Ortodontie IICurs 1Angrenajul inversEtiopatogenie: Modificari de ax dentar cu eruptia in oroversiune a frontalilor superiori sau/si vestibuloversiunea frontalilor inferiori; Formarea mugurilor frontalilor superiori in pozitie palatinizata; Persistenta dintilor temporari pe arcada si frontalii superiori erup spre oral; Tulburari de eruptie cu trecerea unui interval prea mare de timp intre eruptia frontalilor inferiori si eruptia frontalilor superiori a.i. frontalii inferiori ajung pana la rebordul alveolar antagonist eruptia in pozitie palatinizata a I superiori;

Obiective terapeutice:1) Creere de spatiu si alinierea dintilor daca spatiul este micsorat2) Realizarea saltului articular3) Dezorientarea ocluziei4) Reechilibrare musculara, functionala

Mijloace terapeutice: daca dintele este in supraacoperire mica si spatiul pastratexercitiul cu spatulade 3ori pe zi cate 15-20 minute timp de 7-10zile (vestibularizarea I superiori si lingualizarea I inferiori) Miogimnastica Butoni de compozit sau gutiere pt a realiza saltul articular Daca numai un dinte este in angrenaj invers si cu o supraacoperire mareinel ortodontic cu plan inclinat pe I superiori Daca mai multi dinti sunt in angrenaj invers si cu o supraacoperire mare gutiera ortodontica inferioara cu plan inclinat aplicata pe I inferiori sau pe I si C inferiori Daca supraacoperirea este mare, planul inclinat rezolva anomalia intr-un interval scurt (10-14zile), iar supraacoperirea desi se reduce asigura contentie naturala; Daca supaacoperirea este mica, planul inclinat este contraindicat deoarece dezorientarea ocluziei necesara efectuarii saltului articular va duce la egresiunea dintilor laterali, determinand astfel o reducere si mai accentuata a gradului mic de supraacoperire incisiva sau chiar instalarea unei ocluzii deschise se recomanda utilizarea unei placi palatinale/placa Schwartz ancorata cu gutiere in zona laterala (sau crosete+gutiere) prevazuta cu un eventual surub, cu arc vestibular si cu arcuri palatinale in S, semi S sau 8 cu rol de inaltare a ocluziei in zona laterala pt ca in zona frontala sa fie prezent un spatiu de inocluzie de 1-2mm, evitand astfel egresiunea dintilor laterali; arcul de protruzie in 8 sau semi 8 va contribui la vestibularizarea I superiori si realizarea saltului, astfel gradul de supraacoperire reducandu-se aparatul trebuie purtat in continuare pt mentinerea rezultatului intrucat exista riscul aparitiei recidivei; Daca exista vestibularizari ale I inferiori, saltul articular se face prin actiune dubla (lingualizare a inferiorilor si vestibularizare a superiorilor) placuta linguala Reichenbach-Bruckl = o placa linguala ancorata cu crosete (in caz de supraacoperire mare) sau crosete+gutiere laterale (in caz de supraacoperire mica) +/- surub ortodontic, arc vestibular inferior si obligatoriu plan frontal inclinat; Aparate ortodontice fixe necesita dezorientarea ocluziei cu butoni de compozit;

Conditii pentru aplicarea inelului ortodontic sau a gutierei: Supraacoperire >1/3 (cat mai mare) Sa nu se mentina mai mult de 2-3saptamani pt a preveni si diminua reducerea supraacoperirii Spatiu pt saltul articular

Dizarmonia dento-maxilara (DDM)Etiopatogenie:I. Factori generali: ereditatea pacientul mosteneste arcade alveolare mici de la un parinte si dinti de dimensiune normala sau mari inghesuire; invers spatieri; pacientul mosteneste arcada alveolara de dimensiuni normala de la un parinte si de la celalat macrodontie inghesuire; in DDM cu spatiere predomina factorul genetic; factorul filogenetic (evolutia pe scara filogenetica) exista tendinta de reducere filogenetica a numarului de dinti de sfarsit de serie (mai ales M3), dar s-a ajuns la concluzia ca exista o si mai mare tendinta de diminuare a osului alveolar si a arcadei alveolare; factorul embriogenetic originea diferita a osului maxilar (crestere desmala) si a dintilor (origine ecto-mezodermica); factori endocrini: hiposecretia de Sth nanism DDM cu inghesuire pt ca oasele sunt mai mici iar dintii au fost deja formati si sunt de dimensiune normala; hipersecretia de Sth gigantism/acromegalie stimuleaza cresterea encondrala creste mai ales mandibula DDM cu spatiere; hiposecretia tiroidiana precoce cretinism gusogen DDM cu spatiere; hipersecretia gonadelor accelereaza eruptia dentara DDM cu inghesuire (poate fi tranzitoriu); factori metabolici (rahitism)micsorarea maxilarului in plan transversal;

II. Factori loco-regionali:1) factori neuromusculari: disfunctii, parafunctii, obiceiuri vicioase la nivelul ADM: deglutitia atipica varful limbii nu se sprijina pe regiunea anterioara a palatului in timpul deglutitiei; acelasi lucru se intampla si in posturi anormale linguale deficit de crestere a maxilarului superior DDM cu inghesuire; respiratie orala suptul degetului prin presiunile negative intraorale pe care le determina;- apare endoalveolie sau retroalveolodentie;2) factori locali: factori dentari dinti supranumerari inghesuiri dentare; caria dintilor temporari si complicatiile acesteia; in carii aproximale se pierde lee-way spaceul se micsorareaza spatiul pt ultimul dinte care trebuie sa erupa (Csup, PM2 inf); pierderea precoce de dinti temporari micsorarea pana la disparitia spatiului pt ultimul dinte care trebuie sa erupa; factorul iatrogen neglijarea tratarii dintilor temporari de catre medic sau tratamentul incorect cu extractii premature fara luarea masurilor necesare (mentinatoare de spatiu, aparate ortodontice); distalizari de dinti pt a crea spatiu pt dintii situati mai anterior (M1 in cazul in care s-a mezializat);

Obiective terapeutice: Armonizarea celor doua sisteme (osos si dentar) cu imbunatatirea functiei fizionomice si de autointretinere; Eliminarea factorilor cauzali prezenti Tratament profilactic nu este specific: Asigurarea unei dezvoltari armonioase a intregului organism si implicit a ADM Tratamentul afectiunilor generale (prevenirea si combaterea rahitismului) Combaterea disfunctiilor Profilaxia cariei dentare Profilaxia secundara a cariei dentare tratamentul leziunilor carioase a dintilor temporari cu refacerea morfofunctionala a coroanei Evitarea extractiilor premature si prevenirea consecintelor lor Urmarirea procesului de inlocuire a dintilor temporari

Tratament etiologic: Tratamentul afectiunii generale Inlaturarea factorilor disfunctionali (respiratia orala, alte disfunctii, parafunctii (aspirare de buza), deglutitie atipica obiceiuri vicioase (suptul degetului) care modifica dimensiunea arcadei) Indepartarea supranumerarilor

Tratament simptomatic: creere de spatiu alinierea dintilor in spatiul creat corectarea relatiilor de ocluzie

Posibilitati de creere de spatiu:1.Marirea dimensiunii arcadei alveolare (a bazei maxilare) prin: Dilatarea arcadei(DDM secundar unei endoalveolii) = marirea diametrului transversal realizata cu o placa palatinala sectionata median cu surub de dilatare activat la 2 saptamani la maxilar si la 1 saptamana la mandibula (are loc o crestere osoasa de maxim 1mm la luna); Expansiunea arcadei (DDM secundar unei endoalveolii asociate cu retruzie) = marirea radiara a arcadei in plan transversal si sagital cu ajutorul unei placi palatinale sectionate in Y cu 2 suruburi sau cu un surub tridimensional sau cu un surub in V; obligatoriu indepartarea factorilor cauzali! Largirea asimetrica a arcadei(ocluzie incrucisata unilaterala) = marirea unei hemimaxilar ingust cu ajutorul unei placute palatinale sectionata asimetric sau sectionam placuta median, surubul pe linia de mijloc si ancoram placuta cu gutiere (pe o hemiarcada gutierele sunt netede iar pe cealalta hemiarcada gutierele prezinta impresiuni ocluzale ale arcadei inferioare);

Disjunctia maxilara (endognatie maxilara si ocluzie incrucisata bilateral) = ,,ruperea suturii medio-sagitale in formele grave la tineri determinand o largire reala a bazei osoase maxilare, stimuland respiratia nazala;- inele cimentate pe M1 permanent cu niste prelungiri/anse in jurul M2 temporar si pana in zona M1 temporar; ideal se cimenteaza pe M1 si PM1;- de la inele pornesc niste bare care se conformeaza dupa conformatia palatului si se intalnesc la nivelul unui surub; - activarile se fac zilnic cate 2 ture pe zi in caz de disjunctie maxilara rapida (rapid maxillary expansion) sau ultrarapida cu 15 ture/zi in serviciul de CMF (disjunctie maxilara chirurgicala);- intre a 5-a si a 10-a zi de disjunctie maxilara rapida trebuie sa apara diastema care ne indica largirea bazei osoase; activarile zilnice se fac timp de 4-5saptamani in functie de ingustarea initiala, dupa care se mentine cu disjunctorul pe loc neactivat timp de 3-4luni pt a se forma calus osos la nivelul suturii medio-sagitale;- contentia este de 9-12luni si se face prin aplicarea unui arc transpalatinal sudat la inelele cimentate pe M1 permanenti; dupa indepartarea disjunctorului se aplica un aparat ortodontic fix cu mentinerea dimensiunii si la nivel de PM1;- trebuie largit mai mult pt ca recidiveaza 2-3mm;

2. Distalizarea dintilor posteriori, a M1 permanent (DDM secundar postextractional) = repozitionarea M1 atunci cand el a fost mezializat, numai dupa odontectomia/germectomia M3; se face cu aparate ortodontice fixe, pendulum, distalizer, cu aparate fixe cu forte extraorale; pentru M inferiori se poate folosi si lip-bumper;

3. Protudarea dintilor frontali (corectia axelor dintilor frontali) se face cand dintii sunt in retruzie utilizand aparate mobilizabile cu arcuri palatine sau linguale in S, semi S, 8 sau cu aparate fixe castigand astfel spatiu si corectand DDM secundar;

4. Streeping/slendarize (slefuirea fetelor proximale ale dintilor) se aplica si la dintii temporari dar si la cei permanenti utilizand un disc de 0,5mm grosime activ pe ambele fete si ia maxim 0,25/fata dintelui; - se face mai ales la arcada inferioara si la pacientii cariorezistenti sau care au deja obturatii aproximale, cu o fluorizare corecta;- pentru a incadra IL permanent se poate slefui fata meziala a C temporar si pt a incadra C permanent se poate slefui fata meziala a M2 temporar;

5. Extractia dentara simetrica(deficit de spatiu >5mm); in decizia de extractie se tine cont de: Varsta de extractie Gravitatea inghesuirilor Aspectul facial Tipul de profil facial Unghiul nazo-labial Tiparul de crestere: dolicocefal, brahicefal Tendinta de crestere faciala Tendinta de rotie mandibulara faciala Starea odontala Starea parodontala Relatiile de ocluzie Anomalii asociate: dezechilibru de dezvoltare intre cele 2 maxilare extractiile facute la arcada superioara intr-un caz de progenie falsa sau adevarata agraveaza dezechilibrul interarcadic initial; orice extractii facute in caz de retrognatie mandibulara la arcada inferioara agraveaza dezechilibrul interarcadic; Colaborarea cu pacientul Posibilitatile tehnice ale medicului

- In DDM primarextractie dirijata (dirijarea procesului de inlocuire prin extractia la timp oportun a dintilor temporari si in final a PM1);

- In DDM secundar diagnosticat tardiv (11-14ani):- se aleg dintii mai aproape de focarul de inghesuire (PM1 superiori si inferiori= 4); - cand necesarul de spatiu e mai mic se pot alege PM2; - uneori, suntem nevoiti sa extragem M1 permanenti pentru ca sunt deja compromisi si trebuie sa se creeze spatiu pt eruptia M2 si M3 permanenti se distalizeaza PM, se incadreaza caninii si apoi incisivii;- frecvent se recurge la odontotectomie/germectomie de M3 nu neaparat pt crearea de spatiu, cat pt a evita recidivele;

Curs 2Malocluzie de clasa II/1Clasa a II-a apare in caz de retropozitie a mandibulei, mezializare a dintilor superiori sau, mai rar, distalizarea dintilor inferiori;

Sindrom de compresie de maxilar este prezent un maxilar ingust, cu arc frontal ascutit, dar obligatoriu cu dintii frontali in protruzie;- pot sa existe atat rapoarte de clasa a II-a Angle malocluzie de clasa II/1;- pot sa existe si rapoarte de clasa I Angle;

Etiopatogenie:1) Factori generali: Ereditatea Factorul constitutional tipul dolicocefal; Factori generali de dezvoltare: carentele de metabolism ex: rahitism (tulburarea metabolismului calciului) 2) Factori loco-regionali: in viata intrauterina Orlick arata ca o serie de compresii exercitate de pozitiile membrelor fatului asupra masivului facial pot produce compresii de maxilar sau laterognatie; Geormaneanu citeaza asimetriile fetei nou-nascutului determinate de fibroame uterine; postnatal cicatricile chirurgicale rezultate pe bolta palatina dupa interventiile din anomaliile congenitale impreuna cu obliterarea prematura a suturii de crestere a maxilarului compresia de maxilar; Caria dentara si complicatiile ei edentatie Factori disfunctionali: Respiratia orala Deglutitia atipica Sugerea degetului Sugerea limbii

Tratament:a. Tratament profilactic:-prevenirea si combaterea rahitismului- tonifierea generala a organismului - eliminarea respiratiei orale (stimularea respiratiei nazale) prin efectuarea de exercitii zilnice de inspiratie-expiratie in perioada de crestere, exercitii de miogimnastica pt orbicularii buzelor (tonifierea muschilor si asigurarea unei inchideri a fantei labiale);- combaterea obiceiurilor de supt pana la varsta de 3 anib. Tratament etiologic trebuie sa il preceada sau sa mearga in paralel cu cel simptomatic: Combaterea respiratiei orale si reeducarea ei Deconditionarea obiceiurilor vicioase de supt a degetului Combaterea deglutitiei infantile si reeducarea deglutitiei Deconditionarea obiceiului de supt a buzei inferioareObiective terapeutice:1. eliminarea tuturor factorilor etiologici2. reeducarea functionala (respiratie, deglutitie)3. asigurarea conditiilor de crestere si dezvoltare a ADM4. dilatarea maxilarului 5. corectarea protruziei dintilor frontali in spatiul existent sau creat prin dilatare6. nivelarea planului de ocluzie7. reducerea supraacoperirii8. corectarea rapoartelor de distalizare (dispare in conditii de clasa I Angle) si a celorlalte rapoarte de ocluzie (ocluzie incrucisata, overjet, corectia liniei interincisive)10. armonizarea celor 2 sisteme (osos si dentar) si a relatiilor de ocluzie pentru obtinerea unui optim morfofunctional si estetic

Mijloace terapeutice:1. interventia de eliberare a pasajului aerian nazal (malformatii congenitale, defect de sept)si exercitii de miogimnastica respiratorie (minim 20 de respiratii cu spatele la perete, in aer liber, inspirat pe nas si expirat pe gura); dupa eliberarea pasajului aerian se aplica un plasture sau leucoplast pe nas dupa ce copilul adoarme;2.exercitii de miogimnastica pt musculatura limbii (cu nasturelul, de fluierat, de aplicare a limbii pe palat (calutul)) pt corectarea deglutitiei infantile;3. mijloace de convingere sau de constrangere (cotiere, manusi oarbe, gutiere cu tepi) pentru corectarea obiceiului de sugere a degetului;4. in functie de varsta pacientului:- la pacientii de 8-9 ani (faza I a dentatiei mixte)placa palatinala Schwartz cu surub median si arc vestibular pt retruzia frontalilor si un platou retroincisiv care poate fi plan sau inclinat pt a favoriza propulsia mandibulei (in asocierile cu retrognatie mandibulara functionala); activarile se fac saptamanal sau la 2 saptamani (se departeaza cele 2 jumatati ale placutei si se stimuleaza dilatarea maxilarului in plan transversal); se poarta tot timpul; pozitia arcului vestibular spre colet sau marginea incizala influenteaza pozitia fulcrumului si tipul de modificare dentara;- in faza a II-a a dentatiei mixte si pana la 18 anidisjunctia = marire reala a bazei osoase maxilare in plan transversal; poate sa fie rapida, ultrarapida; in 70% din cazuri se distanteaza cele 2 hemimaxilare si in 30% din cazuri are loc si vestibularizarea dintilor;- in dentatia mixta cu ingustare usoara/medie asociata cu protruzie cu treme si relatii de distalizare produse de o retrognatie mandibularamonoblocul cu surub (aparat bimaxilar fara crosete sau alte mijloace de contentie, ramane pe pozitie prin contractie musculara, purtare 12h/zi, corecteaza anomaliile de pozitie ale mandibulei si impiedica respiratia orala, obiceiurile de supt si interpozitie); -activari o data la 3-5saptamani iar modificarile se produc mai lent, producand o restructurare morfofunctionala a intregului ADM pt ca el corecteaza un dezechilibru al grupelor musculare (muschii retropulsori sunt hipertoni); - se aplica si in formele de prognatism functional cand pacientul poate sa faca retropulsia mandibulei; - stimuleaza secretia salivara are efect carioprofilactic; - trainere = aparate prefabricate pe categorii de varsta; sunt eficiente pana la 7 ani; dupa 7 ani se aplica monobloc;- Quad-helix are 4 bucle in forma de helix care produce o dilatare a maxilarului cand dintii sunt in endodentie (palatinizati);- in faza a II-a a dentatiei mixte cu retruzie a I inferioriaparate ortodontice fixecare corecteazatoate modificarile prezente: inele cu tubusoare pe M1 permanenti si arc lingual pentru protudare;- in dentatia permanenta:- forme usoareplaca Schwartz, activatoare (monobloc, aparat Frankel, aparat Balters, twin block);- forme grave asociate cu ocluzie incrucisata bilateral disjunctia intermaxilara cu disjunctorul fix Huet sau placa palatinala cu surub median si gutiere cimentate, Quad-helix;

Aparate care se pot aplica: Placuta vestibulara totala combate respiratia orala si obiceiul de supt al degetului; poate contribui la retruzia grupului frontal superior; Placuta vestibulara partiala - aplicata in vestibulul inferior cu forma triunghiulara pe sectiune (sau de lacrima) combate aspirarea buzei inferioare; se indica pe perioada din zi cand monoblocul nu este purtat (in celelalte 12h); Trainer Placa palatinala Schwartz Activatoare (monobloc, aparat Frankel, aparat Balters, twin block) Disjunctor Quad-helix Aparate ortodontice fixe cu o tehnica edgewise si forte extraoraleretruzia si ingresiunea grupului frontal rezolvand overbite-ul si apoi overjet-ul; relatiile de distalizare se rezolva prin migrari dentare si tractiuni elastice intermaxilare de clasa a II-a;Contentiava dura 6luni-1an cu o placa palatina, aparate functionale sau ultimele aparate neactivate; suprimarea se face treptat: se va purta numai noaptea apoi cu intermitenta pana la incetarea purtarii;

Malocluzia de clasa II/2 rapoarte de distalizare si retruzia dintilor frontali superiori;

Etiopatogenie ereditara datorita unei rate mari de crestere a suturii incisive;- retrodentia cu supraacoperire = un raspuns compensator al sistemului dentar fata de raportul bazelor osoase maxilare;- retroinclinarea I si supraacoperirea va fi cu atat mai mare cu cat decalajul bazelor scheletale maxilare va fi mai mare; cu cat retruzia I superiori este mai mare decat protruzia I inferiori devine mai mare supraacoperirea;- daca supraocluzia se asociaza cu decalaj intre muchia incizala a I inferior si centroidul radacinii I superior tratament dificil;

Obiective terapeutice: Dilatarea maxilarului Desfasurarea arcului frontal (corectarea retruziei) Alinierea dintilor in spatiul existent sau creat Corectia rapoartelor de ocluzie (inclusiv cele de distalizare) Nivelarea planului de ocluzie si reducerea supraacoperirii Mezializarea mandibulei

Mijloace terapeutice: Expansiunea arcadei cu ajutorul unei placi palatinale sectionata in Y sau media si prevazuta cu 2 suruburi Monobloc cu surub in dentatia mixta si permanenta Trainer Aparate ortodontice fixeRetrognatia mandibulara functionalaEtiopatogenie:1) lipsa alimentatiei naturale a nou-nascutului lipsa stimulilor care produc prima mezializare fiziologica a mandibulei2) lipsaalimentatiei consistente care determin abrazia fiziologica a dintilor temporarilipsa stimulilor care produc cea de-a doua mezializare fiziologica a mandibulei 3) prezenta unui maxilar ingust care nu permite avansul mandibulei4) pozitia joasa si posterioara a limbii in repaus5) obiceiuri vicioase de supt deget, cu presiunea pumnului pe menton6) sprijinirea mentonului pe pumn7) parafunctii de aspirare, sugere, interpunere a buzei inferioare8) pante de conducere cuspidiana bilaterala9) prezenta unei retroalveolodentii superioare ereditare care mentine mandibula in pozitie distala10) hipertonia retropulsorilor si/sau hipotonia propulsorilor

Obiective:a. Tratament etiologic: combaterea obiceiurilor vicioase, a respiratiei orale slefuirea cuspizilor neabrazati, adaptarea functionala

b. Tratament simptomatic:- obiectiv major armonizarea celor 2 arcade (superioara si inferioara) cu obtinerea unor rapoarte de ocluzie functionale si stabile);- obiective specifice:- mezializarea mandibulei- corectarea rapoartelor de ocluzie si nivelarea planului de ocluzie- rezolvarea altor anomalii asociate cu retrognatia mandibulara (ex: maxilar ingust, retruzie, protruzie, inghesuiri dentare)Mijloace terapeutice in functie de varsta pacientului:- in dentatia temporara: exercitii de miogimnastica pt muschii pterigoidieni externi mijloace de constrangere si convingere pentru combaterea obiceiurilor vicioase masticatie activa care sa solicite propulsia (muscarea alimentelor, fructelor, zarzavaturilor) miogimnastica respiratorie si controlul inchiderii fantei labiale slefuirea selectiva a cuspizilor neabrazati a caninilor si molarilor temporari care favorizeaza conducerea fortara spre distal trainere placuta vestibulara totala cu scut labial realizata pe baza unei ocluzii de constructie cu mandibula mezializata placuta vestibulara partiala;- in dentatia mixtaeste perioada cea mai favorabila pt tratament; in anomaliile grave mezializarea se va face treptat deoarece un aparat construit intr-o pozitie prea activa face imposibila purtarea; se prefera monoblocul mai ales in faza I; placa palatinala Schwartz prevazuta cu diferite elemente dar si cu un platou retroincisiv inclinat; are si un efect secundar de protruzie a incisivilor inferiori;- in dentatia permanenta - aparate ortodontice fixe poliagregate cu tractiuni elastice intermaxilare de clasa a II-a care sa produca mezializarea mandibulei, inelul elastic mergand de la caninul superior la M1 inferior; - tendinta de extruzie a grupului frontal superior si a molarilor inferiori este contracarata cu un ancoraj molar foarte bun si forte extraorale de tip High-pull Headgear;- tratamentul dureaza 2-3ani

Contentia este lunga, reprezinta jumatate din durata tratamentului activ si se face cu ultimul aparat utilizat sau activatorul, placuta palatina si placuta linguala sau arcul lingual;

Retrognatia mandibulara anatomicaEtiopatogenie1. Factori generali: factorul genetic: sindrom Turner, Down, Edward, Pierre-Robin factorul endocrin: hiposecretie de STH, hipotiroidism2. Factori loco-regionali constrictii, artroze, anchiloze ATM, traumatisme bilaterale pe condili forma functionala, netratata, poate trece in forma anatomica

Obiective in timpul cresterii se stimuleazadezvoltarea mandibulei cu monobloc;- ulterior se poate corecta numai chirurgical prin osteotomie si aplicarea de transplantelor;

Malocluzia de clasa a III-a1. Prognatism mandibular functionalEtiopatogenie - poate fi de cauz condilian sau de cauz cuspidian:1) cuspizi neabrazai de dini temporari, mai ales ai caninilor bilateral2) microplanuri nclinate ale lucrrilor protetice defectuoase3) obturaii ocluzale n exces, care determin apariia contactelor premature4) egresiuni, malpoziii dentare 5) obiceiul vicios de supt degetul cu tracionarea arcadei inferioare6) ticuri de mbufnare cu propulsia mandibulei7) deglutiia atipic cu presiunea limbii pe arcada inferioar8) poziia vicioas a limbii n repaus, fiind plasat anterior i inferior9) macroglosia10) amigdale hipertrofice, care vor determina propulsia limbii i a mandibulei pentru a mri istmul orofaringian11) dezechilibru ntre muschii retropulsori i propulsori ai mandibulei cu hipertonia propulsorilor

Tratament etiologic: corectia deglutitiei atipice amigdalectomieTratament simptomatic:Obiective: armonizarea celor doua arcade cu obtinerea unor relatii de ocluzie functionala si stabile;- inlaturarea factorilor etiologici;- dezorientarea relatiilor de ocluzie;- retropulsia mandibulei cu realizarea saltului articular al dintilor;- contentia rezultatului;

Mijloace terapeutice:1) slefuirea cuspizilor neabrazati ai caninilor sau molarilor temporariva permite o articulare glisanta dand posibilitatea maxilarului superior sa se dezvolte favorabil;adaptarea obturatiilor;2) mijloace de constrangere si convingere;dezorientarea cu gutiere sau butoane de compozit;3) retropulsia se poate obtine cu aparate functionale precum monobloc sau Balters tip III, Frankel tip III; se poate obtine si cu forte extraorale utilizand ,,barbita cu capelina care actioneaza sub forma unei tractiuni occipito-mentoniera pe timpul noptii; barbita si capelina sunt unite prin barete elastice a caror directie este orientata in functie de tendinta de crestere verticala a etajului inferior, spre occipital sau vertex; tractiunea occipito-mentoniera elimina obiceiul vicios de propulsie, inhiband si dezvoltarea mandibulei;4) in dentatia mixta se poate folosi planul inclinat, aparatul Reichenbach-Bruckl sau placa palatina cu surub de dilatare in caz de asociere cu ocluzia incrucisata;5) in caz de supraacoperire >1/3, se va realiza o contentie naturala a rezultatului dupa obtinerea saltului articular; 6) in caz de supraacoperire minima se poarta timp indelungat barbita cu capelina pt a evita pericolul recidivei;

2. Progenia falsa (retrognatia maxilara)Etiopatogenie:1) Factori generali: Ereditatea anomalii congenitale de tipul DLMP obliterarea prematur a suturii incisivo-canine aplazia incisivilor laterali superiori sau hipodonii n arcada superioara2) Factori locali: pierderea prematur de dini temporari extracii dentare n arcada superioar mai ales n zona frontal traumatisme cu pierderea incisivilor superiori cicatrici postoperatorii sau post-traumaticeObiective- armonizarea celor 2 arcade cu obtinerea unor relatii de ocluzie normala;- obiective specifice: 1) stimularea cresterii maxilarului superior in plan sagital sau in plan sagital si transversal la nivelul suturii medio-sagitale si incisivo-canine prin expansiune;2) inhibarea cresterii mandibulare3) realizarea saltului articular cu dezorientare ocluzala4) corectia rapoartelor de ocluzieMijloace terapeutice:- placuta Schwartz in Y- placuta sectionata transversalcu surub cu actiune sagitala- disjunctor pt disjunctia suturii medio-palatine- inhibarea cresterii mandibulei se poate face cu forte intra-extraorale (masca faciala Dellaire)- aparate ortodontice fixe

3. Prognatism mandibular anatomic (progenia adevarata)Etiopatogenie:1) ereditatea2) factori endocrini - hipersecreia de STH3) forma funcional i netratat4) macroglosiaObiective:- inhibarea si redirectionarea cresterii mandibulei- stimularea cresterii maxilarului superiorMijloace terapeutice:- in dentatia temporara si mixta tratamentul aplicat in aceasta perioada reduce numarul pacientilor care necesita chirurgie ortognata la varsta adulta; se poate aplica barbita cu capelina pt inhibarea cresterii mandibulei;- in dentatia permanenta tratamentul ortodontic este o faza premergatore tratamentului chirurgical, indicat dupa incheierea proceselor de crestere (chirurgie ortognata osteotomii); in caz de macroglosie glosotomii;Ocluzia incrucisata consecutiva maxilarului ingustEtiopatogenie: Ingustare de maxilar si toate cauzele care duc la ingustarea de maxilar Modificari de ax dentar in zona laterala oroversiunea dintilor laterali superiori sau/si vestibuloversiunea dintilor laterali inferiori;

Obiective:- stimulam cresterea maxilarului prin dilatarea/expansiunea maxilarului

Mijloace terapeutice:- placi palatinale ancorate cu gutiere cu microplanuri inclinate si surub transversal care stimuleaza vestibularizarea dintilor superiori si oralizarea dintilor inferiori; daca se urmareste largirea unei hemiarcade, gutierea pe hemiarcada neinteresata va avea relief ocluzal; daca este nevoie de expansiune bilaterala gutiera va prezenta fete netede a.i. surubul sa actioneze bilateral si fara sa antreneze arcada inferioara; - Quad-helix;- disjunctor;- aparate ortodontice fixe;

Laterodevierea mandibulara (forma functionala)

Etiopatogenie: Maxilar ingust asimetric devierea mandibulei; Factori disfunctionali lipsa de abrazie a dintilor temporari, migrari dentare postextractionale, malpozitii dentare unilaterale sau asimetrice, obturatii in exces neadaptate ocluzal, lucrari protetice defectuoase unilateral, masticatia unilaterala pt evitarea unor zone algice, obiceiuri vicioase de interpozitie unilateral; Ticuri Conducere fortata cuspidiana

Obiective inlaturarea factorului cauzal poate fi suficienta pt corectia spontana a anomaliei;

Tratament etiologic - indepartarea contactelor premature in formele incipiente revenirea spontana a mandibulei in pozitie centrica;

Mijloace: Slefuirea cuspizilor neabrazati Extractia Miogimnastica Aparate functionale de tipul activatorului, placi monomaxilare cu gutiere modelate functional si planuri de conducere a mandibulei in pozitia corecta Aparate ortodontice fixe cu elastice

Laterognatia mandibulara anatomicaEtiopatogenie: Factori generali: Genetici: sindromul Francescheti, sindromul Romberg; Endocrini: hipertrofia monoepifizara (hiperdezvoltarea unei hemimandibule); Factori loco-regionali: artrite, artroze in ATM in perioada de crestere frecvent consecutive traumatismelor fracturi condiliene unilaterale sau bilaterale asimetrice fracturi mandibulare consolidate vicios osteomielita la nivelul unei hemimandibule rezectii mandibulare consecutive tumorilor cicatrici postoperatorii hemiatrofia fetei Forma functionala poate trece in forma anatomica- daca e netratata!!!!

Obiectiv stimularea dezvoltarii segmentelor deficitare in vederea stabilirii unor rapoarte de ocluzie cat mai functionale;

Mijloace terapeutice:- daca se adreseaza de mic se utilizeaza monoblocul pentru stimularea cresterii;- cazurile grave necesita tratament chirurgical prin osteotomii, urmarind refacerea reliefului facial si a relatiilor ocluzale;

Curs 3Ocluzia adanca acoperita- IL se afla in mezioversiune si in meziovestibulorotatie fata de IC;

Etiopatogenia - pt forma de ocluzie adanca acoperita (deck-biss): Ereditara - prezenta de la nastere a unei ocluzii in capac de cutie sau treapta inclinata a ocluziei arcadelor adentate; Factori disfunctionali supraadaugati obiceiuri vicioase de interpozitie in zona laterala (obraji sau obiecte) care duc la hipodezvoltarea regiunii laterale; Disfunctii deglutitia atipica cu interpozitia limbii intre dinti in zonele laterale;

Obiective in forma falsa (data doar de supraeruptia dintilor frontali prin supraalveolodentie, etaje faciale egale):1) Desfasurarea arcului frontal superior cu corectarea retruziei2) Alinierea IL3) Mezializarea mandibulei daca sunt rapoarte de clasa a II-a4) Daca avem rapoarte de clasa I trebuie facuta protruzia incisivilor inferiori si a celor superiori deoarece incisivii inferiori sunt si ei in retruzie ca si superiorii5) Nivelarea planului de ocluzie cu reducerea supraacoperirii frontale prin ingresiunea dintilor frontali

Obiective in forma adevarata (data de infraalveolodentia regiunilor laterale, etaj facial micsorat deepbitescheletic):1) Desfasurarea arcului frontal superior2) Mezializarea mandibulei daca sunt rapoarte de clasa a II-a3) Nivelarea planului de ocluzie prin stimularea eruptiei dentare in zona laterala, posibila datorita prezentei spatiului mare de inocluzie verticala (free-way space)4) Corectia anomaliilor asociate

Mijloace terapeutice: nu se recomanda tratamentulin perioada dentatiei temporare pt ca supraacoperirea fiziologica poate fi si de 2/3 (inaltarea a 2-a a ocluziei data de eruptia M1 permanenti) si anomalia poate recidiva dupa eruptia I permanenti; In dentatia mixta faza I varsta optima de tratament:- monobloc- activatoare care pot produce dilatarea maxilarului, nivelarea planului de ocluzie, desfasurarea arcului frontal superior si eventual mezializarea mandibulei;- placa palatinala Schawartz cu arcuri de protruzie in S, semi S, 8, in ciuperca si cu platou retroincisiv drept care favorizeaza ingresiunea incisivilor inferiori aflati in suprapozitie si egresiunea lateralilor inferiori pt ca placuta va fi situata superior; este indicata mai ales in forma adevarata; daca platoul este inclinat se produce si mezializarea mandibulei, incisivii inferiori trebuind sa fie retrudati sau drepti pt ca poate produce protruzia frontalilor inferiori; In dentatia mixta faza a II-a si in dentatia permanenta:- aparate ortodontice fixe pot fi rezolvate toate obiectivele terapeutice si se obtine ingresiunea grupului frontal superior; se aplica si in forma falsa si in cea adevarata;- la adult se recurge la chirurgia ortognata;

Contentia trebuie sa fie indelungata pt tendinta la recidiva este foarte mare; se face cu placa palatina si arc lingual inferior fixat la inele pe canini sau PM sau colat;

Ocluzia deschisa (inocluzie verticala)- in forma anatomica exista open-bite scheletic (marirea etajului inferior);- in forma functionala exista etaje egale;

Etiopatogenie: Factori generali: Genetici: copilul mosteneste marimea bazelor osoase, tipul de rotatie mandibulara, gradul de rotatie, dimensiunea limbii in dezechilibru cu spatiul functional; sindroame genetice: sindromul Down, condrodistrofii; Metabolici: rahitism Factori loco-regionali: Respiratie orala Deglutitie atipica Fonatia prin pozitii anormale ale limbii (interpunerea in zona frontala), dar presiunile limbii sunt de mai scurta durata decat in deglutitie; Obiceiuri vicioase de succiune a policelui perpendicular pe I inferiori Aspirarea buzei inferioare Factori locali: ATM prin artrite, artroze Inghesuiri dentare nu permit eruptia completa a dintilor Distrofiile dentare, traumatisme dentare cu fracturi coronare Tendinta de eruptie exagerata a M1 permanent superior numit ,,the bite opener, cicatrici posttraumatice

Obiective in ocluzia deschisa functionala: Eliminarea factorilor disfunctionali (deglutitie atipica, sugerea degetului cu efect secundar de interpunerea limbii) daca se face in faza incipienta (dentatie temporara sau mixta)corectie spontana; Asigurarea unei armonii a grupelor musculare intra si extraorale Stimularea eruptiei dintilor in zona frontala cu obtinerea unei supraacoperiri incisive de minim 1/3 si a unor rapoarte stabile si functionale de ocluzie in zona laterala;

Mijloace terapeutice:1) pt combaterea obiceiurilor vicioase mijloace de convinge si constrangere cu maneci oarbe, cotiere, gutiere cu tepi;2) miogimnastica orbicularilor buzelor si limbii3) reeducarea respiratiei nazale si exercitii logopedice4) in dentatia mixta faza I:- activatoare (monobloc, Frankle tip II, Balters tip II);- placa vestibulara totala combate respiratia orala, obiceiurile de supt, stimuleaza activitatea orbicularilor;- placa palatina prevazuta cu scut lingual care sa impiedice interpozitia limbii, suficient de lung dar care sa nu lezeze mucoasa planseului;5) aparate ortodontice fixe in faza a II-a a dentatiei mixte si permanente;

Obiective in ocluzia deschisa anatomica:1) inhibarea cresterii pe verticala a fetei;2) stimularea eruptiei dentare in zona frontala cu obtinerea unei supraacoperiri de minim 1/3 prin inlaturarea obstacolului;3) obtinerea unor rapoarte de ocluzie stabile si functionale in zona laterala;

Mijloace terapeutice: 1) in dentatia temporara si mixta - tratamentul afectiunii generale prin tractiune vertex-menton utilizand barbita si capelina pt inhibarea cresterii pe verticala a etajului inferior;2) in dentatia mixta faza I: activatoare (monobloc, Frankle tip II, Balters tip II) cu extinderea masei acrilice interocluzal lateral (impiedica dezvoltarea verticala la acest nivel si elibereaza zonele orale ale incisivilor pt a permite in continuare eruptia, impiedicand totodata interpunerea limbii);- placute cu scut lingual;3) in dentatia mixta faza a II-a si permanenta- aparate ortodontice fixe cu tractiune intermaxilara; - tratament chirurgical (osteotomii ale ramurii ascendente sau orizontale) se face numai dupa incheierea proceselor de crestere, fiind precedat sau continuat de tratamentul ortodontic;4) in dentatia permanenta cu inocluzie verticala minima (1-2mm), daca contactul ocluzal are loc numai pe ultimiii molari (2 si 3) se poate face slefuirea ocluzala a molarilor 2 si 3 sau chiar extractia unor molari 3 daca ocluzia se face doar la nivelul lor;

Consecintele pierderii premature a dintilor temporari

Rolul dintilor temporari:1) asigurarea functiilor ADM2) asigurarea cresterii oaselor ADM3) mentinerea spatiului in zona laterala4) mentinerea DVO

Compromiterea dintilor temporari prin carii ocluzale, aproximale si pierderea lor precoce are consecinte nefavorabile asupra evolutiei ADM este important tratamentul dintilor temporari, a oricaror leziuni carioase, refacerea morfofunctionala coronara si mentinerea lor pe arcada pana la inlocuirea fiziologica;

Consecintele pierderii precoce a dintilor temporari:1) tulburari functionale la nivelul ADM (functia masticatorie, fonetica, fizionomica)2) tulburari de eruptie a dintilor permanenti de inlocuire (succesionali):- eruptii precoce in caz de extractie mai repede cu 1-2ani inainte de exfolierea fiziologica- eruptii tardive in caz de extractie mai repede cu 2-3 ani inainte de exfolierea fiziologica care duce la formarea unei fibromucoase dense3) tulburari de ocluzie prin malpozitii date de migrari dentare in plan sagital sau vertical4) anomalii dento-maxilare (ocluzii adanci in caz de extractie a incisivilor inferiori temporari cu eruptia inferiorilor permanenti pana la creasta alveolara superioara)5) tulburari in cinematica mandibulara6) tulburari asupra psihicului pacientului7) tulburari de crestere si dezvoltare a ADM prin pierderea unor centri de crestere osoasa (ligamente dento-alveolare)

Factori care influenteaza consecintele pierderii premature a dintilor temporari:1) varsta pacientului (varsta la care se pierd dintii temporari, momentul de evolutie a ADM)2) numarul dintilor temporari care se pierd3) topografia breselor4) valoarea functionala a dintilor temporari care se pierd5) prezenta deja a unor anomalii dento-maxilare

Pierderea incisivilor temporari este data de:1) traumatism2) rizalize patologice in caz de DDM primar prin macrodontie3) caria de biberonConsecintele pierderi incisivilor temporari: tulburari de masticatie (incizia alimentelor) tulburari fizionomice tulburari foneticerepercusiuni asupra psihicului pacientului favorizarea interpozitiilor de parti moi (limba, buza)Pierderea molarilor temporari este data de: complicatiile cariei dentare; ordinea frecventei afectarii carioase: M2 infM1 infM1supM2 sup

Consecintele pierderii molarilor temporari: migrari ale dintilor dinspre distal spre mezial: - intr-o arcada bine dezvoltata care ofera spatiu suficient de incadrare a dintilor de inlocuire modificarile sagitale vor fi minime; - intr-o arcada insuficient dezvoltata in care exista sau se prevede o inghesuire, migrarile sagitale sunt accentuate; micsorarea pana la pierderea spatiului de eruptie pt dintii permanentimalpozitii, inghesuiri, incluzii dentare; in caz de anodontie de IL sau PM2 sunt favorabile migrarile sagitale arcada neintrerupta prin inchiderea biologica a bresei; micsorarea DVO migrari verticale prin egresiuni planul de ocluzie se deniveleaza, apar blocaje ocluzale, dintele migrat fiind un adevarat mentinator de spatiu al bresei antagoniste; migrarea depinde de relatiile ocluzale:- rapoartele ocluzale neutrale asigura sprijin ocluzal chiar daca lipseste un dinte- rapoartele ocluzale de antagonism singular favorizeaza egresiuni pana la rebordul alveolar antagonist;

Pierderea precoce M2 temporar inainte de eruptia M de 6 ani M de 6 ani migreaza complet intraosos in locul M2 temporar, spatiul pt PM2 este inchis a.i. PM2 ramane inclus sau erupe:- la arcada superioara spre palatinal triunghi intre M de 6 ani, PM2 si M1temporar sau PM1 permanent ce favorizeaza retentia resturilor alimentare si ingreuneaza autointretinerea si curatirea mecanica se renunta la PM2 mai rar sau se distalizeaza M de 6 ani (repozitionare); - la arcada inferioara spre lingual (cel mai frecvent) sau vestibularPierderea precoce a M2 temporar dupa eruptia M de 6 ani:- la arcada inferioara versiunea M de 6 ani spre mezial cu micsorarea spatiului pt eruptia PM2;- la arcada superioara versiunea M de 6 ani si o rotatie in jurul radacinii palatinale;

Pierderea precoce a M1 temporar:migrarea M2 temporar spre mezial sau a M1 permanent cu micsorarea pana la inchiderea spatiului pt PM1; cand se pierde unilateral toti dintii dinspre mezial (I si C inferiori sau I superiori) se vor inclina devierea liniei interincisive de partea afectata;Pierderea precoce a C temporar(datorita rizalizei patologice declansate de IL permanent):migrari dinspre distal ale M1 si M2 temporar, M de 6 ani cu micsorarea sau inchiderea spatiului pt C permanent; cand se pierde unilateral devierea liniei interincisive de partea respectiva; cand se pierde bilateral caninii inferiori la pacientii cu hipertonia buzei inferioare retruzia incisivilor inferiori;Legile migrarilor dentare:1. migrarea la dintii permanenti tineri cu radacina in curs de formare se produce corporal prin gresiune; dupa inchiderea apexului migrarea se face prin inclinarea/versiunea dintelui;2. migrarea prin versiune este mai accentuata la mandibula fata de maxilar;3. migrarea este mai accentuata la arcada superioara;4. migrarea dentara se produce dinspre distal spre mezial pana isi intalnesc vecinii cu exceptia extractiei M de 6 ani la 6-7 ani cand are loc distalizarea intraosoasa a mugurilor PM;5. migrarea dentara se produce in plan vertical pana la intalnirea cu antagonistul;6. migrarea pe verticala este favorizata de rapoartele de distalizare de de cuspid (antagonism singular); in rapoartele de ocluzie neutrale (clasa I Angle), daca se pierde un antagonist principal/secundar migrarea pe verticala este inhibata de celalalt antagonist prezent inca pe arcada;7. migrarea este mai accentuata in arcadele de dimensiuni mici cu inghesuiri dentare;8. cu cat se pierde mai precoce un dinte temporar cu atat migrarea este mai accentuata;9. migrarile dentare determina interferente ocluzale sau contacte premature care pot duce la consecintele traumei ocluzale (abrazie dentara, mobilitate dentara, spasm muscular, disfunctii in ATM), tulburari de cinematica mandibulara cu aparitia anomaliilor de conducere fortata a mandibulei (laterodevieri, retrognatie mandibulara functionala si prognatism mandibular functional);

Tratamentul pierderii premature a dintilor temporari:1) profilactic:1. profilaxia primara: mentinerea starii de sanatate a dintilor temporari si ADM2. profilaxia secundara: tratamentul leziunilor carioase in faza incipienta 2) simptomatic:1. aplicarea de mentinatoare de spatiu (proteze infantile adjuncte/punti cu sprijin pe caninii temporari)2. refacerea morfofunctionala coronara a dintilor temporari prin obturatii, coronite, cape, inlay-uri

*Factori care indica/influenteaza decizia de aplicare a unui mentinator de spatiu:1) varsta la care s-a pierdut dintele temporar (daca exista cel putin 1 an intre pierderea precoce si momentul cand trebuie sa se exfolieze dintele temporar)2) prezenta intramaxilara a mugurelui dintelui de inlocuire (imagine radiologica)3) calitatea mugurelui si pozitia lui4) perimetrul arcadei dentare daca arcada este mare nu trebuie aplicat5) prezenta spatiului pe arcada pt eruptia dintelui permanent de inlocuire6) relatiile de ocluzie

Curs 4Profilaxia anomaliilor dento-maxilare= ansamblu de masuri luate pentru mentinerea starii de sanatate la nivelul tuturor componentelor ADM (prevenirea instalarii starii de boala la nivelul ADM: dinti, baze osoase, muscultura, ATM) si combaterea tuturor factorilor care ar putea avea o influenta negativa asupra cresterii si dezvoltarii ADM;- pentru ca profilaxia sa fie eficienta este necesara munca in echipa: stomatolog, pediatru, pedodont, ortodont, protetician, chirurg;- mijloacele de profilaxie trebuie instituite cat mai rapid;

In functie de perioada de varsta careia i se adreseaza:1) profilaxie prenanatala2) profilaxie postnatala:a) profilaxie preeruptivab) profilaxie posteruptivac) in dentatia temporarad) in dentatia mixtae) in dentatia permanenta

1) Profilaxia prenatala- se adreseaza femeii gravide;- ne intereseaza terenul ereditar, daca exista anomalii si mai ales cele cu determinism genetic (culoarea dintilor, forma dintilor, marimea dintilor);- cuprinde si sfatul genetic;- la mama gravida este necesara o alimentatie sanatoasa calitativ si cantitativ cu toate principiile alimentare, evitarea noxelor, iradierii, boli infecto-contagioase, consumul de tutun, alcool, droguri, travaliu prelungit, aplicarilor de forceps si a tractiunilor anormale (care pot duce la dezechilibre musculare sau afectarea centrilor de crestere);- se poate incepe profilaxia cu Fluor pt mentinerea starii de sanatate a dintilor;- inca de la nastere pot fi diagnosticate anumite anomalii cu caracter ereditar precum ocluzia adanca acoperita;

2) Profilaxie postnatalaa) Profilaxia preeruptiva (0-6luni) consta in: alimentatienaturala pana la 6luni, suptul la san asigurand toate principiile de care are nevoie copilul in forma cea mai asimilabila de copil si realizand primamezializare fiziologica a mandibulei prin stimularea unei miogimnastici a mandibulei (propulsia ritmica a mandibulei) acolo unde nu este posibila alimentatia naturala, ci este necesara cea mixta sau artificiala se utilizeaza tetine speciale (ortodontice): tetina Muller, tetina Nuk care reproduc forma mamelonului (fata superioara este convexa pt a se adapta boltii palatine si fata inferioara este plata pt limba, are un orificiu mic de scurgere a laptelui pe fata superioara ca sa asigure primul stadiul al digestiei (amestecarea laptelui cu saliva), gatul tetinei este aplatizat si nu permite o contractie transversala excesiva a orbicularilor, durata unei mese trebuie sa fie de 15-20 minute) igiena bucalase face prin badijonare a crestelor adentate cu comprese sterile imbibate in ceai de musetel sau acid boric 3%;b) Perioada posteruptiva cuprinde urmatoarele componente: Igiena orala Profilaxie alimentara Profilaxie functionala Mentinerea starii de sanatate odontala si refacerea morfo-functionala a ADM

Igiena cavitatii orale: la inceput este facuta de mama intre 3-6ani igiena se face de catre copil obligatoriu supravegheat de catre mama dupa varsta de 6 ani copilul ar trebui sa realizeze un periaj corect; instructajul de periaj trebuie facut de catre medicul stomatolog si verificarea periodica a calitatii periajului dentar prin indicele de placa bacteriana;

Profilaxia alimentaraalimentatie corespunzatoare calitativ si cantitativ cu principii alimentare in proportie adecvata, alimentatie carioprofilactica (curba pH-ului, orarul meselor si a hidratilor de carbon);- preferinta pentru alimente de consistenta mai dura (fructe si legume proaspete) care favorizeaza abrazia fiziologica (atritia) determina libertatea miscarilor mandibulare cu avansarea mandibulei (a doua mezializare a mandibulei, mezializarea planului postlacteal) necesare pt rapoartele neutrale la nivel molar;- M1 inferior se poate mezializa prin:- puseu de crestere osoasa- folosirea tremei primatelor - folosirea lee-way space-ului

Profilaxia functionala- obiective:1. asigurarea desfasurarii corecte a functiilor ADM si corectarea disfunctiilor (reeducare functionala)2. combaterea parafunctiilor si obiceiurilor vicioase 3. combaterea posturilor anormale ale extremitatii cefalice si ale corpului- toate aceste disfunctii, parafunctii produc dezechilibre ale musculaturii ADM la nivelul culoarului dentar (chinga linguo-labio-jugala) influenteaza directia de crestere a ADM (a proceselor dento-alveolare si a bazelor osoase);

Functie = activitate cu scop de adaptare de la mediu si de supravietuire a unui organ viu;Disfunctie = functie deviata (ex: deglutitia atipica); Parafunctie= functie care se desfasoara in paralel cu o functie normala si care nu este un act necesar vietii (ex: obiceiuri de supt steril, respiratie orala habituala);Obiceiuri vicioase = activitate constienta/subconstienta care perturba culoarul dentar (sugerea degetului, propulsia limbii, deglutitia infantila, roaderea unghiilor, muscarea buzei, aspirarea buzei);Tic oral = activitate involuntara care consta intr-o contractie atipica fara o motivatie aparenta (tic de propulsie a mandibulei);

Sugerea degetului (succiunea policelui) nu este considerat nociv pana la 2 ani pt ca fatul are miscari de sugere a degetului chiar si in viata intrauterina; - daca este deconditionat pana la 3 ani, modificarile produse se remit spontan atat timp cat obiceiul vicios primar nu este inlocuit de un obicei vicios secundar (interpunerea limbii, aspirare de buza); - daca persista >3-4ani produce modificari de tipul:- proalveolodentie superioara (protruzia de supt a degetului protruzii cu treme insotite de overjet mare)- retruzii inferioare- retrognatie mandibulara (daca se sprijina pumnul pe menton)- ocluzii deschise

- toate aceste modificari depind de:1. intensitatea obiceiului vicios2. durata practicarii3. extinderea in timp (numai seara sau si peste zi)4. varsta copilului (momentul in care se gaseste evolutia ADM)5. pozitia si tehnica adoptata- daca se instaleaza dupa 4-5ani se modifica starea psihica a copilului datorita frustrarii date de aparitia unui frate, intrarea in colectivitati;

Etape de deconditionare: mijloace de convingere- sustinere din partea parintilor, copilul isi poate aplica pe deget leucoplast pt a-si reaminti ca nu trebuie sa il tina in gura; mijloace de constrangere si aparate ortodontice de inhibitie: mijloace restrictive: cotiere, manusi oarbe aparate ortodontice propriu-zise, gutiera cu tepi, arc lingual sudat la 4 coroane turnate pe M temporari cu pinteni ascutiti nu corecteaza anomalia ci trateaza obiceiul; aparate functionale: scut vestibular,placuta vestibulara totala (scut lingual);

Respiratia orala(parafunctie)Etiologie:- obstacole in pasajul aerian nazal (vegetatii adenoide, rinite cronice, malformatii congenitale, deviatii de sept)- respiratie orala habituala fara obstacol anatomic atunci cand se asociaza cu obiceiuri nocive sau cu o scurtare primara sau dobandita a buzei superioare- produce modificari grave la nivelul culoarului dental cu absenta componentei externe a chingii linguo-labio-jugale (buzele si obrajii)se manifesta tonusul muschilor buccinatori care ingusteaza maxilarul si limba are o pozitie joasa pe planseu;Combaterea respiratiei orale vizeaza:- eliberarea pasajului aerian nazal colaborare cu ORL-istul- reeducarea respiratiei nazalese face prin asocierea exercitiilor de miogimnastica respiratorie(in aer liber, curat, cu spatele drept la perete se face un inspir profund nazal cu ridicarea cutiei toracice urmat de un expir profund pe gura care sa fie insotit de coborarea cutiei toracice; mai multe serii pe zi de 20 asemenea exercitii; se poate efectua timp de 2-3minute de mai multe ori pe zi) cu terapia ortodontica(placuta vestibulara totala (scut labial) si monobloc;Avantajele respiratiei nazale corecte: oxigenarea adecvata a organismului asigurarea unei cresteri si dezvoltari armonioase la nivelul ADM atentie crescuta- respiratorii orali prezinta frecvent si alte obiceiuri: deglutitie atipica, posturi anormale ale limbii, tulburari de fonatie;

Deglutitia atipica (disfunctie) inchiderea celor 3 cercuri deglutitia de tip adult;- apare atunci cand persista peste varsta de 3ani datorita imaturitatii musculare la nivelul ADM si interpunerii limbii intre arcade; - prin presiunile anormale ale limbii in timpul deglutitiei apar diverse anomalii dento-maxilare (proalveolodentii superioare, inferioare sau biproalveolodentii, ocluzie deschisa, tulburari ale mimicii) iar la adult poate sa duca la parodontopatii cu mobilitate dentara;- este necesara deconditionarea ei si reeducarea unei deglutitii corecte;

Etape de deconditionare a deglutiei atipice: informarea copilului despre modul incorect de deglutitie si constientizarea lui asupra acestui mod incorect; invatarea in mod constient a unei deglutitii corecteinitial se invata deglutitia salivei, a hranei lichide si apoi a fragmentelor de hrana solida; 25 de inghituri cu aplicarea limbii pe palat, imediat inapoia incisivilor in oglinda zilnic; transferul noului mod de deglutitie de la nivel constient la nivel subconstient (sa devina reflex); intarirea reflexului prin repetitie (transformarea lui in automatism); exista aparate care impiedica deglutitia atipica dar nu o si inhiba (aparate bazate pe scut lingual sub forma unui grilaj din sarma sau a unei prelungiri acrilice);

Tulburari de fonatie pot fi cauza dar si efectul anomaliilor dento-maxilare;- exista pacienti cu tulburari de fonatie (dislalii), dar fara anomalii dento-maxilare;- exista pacienti cu anomalii grave, dar care articuleaza corect sunetele;- gravitatea modificarilor prezente la nivelul ADM este concordanta cu gravitatea modificarilor de fonatie (pacienti cu ocluzie deschisa sau cu despicaturi labio-maxilo-palatine);- presiunile exercitate de limba in fonatie nu sunt atat de puternice ca si cele de deglutie si au si o durata mai scurta consecintele asupra cresterii si dezvoltarii ADM sunt mai mici decat cele ale unei deglutitii atipice;Reeducarea fonatiei implica participarea obligatorie a logopedului (colaborare ortodont-logoped): ortodontul trateaza anomaliile prezente la nivelul ADM, logopedul trateaza tulburarea de fonatie prezenta (dislalalie, balbism, sigmatism, rinolalie); la inceput se invata pronuntarea corecta a fonemei vicioase separat, apoi a fonemei inclusa in silabe si apoi in cuvinte;

Postura vicioasa a limbii unii autori sustin ca posturile vicioase ale limbii sunt mai nocive decat o deglutitie atipica: limba in pozitie protractata de cauza endogena sau dobandita (faringite, amigdalite cronice) ocluzie deschisa (sindrom lingual protruziv anterior) limba in pozitie joasa si anterioaraprognatism mandibular limba in pozitie joasa si posterioara retrognatie mandibulara- se corecteaza prin exercitii de miogimnastica pt musculatura limbii, dar si cu ajutorul unor aparate de inhibitie atunci cand postura protractata a limbii se mentine si dupa rezolvarea afectiunii nazo-faringiene (aparate prevazut cu scut lingual, apare functionale (monobloc, Balters));

Aspirarea/interpunerea buzei inferioare apar in asociere cu over-bite sau over-jet excesiv; in anomalia de clasa II/1, parafunctia este grava si tratamentul trebuie realizat in paralel cu pozitionarea corecta a incisivilor; se corecteaza prin exercitii de miogimnastica si aparate de inhibitie (placuta vestibulara partiala care sa o poarte tot timpul, lip-bumper);

Onicofagia (roaderea unghiilor) apare dupa varsta de 3-4ani avand drept cauza o tulburare de anxietate la copii sau tulburare de adaptare a personalitatii (copii introvertiti, extrovertiti);- se trateaza prin mijloace de convingere si de constrangere (gutiere, aparate de inhibitie, gutiere, solutii speciale);

Mimica trebuie sa fie activa pt cresterea si dezvoltarea ADM intrucat are un rol important in profilaxia anomaliilor dento-maxilare;

Ticuri = muscarea buzei superioare si inferioare, a obrazului, ticul de imbufnare prin propulsia mandibulei;- tratament: trebuie depistata cauza si se aplica aparate de inhibitie (tractiune occipito-mentoniera pt ticul de imbufnare);

Posturi vicioase ale capului (dormit cu capul in hiperflexie, hiperextensie, mentinerea capului, mentonului pe pumn) se recomandamodificarea pernei, implicarea parintilor;

Posturi vicioase ale corpului (cifoza,scolioza, lordoza) foarte multe se asociaza cu anomalii ale aparatului dento-maxilar; in Italia se studiaza la disciplina posturologie;- tratament: examen chineziografic, se corecteaza prin miogimnastica, kinetoterapie, fizioterapie;

Sugerea suzetei mai putin nociva decat succiunea degetului;- nu este nociva pana la 3-4ani; - daca este confectionata dintr-un cauciuc moale se reduce riscul de instalare a anomaliilor dento-maxilare;- poate fi deconditionata mai repede;

Bruxismul = obicei vicios care consta intr-o contractie neuromusculara a muschilor masticatori (mobilizatori ai mandibulei) inafara masticatiei sau deglutitiei de intensitate si durata variabila, cu caracter nocturn, care depaseste posibilitatea controlului proprioceptiv si care produce astfel daune elementelor ADM (dinti abrazie; parodontiu mobilitate dentara; afectare musculara; afectarea ATM);Etiologie: factori locali: contacte premature (interferente ocluzale) prin obturatii incorecte, migrari dentare, malpozitii dentare; factori sistemici: paraziti intestinali, nutritie deficitara, alergii, disfunctii endocrine factori psihologici: stress, tulburari de personalitateTratament: depistarea si inlaturarea factorului cauzal local: adaptarea ocluzala a obturatiilor, prezenta malpozitiilor, slefuiri selective colaborarea cu medicul de medicina generala pt alte investigatii pana la eliminarea stresului se pot aplica gutiere din silicon care previn abrazia si mobilitatea parodontala si asigura relaxarea musculara si relaxarea ATM

Mentinerea starii de sanatate odontala si refacerea morfo-functionala a ADM (profilaxia cariei dentare) care sa cuprinda toate masurile si mijloacele de asigurare a starii de sanatate odontala si refacerea morfofunctionala a dintilor si integritatii ADM;

Rolul zonei de sprijin: mentinator de spatiu pt ca diametrele M-D sunt mai mari si exista un lee-way space pt a ajunge in rapoarte neutrale la nivelul M sau poate fi folosit de I permanenti erupti usor inghesuiti mentin DVO in perioada de inlocuire a incisivilor rol masticator centri de crestere pt oasele maxilare prin ligamentele lor

Rolul incisivilor temporari: incizie fizionomie impiedica interpunerea limbii

Profilaxia cariei dentare:- se asigura printr-o dispensarizare corecta a pacientului (la 3 luni in dentatia temporara; la 6luni in dentatia mixta): igiena orala si alimentara, fluorizare, sigilarea santurilor si fosetelor;- refacerea morfofunctionala a unor distructii coronare masive asigura mentinerea punctelor de contact interproximal, a stopurilor ocluzale prin obturatii, coroane de invelis, inlay-uri;- in situatii de pierdere precoce a incisivilor metinatoare de spatiu (proteza infantila);*Factori care influenteaza decizia de aplicare a protezei infantile:1. varsta dentara2. valoarea functionala a dintelui temporar3. valoarea profilactica a dintelui temporar4. numarul dintilor pierduti si topografia breselor5. eficienta masticatorie a pacientului6. prezenta mugurelui succesional7. calitatea mugurelui succesional si posibilitati de evolutie in eruptie a acestuia8. relatiile de ocluzie9. valoarea lee-way space-ului10. lungimea arcadei alveolare (Spatiu existent pe arcada)11. previziuni de crestere (VTO, comparatie intre varsta dentara si varsta osoasa)- spre deosebire de adulti mentinatoarele de spatiu trebuie sa indeplineasca anumite conditii:1. sa nu inhibe cresterea si dezvoltarea ADM se inlocuiesc la 1-1,5ani2. sa amelioreze functia masticatorie si toate celelalte functii ale ADM3. sa nu tulbure relatiile de ocluzie4. sa nu permita migrarea dintilor vecini (sa asigure mentinerea pozitiei dintilor vecini si antagonisti)5. sa impiedice interpozitiile de parti moi (disfunctii, parafunctii, obiceiuri vicioase)6. sa permita o buna igiena oro-dentara

Mentinatoarele de spatiu sunt de 2 categorii:1. mentinatoare de spatiu conjuncte (fixe)2. mentinatoare de spatiu adjuncte (mobile)1. Mentinatoare de spatiu conjuncte (fixe)- sunt mai indicate cele semifixe(pt ca nu inhiba cresterea in plan sagital a arcadelor alveolare) constau intr-un singur inel ortodontic cimentat pe dintele care margineste distal bresa (cimentare pe molarul de 6 ani mentin spatiu pt PM2); la acest inel se sudeaza o ansa in forma literei U, care se adapteaza ca si forma in functie de morfologia fetei distale a M1 temporar sau PM1 cu sprijin supraecuatorial;- cele fixe(inhiba cresterea in plan sagital) constau in 2 inele confectionate din tabla de otel inoxidabil cu grosimea de 0,1-0,5mm; inele trebuie sa fie rascroite gingival pt a nu leza parodontiul marginal (la 0,5mm de acesta), suficient de inalte pe dinte, dar sa nu deranjeze relatiile de ocluzie; se aplica pe dintii care marginesc bresa mezial si distal si intre cele 2 inele se sudeaza o ansa dubla;Dezavantajele mentinatoarelor de spatiu fixe:1. Inhiba cresterea procesului alveolar se inlocuiesc periodic2. Mentin spatiul doar in plan sagital nu si vertical migrarea antagonistilor3. Nu refac functia masticatorie4. Rezistenta redusa necesita refacere in laborator5. Igiena ingreunata Avantaje:1. Mentin eficient spatiul in plan sagital2. Nu depind de constinciozitatea copilului sunt cimentateIndicatii: brese unidentare pt o perioada de timp mai scurta;2. Mentinatoare de spatiu adjuncte (mobile) = proteze infantile- se confectioneaza din acrilat si pot sa contina eventual dinti artificial daca este implicata zona frontala;

Avantaje:1) Mentin spatiul tridimensional (transversal, vertical si sagital)2) Refac eficienta masticatorie3) Permit cresterea si dezvoltarea proceselor alveolare se completeaza si adapteaza periodic4) Se pot indica in brese extinse si multiple pe o arcada5) Au rezistenta mai buna decat cele fixe; se pot repara6) In mentinatorul de spatiu inferior se aplica o bara metalica (armatura) care sa ii mareasca rezistenta)7) Igiena buna a cavitatii orale

Dezavantaj purtarea si efectul depinde de colaborarea cu copilul;

Indicatii: brese multiple si extinse

Mod de confectionare pe modelul de lucru: Se confectioneaza o baza acrilica (corespondentul seii acrilice) care se extinde doar pe versantul oral (palat sau lingual) si la nivelul crestei alveolare, nu si pe versantele vestibulare (ca sa nu inhibam cresterea in grosime a procesului alveolar) La nivelul bazei acrilice se ataseaza un val de acrilat (corespunzator corpului de punte) pana la contactul cu dintii antagonisti; daca este zona frontala se aplica dinti artificiali Tehnicianul graveaza fetele dintilor care marginesc mezial sau distal bresa a.i. sa se mareasca frictiunea in timpul aplicarii mentinatorului de spatiu creste stabilitatea

Pentru zona frontala in caz de pierdere precoce de dinti temporari: Mentinator de spatiu fix cu inele cimentate pe caninii temporari, intre inele sudata o bara rigida, pozitionata usor palatinal care respecta curbura arcadei alveolare in zona frontala pe care se fixeaza dintii artificiali; Mentinator de spatiu mobil prevazut in zona frontala cu dinti artificiali

Curs 5+6Tratamentul interceptiv al anomaliilor dento-maxilareOrtodontia interceptiva = surprinderea unor anomalii dento-maxilare in faza de debut (intr-o faza precoce de evolutie), diagnosticul precoce si eliminarea factorilor nocivi care interfereaza cu cresterea ADM cu asigurarea conditiilor pentru o crestere si dezvoltare normala a ADM;

Tratamentul interceptiv este si un tratament etiologic care are ca scop eliminarea factorilor cauzali a.i. sa se reduca la minim sau chiar sa se excluda consecintele acestora asupra cresterii si dezvoltarii ADM;- se adreseaza anomaliilor produse prin: dezechilibrele grupelor musculare intra si extraorale (chinga linguo-labio-jugala): ocluzia inversa frontala, incrucisata, distalizata, deschisa, protruzie de supt deget conducerea fortata a mandibulei: laterodevieri, prognatism mandibular functional, retrognatie mandibulara functionala- interceptia se poate adresa tuturor celor 3 tipuri de dentatii, dar succesul maxim se obtine in dentatia temporara (orice tratament in dentatia temporara este un tratament precoce);

Avantajele terapiei interceptive:1) Reducerea frecventei anomaliilor dento-maxilare constituite2) Obtinerea de rezultate intr-un timp mai scurt 3) Estetica favorabila4) Asigurarea unei cresteri armonioase a ADM fara a recurge la extractii5) Dirijarea procesului de crestere in perioada lui de ritm maxim echilibreaza morfo-functional ADM6) Mijloace terapeutice mai simple7) In perioada in care dintii sunt cu radacina in curs de formare sau cu apexul deschis migrarile se fac corporal8) Refacerea functiei ocluzale in anomaliile de conducere fortata9) Costuri reduse

Dezavantaje: colaborare dificila cu pacientul pt ca se aplica la o varsta frageda, nu constientizeaza problemele pe care le are, se aplica aparate mobile pacientii au nevoie de motivatie permanenta extrinseca puternica din partea parintilor, medicului, anturajului motivatie intrinseca in adolescenta

Factori care atesta succesul terapiei interceptive:1) Factorii etiologici au fost eliminati2) Pozitia dintilor este corespunzatoare pe arcada si necesarul de spatiu este adecvat si se poate mentine pana la incheierea cresterii3) O buna functionalitate a ADM4) Cresterea osoasa a fost ameliorata si poate fi controlata pana la finalul cresterii* Obiectivele tratamentului interceptiv:1) Suprimarea/combaterea parafunctiilor, disfunctiilor, obiceiurilor vicioasesi reeducarea functionala la nivelul ADM2) Urmarirea procesului de eliminare a dintilor temporari si de eruptie a dintilor permanenti3) Asigurarea unor relatii de ocluzie statica si dinamica functionale si stabile4) Echilibrarea culoarului dentar5) Interceptia prin terapia miofunctionala (exercitii de miogimnastica)6) Diagnosticul si tratamentul precoce al anomaliilor dento-maxilare7) Interceptia prin mijloace chirurgicale8) Interceptia prin mijloace protetice

Mijloace interceptive:1. Suprimarea parafunctiilor si reechilibrarea functiilor prin: Combaterea atitudinilor posturale defectuoase Deconditionarea obiceiurilor de supt prin: Mijloace educative Mijloace de convingere Mijloace de constrangere (gutiere, manusi oarbe) Mijloace ortodontice aparate functionale: placuta vestibulara totala, monobloc, Quad-helix, placa palatinala, trainer

Deconditionarea respiratiei orale habituale prin scut labial, monobloc Corectarea deglutitiei infantile prin placuta palatina cu scut lingual Suprimarea ticului de propulsie a mandibulei si inhibarea cresterii mandibulare prin tractiune occipito-mentoniera, slefuire selectiva, aparate de dezorientare ocluzala aparate de inhibitie (scut lingual, placuta vestibulara), aparate active (monobloc, activator Balters) Deconditionarea interpozitiei buzei cu lip-bumper Deconditionarea aspirarii buzei inferioare cu placuta vestibulara partiala

2. Urmarirea procesului de eliminare a dintilor temporari si eruptie a celor permanenti prin dispensarizare: pierdere precoce de dinti temporari mentinatoare de spatiu in functie de factorii de la indicatii prezentati mai sus:1) Persistenta unor dinti temporari izolati peste varsta medie de eliminare fiziologica perturba directia de eruptie a mugurelui permanent succesional iar radacina dintelui temporar poate sa nu fie rezorbita; extractia dintelui temporar este urmata de redresarea si eruptia celui definitiv;2) Mugurele supranumerar intramaxilar impiedica inlocuirea fiziologica extractia dintelui temporar persistent si enucleerea mugurelui supranumerar asigura eruptia normala a dintelui permanent3) Pozitia anormala intramaxilara a dintelui permanent, oblica sau orizontala redresare chirurgicala4) Aplazia mugurelui dintelui permanent pastrarea sau inchiderea biologica a spatiului5) Mobilitatea sau eliminarea precoce a unor dinti temporari (V, III) poate fi semn de DDM primar cu inghesuire sau a evolutiei anormale a unui mugure dentar permanent, caz in care se redreseaza dintele permanent si se pastreaza dimensiunile arcadei pt a preveni un DDM secundar;6) Intarzierea eruptiei unui dinte definitiv (tulburare de ordine de eruptie) pierderea de spatiu stimularea eruptiei se face prin indepartarea chirurgicala a fibromucoasei si eventual o tractiune elastica7) Interval mare de timp intre eruptia I permanenti inferiori si a celor superiori supraacoperire frontala accentuata sau ocluzie inversa frontala se aplica proteze adjuncte pt a opri eruptia I inferiori pana la planul de ocluzie8) Eruptia M3 in lipsa de spatiu inghesuirea dintilor frontali sau recidiva unei anomalii tratate anterior germectomie; daca exista un Pm sau M pe hemiarcada cu carie complicata extractie Pm sau M pt a preveni o edentatie ulterioara;

3. Asigurarea unor relatii de ocluzie statica si dinamica functionale si stabile prin:1) Slefuiri selective a cuspizilor caninilor sau M temporari neabrazati pt a evita conducerile anormale ale mandibulei, slefuiri ale fetelor meziale ale M temporari pt a permite alinierea corecta a C pe arcada;2) Dezorientarea ocluzala prin gutiera totala cu fata ocluzala neteda care determina pozitionarea mandibulei in acord cu contractia musculara echilibrata3) Extractia dintilor temporari egresati care blocheaza miscarile mandibulei4) Aparate ortodontice, proteze infantile pt mentinerea sau recastigarea spatiului si corectarea migrarilor postextractionale

6. Diagnosticul si tratamentul precoce al anomaliilor dento-maxilare

Planificarea tratamentului in dentatia temporaraScopul tratamentului: Indepartarea factorilor care pot intercepta dezvoltarea normala a ADM si eruptia; Mentinerea si restaurarea functiilor

Situatiicare trebuietratate in dentatiatemporara: Ocluzii inverse frontale si ocluzia incrucisata pierdereaprecoce de dinti temporari care poate duce la lipsa de spatiu dinti neabrazati care interfereaza cu functia ocluzala normala conduceri anormale mandibulare slefuireselectiva obiceiuri vicioase care pot tulbura cresterea normala persistenta de Itemporari care impiedica eruptia normala a I permanentiSituatii care pot fi tratate: ocluzia distala functionala ocluzia distala anatomica unele forme ocluzii deschise datorita interpozitiilor sau obiceiurilor de suptContraindicatii ale tratamentului in dentatia temporara: situatii in care nu exista certitudinea ca rezultatele vor fi mentinute daca poate fi obtinut in rezultat mai bun cu mai putin efort la alta varsta imaturitatea psihica a copilului faca tratamentul impractibil-echilibrareaproceselor de crestere si dezvoltarea a ADM utilizareaprincipiilorortopedieidento-faciale (crestereamaxilarelor) prin forte extraorale (tractiune occipito-mentoniera: barbita cu capelina) asociate cu aparat intraoral de dezorientare a relatiilor de ocluzie;

Planificarea tratamentului in dentatia mixta orice caz poate fi tratat in dentatia mixta cu conditia ca tratamentul sa nu impiedice eruptia dintilor definitivi;- daca se poate trata mai eficient in dentatia permanenta tratamentul se amana;

Situatii care trebuie tratate:1) pierderea dintilor temporari si micsorarea spatiului disponibil pe arcada2) inchiderea spatiului consecutiv pierderilor premature de dinti temporari3) malpozitii ale dintilor care interfereaza in ocluzia normala conduceri fortate4) dinti supranumerari5) ocluzii inverse6) anomalii consecutive unor obiceiuri vicioase7) hipodontii8) diasteme9) ocluzia distalizata - trainer, monobloc, twin bloc10) ocluzia incrucisata - placuta palatinala, trainer11) ocluzia deschisa - cu scut lingual asociat cu forte extraorale vertex menton (inhiba cresterea pe verticala)

Situatii care pot fi tratate in dentatia mixta:1) anomalii de clasa a II-a anatomice2) anomalii de clasa a III-a tratament precoce3) DDM cu inghesuire care necesita extractii seriate4) Neconcordanta ale bazelor osoase

5. Terapia miofunctionalaGeneralitati: se adreseaza musculaturii ADM in organism sunt in jur de 600 muschi; la nivel de ADM avem: muschii mobilizatori ai mandibulei (masticatori): muschii ridicatori: muschiul maseter, pterigoidian intern, fascicululanterior al temporalului muschii coboratori: pterigoidian extern, muschii supra si subhioidieni muschii propulsori: fasciculul anterior din muschiul temporal, muschiul suprahioidian, muschiul pterigoidian extern muschii retropulsori: fasciculul posterior al temporarului muschii lateropulsori: pterigoidian extern

muschii mimicii: muschiul orbicularul buzelor, muschiul buccinator, muschiul platisma, muschii mobilizatori ai globului ocular musculatura linguala: muschiul stiloglos, genioglos, etc. muschii planseului si portiunii anterioare a gatului: muschiul digastric, milohioidian, geniohioidian, stilohioidian musculatura externa (orbicularul buzelor si muschiul buccinator) au actiune centripeta; musculatura interna (muschii buzelor) au actiune centrifuga; orice dezechilibru intre aceste forte duc la afectarea directiei de crestere a ADM;

terapia miofunctionala se poate adresa la orice categorie de anomalie dentara unde apar dezechilibre; necesita o f buna colaborarea pacientului;

Principii psihologice: complianta si aderenta pacientului la aceasta terapie cu toti factorii implicati; stimularea cresterii motivatiei pt terapia miofunctionala (motivatia= forta motrica interna care determina si incurajeaza o persoana sa urmeze un anumit traseu pt a atingeun obiectiv bine stabilit);*motivatia poate fi: extrinseca depinde de factori externi intrinseca provine din interiorul persoanei se adreseaza copiilor si adolescentilor (5-12 ani) cand predomina vointa extrinseca necesita apreciere din partea anturajului, medic, parinti, lauda, recompensa;

Factori care stimuleaza cresterea compliantei si aderentei la tratament:1) Aspectul si comportamentul medicului2) Relatia medic-pacient3) Ambientul4) Constientizarea de catre pacient a propriei anomalii

1. Aspectul si comportamentul medicului: aspectul fizic, aspectul tinutei, accesorii, incaltaminte, tunsoare, aspectul unghiilor; comportamentul trebuie sa fie prietenos, cald, sa aibe o atitudine pozitiva si disponibilitate pt pacient; sa aib carisma, simtul umorului si abilitatea de a domina o anumita situatie in cabinet;

2. Relatia medic-pacient: Aspecte legate de pacient: sa manifeste curiozitate si dorinta de a intelege ceea ce i se spune (prin punerea de intrebari); sa demonstreze o atitudine pozitiva fata de medic dar si fata de sine, sa fie entuziast, activ, increzator; sa manifeste totusi si o autonomie, respectand recomandarile pt terapia miofunctionala sa nu prezinte tulburari de comportament; Aspecte legate de medic: profesionalism; comunicarea non-verbala atinge un procent intre 70-95% prin gesturi, mimica, pozitia capului care trebuie sa fie in concordanta cu comunicarea verbala (continutul mesajului verbal transmis); tonul vocii medicului limbajul trebuie sa fie adaptat varstei pacientului si nivelului de intelegere si educatie; sa aib autoritate profesionala; informatiile date trebuie sa fie la subiect; sa verifice daca mesajul transmis a fost inteles de catre pacien (pacientul trebuie sa repete ceea ce i s-a spus pt a verifica daca s-a inteles; medicul adreseaza intrebari deschise (cum ti s-a parut? ce parere ai despre?)); sa foloseasca frecvent numele pacientului; daca e necesar sa aduca anumite critici e important sa se critice intotdeauna comportamentul gresit si nu pacientul in sine; critica trebuie sa fie una constructiva si sa se porneasca de la o formulare pozitiva; medicul trebuie sa constientizeze pacientul ca succesul terapeutic apare treptat in etape;

3. Ambientul: placut, prietenos, vesel; sala de asteptare trebuie sa fie viu colorata (sa se evite culoarea rosie, alb) cu brosuri pe teme medicale sau desene animate cu norme sau reguli de profilaxie si cu un colt vesel cu jucarii; timpul de asteptare sa fie cat mai scurt ca sa fie perceput in mod placut de pacient; instrumentarul medical nu trebuie sa fie la vedere;

4. Constientizarea de catre pacient a propriei anomalii: se adreseaza mai mult adolescentilor; cu cat constientizarea e mai puternica cu atat vom avea o motivatie mai crescuta si un pacient mai compliant;

Metodologia in terapia miofunctionala- exista un numar foarte vast de exercitii de miogimnastica, practic terapeutul isi poate concepe propriile exercitii sau combinatii in functie de specificul pacientului;

Obiectivul major al terapiei miofunctionale: obtinerea unei functionalitati corecte a ADM a.i. sa se previna sau/si sa se elimine orice conditie patologica care ar putea determina dezechilibre musculare;

Succesul terapiei miofunctionale: s-au reeducat functiile ADM s-a obtinut ameliorarea esteticii dento-faciale reechilibrarea musculara

Contractiile musculare sunt: Izometrice =o contractie musculara care nu determina modificarea lungimii fibrei musculare sau determina o scurtare f usoara; apare la muschii posturali; sunt contractii statice; Izotonice = contractii musculare care duc la scurtarea fibrei musculare a.i. nu sunt insotite de un raspuns similar din partea fibrei musculare antagoniste apare deplasarea; sunt contractii dinamice;Caracteristicile fibrei musculare sunt: Excitabilitatea Iritabilitatea Contractilitatea Elasticitatea

Se pot aplica3 tipuri de exercitii de miogimnastica:a. Exercitii de miogimnastica statice: respiratorii orali sunt rugati sa tina gura inchisa;b. Exerctii de miogimnastica dinamicec. Exercitii de miogimnastica dinamice cu rezistenta adica in timpul efectuarii miscarii trebuie sa se opuna o rezistenta (ex: un ap ortodontic, medicul sau chiar pacientul) la propulsia mandibulei forta musculara pt efectuarea miscarii e mai mare, mai puternica;S-a demonstrat ca exista asocieri intre dezechilibrele musculare de la nivel de ADM si modificari ale posturii: acestea sunt identificate in cadrul examenului kineziografic prin corectarea dezechilibrelor ADM se poate obtine si imbunatatirea posturii; terapia miofunctionala ar trebui sa se adreseze ADM cat si corectiei posturii;

Conditii necesare pt un antrenament muscular corect:1) Contractiile musculare trebuie sa se faca pornind de la pozitia de repaus;2) Contractiile trebuie sa se faca lent, intensitatea sa creasca progresiv;3) Contractiile se fac lent pana la amplitudinea maxima si revenirea la starea de repaus trebuie sa se faca la fel de lent;4) Perioadele de contractie musculara sa fie alternate cu perioade de repaus in general de aceeasi lungime a perioadei pt a permite fibrei musculare sa se refaca;5) Exercitiile se efectueaza in serii de 2-3/zi, fiecare serie cuprinde mai multe repetari;6) Terapia miofunctionala trebuie sa se asocieze cu exercitii de miogimnastica respiratorie;7) Exercitiile trebuie sa se efectueze un timp indelungat pt a obtine un echilibru muscular stabil;

Tipuri de exercitii de miogimnastica:1. Miogimnastica adresata musculaturii linguale- in cadrul deglutitiei atipice: se aplica in: deglutiii atipice posturi incorecte ale limbii (joasa si anterioara sau joasa si posterioara, protruziva) tulburari fonetice (se colaboreaza cu logopedul) trebuie sa fie precedata de eliminarea obiceiurilor vicioase(succiunea policelui, aspirare/interpunerea buzei superioare/inferioare) si de frenectomii la pacientii cu fren scurt al limbii; cuprinde 3 etapein cazul deglutiei atipice: a. etapa de fizioterapie se invata miscarea izolata sau separat pt fiecare grupa musculara; se adreseaza portiunii anterioare, mijlocii, posterioare a limbii;b. etapa de invatare propriu-zisa a deglutitiei corecte poate dura 1-2luni;se incepe prima data cu deglutitia salivei, a lichidelor, apoi se trece treptat la deglutitia corecta a hranei solide;c. etapa de conditionare la nivel cerebral a noului tip de deglutitie sunt necesare mai multe saptamani sau chiar 2-3 luni daca nu se produce va reaparea deglutitia cu care el e obisnuit; parintii trebuie sa repete copilului de cel putin 6-7 ori/zi la inceput la intervale regulate sa isi aplice limba corect (adica varful limbii aplicat in regiunea anterioara apalatului), iar apoi i se va reaminti la intervale neregulate; Garlinier recomanda aplicarea unui cartonas pe masa cu mesajul: ,,inghite corect

Timpii operatori:a) etapa de fizioterapie - pacientului i se arata care e pozitia corecta a limbii: cu o oglinda manuala i se explica de pozitia incorecta a limbii, i se indica cu degetul sau cu o sonda regiunea anterioara a palatului inapoia papilei interincisive si i se spune ca varful limbii trebuie pozitionat in acea regiune cu presiune; se utilizeaza 2 metode: Aplicarea corecta a limbiicu gura deschisa: pacientul isi departeaza arcadele dentare, aplica varful limbii in portiunea anterioara a palatului si mentine acolo varful limbii mai multe minute pana la 60 minute/zi; la inceput cei cu tonus redus al musculaturii linguale si deglutitie atipica nu reusesc sa mentina nici macar 1 minut apar contractii neregulate la nivelul musculaturii limbii dupa 10-15minute; se prelungeste treptat durata de practicare a exercitiului de la o serie la alta, de la o zi la alta 120 secunde/serie pana in final se ajunge la 60 minute/zi; Aplicarea corecta a limbii pe palat cu gura inchisatrebuie sa se ajunga in timp macar la 5 minute/zi la inceput pana la 60 minute/zi;

Alte exercitii de miogimnastica: ,,LeulIndicatii:1. stimuleaza dezvoltarea palatului2. cicatrizeaza corectfrenul lingual dupa interventii chirurgicale de frenectomie evita aparitia unor cicatrici retractile3. cresterea elasticitatii lingualeMetoda: pacientul aplica varful limbii corect si deschide larg gura pana la amplitudinea maxima; se recomanda 20-30 repetari/serie x 2/3 serii/zi; ,,CalutulIndicatii:1. stimularea dezvoltarii palatului2. cresterea elasticitatii si tonusului lingualMetoda: pacientul aplica corect varful limbii, deschide larg gura si in timpul miscarilor de deschidere a gurii coboara limba pentru a imita zgomotul de trap; se recomanda 20-30 repetari/serie x 2-3serii/zi; Cantatul solicita aplicarea corecta a limbii pe palat; Plimbarea varfului limbii din regiunea posterioara a unei hemiarcade pana in regiunea posterioara a hemiarcadei contralaterale atat pe fata vestibulara cat si pe fata orala a dintilor; poate fi efectuata atat la arcada superioara cat si inferioara;Indicatii: atenuarea santul mentonier; Limba sageata = proiectarea varfului limbii de la o comisura la cealalta sau in sus respectiv in jos;b) etapa de invatare propriu-zisa a deglutitiei corectepacientul este rugat sa aplice varful limbii pe regiunea anterioara a palatului, apoi sa aduca dintii in IM si apoi sa deplaseze varful limbii spre posterior pe palat si sa inghita;- se repeta in serii de 20-30 inghitiri x 2-3/zi pentru lichide, iar dupa 2-3 saptamanise poate incerca deglutitia hranei solide: se incepe cu fragmente de biscuiti sau bakerolls efectuand aceleasi miscari ale limbii; treptat se poate trece la deglutitia hranei solide (recomandabil la cina);c) etapa de conditionare la nivel cerebral a noului tip de deglutitie- copilul trebuie urmarit minim 6-8 saptamani (3/4 luni) pana deglutitia corecta devine un automatism;

2. Exercitii de miogimnastica pt orbicularii buzelor - pot fi contractii izotonice (sa tina buzele apropiate) sau izometrice (cu deplasare);Indicatii: 1) pacienti cu incompetenta labiala2) pacienti cu aspirarea sau interpunerea/muscarea buzei superioare sau inferioare3) respiratori oraliCauzele incompetentei labiale: buza scurta genetic proalveolodentie accentuata (data de succiunea policelui tinut paralel cu arcadele dentare sau la respiratorii orali)

Tipuri de exercitii:a. Nasturelul - nasture cu diametrul de 2-3cm (aproximativ cat o moneda de 50bani) cu una dintre fete plane si cu 2 orificii prin care trece un elastic subtire cu o lungime de minim 20 cm; se recomanda interpunerea nasturelului intre arcadele dentare si buze; pacientul trebuie sa traga ritmic de elastic a.i. sa apara contractia suplimentara a orbicularilor in serii de mai multe repetari x 2-3ori/zi; se poate efectua si in 2 cu 2 nasturei si cu un elasic mai lung;b. Tuguierea buzelorc. Fluieratuld. Umflarea obrajilor cu aer cu exercitarea unor presiuni pe ei;e. Alunecarea pasiva (la inceput) a buzei superioare peste cea inferioara sau invers;f. Alunecareaactivaaceeasi metoda cu mentinerea buzei timp mai indelungat (pana apare senzatia de oboseala musculara);g. Exercitiul cu ruloulin contact cu buza superioara sau inferioara aplicat in vestibul; amelioreaza si santul labio-mentonier;h. Exercitiul cu cardul labial imita cardul de bancomat (3x5cm, grosime 1,5-2mm) mentinut un timp indelungat;i. Mancatorul de spaghete: sa aspire spaghetele cu presiuni pt contractia orbicularilor;

3. Exercitii de miogimnastica pentru muschii propulsori ai mandibulei: exercitii de propulsie dinamice cu rezistenta (palma aplicata pe barbie); inspiratie profunda, lenta, cu propulsia mandibulei si extensia capului; pastrarea mandibulei in pozitie propulsata mai mult timp sau aspirarea buzei superioare;4. Exercitii pentru muschii masticatori: miscari de lateralitate executate numai in partea sanatoasa opusa laterodevierii mandibulei; miscari de rezistenta prin aplicarea palmei; obtinerea pozitieicentrice si mentinerea ei timp indelungat cu un aparat ortodontic: lip-bumper - rol de a indeparta actiunea buzei inferioare asupra arcadei dentare; monobloc/aparat Frankel; placa palatinala cu scut lingual indeparteaza actiunea limbii asupra arcadelor dentare, dar nu corecteaza dezechilibrele musculare ale limbii;

7. Interceptia prin mijloace chirurgicale:1) fren lingual scurt - limiteaza mobilitatea linguala si determina o pozitie de repaus joasa si anterioara;2) hipertrofia frenului buzei superioare produce si intretine o diastema adevarata;3) frenul buzei inferioare produce retractii gingivale;4) corectie de bride, cicatrici;5) depistarea directiilor gresite de eruptie a dintilor permanenti cu indepartarea obstacolului (dinti supranumerari, odontoame);6) extractia dintilor temporari persistenti sau extractii dirijate in cazuri necomplicate de DDM cu inghesuire diagnosticate la 7-8ani;7) germectomii ale molarilor de minte in cazul in care eruptia lor in lipsa de spatiu determina inghesuirea frontalilor sau recidiva unei anomalii deja tratate;

8. Interceptia prin mijloace protetice: mentinatoare de spatiu coroane prefabricate sau inlay-uri- pt refacerea morfofunctionala

Curs 7Amprenta in ortodontie

= copia fidela negativa a unor formatiuni anatomice care apartin campului ortodontic;- amprenta trebuie sa redea cu exactitate formatiunile anatomice respective, iar apoi prin turnarea amprentei se obtine modelul in ortodontie (=copia fidela pozitiva a campului ortodontic);- pentru ca amprenta sa fie corecta, trebuie sa cuprinda urmatoarele formatiuni anatomice: arcade dentare arcade alveolare pana in fundul de sant vestibular formatiuni moi care interfereaza cu arcadele dento-alveolare: frenuri, bride amprenta superioara trebuie sa mai cuprinda bolta palatina cu rugile palatine, torus palatin daca exista, linia Ah, portiunea anterioara a palatului moale, tuberozitatile maxilare amprenta inferioara trebuie sa mai cuprinda rebordul alveolar lingual pana spre planseul bucal, trigon retromolaramprenta in ortodontie este expansiva trebuie luate masuri speciale pt a cuprinde toate aceste formatiuni;

Materiale necesare pentru amprentare: linguri de amprenta = portamprenta, suport pt materialul de amprenta; pot sa fie metalice sau din plastic pe marimi, culori; sunt prevazute cu perforatii pt a fi mai retentive; material de amprenta materiale din gama hidrocoloizilor ireversibili (alginat) pt ca majoritatea pacientilor sunt copii, adolescenti si adulti tineri; alginatele sunt pt ortodontie, au diverse culori, au miros placut; se mai pot folosi si siliconi; bol si spatula pt amestecarea pulberii cu apa; o tavita renala pe care pacientul sa o tina sub barbie;

Fazele amprentarii:1. pregatirea pacientului i se explica acestuia folosind un limbaj adecvat varstei lui si capacitatii lui de intelegere scopul si continutul manoperelor la care va fi supus; 2. igienizarea cavitatii orale prin periaj dentar nu se ia amprenta in prima sedinta; 3. clatirea riguroasa a cavitatii orale;4. la pacientii cu senzatie de voma accentuata se face anestezie topica la nivelul palatului;5. alegerea lingurii dupa o inspectie prealabila a arcadelor dento-alveolare; se probeaza in cavitatea orala; o lingura este corespunzatoare atunci cand cuprinde in interiorul ei in intregime arcadele dento-alveolare pana in fundul de sant vestibular fara a impinge partile moi, superior sa cuprinda si tuberozitatile palatine si sa nu basculeze pe palat iar inferior sa ajunga pana la planseu, dar sa nu deformeze partile moi; este necesar un spatiu de 2-3mm intre marginile lingurii si formatiunile anatomice;6. pregatirea lingurii retentivizarea lingurii; de regula, prezinta perforatii; trebuie sa fie mai numeroase la nivelul marginilor lingurii pt ca acolo este riscul mai mare de desprindere a materialului de amprenta din lingura; se pot face perforatii suplimentare sau se mai pot aplica benzi de leucoplast pe marginile lingurii; este foarte important ca lingura sa fie f retentiva in ortodontie: pacientii sunt cu malpozitii si inghesuiri dentare, alte anomalii (protruzii accentuate)campul ortodontic este foarte retentiv desprinderea lingurii de pe camp se face prin tractionarea acesteia de pe maner materialul de amprenta se desprinde din portamprenta; in ortodontie se toarna 2 tipuri de modele in aceeasi amprenta (model de lucru, model de studiu)7. pregatirea materialului de amprenta si incarcarea lingurii prin spatulare energica in bol a unei anumite cantitati de pulbere cu o cantiate corespunzatoare de apa la temperatura camerei in functie de indicatiile firmei producatoare; spatularea se face minim 30secunde; exista materiale de amprent