea form a rspunderii civile delictuale potrivit creia oricine este obligat s repare,independent de orice culp, prejudiciul cauzat de lucrul aflat sub paza sa;

- aceast rspundere exist i în situaia coliziunii unor vehicule sau în alte cazuri similare, cuprecizarea c, în astfel de cazuri, sarcina reparrii tuturor prejudiciilor va reveni numai celui a crui fapt culpabil întrunete, fa de ceilali, condiiile forei majore;


Rspunderea pentru ruina edificiului

- este acea form a rspunderii civile delictuale potrivit creia proprietarul unui edificiu sau al uneiconstrucii de orice fel este obligat s repare prejudiciul cauzat prin ruina lor ori prin desprinderea unor pridin ele, dac aceasta este urmarea lipsei de întreinere sau a unui viciu de construcie.


Alte cazuri de rspundere reglementate cu caracter de noutate- cel care ocup un imobil, chiar fr niciun titlu, rspunde pentru prejudiciul cauzat prin cderea sau

aruncarea din imobil a unui lucru.- dac în acest caz sunt îndeplinite i condiiile rspunderii pentru prejudiciile cauzate de lucruri, victima

are un drept de opiune între cele dou forme de rspundere;.- nu exist rspundere atunci când prejudiciul este cauzat exclusiv de fapta victimei însei ori a unui

ter sau este urmarea unui caz de for major.






RSPUNDEREA PENTRU FAPTA ALTUIA

- Instituia se regsete i în Codul Civil actual, dar este reglementat mai clar în noul Codul Civil, laarticolele 1372-1374;

- este o form a r spunderii civile delictuale care const în obliga ia de a repara prejudiciul cauzatprin fapta ilicit comis de alte persoane.

Rspunderea pentru fapta minorului sau a celui pus sub interdicie

- presupune c persoana care, în temeiul legii, al unui contract ori al unei hotrâri judectoreti, esteobligat s supravegheze un minor sau o persoan pus sub interdicie, rspunde de prejudiciulcauzat de ctre aceste persoane (adic poate fi obligat s repare în natur prejudiciul, s plteasc despgubiri etc);

- rspunderea subzist chiar în cazul când fptuitorul nu are discernmânt i nu rspunde pentru faptaproprie.

- cel obligat la supraveghere este exonerat (scutit) de rspundere numai dac dovedete c nu a putut împiedica fapta prejudiciabil. Prinii sau, dup caz, tutorii, sunt exonerai (scutii) de rspundere numaidac probeaz c fapta copilului nu este consecina modului în care i-au îndeplinit îndatoririle decurgând

din exerciiul autoritii printeti, ci este urmare a unei alte cauze.

Rspunderea comitentului pentru prepui

- presupune c cel care, în virtutea unui contract sau în temeiul legii, exercit direcia,supravegherea i controlul (comitent) asupra celui care îndeplinete anumite funcii sau însrcinri în interesul su ori al altuia (prepus) rspunde de prejudiciul cauzat de ctre acesta din urm

- comitentul nu rspunde dac dovedete c victima cunotea sau, în funcie de împrejurri, ar fi pututs cunoasc, la data svâririi faptei prejudiciabile, c prepusul a acionat fr nicio legtur cu atribuiilesau cu scopul funciilor încredinate.

Corelaia celor dou forme de rspundere pentru fapta altei persoane

- prinii nu rspund pentru fapta minorului dac fac dovada c sunt îndeplinite cerinele rspunderiipersoanei care avea obligaia de supraveghere a minorului;

- nicio alt persoan, în afara comitentului, nu rspunde pentru fapta prejudiciabil svârit de minorulcare avea calitatea de prepus.

- în cazul în care comitentul este printele minorului care a svârit fapta ilicit, victima are dreptul dea opta pentru una dintre cele dou forme de rspundere.





LOGODNA

- este o instituie nou introdus prin Codul Civil (articolele 266-270);- înseamn promisiunea reciproc de a încheia c s toria ;

Încheierea logodnei- condi

iile de fond pentru a încheia o logodn

sunt, de principiu, acelea

i ca pentru încheierea

cstoriei, respectiv:o consimmântul liber i personal al logodnicilor;o vârsta minim 18 ani sau, pentru motive temeinice, 16 ani, cu încuviin area prinilor sau

tutorelui;o persoana s nu fie logodit;o persoanele care se logodesc s fie de sex diferit (logodna se poate încheia doar între brbat i

femeie);o este oprit logodna între tutore i persoana minor care se afl sub tutela sa;o este interzis logodna alienatului mintal i a debilului mintal;o este interzis logodna între rudele în linie dreapt (intre prini i copii sau între bunici i nepoi),

precum i între cele în linie colateral pân la al patrulea grad inclusiv (între frai i surori, între

unchi/mtui i nepoi de frate/sor, între verii primari, cu excepia existenei unor motivetemeinice când instana se va pronuna pe baza unui aviz medical special dat în acest sens);- încheierea logodnei nu este supus niciunei formalit i i poate fi dovedit cu orice mijloc de prob

(înscrisuri, martori etc.);- încheierea cstoriei nu este condiionat de încheierea în prealabil a logodnei.

Ruperea logodnei- nu este supus niciunei formaliti i poate fi dovedit cu orice mijloc de prob;- logodnicul care rupe logodna nu poate fi constrâns s încheie cstoria;- ca i o garanie a libertii matrimoniale, clauza penal stipulat pentru ruperea logodnei este

considerat nescris (adic nu se va lua în seam o obligaie asumat la plata unei sume de bani

determinat);- în cazul ruperii logodnei, se restituie darurile pe care logodnicii le-au primit în considerarea logodnei

sau, pe durata acesteia, în vederea cstoriei, cu excepia darurilor obinuite. Darurile se restituie înnatur sau, dac aceasta nu mai este cu putin, în msura îmbogirii. Darurile nu se restituie dac logodna a încetat prin moartea unuia dintre logodnici;

- partea care rupe logodna în mod abuziv sau care, în mod culpabil, l-a determinat pe cellalt s rup logodna, poate fi obligat la despgubiri pentru cheltuielile fcute sau contractate în vederea cstoriei, în msura în care au fost potrivite cu împrejurrile, precum i pentru orice alte prejudicii cauzate.

Termenul în care poate fi exercitat dreptul la aciune pentru restituirea darurilor fcute în considerarealogodnei sau, pe durata acesteia, în vederea cstoriei, precum i pentru sancionarea ruperii abuzive aacesteia este de un an de la ruperea logodnei.



Coninutul acestui material nu constituie o interpretare oficial a Noului Cod civili nu epuizeaz toate aspectele privitoare la acest subiect

Contractul de locaiune

Sediul materieiTitlul IX „Diferite contracte speciale”, Cap. V „Contractul de locaiune”, art.1777 – 1823 conin

dispoziiile generale, iar art. 1824 – 1835 conin regulile particulare în materia închirierii locuinelor.

Noiune

Locaiunea este contractul prin care o parte, numit locator, se oblig s asigure celeilalte pri, numitelocatar, folosina unui bun pentru o anumit perioad, în schimbul unui pre, denumit chirie.

Chiria poate consta într-o sum de bani sau în orice alte bunuri sau prestaii. Când locaiunea are caobiect bunuri imobile i/sau bunuri mobile, ea se numete închiriere. Dac bunurile sunt agricole, atuncilocaiunea se numete arendare.

Durata locaiuniiDurata maxim a locaiunii este de 49 de ani. Dac prile stipuleaz un termen mai lung, acesta se

reduce de drept la 49 de ani.

Dac în contract prile nu au artat durata locaiunii, f r a-i fi dorit s contracteze pe o durat nedeterminat, în lipsa uzanelor, locaiunea se consider încheiat:

a) pentru un an, în cazul locuinelor nemobilate sau spaiilor pentru exercitarea activitii unuiprofesionist;

b) pe durata corespunztoare unitii de timp pentru care s-a calculat chiria, în cazul bunurilor mobile ori în acela al camerelor sau apartamentelor mobilate;

c) pe durata locaiunii imobilului, în cazul bunurilor mobile puse la dispoziia locatarului pentru folosinaunui imobil.

Obligaiile locatorului- s predea locatarului bunul dat în locaiune. Locatorul este obligat s predea bunul împreun cu toateaccesoriile sale în stare corespunztoare utilizrii acestuia.- s menin bunul în stare corespunztoare de folosin pe toat durata locaiunii. Locatorul este obligat s efectueze toate reparaiile care sunt necesare pentru a menine bunul în stare corespunztoare de

întrebuinare pe toat durata locaiunii,- s asigure locatarului linitita i utila folosin a bunului pe tot timpul locaiunii. Locatorul este dator s se

abin de la orice fapt care ar împiedica, diminua sau stânjeni o asemenea folosin. Dac un ter pretindevreun drept asupra bunului dat în locaiune, locatorul este dator s îl apere pe locatar chiar i în lipsa uneitulburri de fapt




- garania contra tuturor viciilor lucrului care împiedic sau micoreaz folosirea lui, chiar dac nu le-acunoscut la încheierea contractului i f r a ine seama dac ele existau dinainte ori au survenit în cursullocaiunii.

Obligaiile locatarului- s ia în primire bunul dat în locaiune;- s plteasc chiria în cuantumul i la termenul stabilite prin contract. În lips de stipulaie contrar,

locatarul este obligat s plteasc chiria la termenele stabilite potrivit uzanelor. Dac nu exist uzane i înlipsa unei stipulaii contrare, chiria se pltete în avans pentru toat durata contractului, dac aceasta nudepete o lun; în prima zi lucrtoare a fiecrei luni, dac durata locaiunii este mai mare de o lun, darmai mic de un an; în prima zi lucrtoare a fiecrui trimestru, dac durata locaiunii este de cel puin un an.- s foloseasc bunul cu pruden i diligen. Dac locatarul modific bunul ori îi schimb destinaia saudac îl întrebuineaz astfel încât îl prejudiciaz pe locator, acesta din urm poate cere daune-interese i,dup caz, rezilierea contractului.- s permit examinarea bunului de ctre locator la intervale de timp rezonabile în raport cu natura idestinaia bunului, precum i de ctre cei care doresc s îl cumpere sau care, la încetarea contractului, dorescs îl ia în locaiune, f r îns ca prin aceasta s i se cauzeze o stânjenire nejustificat a folosinei bunului.- s restituie bunul la încetarea, din orice cauz, a contractului de locaiune.

Elemente de noutateCodul civil conine prevederi noi în aceast materie, unele dintre ele preluând soluii din practica

judiciar, altele detaliind vechile texte. Foarte importante sub aspectul efectelor sunt urmtoarele prevederi:

- Art. 1.798 - Contractele de locaiune încheiate prin înscris sub semntur privat care au fost înregistratela organele fiscale, precum i cele încheiate în form autentic constituie titluri executorii pentru platachiriei la termenele i în modalitile stabilite în contract sau, în lipsa acestora, prin lege.

- Art. 1.809 alin. (2) i (3) - În privina obligaiei de restituire a bunului dat în locaiune, contractul încheiat pe durat determinat i constatat prin înscris autentic i contractul încheiat pe perioad determinat prin înscris sub semntur privat i înregistrat la organul fiscal competent constituie, în condiiile legii,titlu executoriu la expirarea termenului.

- Art. 1.811 - Opozabilitatea contractului de locaiune fa de dobânditor. Dac bunul dat în locaiuneeste înstrinat, dreptul locatarului trebuie respectat de dobânditor, dup cum urmeaz:

a) în cazul imobilelor înscrise în cartea funciar, dac locaiunea a fost notat în cartea funciar;b) în cazul imobilelor neînscrise în cartea funciar, dac data cert a locaiunii este anterioar datei certe a

înstrinrii;c) în cazul mobilelor supuse unor formaliti de publicitate, dac locatarul a îndeplinit aceste formaliti;

d) în cazul celorlalte bunuri mobile, dac la data înstrinrii bunul se afla în folosina locatarului.





ÎNCHEIEREA CONTRACTULUI

Condiiile de fond

- Ca elemente de noutate, NCC reglementeaz principiul libert ii de a contracta, precum i pe cel albunei-credin e atât la negocierea i încheierea contractului, precum i pe tot timpul executrii sale, f r posibilitatea instituirii unor clauze de exonerare sau de limitare a unei asemenea atitudini de loialitate i

obligaii de bun-credin.

Condiiile eseniale pentru validitatea contractului În art. 1.179 sunt enumerate condiiile eseniale necesare pentru validitatea unui contract :

1. capacitatea de a contracta; 2. consim mântul pr ilor; 3. un obiect determinat i licit; 4. o cauz licit i moral.

În msura în care legea prevede o anumit form a contractului, aceasta trebuie respectat, subsanciunea prevzut de dispoziiile legale aplicabile.

1. Capacitatea de a contracta

NCC pstreaz principiul capacitii de a contracta atât pentru persoanele fizice cât i pentru cele juridice, care reprezint regula, excepiile fiind de strict reglementare i aplicare.

Minorii care nu au împlinit vârsta de 14 ani i interziii judectoreti nu pot contracta decât prinreprezentanii lor legali, în condiiile prevzute de lege.

Sanc iunea nerespect rii incapacit ii de a încheia acte juridice : fiind vorba de nerespectarea uneicondiii de fond, esenial i de validitate a contractului sanciunea care intervine, în principiu, esteaceea a nulitii actului încheiat cu neobservarea regulilor referitoare la capacitatea civil apersoanei.

2. Consimmântul

Încheierea contractului se face prin negocierea lui de ctre pri sau prin acceptarea f r rezerve aunei oferte de a contracta (acordul de voin fiind alctuit din dou elemente: oferta i acceptarea).

În NCC este consacrat principiul bunei-credin e de care trebuie s dea dovad prile în iniierea idesf urarea negocierilor pentru încheierea contractului.

Pentru a fi valabil exprimat i a produce efecte juridice, consimmântul trebuie dat în cunotin de





cauz i în deplin libertate, respectiv s nu fie afectat de vicii care s-l altereze. În acest sens,dispoziiile art. 1204 NCC statueaz, cu referire la condiiile consimmântului, c acesta trebuie s fie serios, liber i exprimat în cuno tin de cauz .

Potrivit art. 1206 NCC consimmântul este viciat atunci când este dat din eroare, surprins prin dolsau smuls prin violen , sau în caz de leziune.

Eroarea: în NCC sediul materiei se regsete în mai multe articole (art. 1207-1213),care reglementeaz diferite feluri de erori care pot aprea la momentul încheierii actului(eroarea nescuzabil, eroarea asumat, eroarea de calcul, eroarea de comunicare sau de

transmitere), cu sanciunile corespunztoare care pot interveni. Dolul : Dolul este acel viciu de consimmânt care const în inducerea în eroare a

unei persoane cu ajutorul unor mijloace viclene sau dolosive ori prin omisiunea, în modfraudulos, de informare a cocontractantului asupra unor împrejurri care se cuvenea s fiedezvluite (art. 1214 NCC). Privit ca fapt delictual svârit cu intenie de ctre autorul su,dolul presupune un element material i unul intenional ori subiectiv. Sub aspectul elementuluimaterial noua reglementare acord atenie nu doar faptului comisiv (aciunea, constând înfolosirea de manopere frauduloase, de natur s provoace eroarea), ci i faptului omisiv(atitudinea negativ, de a nu aduce la cunotin celeilalte pri împrejurri care trebuia s fiedezvluite). Spre deosebire de vechea reglementare, în care se meniona expres condiia cadolul s fi fost determinant la încheierea contractului (întrucât „f r acele mainaiuni, este

evident c cealalt parte nu ar fi contractat”), astfel încât eroarea provocat s fi privit elementehotrâtoare pentru încheierea contractului, în noua reglementare nu mai este instituit aceast condiie, fiind suficient ca prin atitudinea dolosiv a prii s fi fost provocat o eroare, chiardac aceasta nu a fost esenial (art. 1214 alin. 2).

Violen a: În concepia NCC, violena, ca viciu de consimmânt, este îneleas ca„temerea justificat indus f r drept de cealalt parte sau de un ter, de aa manier încât parteaameninat putea s cread, dup împrejurri, c, în lipsa consimmântului su, viaa, persoana,onoarea sau bunurile sale ar fi expuse unui pericol grav i iminent” (art. 1216). În stabilireacaracterului determinant al violenei trebuie s se in seama, aa cum dispune art. 1216 alin. 4NCC, de „vârsta, starea social, sntatea i caracterul celui asupra cruia s-a exercitat violena,precum i de orice alt împrejurare ce a putut influena starea acestuia la momentul încheieriicontractului”. Având în vedere c nu orice ameninare constituie, prin ea însi, violen-viciude consimmânt, se cere ca aceasta s reprezinte o înclcare a legii (s fie ilicit), pentru aatrage nevalabilitatea actului. Pe de alt parte, potrivit NCC reprezint violen „temereainsuflat prin ameninarea cu exerciiul unui drept f cut cu scopul de a obine avantajenejustificate” (art. 1217). Faptul c ameninarea trebuie s fie determinant, rezult în modimplicit i din dispoziiile art. 1219 NCC, care nu recunosc caracterul de viciu de consimmânt,simplei temeri revereniare, izvorâte din respect, f r ca aceasta s fi fost însoit de violen.Ameninarea cu un ru nu este, potrivit NCC, considerat constitutiv de violen, atunci cândea rezult dintr-o stare de necesitate, decât în msura în care cealalt parte a profitat de aceast

împrejurare (art. 1218 NCC). Leziunea : Exist

leziune atunci când una dintre p

ri, profitând de starea de nevoie,

de lipsa de experien ori de lipsa de cunotine a celeilalte pri, stipuleaz în favoarea sa ori aunei alte persoane o prestaie de o valoare considerabil mai mare, la data încheierii contractului,decât valoarea propriei prestaii. (art. 1221). Existena leziunii se apreciaz i în funcie denatura i scopul contractului. Leziunea poate exista i atunci când minorul î i asum o obligaieexcesiv prin raportare la starea sa patrimonial, la avantajele pe care le obine din contract orila ansamblul circumstanelor. Spre deosebire de vechea reglementare, în NCC leziunea esterecunoscut i în cazul majorului, cu condiia ca diferena de prestaie s depeasc jumtatedin valoarea pe care o avea, la momentul încheierii contractului, prestaia promis sau executat de partea lezat (art. 1222 alin. 2). Sub aspectul categoriei actelor juridice care pot fi atacatepentru leziune, noile dispozi ii legale exclud de la incidena acestei sanciuni contractele





aleatorii, tranzacia, precum i alte contracte anume prevzute de lege (art. 1224).

3. Obiectul contractului

Obiectul contractului este constituit din operaiunea juridic avut în vedere de pri la momentul încheierii acestuia (art. 1.225). El trebuie s fie determinat i licit (adic s nu fie prohibit de lege sau

s contravin ordinii publice ori bunelor moravuri), sub sanciunea nulitii absolute. Operaia juridic este distinct de prestaia la care debitorul s-a îndatorat i care reprezint obiectul

obliga iei vzut ca raport juridic. Astfel, potrivit art. 1226 NCC, obiectul obligaiei este prestaia lacare se angajeaz debitorul i, sub sanciunea nulitii absolute, trebuie s fie determinat sau cel puindeterminabil i licit.

Condi ii de validitate a obiectului contractului: s existe - condiia este îndeplinit, când bunul esteprezent ca atare în momentul încheierii actului, dar i în situaia bunurilor viitoare (în lipsa uneiprevederi exprese, contractele pot purta i asupra bunurilor viitoare, conform art. 1228 NCC); s fieîn circuitul civil (numai bunurile care sunt în circuitul civil pot face obiectul unei presta iicontractuale – art. 1229 NCC); s fie posibil (în cazul unei imposibiliti iniiale, la momentul

încheierii actului, pentru una dintre prile actului, contractul rmâne valabil încheiat); s fie

determinat sau determinabil. Sub acest aspect, NCC conine dispoziii referitoare la determinareaobiectului de ctre un ter sau prin raportare la un factor de referin, precum i dispoziii privinddeterminarea calitii obiectului (în sensul c, atunci când nu poate fi stabilit potrivit contractului,calitatea prestaiei sau a obiectului acesteia trebuie s fie rezonabil sau, dup împrejurri, cel puinde nivel mediu).

4. Cauza

Spre deosebire de reglementarea anterioar, NCC Definete cauza contractului ca fiind „motivulcare determin fiecare parte s încheie contractul” (Art. 1.235).

Condi ii de validitate. Pentru a fi valabil, cauza actului juridic trebuie s îndeplineasc cumulativurmtoarele condiii (art. 1236, 1237 NCC):

a) s existe. Cauza nu exist când lipsete discernmântul sau scopul imediat la încheiereacontractului.b) s fie licit . Cauza este licit când este conform legii i ordinii publice. Cauza esteconsiderat ilicit i atunci când contractul este doar mijlocul pentru a eluda aplicarea unei normelegale imperative

c) s fie moral (s nu fie contrar bunelor moravuri, respectiv regulilor de convieuire social). Sanc iune: Lipsa cauzei atrage anulabilitatea contractului, cu excepia cazului în care contractul a

fost greit calificat i poate produce alte efecte juridice. Cauza ilicit sau imoral atrage nulitatea absolut a

contractului dac este comun ori, în caz contrar, dac cealalt parte a cunoscut-o sau, dup împrejurri,trebuia s-o cunoasc. Proba cauzei: contractul este valabil chiar atunci când cauza nu este expres prevzut. Existena

unei cauze valabile se prezum pân la proba contrar.




ÎNCHEIEREA CONTRACTULUI

Forma contractelor

- În art. 1178 N.C. Civ este enunat principiul libert ii formei, în sensul c încheierea contractului serealizeaz prin simplul acord de voin al prilor, capabile de a contracta, dac legea nu impune oanumit formalitate.

Consensualismul Spre deosebire de vechea reglementare, NCC consacr în mod expres principiul consensualismului prin dispoziiile art. 1178 referitoare la libertatea formei i ale art. 1240 privitoare laformele de exprimare a consimmântului.

Conform art. 1240 NCC voina de a contracta poate fi exprimat verbal sau în scris. Voinapoate fi exprimat i printr-un comportament care, potrivit legii, conveniei prilor, practicilor stabilite întreacestea sau uzanelor, nu las nicio îndoial asupra inteniei de a produce efectele juridice corespunztoare.Ca atare, manifestarea de voin a prilor produce efecte juridice f r alte formaliti speciale.

Exemple de contracte care se încheie valabil consensual: „ contractul de loca iune seconsider încheiat îndat ce prile au convenit asupra bunului i preului” – art. 1781; „ contractul de

mandat poate fi încheiat în form scris, autentic ori sub semntur privat, sau verbal” – art. 2013.

Forma cerut ad validitatem (ad solemnitatem). Forma cerut pentru validitatea actului juridic este acea condiie special i esenial care

presupune îndeplinirea unor formaliti prevzute de lege, în absena crora actul nu ar putea lua natere înmod valabil.

NCC prevede anumite situaii în care forma scris este o condiie de validitate, caz în careinclusiv înscrisul sub semntur privat este suficient pentru satisfacerea cerinei legale, îns în anumitecazuri este cerut forma înscrisului autentic.

NCC prevede în art. 1242 alin. 2 c „dac prile s-au învoit ca un contract s fie încheiat într-o anumit form, pe care legea nu o cere, contractul se socotete valabil chiar dac forma nu a fostrespectat”. Nerespectarea formei cerute ad solemnitatem, având în vedere c reprezint un elementconstitutiv al actului, se sancioneaz cu nulitatea absolut.

! Exemple de contracte pentru care este cerut forma scris ca i condiie de validitate: contractul dearendare – art. 1838 alin.(1); fidejusiunea – art. 2282.! Exemple de contracte pentru care este cerut forma autentic pentru validitatea actului: vânzareaunei moteniri – art, 1747 alin.(2); contractul prin care se înfiineaz o societate cu personalitate juridic –art. 1884 alin. (2); contractul de întreinere – art. 2255; conveniile care strmut sau constituie drepturi realecare urmeaz a fi înscrise în cartea funciar - art. 1244.




Forma ad probationem. Forma ad probationem este acea condiie impus de lege sau de pri, care const în

întocmirea unui înscris cu scopul de a proba actul juridic civil valabil încheiat. Conform art. 1241 N. C. civ., înscrisul care constat încheierea contractului poate fi sub

semntur privat sau autentic, având fora probant prevzut de lege (respectiv, de element constitutiv alcontractului sau doar aceea de valoare probatorie). Aceast condiie este instituit, de pild, în cazulcontractului de tranzacie sau al contractului de depozit voluntar. Nerespectarea formei cerute ad

probationem nu atrage nevalabilitatea actului, aa cum se întâmpl în cazul formei ad validitatem, ciimposibilitatea dovedirii actului cu alt mijloc de prob.

! Exemple de contracte care se încheie în form scris numai pentru dovada contractului: contractulde comision art. 2.044 alin.(2), contractul de consignaie – art. 2055; contractul de depozit – art. 2104,contractul de asigurare – art. 2200 alin. (1)

Forma cerut pentru opozabilitate fa de ter i. Prin forma cerut pentru opozabilitatea fa de teri a actului juridic se înelege acea condiie

necesar pentru ca actul juridic s fie opozabil i persoanelor care nu au participat la încheierea lui, în

scopul ocrotirii drepturilor i intereselor lor. Aceasta este o cerin prevzut pentru protejarea terilor fa de efectele prejudiciabile ale unor acte juridice.

Se asigur prin îndeplinirea unor formaliti de publicitate, în special prin înscrieri sau notri în cartea funciar pentru înstrinrile de drepturi imobiliare, sau înscrieri în Arhiva Electronic de GaraniiReale Mobiliare, pentru gaj i alte garanii reale mobiliare.

Prin art. 1244 NCC, cu referire la forma cerut pentru înscrierea în cartea funciar, seprevede necesitatea încheierii prin înscris autentic, sub sanciunea nulitii absolute, a conveniilor carestrmut sau constituie drepturi reale care urmeaz a fi înscrise în cartea funciar. Nerespectarea formeicerute pentru opozabilitatea fa de teri a actului juridic este sancionat cu inopozabilitatea actului juridic,ceea ce înseamn posibilitatea, pentru terul interesat, de a ignora actul invocat de pri împotriva sa.

Condi ii de form pentru modificarea contractuluiArt. 1.243 prevede c, „dac prin lege nu se prevede altfel, orice modificare a contractului este supus condiiilor de form cerute de lege pentru încheierea sa”.

Contractele electronice

Noul Cod civil reglementeaz forma contractelor electronice în art. 1245, respectiv prevede c acele contracte care se încheie prin mijloace electronice sunt supuse condiiilor de form prevzute de legea

special.





PARTAJUL

- Partajul este reglementat prin Codul Civil în articolele 669-686;- Sub aspectul etapelor i modalitii concrete de realizare, partajul este reglementat în Codul de

procedur civil. Regulile eseniale se regsesc în dreptul material – Codul civil.- Este operaiune juridic prin care se pune capt proprietii comune. Proprietatea comun presupune c

dreptul de proprietate privat are doi sau mai muli titulari. Proprietatea comun are urmtoarele forme: proprietatea pe cote-pri (coproprietatea), care poate fi: obinuit

forat; proprietatea în devlmie (devlm ia).

- În cazul coproprietii, prin partaj, bunul sau bunurile stpânite în comun pe cote-pri sunt împritematerialmente între coprtai, fiecare dintre acetia devenind proprietarul exclusiv aspra unui anumebun sau pri materiale din bun dintre cele ce formau obiectul coproprietii;

- în cazul încetrii devlmiei (bunul sau bunurile stpânite în comun de mai multe persoane f r cavreuna dintre acestea s fie titularul unei cote-pri determinate din dreptul de proprietate) se poaterealiza partajul astfel încât asupra bunului sau bunurilor va exista un drept de proprietate exclusiv;

- în cazul partajului de bunuri comune ale soilor se aplic regulile speciale referitoare la efecteleregimurilor matrimoniale, ale conveniilor matrimoniale i la efectele divorului cu privire la raporturilepatrimoniale dintre soi.

Când poate fi cerit partajul?- de regul partajul poate fi cerut oricând, cu excepia situaiei în care partajul a fost suspendat prin lege,

act juridic ori hotrâre judectoreasc;- partajul poate fi suspendat prin convenie încheiat în form autentic i supus formalitilor de

publicitate prevzute de lege, pentru o perioad de maxim 5 ani;- partajul poate fi suspendat i prin hotrâre judectoreasc pentru cel mult un an, pentru a nu se aduce

prejudicii grave celorlali coproprietari;

Felurile partajului- partajul poate fi convenional (prin bun învoial) sau judiciar (prin hotrâre judectoreasc); - dac un coproprietar este lipsit de capacitate de exerciiu ori are capacitate de exerciiu restrâns, partajul

va putea fi f cut prin bun învoial numai cu autorizarea instanei de tutel, precum i, dac este cazul, aocrotitorului legal;

- în cazul proprietii periodice i în celelalte cazuri de coproprietate forat, partajul este posibil numaiprin bun învoial;

- partajul prin bun învoial poate fi desfiinat pentru aceleai cauze ca i contractele;- partajul f cut f r participarea tuturor coproprietarilor este lovit de nulitate absolut;





Situaii în care partajul este inadmisibil- partajul este inadmisibil în cazul coproprietii forate; cu toate acestea, partajul poate fi cerut în cazul

prilor comune din cldirile cu mai multe etaje sau apartamente atunci când aceste pri înceteaz de amai fi destinate folosinei comune;

- partajul este inadmisibil în situaia uzucaprii bunului de ctre unul dintre coproprietari;

Modalitile de partaj sunt urmtoarele:- în natur, proporional cu cota-parte a fiecrui coproprietar;- atribuirea întregului bun, în schimbul unei sulte, în favoarea unuia ori a mai multor coproprietari, lacererea acestora;- vânzarea bunului i distribuirea preului: vânzarea bunului se face în modul stabilit de coproprietariori, în caz de neînelegere, la licitaie public, în condiiile legii, iar distribuirea preului ctre coproprietarise va realiza proporional cu cota-parte a fiecruia dintre ei;

Drepturile creditorilor- creditorii unui coproprietar pot urm ri silit cota lui parte din dreptul asupra bunului comun sau pot cere

instan ei împ r eala bunului, caz în care urmrirea se va face asupra prii de bun sau, dup caz, asuprasumei de bani cuvenite debitorului;

- creditorii personali ai unui coproprietar vor putea, de asemenea, s intervin , pe cheltuiala lor, în partajul cerut de coproprietari ori de un alt creditor.

- creditorii nu pot, îns, s atace un partaj efectuat, afar numai dac acesta s-a f cut în lipsa lor i f r s se in seama de opoziia pe care au f cut-o, precum i în cazurile când partajul a fost simulat ori s-af cut astfel încât creditorii nu au putut s intervin în proces;

Efectele partajului- dreptul de proprietate asupra bunurilor partajate se nate de la data stabilit prin actul de partaj, dar nu

mai devreme de data încheierii actului, în cazul împrelii voluntare, sau, dup caz, de la data rmâneriidefinitive a hotrârii judectoreti;

- în cazul imobilelor, efectele juridice ale partajului se produc numai dac actul de partaj încheiat în form autentic sau hotrârea judectoreasc rmas definitiv, dup caz, au fost înscrise în cartea funciar;

- actele încheiate, în condiiile legii, de un coproprietar cu privire la bunul comun rmân valabile i suntopozabile celui cruia i-a fost atribuit bunul în urma partajului;

- de regul, între coproprietari exist obligaia de garanie pentru eviciune i vicii ascunse, în limitacotelor-pri; coproprietarii nu datoreaz garanie dac prejudiciul este urmarea faptei svârite de un altcoproprietar sau dac au fost scutii prin actul de partaj;






GAJUL

- Garaniile reale erau reglementate i în vechiul Cod Civil, dar au suferit multiple modificri în Noul CodCivil (articolele 2343-2499);

- Garaniile reale sunt: ipotecile (imobiliar i mobiliar) i gajul. Ele sunt destinate s asigure îndeplinirea unei obligaii patrimoniale; alturi de privilegii, constituie cauze de preferin la executareaunei obligaii.

Caractere

Gajul este un drept real de garanie, mobiliar, accesoriu si indivizibil.Corespunde, în cea mai mare parte, vechii reglementri a gajului cu deposedare.

Obiect: Gajul poate avea ca obiect:- bunuri mobile corporale sau- titluri negociabile emise în form materializat.

Constituirea gajuluiGajul se constituie prin:

- remiterea bunului sau titlului ctre creditor;- p

strarea bunului sau titlului de ctre creditor, cu consimmântul debitorului, în scopul garantrii

creanei;- remiterea titlurilor nominative sau la purttor,- andosarea titlurilor la ordin, în scop de garanie (indicarea pe dosul titlului a numelui persoanei

împuternicite s încaseze contravaloarea lui).

Publicitatea gajului pentru bunurile mobile corporale se realizeaz fie prin deposedarea debitorului, fieprin înscrierea gajului la arhiv.

Publicitatea gajului asupra sumelor de bani se realizeaz numai prin deinerea acestora.Gajul asupra titlurilor negociabile este perfectat prin remiterea sau, dup caz, prin andosarea titlurilor.

Stingerea gajului

Cauze de stingere comune cu ipoteca mobiliara (Art. 2494 alin.2)a) stingerea obligaiei principale prin oricare dintre modurile prevzute de lege;b) neîndeplinirea evenimentului de care depinde naterea obligaiei garantate ori îndeplinirea

evenimentului de care depinde stingerea acesteia;c) neîndeplinirea evenimentului de care depinde naterea ipotecii ori îndeplinirea evenimentului de care

depinde stingerea acesteia;d) dobândirea de ctre creditor a bunului grevat;e) renunarea expres sau tacit a creditorului la gaj;f) în orice alte cazuri prevzute de lege.





Cauze de stingere specifice:1. Pieirea bunului2. Pierderea posesiei (Art. 2485). Prin excepie, în urmtoarele situaii, dei creditorul nu mai deine

posesia, gajul nu se stinge dac:- creditorul nu mai deine bunul, f r voia sa, prin fapta altei persoane;- creditorul a remis temporar bunul debitorului sau unui ter pentru a-l evalua, repara, transforma sauameliora;- creditorul a remis bunul unui alt creditor al debitorului sau în cadrul unei proceduri de urmrire silit.





NEDEMNITATEA SUCCESORAL

- instituie care se regsete i în Codul Civil actual, reglementat în noul Codul Civil la articolele 958-961, cu precizarea c în noua reglementare exist multe elemente de noutate;

- este o sanc iune civil care const în înlturarea nedemnului atât de la mo tenirea legal , cât i de lacea testamentar ;

Nedemnitatea de drept

Este de drept nedemn de a moteni:- persoana condamnat penal pentru svârirea unei infraciuni cu intenia de a-l ucide pe cel care las

motenirea;- persoana condamnat penal pentru svârirea, înainte de deschiderea motenirii, a unei infraciuni cu

intenia de a-l ucide pe un alt succesibil care, dac motenirea ar fi fost deschis la data svâririi faptei, ar fi înlturat sau ar fi restrâns vocaia la motenire a f ptuitorului.

Nedemnitatea de drept poate fi constatat oricând, la cererea oricrei persoane interesate sau din oficiude ctre instana de judecat ori de ctre notarul public, pe baza hotrârii judectoreti din care rezult nedemnitatea.

Nedemnitatea judiciar

Poate fi declarat nedemn de a moteni:- persoana condamnat penal pentru svârirea, cu intenie, împotriva celui care las motenirea a unor

fapte grave de violen, fizic sau moral, ori, dup caz, a unor fapte care au avut ca urmare moarteavictimei;

- persoana care, cu rea-credin, a ascuns, a alterat, a distrus sau a falsificat testamentul defunctului;- persoana care, prin dol sau violen, l-a împiedicat pe cel care las motenirea s întocmeasc, s modifice sau s revoce testamentul.

Orice succesibil poate cere instanei judectoreti s declare nedemnitatea în termen de un an de la datadeschiderii motenirii, sub sanciunea decderii

Efectele nedemnitii

- nedemnul este înlturat atât de la motenirea legal, cât i de la cea testamentar.- posesia exercitat de nedemn asupra bunurilor motenirii este considerat posesie de rea-credin.

- actele de conservare, precum i actele de administrare, în msura în care profit motenitorilor,





încheiate între nedemn i teri, sunt valabile.- se menin actele de dispoziie cu titlu oneros încheiate între nedemn i terii dobânditori de bun-

credin, regulile din materia crii funciare fiind îns aplicabile.- venirea la succesiune a reprezentanilor este posibil dac persoana reprezentat este nedemn, chiar

dac nedemnul se afl în via la data deschiderii motenirii i chiar dac renun la motenire- reprezentarea opereaz chiar dac reprezentantul este nedemn fa de reprezentat sau a renunat la

motenirea lsat de acesta ori a fost dezmotenit

Înlturarea efectelor nedemnitii

- efectele nedemnitii de drept sau judiciare pot fi înlturate expres prin testament sau printr-un actautentic notarial de ctre cel care las motenirea.

- efectele nedemnitii nu pot fi înlturate prin reabilitarea nedemnului, amnistie intervenit dup condamnare, graiere sau prin prescripia executrii pedepsei penale.





TESTAMENTUL

- instituie care se regsete i în Codul Civil actual, reglementat în noul Codul Civil la articolele 1034-1085;

- este actul unilateral, personal i revocabil prin care o persoan , numit testator, dispune, în una dintre formele cerute de lege, pentru timpul când nu va mai fi în via ;

- conine dispoziii referitoare la patrimoniul succesoral sau la bunurile ce fac parte din acesta, precum ila desemnarea direct sau indirect a legatarului; poate s con in dispozi ii referitoare la partaj,revocarea dispozi iilor testamentare anterioare, dezmo tenire, numirea de executori testamentari,sarcini impuse legatarilor sau mo tenitorilor legali i alte dispozi ii care produc efecte dup decesultestatorului.

Condiii de valabilitate – testamentul, ca act juridic, este valabil dac testatorul a avutdiscernmânt, iar consimmântul su nu a fost viciat,

! Ca element de noutate în materia viciilor de consimmânt, noul Cod Civil prevede c dolul poate atrage anularea testamentului chiar dac manoperele dolosive nu au fost svâr ite de beneficiaruldispozi iilor testamentare i nici nu au fost cunoscute de acesta;

Proba testamentului – validitatea formei i cuprinsul testamentului pot fi dovedite prin oricemijloc de prob, în cazul în care testamentul a disprut printr-un caz fortuit sau de for major, ori prinfapte ale unui ter, fie dup moartea testatorului, fie în timpul vieii acestuia, dar f r ca el s-i fi cunoscutdispariia;

Formele testamentului

Testamentul ordinar- olograf – adic scris datat i semnat de mâna testatorului- autentic – adic autentificat de un notar public sau de o alt persoan învestit cu autoritate

public de ctre stat

Testamentul privilegiat – se întocmete în situaii speciale, obligatoriu în prezena a doi martori– epidemii, catastrofe, rzboaie ori alte asemenea situaii excepionale, situaii în care testatorulse afl la bordul unui vas sau aeronave, este militar sau internat într-o instituie sanitar în carenotarul public nu are acces- devine caduc în termen de 15 zile de la data la care dispuntorul ar fi putut s întocmeasc untestament ordinar.

Testamentul sumelor i valorilor depozitate – dispoziiile testamentare privind sumele de bani,valorile sau titlurile de valoare depuse la instituii specializate sunt valabile cu respectarea

condiiilor de form prevzute de legile speciale aplicabile acestor instituii.





! Prin noul Cod Civil a fost eliminat testamentul mistic sau secret;

- În ceea ce privete testamentul olograf, noua reglementare prevede c, înainte de a fi executat,testamentul olograf se va prezenta unui notar public pentru a fi vizat spre neschimbare;

! Noul Cod civil interzice testamentul reciproc. Testamentul reciproc este testamentul prin care dou sau mai multe persoane dispun, prin acelai testament, una în favoarea celeilalte sau în favoarea unuiter. Sanciunea este nulitatea absolut.

Dezmotenirea – poate fi direct sau indirect Dezmo tenirea-sanc iune, a crei valabilitate este recunoscut în doctrina i jurispruden a actual ,

dispare din dreptul succesoral, prin aplicarea art. 1009 din Noul Cod Civil, potrivit cruia sunt consideratenescrise (inexistente) dispozi iile testamentare prin care se prevede dezmo tenirea ca sanc iune pentru

pentru contestarea dispozi iilor din testament care aduc atingere drepturilor mo tenitorilor rezervatari orisunt contrare ordinii publice sau bunelor moravuri.

Incapaciti speciale- Ca i în vechiul Cod civil, sunt anulabile liberalitile f cute medicilor, farmacitilor sau altor persoane, înperioada în care, în mod direct sau indirect, îi acordau îngrijiri de specialitate dispuntorului pentru boalacare este cauz a decesului, preoilor sau a altor persoane care acordau asisten religioas în timpul boliicare este cauz a decesului.- În premier, Noul Cod Civil reglementeaz unele incapacit i speciale, aplicabile în materia legatelor ,

prev zând c sunt anulabile legatele în favoarea notarului public care a autentificat testamentul,interpretului i martorilor ce au luat parte la procedura de autentificare, agen ilor instrumentatori în cadrultestamentelor privilegiate, persoanelor ce au acordat în mod legal asisten la redactarea testamentului.

Substituia fideicomisar – este dispoziia prin care o persoan, denumit instituit, este însrcinat s administreze bunul sau bunurile care constituie obiectul liberalitii i s le transmit unui ter,denumit substituit, desemnat de dispuntor.

!Noua reglementare îngduie substitu ia fideicomisar în materia legatului, aceasta fiind pân acuminterzis.

Revocarea testamentului

- Cu titlu de noutate, se prevede necesitatea ca revocarea expres a testamentului f cut prin act autentic,cât i retractarea unei dispozi ii revocatorii s fie înscris de ctre notar în Registrul na ional notarial, inut în format electronic.

Legatul - este dispoziia testamentar care confer uneia sau mai multor persoane vocaie la întreaga motenire (legatul universal) sau la o fraciune a motenirii (legatul cu titlu universal); orice legatcare nu este universal sau cu titlu universal este un legat cu titlu particular (privete un bun sau mai multebunuri din motenire).

Efectele legatului

- legatarul are dreptul la fructele bunurilor motenirii care i se cuvin din ziua deschiderii moteniriisau din ziua în care legatul produce efecte în privina sa, cu excepia cazului în care cel care a posedat

bunurile ce constituie obiectul legatului a fost de bun-credin;- legatarul cu titlu particular al unui bun individual determinat dobândete proprietatea acestuia de





la data deschiderii motenirii.- legatarul cu titlu particular al unor bunuri de gen este titularul unei creane asupra motenirii.- dac legatarul nu poate îndeplini sarcina cu care este grevat legatul su f r a depi valoarea

bunurilor primite în temeiul acestuia, se va putea libera predând beneficiarului sarcinii bunurile ce i-au fostlsate prin legat sau valoarea lor.

- valoarea bunurilor lsate prin legat i a sarcinilor va fi aceea de la data deschiderii motenirii.- bunul care constituie obiectul unui legat cu titlu particular se pred cu accesoriile sale, în starea în

care se gsete la data deschiderii motenirii.- legatul cuprinde i dreptul la aciunea în despgubire pentru prejudiciul adus bunului de ctre un

ter dup întocmirea testamentului.- legatul unui bun care, dup întocmirea testamentului, a cunoscut creteri cantitative, calitative sau

valorice prin alipire, lucrri autonome, lucrri adugate sau achiziionarea altor bunuri în cadrul uneiuniversaliti se prezum, pân la proba contrar, a viza întreg bunul ori universalitatea rezultat.

- dac legatele cu titlu particular depesc activul net al motenirii, ele vor fi reduse în msuradepirii; în ipoteza în care un legat a fost executat f r a se cunoate anumite datorii ori sarcini alemotenirii, motenitorul, creditorii sau orice persoan interesat poate solicita restituirea de la legatarulpltit, în msura în care legatul urmeaz a fi redus.

Efectele unor tipuri de legate

1. Legatul rentei viagere sau al unei creane de întreinere - când obiectul legatului cuprinde o rent viager sau o crean de întreinere, executarea acestuia este datorat din ziua deschiderii motenirii.

2. Legatul alternativ - în cazul în care legatarului cu titlu particular i-a fost lsat fie un bun, fie altul,dreptul de alegere revine celui inut s execute legatul, dac testatorul nu a conferit acest drept legataruluisau unui ter.

3. Legatul bunului altuia – când bunul individual determinat care a f cut obiectul unui legat cu titluparticular aparine unei alte persoane decât testatorul i nu este cuprins în patrimoniul acestuia la data

deschiderii motenirii, se produc urmtoarele efecte:- dac, la data întocmirii testamentului, testatorul nu a tiut c bunul nu este al su, legatul esteanulabil.

- dac testatorul a tiut c bunul nu este al su, cel însrcinat cu executarea legatului este obligat, laalegerea sa, s dea fie bunul în natur, fie valoarea acestuia de la data deschiderii motenirii.

4. Legatul conjunctiv - legatul cu titlu particular este prezumat a fi conjunctiv atunci când testatorula lsat, prin acelai testament, un bun determinat individual sau generic mai multor legatari cu titluparticular, f r a preciza partea fiecruia.

- dac unul dintre legatari nu vrea sau nu poate s primeasc legatul, partea lui va profita celorlalilegatari, prevederile fiind aplicabile i atunci când obiectul legatului conjunctiv îl constituie un

dezmembrmânt al dreptului de proprietate.

Revocarea legatului

Revocarea poate fi voluntar sau judectoreasc.

Revocarea judectoreasc poate fi cerut în situaia neîndeplinirii, f r justificare, a sarciniiinstituite de testator sau pentru ingratitudine.

Revocarea judectoreasc pentru ingratitudine poate fi cerut în urmtoarele cazuri:- dac legatarul a atentat la viaa testatorului, a unei persoane apropiate lui sau, tiind c alii

intenioneaz s atenteze, nu l-a întiinat;- dac legatarul se face vinovat de fapte penale, cruzimi sau injurii grave fa de testator ori de injurii





grave la adresa memoriei testatorului.

Caducitatea legatului

Legatul devine caduc (lipsit de efecte) în urmtoarele situaii:- legatarul nu mai este în via la data deschiderii motenirii;- legatarul este incapabil de a primi legatul la data deschiderii motenirii;- legatarul este nedemn;

- legatarul renun la legat;- legatarul decedeaz înaintea împlinirii condiiei suspensive ce afecteaz legatul, dac aceasta avea

un caracter pur personal;- bunul ce formeaz obiectul legatului cu titlu particular a pierit în totalitate din motive care nu in de

voina testatorului, în timpul vieii testatorului sau înaintea împlinirii condiiei suspensive ce afecteaz legatul.





TRANSMISIUNEA MOTENIRII

- Transmisiunea motenirii este reglementat în noul Codul Civil la articolele 1100-1134;- cel chemat la motenire în temeiul legii sau al voinei defunctului poate accepta mo tenirea sau poate

renun a la ea, într-un anumit termen, denumit de legiuitor termen de opiune succesoral;- termenul de opiune succesoral este de un an de la deschiderea motenirii;- în anumite situaii expres reglementate de Cod, termenul de un an curge:

de la data naterii celui chemat la motenire, dac naterea s-a produs dup deschidereamotenirii;

de la data înregistrrii morii în registrul de stare civil, dac înregistrarea se face în temeiul uneihotrâri judectoreti de declarare a morii celui care las motenirea, cu excepia cazului în caresuccesibilul a cunoscut faptul morii sau hotrârea de declarare a morii la o dat anterioar, caz

în care termenul curge de la aceast din urm dat; de la data la care legatarul a cunoscut sau trebuia s cunoasc legatul su, dac testamentul

cuprinzând acest legat este descoperit dup deschiderea motenirii; de la data la care succesibilul a cunoscut sau trebuia s cunoasc legtura de rudenie pe care se

întemeiaz vocaia sa la motenire, dac aceast dat este ulterioar deschiderii motenirii.- motenitorii celui care a decedat f r s-i fi exercitat dreptul de opiune succesoral îl exercit separat,

fiecare pentru partea sa, în termenul aplicabil dreptului de opiune privind motenirea autorului lor.

Acceptarea motenirii

- nimeni nu poate fi obligat s accepte o motenire ce i se cuvine;- creditorii succesibilului pot accepta motenirea, pe cale oblic, în limita îndestulrii creanei lor;- acceptarea poate fi: expres, prin înscris autentic sau sub semntur privat;

tacit, când succesibilul face un act sau un fapt pe care nu ar putea s-l fac decât în calitate de motenitor (acte de dispoziie, administrare definitiv ori folosin a

unor bunuri din motenire);- acceptarea motenirii opereaz sub beneficiu de inventar, ceea ce presupune c nu se va face oconfuziune de patrimonii între cel al persoanei decedate i cel al succesorului su, motenitorii legali icei testamentari rspunzând pentru datoriile i sarcinile succesiunii doar cu bunurile din patrimoniulsuccesoral, proporional cu cota fiecruia;

- succesibilii, creditorii motenirii i orice persoan interesat pot solicita notarului competent s dispun efectuarea unui inventar al bunurilor din patrimoniul succesoral, întocmindu-se un proces-verbal deinventariere;

- ca excepie de la caracterul voluntar al actului de opiune, succesibilul care, cu rea-credin, a ascuns saua sustras bunuri din patrimoniul succesoral sau a ascuns o donaie supus raportului sau reduciunii esteconsiderat c a acceptat motenirea, chiar dac anterior renunase la ea.



Renunarea la motenire

- renunarea la motenire nu se presupune, ci trebuie f cut în form autentic la orice notar public sau,dup caz, la misiunile diplomatice i oficiile consulare ale României, cu excepia cazului în care,

îndeplinind condiiile prevzute de lege pentru a putea moteni, succesibilul nu accept motenirea întermenul de un an, respectiv în termenul mai scurt stabilit de instan, dei cunotea deschidereamotenirii ca urmare a citrii sale de ctre notarul public;

- renuntorul poate revoca renunarea în tot cursul termenului de opiune, cu condiia ca motenirea s nufi fost deja acceptat de ali succesibili care au vocaie la partea ce i-ar reveni.

Sezina

- sezina confer motenitorilor sezinari – soul supravieuitor, descendenii i ascendenii privilegiai – pelâng stpânirea de fapt asupra patrimoniului succesoral i dreptul de a administra acest patrimoniu i dea exercita drepturile i aciunile defunctului;

- motenitorii nesezinari dobândesc sezina prin eliberarea certificatului de motenitor;- legatarii universali i legatarii cu titlu universal dobândesc sezina fie de fapt, prin solicitarea adresat

celor care au intrat în stpânirea motenirii, fie prin eliberarea certificatului de motenitor.

Petiia de ereditate

- petiia de ereditate reprezint aciunea prin care motenitorul cu vocaie universal sau cu titlu universalsolicit recunoaterea calitii sale de motenitor i obligarea la restituirea bunurilor succesorale apersoanei care, pretinzându-se de asemenea motenitor, deine aceste bunuri sau unele dintre ele înaceast calitate;

- deintorul f r titlu al bunurilor succesorale este obligat la restituire, fiind aplicabile prevederile vizândrestituirea prestaiilor (articolele 1635 - 1649);

- actele de conservare i actele de administrare, în msura în care profit motenitorului, sunt valabile;- actele de dispoziie cu tilu oneros încheiate între deintorul f r titlu al bunurilor succesorale i terii

dobânditori de bun-credin se menin, fiind aplicabile regulile din materia crii funciare.

Certificatul de motenitor

- certificatul de motenitor face dovada calitii de motenitor, legal sau testamentar, precum i dovadadreptului de proprietate al motenitorilor acceptani asupra bunurilor din masa succesoral, în cota carese cuvine fiecruia;

- certificatul de motenitor se elibereaz de ctre notarul public i cuprinde constatri referitoare lapatrimoniul succesoral, numrul i calitatea motenitorilor i cotele ce le revin din acest patrimoniu,precum i alte meniuni prevzute de lege;

- Cei care se consider vtma

i în drepturile lor prin eliberarea certificatului de mo

tenitor pot cere

instanei judectoreti constatarea sau, dup caz, declararea nulitii acestuia i stabilirea drepturilor lor,conform legii.

Documents

Noul Cod Civil Pe Intelesul Tuturor-PDF