Note de Curs - Dr Penal - Partea Gen II

7/25/2019 Note de Curs - Dr Penal - Partea Gen II

1/51

MASURILE DE SIGURANTA

1. Definitie = sanct de dr penal, preventive, prev de lg, care se iau de instanta de jud fata de pers care au

sav fapte prev de lg pen pt a inlatura o satre de pericol generatoare de noi fapte prev de lg penala.

2. Caracteristici

- Sanct prev de lg penala- Se iau fata de pers care au sav fapte prev de lg pen (nu sunt consecinta sav unei infr)

- Determ de necesit preven repetarii de fapte periculoase in viitor

Ac se pot lua chiar daca faptuit nu I se aplica o ped, situatia fiind provocata de existenta starii de pericol pe care

repre in sp pers faptuitorului ! se iau pe per nedet.

3. Conditii

- "aptuit sa fi sav o fapta prev de lg pen

- #rin sav faptei sa se fi dat in vileag starea de pericol al faptuit care pot constit in viitor sursa sav unor noi fapprev de lg pen

- $om%at starii de pericol san u fie posi%ila doar prin aplic de ped ci prin luarea de mas de siguranta

4. Cadru !asurior! $.pen. titlul &I ! sunt preva scopul, cont, cond in care se pot lua mas de siguranta.

'as de siguranta sunt

- Obligarea la tratam medical

- Internarea medicala

- Interzicerea de a ocupa o fctie/de a exercita o profesie/meserie sau alta ocupatie

- Expulzarea strainilor

- Confiscarea speciala

- Interdictia de a reveni in locuinta familiei pe o durata determine

Dupa nat lor ac se impart in

- Mas cu carater medical(tratam, internare)

- Mas restrictive de drepturi(fctii,profesii, de a se afla in anumite localit, de a reveni in loc fam, expul)

- Mas restrictive de bunuri(confiscare)

". Masurie de si#uranta in s$ecia


2/51

a. %&i#area a trata!ent !edica = mas de sig cu caract medical ! o%lig faptuit care din

caua intoxic cornice prin alcool, stupefiante sau alte asem su%st, pre peric pt societ, de a se pre in mod regulat la trata

med pana la insanatosire.

Conditii

- Se ia numai fata de faptuit care a sav o fapta prev de lg pen (indif daca fapta este sau infr)

- "aptuit sa pre pericol pt societ din caua unei %oli, a intoxic (alcool, stupef)

- Instanta va aprecia cand starea anormala a faptuit a incetat si nu va mai sav fapte prev de lg#t luarea mas este neces sa se constate ca ac st anormala pre pericol pt societ.

Continut! se exercita prin preentarea in mod regulat la locul si datele sta% pt efect tratam. Daca faptuit n

se pre at instanta de jud poate inlocui ac mas cu internarea medicala. $and ac mas insoteste ped detentiunii pe viata sa

ped inchis ac se efect si in timpul execut ped.

Durata ! se ia pe durata nedet. Dureaa atat timp cat dureaa caua care a det luarea ac mas, pana

insanatosirea faptuit.

&. Internarea !edicaa = consta in internarea faptuit, care este %olnav mintal sau toxicoman si care seafla intr-o stare care pre pericol pt societ, intr-o institutie med de specialit pana la insanatosire

Cau'a! st de peric pt soecit ce decurge din st psiho-f anaormala a faptuit care este %olnav mintal*toxicom

pre pericol de a sav noi fapte prev de lg pen.

Conditii

- Se poate lua numai fata de o pers care a sav o fapta prev de lg pen+ daca nu sav o fapta prev de lg pen

fata de faptuit se poate lua mas ocrotirii

- "aptuit sa fie %olnav mintal*toxicoman sis a se afle intr-o stare care pre pericol pt societ (se det din

legat cauala ce exista intre fapta sav si starea de %oala a faptuit)

- Se va lua daca instanta apreciaa ca st de pericol a faptuit %olnav mintal*toxicoman poate fi inlat pin

ac mas de sig

Continut! internarea fortata a faptuit intr-o institutie de specialit unde este supus unui tratam med

o%ligat. #oate fi luata cu caracter provizoriu si in timpul UP si in timpul judecatii .

Durata! se ia pe o durata nedet(pana la insanatosirea faptuit). Daca se o%s o ameliorare se poate inlocui c

mas o%lig la tratam medical.

c. Inter'icerea de a ocu$a o fctie(e)ercita o $rofesie = se poate lua fata de faptuit care a sav o fapta

prev de lg pen dat incapacit, nepregatirii sau altor cause care il fac impropriu pt ocuparea unei anumite fctii ori

exercitarea unei profesii, meserii*alte ocupatii, pt a impiedica sav altor asemenea fapte in viitor.

Cau'a care genreaa st de pericol ! inaptitud faptuit de a-si exercita fctia*profesia*meseria.

Inaptitudinea = nepregatire, incapacit psiho-f , lipsa de cun necesare, nepasare fata de regulile si cerintele de car

depinde %una desfas a activit.Difera de ped complement a inters dr de a ocupa o fctie

Conditii

- Se poate lua numai fata de pers care a sav o fapta prev de lg pen


3/51

- "apta sa fi fost sav in execut fctie*profesiei*ocupatiei faptuit

- Sav faptei sa se dat incapacit, nepregatirii care il fac impropriu pt ocuparea unei fctii*execut unei

profesii*meserii

- $auele sa creee o stare de pericol prin posi% comiterii altor fapte in viitor

- Instanta apreciaa luarea masurii

Continut! interdictia impusa faptuit de a mai ocupa fctia*exercita prof*mes*ocupatia in exercit

careia a sav fapta prev de lg penDurata!pe timp nedet* cat dureaa starea de inaptitudine a faptuit. evocarea se face la cerere dupa trecere

a cel putin an (alta cerere se poate introd dupa inca an de la respingere).

d. Inter'icerea de a se afa in anu!ite ocaitati = inter condamn de a se afla o anumita per de timp

in localit*tile sta% prin hot de condamnare.

Cau'a! starea de peric pe care o releva preenta infractorului in anumite localit.

Conditii

- Se poate lua numai fata de infractor- Infr sa fie condemn la ped inchis de cel putin an si anterior sa mai fi fost condamn. /xceptie

cand ped este inchis de 0 ani. (sa nu mai fi fost condamnat). $ondamn aterioara nu mai este neces daca infr es

condamnat pt infr de furt, talharie, specula, ultraj, cresetorie, prostituie, viol, perves sexuale

- 'as se ia la aprecierea instantei (in fctie de nr de infr comise, gravit infr, modul in care s-a

actionat)

Continut! inters condamn de a se afla in localit anume prev prin hot de condamn.

Durata * durata de -0 ani , consta in restrangerea li%ert condamn. Se executa dupoa execut

ped*stingerea execut ped.

- poate fi amanita*intrerupta pt caua de %oala ori alt motiv prev de lg.

- poate fi revocata la cerere*din oficiu cand se apreciaa ca starea de peric a incetat, darn u mai

devreme de an de la data can a fost luata

e. E)$u'area = scoaterea in afara terit tarii a cet strain*pers fara cetatenie care nu domic in o, daca a

sav o infr si se apreciaa ca ramanerea ac pe terit o pre peric soc.

Cau'a! periculoit cet strain*apatridului care a sav o infr ce se jud de instantele ro si care daca ar ramane p

terit tarii ar putea comite noi infr.

Conditii

- Se ia fata de inf cetatean strain*apatrid fara domic in o

- Sa fie o infr de competenta instantelor pen ro (sav pe terit tarii, in afara, cf princip realit, univ

lg pen)

- Se apreciaa de instanta daca ramanerea infr pe terit o pre pericol soc


4/51

Continut! indepartarea silita a infr strain de pe terit o. /xpul se face catre tara a carui cet este ori unde

isi are domiciliul.

Durata! durata nedet. 2u se preved posi% revocarii.

f. Confiscarea s$eciaa = trecerea silita si gratuita in propriet statului a anumitor %unuri ce apartin pers

care a sav fapta prev de lg pen, a caror detinere de catre faptuit datorita nat lor*legat ac cu sav faptei pre pericolul sa

unor noi fapte prev de lg pen.Cau'a! starea de peric ce decurge din detinerea unor %unuri ce au legat cu sav faptei prev de lg pen ori ca

ar putea fi folos la sav de fapte.

Conditii

- Se ia fata de pers care a sav o fapat prev de lg pen

- 3unurile sa fi fost folos sa sav unei fapte prev de lg pen ori a caror detinere este ontrara lg

- 3unurile sa fi fost folos la sav unei inf

- Se apreciaa de insanta

Dupa identif %unurilor supuse confisc luarea mas de sig este o%lig. Instanta poate sa nu dispuna confis%unului daca ac face parte din mijl de existenta, de tre%uinta ilnica, neces pt exercit unei profesii.

Continut ! scoaterea fortata a %unului din patrim celui ce detine %unurile si trecerea in patrim statului

%unurilor anume det de lg. mas confisc se ia cu pv la %unuri are caract 4in rem5 ! prod efecte fata de orice pers la care s-

gasi lucr confiscate.

Cate#orii de &unuri

! produse prin sav faptei prev de lg pen! care au luat fiinta prin sav faptei, ca

nu au existat

inainte de sav faptei (%acnote false, titluir de $ false, alim falsif, arme confection, mat explosive, medicam falsif) ! folos la sav unei infr! pot fi ale infract sau ale altei pers daca ac a cun scop

folos lor. Daca

%unurile aufost folosla sav unei fapte prevde lg pen ac nu vor putea fi confisc(cutit, arma)

2u pot fi confisc autoveh cu care inculp s-a deplasat si nici telef cu care a comunicat ! nu erau determinante pt real

activit infr. Daca pers nu a cun scopul folos %unurilor ! at se confisca echival in %ani al ac.

Exceptii de la confiscare " in caul infr sav prin presa (calc, aparate foto, video).

! prod# modif# adaptate! in scopul sav unei infr, utilie la comit ac si daca su

aleinfractorului. Daca apartin altei pers at ac au fost folos cu stiinta ac. Sunt %unurile care nu au avut o existenta anterioara c

au fost create in scopul comiteriii de infr si au fost folos pt comiterea infr.

Daca %unurile au fost folos la sav unei fapte prev de lg pen at ac nu se vor confisca.

! care au fost date pt a det sav unei fapte sau pt a rasplati pe faptuitor ! cu

sunt sume de

%ani, %unuri date pt a-l det sa sav infr. $e pot confisca si at cand s%a sav o fapta prev de lg pen


5/51

! doband prin sav faptei prev de lg pen# daca nu sunt restit pers vatam si in mas in care nu serv

despag ac! au fost insusite*au ajuns in mod direct*indirect in stapanirea ilegala a unor pers. Ac au o existenta anterioa

sav faptei %unuri furate, dilapidate, o%t prin inselaciune, amenintare ! doar daca nu sunt restituite. $and ac au fo

instrainate ! se inlocuiesc cu sumele de %ani o%t*%unurile o%t in locul ac.

! a caror detinere este interzisa de lg! detinerea constit o fapta prev de lg pen (detinerea de

arme, munitii, instrum pt falsif de valori).

Re#ui! daca %unurile nu se gasesc in locul lor se confisca %ani si %unuri pana la concurenta val ac.+ - confisca si %anii o%t din exploit, folos %unurilor supuse confiscarii.

#. Interdictia de a re+eni in ocuinta fa!= se poate lua pe o durata de pana la ani fata de pers

condamn la ped inchis de cel putin an pt loviri sau alte acte de violenta cauat de suferite f si psihice, sav asupra mem

fam, daca instanta constata ca pre ac in locuinta fam constit un peric grav pt ceilalti mem%rii ai fam.

Cau'a! periculoit infr, pusa in evid prin lovirea sau orice acte de violenta cauatoare de suferinte f si psihic

sav asupra mem%rilor fam

Conditii

- Se ia import infract, condamn la ped inchis de cel putin an pt loviri*alte acte de violenta cauat

de suferinte f si psih sav asupra mem%r fam (sotul*ruda apropr ! care loc*gospod impreuna cu faptuit)

- Instanta apreciaa daca pre pers condamn in locuinta constit peric grav

- Se poate lua numai la cererea partii vatamate

Continut! interdictia de a reveni in locuinta fam pe o per determin

Durata! perioada de pana la ani+

- se poate revoca daca au incetat cauele care au det luarea mas+

- se exec dupa execut ped princip

,%RMELE IN,RACTIUNII

1. Desfasurarea acti+itatii infractionae

Infractiunea este o manif a omului in sfera realit, a rel soc+ pp o desfas in spatiu si timp. /xista perioade in care s

desfas activit infractionala (per interna si cea externa).

a. -erioada interna * psihica = tarmuita de mommom initial! al incoltirii ideii de a sav oinfractiune si mom final! hotararea de a sav infract.

Se disting 1 momente

- al nasterii ideii de a sav o infract

- al deli%erarii ! pro*contra ideii de sav o infract

- al deciiei*hot de sav o infr ! finalieaa per interna*su%iectiva*psihica intalnita numai la infract intentionate.


6/51

7andul criminal nu repre un peric*amenint cata vreme nu s-a concretiat intr-o fapta. #er interna poate avea si o latur

externa ! cand hot de a sav infr a fost luata in comun de mai multe pers . cand comunic hot de a sav o infr ! facuta c

scopul de a atrage si pe altii la sav infr*de a ajunge la cun viitoarei victime ac activit este peric si poate im%raca o forma

pluralit de infractori (complot, asociere pt sav unei infr).

&. -erioada e)terna *de executare ! cupr actele si activit pers effect in ved pregat si reali

infractionale si o%t reult periculos.

Ac perioada presupune existenta a 1 fae- "aa de pregatire ! actelor preparatorii ! desfas unor active menite sa pregat execut hot infraction. Astfel

de procura date, inform, mijl ce vor fi folos la comiterea faptei (menite sa pregat execut).

- "aa de executare ! se trece la execut hot infract ! se indepl actiunea, activit prin care este reali actul de

conduita interis preva in norma penala.

- "aa urmarilor ! prod urmarilor socialm periculos preva in lat o%iectiva a infractiunii. Ac faa este tarmuita d

execut in intregime a actiunii si prod urmarilor immediate.

2. ,or!ee infractiunii! in fctie de faele de desfas a activit infractionale2.1. Actee $re$aratorii = prima faa a per externe a activit infractionale ! consta in anumite

acte*activit de procure de date, inform ori adaptare a mijl*instrum ce vor fi folos la comiterea infract ca si de crearea con

favora%ile savarsirii acesteia. $unt posibile numai la infractiunea intentionata

$onditii

- continutul activit sa releve ca este effect pt sav infr (caract univoc)

- sa se concreti intr-o activit o%iectiva de creare a cond pt sav infr

- sa nu cupr actele care sa faca parte din faa de execut

- sa fie intentionate

"eluri

- & de pregatire materiala! pregat mat pt sav infr ! procure de instrum, de mijl, adapt pt comit unor infr

- & de pregatire morala! culegerea de date, inform cu pv la locul, timpul in car eurm sa se sav infr,

atragerea de complici. Se creeaa cond psihice favor comiterii infractiunii.

egim ! s-au conturat tee princip

- 'eza incriminarii actelor preparatorii! susutine necesit incrim a.prep ca faa de desfas a

activit infract.

$onsid ca periculoit ac creeaa cond fav pt comit infr. 2eincrimin ac ar putea fi interpret de infr ca o incurajare la prega

variante - a incrimin nelimit ! pp incrim ac la toate infr unde sunt posi%+ - a incrim limit ! incrim ac numai la inf

periculoase.

- 'eza neincriminarii actelor preparatorii! in rap de caualit ac repre doar cond care nu

pot genera niciod reult socialm peric. 8ipsa de pricol social evident. Ac sunt sit in timp departe de reult periculos. Dac

s-ar incrimina a.prepar faptuit este indemn sa continue*sa treaca la execut daca tot este pedepsit.


7/51

egimul actelor de pregatire in dr penal ro actual ! este folos tea neincrim actelor de pregat.

Exceptie! se incrim ! ca tentativa*ca infr de sine statatoare* acte de complicitate anterioara.

- asimilate tentativei ! pedpsite la unele infr grave (infr contra sig st, lipsirea de li%ert in mod illega

com%at traficconsum illicit de droguri)

- infr autonome ! periculoit este evidenta, character univoc (detinerea de instrum in ved falsif d

valori)- sav de alte pers decat autorul ! cand aut a sav o infr consumata sau tentative pedepsi%ila (culege

de dare, infoem, mijl, instrum pt sav infr).

2.2. Tentati+a = forma de infract care se situeaa in faa de executare a infract, intre inceputul execut actiunii c

constit elem mat al lat o% si prod reult socialm periculos.

In doctrina, tentative este def ca forma a infr ce consta in punerea in execut a hot de a sav infr, execut ce a fost intrerupt

ori nu si-a prod efectul, desi execut a fost effect in intregime.

a. Conditii- existenta unei hot*reolutii de a sav infract

- hot sa fie pusa in execut

- execut sa fie intrerupta sau sa nu isi prod reult

/xistenta hot ! se deduce din dispo $ pen !se manif numai prin intentie(direcat*indirecta)

#unerea in executare ! se declanseaa procesul causal spre prod reult urmarit*acceptat ! marcheaa trecerea de

actele de pregatire la etapa actelor de executare.

&. Teorii T.su&iecti+e! actele de executare sunt univoce ! pun in evid hot de reali a ac

- actele de pregatire sunt echivoce ! nu pun in evid hot in veder carora au fost reali

epros extind sfera actelor de execut si acolo unde ac sunt doar de pregatire.

T.o&iecti+e! criteriul de distinctie este cel al poitiei ac in procesul dnamic ce duce la sav

faptei. 'eoria cauzalit inerente ! consid ca acte de execut acelea care au primit o orientare precisa in cadrul activ

infractionale ! acele acte care sunt indepartate import o% infr.

Actele de preg ! proc unui cutit, unei chei, de su%st otravitoare, o%*su%st c ear putea fi folos la sav unei infr ! n

reali elem mat al lat o% a infr.Actele de execut ! acelea care au primit o orientare spre o% infr (otrava pusa in manc ce urm a fi servita unei per

cutiutl a fost ridicat pt a lovi victima, cheia introd in incuietoare pt a fi deschisa usa, poarta, seiful).

T.for!ae! criteriul de distinctie ! identitatea intre actul comis de faptuit si actiunea interisa

prin lg pen ! repre elem mat al lat o%iective.

epros resfrang sfera actelor de execut lasand in afara lor acte ce nu corespund formal actiunii, care sunt in realit acte d

execut.


8/51

In practica jud ! se folos un criteriu mit de delimit a actelor de execut de cele de pregatire.

c. Intreru$ e)ecut(ne$rod re'ut! a1a cond ! se delimit tentative de infr consumata.

$hiar daca execut a fost integral reali sunt datorate unor imprej indep de vointa faptuit ori tin de vointa ac.

d. ,eurie tentati+ei

Dupa gr de reali a actiunii t. intrerupta*imperfecta si t.terminata*perfecta

Dupa cauele care det neprod reult t. proprie si t improprie. ;entativa intrerupta*simpla*neterminata*imperfecta ! punerea in execut a

hot de a sav infr, execut ce se intrerupesi rezult nu se prod. Intreruperea se situeaa in timp dupa incep execut! putand

de nat umana sau neumana.

;entativa perfecta*terminat*fara efect*fara reult*completa ! punerea in

execut a hot de a sav o infr+ execut ce a fost dusa la capat# iar rezult nu se prod.. ; perfecta poate fi proprie sau impropri

/ste proprie cand mijl fol sunt suficiente sa prod reult socialm periculos. $aua neprod reult poate fi anterio

concomitant sau dupa executare. ' proprie termin este posib numai la infr materiale

;entativa improprie*relativa ! punerea in execut a hot de a sav infr, executce se reali in intregime, prod reult nu a fost posi% dat insuf sau defectuoit mijl folos, lipsei o% de la locul sav inf

Cauza se sit in timp anterior inceperii execut actiunii

;entativa a%solute improprie ! a%surda ! se caract prin punerea in execut a

hot de a sav infr, execut care este dusa la sf, dar reult nu se prod dat modului gresit de concepere a infr.

$f $.pen 4 nu exista tentativa at cand imposi% de consumare a infr este dat modului cum a fost conceputa execut5.

;. relativ impr ! forma atipica de infr antrenand rasp pen.

;. a%s impr ! se pune in discutie responsa% faptuit care nu va putea fi tras la rasp pen.

Infract putativa ! fapta sav are caract pen numai in mintea faptuit,

lipsindu-i ac caracter in realit. 8ipsa o% este totala, definitive, lipsind o% ocrotirii penale.

e. Infractiuni a care tentati+a nu este $osi&ia

Imposi% dat elem su%iectiv - tentativa nu este posi% in rap cu elem su% la infr ce

se sav din culpa sau cu intentie depasita.

Infr din culpa ! nu exista hot infractionala ! nu se poate sustine ca exista o punere in execut a hot de a sav o in

necesara pt tentativa.

Infr cu intentie depasita ! se prod un reult mai grav decat cel urmarit*acceptat, reult ce este reali din culpa (fac

ca fapta sa fie consumata ! nu in fa de tentative).

Imposi% dat elem o%iectiv ! infr de inactiune ! ac se consuma in mom neindepl

o%lig cerute prin norma de incrimin+ infr cu execut prompta (sav prin cuv) ! marturia mincinoasa+ infr de o%icei ! pp rep

act tipice de mai multe ori a.i. sa reulte o%isnuinta.

f. Incri!inare si sanctionare


9/51

;entativa repre ! un inceput de executare sau execut integrala (elem mat al lat o%) este pericul si este reglem in lg pen.

#. Continut! totalit cond cerute de lg pt ca o fapta sa constit tentative, cond ce se degaja

din reglem preva in partea gen pv tentativa si partea sp priv sanct.

8egislatia pen ro a adoptat sist incrim linitate a tentativei la infr grave ! pt ca repre per soc ridicat.

'entativa se pedepseste numai cand lg prev expres ac

Sanctionare - ;eoria parificarii pedepselor (asem infr consumate)- ;eoria diversif pedeps

8egisl ro a adoptat teoria diversif in rap cu ped prev de lg pt infr consumata.

;entative este cupr intre min sp (ac nut % sa fie mai mic decat min gen) si max sp prev de lg pt infr consumata.

. Desistarea si i!$iedicarea $rod re'ut

Desistarea = renunt de %una voie din partea faptuit la continuarea actiunii ce constit elem mat al lat o% a infr.

Cond desistarii(

- Sa existe un inceput de execut a faptei (inceputul reali act)- /xecut faptei sa fie intrerupta ! reult nu se prod

- Intrerup sa fie expresia vointei li%ere a faptuit ! sa fie reali de %una-voie (nu a contin a

desi avea posi% sa o faca)

Impiedicarea = adarnicirea din partea faptuit de %una-voie, a aparitiei reult faptei sale sau care a fost reali in intregime

Cond impiedicarii(

- "aptuit sa fi execut in intregime actiunea

- Dupa execut sa impiedice prod reult

- Impiedic prod reult sa fie facuta din proprie initiative, de %unavoie.

&tat desistarea cat si impiedicarea sunt cauze de nepedepsire " reprez o incurajare a faptuit de a renunta la continuare

execut faptei/la prod rezult impiedicarea apartinand ac " rezult perciculos neproducandu%se

2.3. Infractiunea consu!ata = ultima faa a activit infractionale ! faa urmarilor= actiunea a fost reali

in intregime, actiune ce repre elem mat al lat o% si a produs reult pericilos.

a. Definitie = forma tipica*perfecta a infr in rap cu faele de desfas a activit infract ! are

cel mai ridicat grad de pericol.&trage intotd raspund penala.

&. Infractiunea fa$t consu!at = infr al carui reult se prod odata cu execut in intregime a

elem mat al lat o% a infr. Ac forma inglo%eaa si tentative. $unoasterea mom consum infr are imp pt det legii aplica%

rap cu spatial si timpul.

c. Infractiunea fa$t e$ui'at= consta in prelungirea in timp a infr dupa mom consumarii*

amplific reult initial*continuarii activit infractionale. /ste o forma atipica de infr ! antreneaa o rasp pen mai grea. /st

posi% pt infr continue, continuate, progressive, din o%icei.


10/51

UNITATEA DE IN,RACTIUNE

- $and fapta*activit sav formeaa o sg infr ! exista unitatea de infractiune.

- $and fapta*activit sav formeaa *mai multe infr ! exista pluralit de infractiuni.

1. Definitie = activit infract formata dintr-o sg act*inact ce decurge din nat faptei sau din vointa legiuit,

sav de o pers si in care se identif cont unei sg infract.

2. ,euri! in doctrina si legisl sunt cun forme de unit de infr

?nitatea naturala = forma de unit infr det de unitataea de act*inact, de unicitatea reult si de unicit formei de vinov ci car

este sav infract. 8iterat jur ! 1 forme infract simpla, infract continua si infract deviata.

?nitatea legala = unit nu este data de realit o% in care se sav fapta ci de vointa legiuit care reuneste in cont unei sg i

*mai multte act*inact c ear putea realia fiecare in parte cont unor infr distincte.

"orme #artea gen infr continuata si infr complexa+ #artea sp infr progresiva si infr de o%icei.

3. Unitatea naturaa

3.1. Infractiunea si!$a /se caract su% rap o%iectiv printr-o sg act*inact, un sg result, iar su%iectiv

printr-o sg forma de vinov. (pot fi mai multe acte de executare).

$and printr-o sg act se adduce atingere mai multor pers nu se mai reali cont unei sg infr ci o pluralit de in

deoarece se adduce atingere mai multor titulari de val soc ocrotite.

In caul infr contra patrim ! nu det o pluralit de infr ! ci una sg pt ca se adduce atingere unei val soc unice ! patrim

(exceptie talharia, pirateria). In caul ultrajului se aduce atingere autoritatii, titularilor de val soc ocrotite (pf detinatoa

ale autorit de stat).

3.2. Infractiunea continua = se caract prin prelungirea in chip nat a act*inact ce constit elem mat al lat o

dupa consumare, pana la interventia unei forte contrare.

"orta contrara ! poate avea ca sursa vointa faptuit, interventia autoritatii, interventia altei pers.

Se identif in legisl pen dupa elem mat al lat o% ! act*inact 4detinere5, 4retinere5, 4purtarea5, 4conducerea unei autoveh

4ramanerea5, etc.

Infract continue permanente si sucesive ! activit infr este suscepti%ila de intreruperi det de nat activit infract (succesive

cand activit infr desfas fara intrerupere nu necesita interv faptuit pt prelungirea activit infr (perman).

Data comiterii infr continue ! lg aplica% in timp va fi cea in vig in mom epuiarii ac, mom de la care se calc si termen d

prescr. 8g aplica% in spatiu ! este incidental g pen ro chiar daca numai o parte din infr*reul s-a prod pe terit tarii

u%icuitatii).

3.3. Infractiunea de+iata = desemn infr sav prin devierea act de la o%*pers import carora se indrepta datori

greselii faptuit, la alt o%*pers pe de o parte sau prin indrept act din eroarea faptuir asupra altei pers*o% decat acela pe ca

vrea faptuit sa-l vatame, pe de alta parte.

'odalitati de savarsire - devierea actiunii (greseala faptuit in execut act) spre un alt o%*alta persoana

- sav faptei asupra altei pers*altui o% dat erorii faptuit, cu pv la pers*o% viat.


11/51

4. Unitatea e#aa

4.1. Infractiunea continuata= forma unit lg de infr caract prin sav de catrea aceeasi pers, interv de

timp dif, in reali aceleasi hot infract a unor act*inact care pre fiecare in parte continutul aceleasi infr. (furtul unot mat d

constructii de pe un antier, prin acte repetate de sustragere de catre ac infr).

$onditii de existenta unitate de su%iect, unitate de hotarare, unitate de continut.

?nitate de su%iect activ ! aceeasi pers sav mai multe act*inact (acte sav in calit de autor sau de

complice).

#luralit actelor de execut ! se av mai multe acte de execut ce au forma faptului consumat, iar altele au ramas in faa d

executare. ;% execut la interv de timp nici prea scurte nisic prea luncgi.

?nitate de reolutie*hotarare ! implica atat preved result actelor de execut cat si urmarirea*acceptarea

ac ! ca forma de vinov este caracteristica intentia. Ac hot t% sa fie anterioara activit infract si sa se mentina pe parcurs

execut actelor ce compun activit infr.

?nitatea de calificare juridica ! actele de execut de ac fel t% sa pre fiecare in parte cont aceleasi infr,

prin fiecare act de execut ce consta intr-o act*inact se reali cont jur al aceleasi infract.Data savarsirii infract continuate - este imp su% mai multe aspecte+

- de la mom epuiarii incepe sa curga term de prescr al rasp pen

- se sta% incidenta unui act de clementa

- aplic lg pen in timp (cea in vigoare la mom epuiarii)

- aplic lg pen in spatiu ! se aplica lg pen ro chiar daca s-a prod doar o parte*reul pe terit o (p u%icuit)

- incid lg in rap cu varsta faptuit

;ratamentul penal al infract continuate sav de #" ! aplic ped se va face intr-o sg etapa, dintr-o data, rm aplic spre max s

iar cand nu este indestulator se poate adauga un spor de 0 ani (ped inchis).In caul amensii ac se va aplica tot spre max sp, iar cand nu este indestulatoare se mai poate adauga un spor de pana la

din max.

ecalcularea dupa condemn def sunt descop alte act*inact ce fac parte din cont aceleasi infr, at ped se recalc in fctie d

intreaga ctivit infract ! ped se poate mentine sau se poate mari.

Infract ce nu se pot sav in mod contnuat cand infr este sav din culpa, infr al caror o% nu este suscepti%il de diviare, in

din o%icei.

4.2. Infractiunea co!$e)a = infract ce cupr in cont sau ca elem constitutive sau ca o circumstagravanta o act*inact care constit prin ea insasi o fapta prev de lg pen.

4.2.1. Infract co!$e)a for!a ti$ /in cont ei intra ca elem o act*inact ce rere cont unei alte infr. (talhari

furtamenintare)

4.2.2. Infract co!$e)a ca +arianta a#ra+anta = cupr in cont sau ca pe un elem circumst agravant o act*inact

repre cont altei infr (talharia care a avut ca urmare vatam integrit corp*moartea pers).


12/51

Structura ! infr compleca cupr in cont sau elem infractiunilor reunite sau a%sor%ite.

Elem mat! sunt reunite act ce constit elem mat al infr a%sor%ite.

Obiectul ! o% jur princip ! infr este cupr intr-un grup de infract (talharia este cupr in grupul infr contra patrim)

- o% jur adiacent

)orma de vinovatie! este intentia ! faptuir priveste reult act sale si urmareste sau accepta reult acesteia. (forma tip

intentai, forma complexa ! intentia, culpa, praeterintentia).

2atura juridica ! infr se consuma la reali act*inact ce repre elem mai al lat o% si prod reultpreva in cont infract. 2ereali su% rap o% a cont infr poate conduce la calif faptei ca tentativa acelei infr complex

2ereali cont constitutiv conduce la desfacerea unit legale ! faptele isi recapata autonomia infractionala.

#edepse ! cele prev de lg pen. Daca se descop act*inact ulterior care fac parte din infr complexa

condamn va fi judecat si pt ac iar ped se va recalcula ! ac se poate mentine sau agrava.

$omplexitatea naturala ! reulta din a%sor%irea in chip natural de ctare infract fapt consumat a

tentativei la acea infr, ori in caul infr contra pers a%sor%irea unor infr mai usoare in altele mai grave.

4.3. Infractiunea $ro#resi+a = acea infr care dupa atingerea mom consumativ corespunator uneianumite infr, fara interv faptuit isi amplifica progresiv reult ori se prod urmari noi corespunat unor infr mai grave. (in

contra vietii*integrit corp ! ca urmare a act de lovire ! un prim reult este o suf f ! reult agravant ! vatam necesi

ingrijiri med pala @ ile ! se poate agrava si poate duce la ingrijiri med de pana la 9@ ile ! daca vatamarea se amplific

ac actiune de lovire poate conduce la pierderea unui organ*simt*infirmitate perm f sau psihica*moarte.) calif faptei in fct

de reult mai grav a%soar%e calif anterioare ce au in ved reultate mai putin grave.

Data savarsirii este importanta pt determinarea

- incidenta celorl insitutii de dr pen (timp, spatiu, varsta)

- daca s-a aplic o ped pt infr coresp unui anumit reult iar ac se amplifica se va sta% o ped pt in

corespunat noului reult.

4.4. Infractiunea de o&icei = infr al carui cont se reali prin repetarea faptei de un nr de ori din care sa

reulte o%isnuinta, indeletnicirea faptuit.

"iecare fapta luata separat nu au semnif pen ci doar impreuna relief o%isnuinta faptuit de a sav infr si

peric soc (cersetorie, prostitutie).

$onsecinte ! in fctie de mom epuiarii sunt incidente celelalte instit de dr pen.*u poate avea tentativa si nici nu poate

comisa in coautorat

-LURALITATEA DE IN,RACTIUNI


13/51

Definitie= sit in care o pers sav mai multe infr inainte de a fi condamn pt vreuna din elel cat si situatia in care o pers sa

din nou o infr dupa ce a fost condamn defin pt o alta infract.

,or!e 0 Concursul de infractiuni = pp sav mai multor infr de catre aceeasi pers, mai inainte de a fi condamn pt vreun

din ele.

- +ecidiva= pp sav din nou a unei infr de catre o pers care a mai fost condamn defin si

eventual a execut ped pt o infr sav anterior.

- Pluralit intermediara= pp sav unei noi infr dupa condamn efin, mai inainte de execut ped*stingerea execut ac fara a fi indepl cond preva pt recidiva.

1 C%NCURSUL DE IN,RACTIUNI

&. Conditii de e)istenta 0

- Sav a *mai multe infr (ac pot fi de nat si gravit dif+ pot fi preva in $.pen sau in lg sp,

consumate sau in faa de tentativa). /ste indepl indif de forma de vinov.

- Sav infr de aceeasi pers (unit se su% ! poate avea calit de autor sau participant la infr)

- Sav infr mai inainte de condamn defin pt oricare din ele (inexistenta unei condamnari)- Infr comise sa poata di supuse judecatii (cel putin )

/ste posi%il ca o pers sa sav mai multe infr, dar sa nu poata fi judec deoarece po exista caue care inlat rapund penala.

c. ,or!e 0

Concursu rea *material*prin mai multe act sau inact = acea forma ce se reali

prin sav mai multor infr ca urmare a mai multor act*inact distincte.

Infr comisa de aceeasi pers - de aceesi nat ! concurs omogen

- de nat dif ! concurs eterogen8egat care se sta% intre infr aflate in conc det anumite !odaitati ale concursului

~ $oncurs real simplu = intre infr sav nu exista o alta legat decat cea personala (sa

de aceeasi pers)

~ $oncurs real calificat = exista anumite legat*conexiuni intre infr sav de aceea

pers.

$onexiunile pot fi de natura topografica (spatiu, loc)+ cronologica (comit infr succesiv sau simultan)+ consecventiona

(sav infr pt ascund comit altei infr)+ etiologica (sav unei infr pt inlesnirea comit altei infr).

In $.pen sunt preva concursul cu conexit etiologica , pp o legat mijloc-scop intre infr comise ! o infr este sav pt inlesnirea alt

infr (infr mijloc si infr scop ! amandoua sav cu intentie).

- concursul cu connexit consecventionala,pp o legat de la caua la efect intre infr aflate in concurs (com

infr pt acop sav alteia) ! infr efect sav ntotd cu inentie+ infr caua poate fi sav atat cu intentie cat si din culpa.

Concursu idea*formal*printr-o sg actiune ! exista at cand o act*inact sav de

aceeasi pers, dat imprej in care a avut loc si a urmarilor pe care le-a prod, intruneste elem mai multor infract.


14/51

d. Trata!entu $ena a concursuui de infr

Sanctionare 0

B $istemul cumulului aritmetic! pp adunareaped sta% pt fiecare infr din concurs si execut ped

reult din adun ac.

epros sistem rigid, conduce la ped ce depasesc durata de viata a condamn+ creeaa un plus de suferinta+ in caul pe

pecuniare ar putea conduce la o confisc generala.B $istemul absorbtiei! pp aplic ped stab pt infract cea mai gravacare va a%sor%i ped sta% pt

celelalte infr mai usoare.

epros creeaa pt infr impresia de impunitate, pt infr mai putin grave+ poate repre o incuraj pt infractorul ce a sav o in

mai grava de a sav si altele mai putin grave.

B $istemul cumulului juridic*contopirea ped ! sistem intermed sipp aplic ped celei mai grave

dintre cele sta% pt fiecare infr, la carese poate adauga un spor.

Sistemul este adopatat si de $ pen ro ! avantajul fiind ca elimina incovenintele din celelalte sisteme, iar o%iectiile sunt d

mica importanta.A$icarea $ede$seor $rinci$ae0

B $tabilirea pedepsei pt fiecare infract! activit de individuali a rasp pen pt o sg infr care se

afla in pluralit de infr, facandu-se a%stractie de existenta celorlalte.

B &plicarea pedepsei! se da spre execut o ped pt intreg ansam%lu care reflecta peric soc care

reiese si din comiterea infr concurente.

Situatii

~ pt una din infr concurente s-a sta% ped detentiunii pe viata ! cand s-a sta% o ped cu det pe viata si

*mai multe ped cu inchis*amenda se palica ped deten pe viata (sistemul aplicat este cel al absorbtiei).~ S-au sta% mai multe ped cu inchis ! se aplica ped cea mai grea, care poate si sporita pana la max ei

sp (daca este neindest se poate adauga un spor de pana la 0 ani).

8imitele ped aplicate aplic sporului la ped cea mai grea peste*spre max sp. 8imitele totalul ped sta% ce sunt contopit

paa la ped inchis max de 1@ de ani (max gen).

~ S-au sta% numai ped cu amenda ! se va apliva amenda cea mai mare care poate fi sporita pana la

max sp (daca nu este indestulat ! spor de pana la din max).

~ S-au sta% ped cu inchis si o ped cu amenda ! se aplica ped cu inchis la care se poate asuga in totul*in

parte amenda.~ S-au sta% mai multe ped cu inchis si mai multe ped cu amenda ! se aplica ped reultanta a inchis la

care se adauga in total*in parte amenda reultanta.

A$icarea $ed co!$e!entare! se aplica pe langa ped princip reultanta.

- o sg ped complem ! se va aplica pe langa ped princip reultanta

- ped complem de nat dif ! se aplica toate

- ped complem de aceeasi nat ! cu cont dif se vor aplica toate+ cu acelsi cont ! se aplica cea mai grea.


15/51

A$icarea !asurior de si#uranta0 anularea mas de siguranta de nat dif*de aceeasi nat dar cu cont diferit.

Conto$irea $ede$seor0 - funct indif daca infr sunt judec concomit de aceeasi instanta, ori de inst dif si la date di

Ipotee

.udecarea ulterioara a unei infr concurente! infr condamnat defin este judec ulterior pt o

infr conc ! se compara ped sta% pt infr conc si se va aplica cea mai grea care poate fi sporita in trepte

Condamnari pt infr concurente! dupa o hot de condamn defin se constata cand condamn

suferise alta condamn def pt o infr conc. #ed vor fi comparate si se alege cea mai grea care poate fi sporita in etape.

Condamnare anterioara pt un concurs de infr! infr au fost anterior condamnat pt un conc de

infr si ped reultanta sa cupr si un spor, ulterior fiind jud de aceeasi*alta instanta pt o infr conc ! se comtopesc ped sta% p

infr conc. $ontopirea are loc intre ped sta% pt fiecare infr concurenta.

Sporul de ped aplicat anterior nu va putea fi inlat in caul contop ped pt infr conc. Sporul adaug pt intreg conc va fi i

cuantum si durata o%lig cu cel sta% anterior si care poate fi majorat.

#edepse executa%ile ! vor fi cupr in contop numai ped ce urm a fi execut, nu si pt cele pt care interv o caua legala dneexec (gratiere)

Deducerea pedepsei executate ! contop are loc si in caul in care condamn a execut in totul*in parte condamn se va scad

din durata ped aplic pt tot concursul, ceea ce s-a executat.

Detentiunea pe viata inlocuita!aplic ped in ca de conc de infr se palica si in caul condamn la ped det pe viata care a fo

comutata*inlocuita cu ped inchis.

Influenta actelor de clementa ! incidenta ac pv fiecare ped sta% in cadrul conc de infr ! ped reultanta se desface dac

ramane o sg ped de exec at sporul este inlat o%lig+ daca raman cel putin ped de execut at inlat sporului nu mai este o%lig

2 RECIDIA= forma a pluralit ce consat in sav din nou a unei infr de catre o pers care

anterior a mai fost condamn def pt o alta infr. Ac reflecta o periculoit mai mare a celui care sav o infr in stare de recidiva

a. Conditii 0

- /xistenta unei condamn defin pt o infr comisa anterior = primul termen

- Sav unei noi infr ! al lea termen

&. Modaitati0 formele recidivei in fctie de variatiunile celor termeni

A. dupa mom sav noii infract

-

. postcondamn = pp comit unei noi infr dupa raman defin a hot de condamn pt infr anter si mai inainde execut in intregime a ped

- postexecutorie = pp sav unei noi infr dupa execut ped*stingerea execut ped.

. dupa nat infractiunilor ce compun pluralit

- .generala = existenta ei nu este condit de nat infract comise (aceeasi nat*nat dif)

- .speciala = existenta ei este cond de sav unor infr de acelasi fel*de aceeasi nat, aseman intre infr (surs

legisl)


16/51

C. dupa gravit condamn pt prima infract

- .a%soluta = existenta ei nu este cond de gravit primei infr

- .relativa = existenta ei este cond de o anumita gravit a condamn pronunt pt infr anterioara ($.pen)

- .mare = existenta unei condamn pt prima infr de a o anumita gravit

- .mica = pp sav unei noi infr de aceeasi pers care ant a mai fost condamn cu o ped de o gravit redusa.

D. dupa timpul scurs intre execut ped si sav noii infr

-

.permanenta = existenta ac nu este cond de sav unei noi infr intr-un anumit termen- .temporara = existenta este cond de comit noii infr numai intr-un anumit termen de

condamn*executare.

E. dupa locul unde s-a aplic ped primului termen

- .teritoriala *nationala = cand primul termen consat intr-o condamn def pronunt de o inst ro

- .internationala = condamn def ce form primul term este pronunt de o inst straina. (doar in caul

unei recidive mari) ! princip cola% internat in domen com%at fenom infractional.

,. dupa tratam sanctionator

-

.ce efect unic = aplic aceluiasi tratam pen atat pt infr la prima recid cat si pt multirecidivist- .cu efect progresiv = pp agrav ped cu fiecare noua recidiva

- . cu regim sanctionator uniform = pp aceleasi regim de sanct pt toate modalit recidivei

- .cu regim sanctionator diferentiat = pp un regim de sanct dif pt modalit recidivei.

G. consacrate in $ pen ro actual

- r.mare postexecut

- r.mare postcondamn

- r.mica postcondamn

-

r.mica postexecut- r.internationala

- r.temporara

- r.generala

- r.cu efect unic

- r. cu regim sanct diverdificat

c. R.!are $ostconda!natorie = exista cf $pen at cand duap ramanerea def a unei hot de condamn

la ped inchis mai mare de 9 luni cel condamn sav din nou o infr cu intentie, inainte de incep execut ped, in timpul execusau in stare de evadare, iar ped preva de lg pt aa infr este inchis mai mare de an.

Conditiie I ter!en0

- I term sa il form o condamn def la ped inchis*detent pe viata

- $ondamn defin sa prev o ped cu inchis mai mare de 9 luni*det pe viata (sg infr*ped reult)

- Sa fie pronuntata pt o infr intentionata (praeterintentie)


17/51

Conditii ne#ati+e I ter!en condamn sa nu fie dintre acelea de care conf lg nu se tine seama la sta% starii d

recidiva

- $ondamn pt infr sav in timpulminoritatii! protectie a minorului de a fi grevat in viitor de consecintele un

fapte sav in timpul minorit

- $ondamn pt infr sav din culpa "perseverenta infractionala a infract recidivist nu poate fi pro%ata decat pr

intentia cu care ac sav infr

-

$ondamn pt infr amnistiate! infr ce intra in compun pluralit t% sa ai%a relevanta penala ! sa ai%a consecinjur.

- $ondamn pt fapte care nu mai sunt prevaz ca infr! in caul in care in lg noua nu mai prev ca infr o fap

incrimin in lg veche toate consecintele pen incet prin intrarea in vigoare a lg noi.

Conditiie II ter!en

- sav unei noi infr intentionate pt care lg prev ped inchis mai mare de an

- sav unei noi infr prin comit oricareia dintre faptele pe care lg le ped ca infr consum*tentativa , precum si

particip in calit de autor*instigator*complice in sav unei sg infr+ in caul mai multor infr fiecare va forma cel de-al le

term al unei recidive distincte.- Infr sa fie sav cu intentie ! persev infr recidivist pro%ata prin intentia cu care sav infr (directa, indirecta,

depasita)

- Infr sa fie ped cu inchis mai mare de an ! pt infr care pre o anumita gravit

- #ed este preva de lg ! ped artata in txtul de ce incrim fapta sav in forma consumata

- Intervalul de timp

o Inainte de incep execut ! nu are imp daca hot s-a pus sau nu in execut, daca infr s-a sustras de la execu

daca s-a o%t amanarea execut ped

o

In timpul execut ! in locul de detinere, in timpul intreruperii execut, execut intr-o onchis militara, execula locul de munca

o In stare de evadare

o In termenul de incercare ! al suspend execut ped, al gratierii conditionate.

d. R.!are $oste)ecut! exista at cand dupa execut unei ped cu inchis mai mre de 9 luni, dupa

gratiere totala*a rest de ped, dupa implin term de prescr a execut unei ped, cel condamn sav din ou o infr cu intentie pt ca

lg prev ped inchis mai mere de an.

Conditii I ter!en - $ondamn la inchis mai mare de 9 luni, ped ce a fost exevutata*execut stinsa prin gratiere*implin term de prescr

- #ed pronuntata pt o infr sav cu intentie*intentie depasita

Conditii ne#ati+e I ter!en0


18/51

- $ondamn sa nu fie dintre acelea de care nu se tine seama la sta% starii de recidiva (caurile de recid postcond s

cele preva la art 1< al ! condamn pt care a interv rea%ilit de dr*judec sau s-a implinit term de rea%ilit)

Conditii II ter!en0

- Sav unei noi infr cu intentie

- Infr pt care este prev ped inchis mai mare de an (sau detentiunea pe viata)

- Sa fie sav dupa execut ped*gratiere*prescr execut

e. R.!ica 5$ostconda!n6$oste)ecut! exista at cand dupa condamn la cel putin 1 ped cu inchis

pana la 9 luni sau dupa execut*gratierea*presc execut a cel putin 1 asemenea ped cel condamn sav din nou o infr cu intent

pt care lg prev ped inchis mai mare de an.

e.1. R. !ica $ostconda!n

Conditii I ter!en

- 1 condamn la ped inchis de pana la 9 luni (defin, succesive, susscepti%ile de a fi execut separat sau contop intr-

ped de cel mult 9 luni)

-

Sa fie pronuntata pt infr intentionateConditii II ter!en0

- Sav unei noi infr cu intentie

- 8g prev o ped mai mare de an

- Infr noua sa fie sav mai inainte de incep execut, in timpul execut, in stare de evedare

e.2. R.!ica $oste)ecut

Conditii I ter!en0

- 1 condamn la ped inchis de pana la 9 luni

-

#ed sa fie execut*gratiata*implin term de prescr a execut- #ed sa fie pronunt pt infr intentionate

Conditii II ter!en0

- Sav unei noi infr

- Infr cu intentie

- Infr sav dupa execut ped*gratiata*implin term de prescr a execut

f. Trata!entu $ena a recidi+ei! prin sav unei noi infr dupa o condamn*execut infr doved o

periculoit sporita, de aceea reactia represiva t% sa fie mai energica.

A$icarea $ed $rinci$ * recidi+a !are $ostconda!n! sist cumulului jur cu spor

facultativ se face distinctie dupa mom sav noii infr inainte de execut, in timpul execut, in stare de evadare.

Inainte de inceperea executarii ! se sta% o ped pt infr sav din nou care se contopeste c

ped ce form I term al recidivei potr regulilor conc de infr.


19/51

In timpul executarii! contop are loc intre ped sta% pt noua infr si restul de ped rama

neexecut din condamn anterioara. estul de condamn se ia in calcul de la data sav noii in

(at cand a luat nastere st de recidiva). #ed execut pt noua infr ! hot de condamn def se v

consid execut anticipat si se va deduce din ped reultanta.

In stare de evadare! ped ce se vor contopi sunt ped pt I termen (restul de ped de execu

si ped pt alIIlea term ! ped se sta% pt infr sav in stare de evadare.

A$icarea $ed $rinci$ae * recidi+a !are $oste)ecutorie! se sta% intre limitele spprev de lg pt respectiva infr. Daca max este neindestulator se poate aplica un spor pana la @ ani de inchis sau *1 din m

sp cand e v% de amenda. De la incep se aplica o ped avand in ved st de recidiva si este cupr intre min sp al infr prev de

si max sp al ped cu adaugarea unui spor.

Sa+ !ai !utor infr in stare de recidi+a ! la sta% ped se tine seama de starea de recidiva pt fiec infr comisa in ac star

dupa care se aplica dispo privit la la concursul pt infr.

A$icarea $ede$seor co!$e!entare si a !asurior de si#uranta! se aplica si

executa in totalitate ! pt cele de nat dif*aceeasi nat cu un cont dif+ pt cele de aceeasi nat si acelasi cont se alege cea ma

grea.

A$icarea $ed in ca'u recidi+ei !ici! in aceleasi cond ca si pt recidiva mare

postexecut si postcondamn

Desco$erirea uterioara a starii de recidi+a! reclacularea ped pt starea de recidiva. Ac pp aflarea, luarea la cun a sta

de recidiva in priv caruia nu exista pro%e la dosar la data ramanerii def a hot de condamnare.

ecalcularea ped pt recidiva este conditionata de descop dupa ramanerea def a hot de condamn, care t% sa ai%a loc inain

de execut in intregime a ped*stingerea execut*gratiere*prescr execut la aplic careia nu s-a retinut starea de recidiva.

3 -LURALITATEA INTERMEDIARA = sit in care o pers f, dupa ce a fost condamn

defin pt o infr, sav o noua infr, inainte de inceperea execut ped, in timpul execut ped sau in stare de evadare si nu sun

indepl cond preva pt recidiva postcondamn.

#luralit este denumita intermed pt ca desemn o pluralit de infr ce nu poate fi consid concurs deoarece s-a interpus

condamn def pt una din infr comise de aceeasi pers si nu sunt indepl nici cond recidivei postcondamn.

a. Conditii0

- $ondamn def a interv pt o ped de 9 luni inchis sau mai mica*amenda

- $ondamn este pronuntata pt o infr sav din culpa- #ed prev pt noua infr este amenda sau inchis mai mica de an

- *oua infr este sav din culpa

2eindepl cond I si II term al recidivei postcondamn conduce la reali unei pluralit intermed.

&. Trata!ent $ena - se sta% ped pt noua infr care va fi contopita cu ped def pronuntata mai

inainte, chiar daca o parte din ac a fost execut*consid execut. #artea execut se va deduce din ped reultanta.


20/51

Daca noua infr este comisa in st de evadare ped pt evadare se adauga la ped din execut careia condamn a evadat, apoi pe

reultata se va contopi cu ped sta% pt infr comisa in st de evadare.

-LURALITATEA DE IN,RACT%RI

1. Notiune! sit in care mai multe pers sav o sg infractiune+ pp contri% efective ce tin de lat o% a infrsi vointa comuna de a coopera la sav infr ! exista vinovatie. Daca nu exista vinov la comiterea faptei se retine pluralit d

faptuit, nu de infractori ! fapta sav fara vinov nu este infr.

2. ,or!e

a. -uraitate naturaa *pluralit necesara = forma a pl in care coop mai multor pers la comit faptei

este ceruta de insasi nat acesteia. ?nele infr pp coop a *m multor pers (infr %ilaterale %igamie, adulter, incest). $pecific

consid ca autor a fiecarui participant ! rasp pen se sta% in fctie de reult produs ! este suf ca unul dintre faptuit s

actionee cu vinov.&. -uraitate constituita = pp gruparea m multor pers pt sav infr (datorita scopului ei antisoc este

incrim ca infr se sine statatoare). /ste reglem in partea sp a $ pen. Ac exista indif daca s-au sav sau nu fapte infract dint

cele care si le-au propus cei care s-au constituit. $and s-a sav infr pt care se intitiase*constit asoc*gruparea sunt aplica

dispo pt concursul de infr. $pecific fiecare pers este consid ca a sav o infr ! va rasp pen pt ac ca autor.

c. -uraitate oca'ionaa($artici$atia $enaa = la comit faptei prev de lg pen participa un nr mai

mare de pers decat era necesar. "iecare participant este consid ca a contri% cu o parte la sav infr ! va rasp pen in fctie d

contri% adusa la sav infr.

3. -artici$atia $enaa

a. Conditii0

- Sa se fi comis o fapta prev de lg pen (consumata*tentativa pedeps)

- 8a comit faptei sa-si fi adus contri% mai multe pers decat era necesar potr nat faptei.

$ontri% faptuit poate fi

- #rin acte de execut directa si nemijl ! autor

- #rin inlesnire, sprijin mat si morala ! complice

- Determinare la sav infr ! instigator

- 8egat su% intre participanti ! t% sa fie animate de aceeasi vointa comuna de a sav fapte prev de l

pen

- $alif faptei ca infr (fapta sa fie sav cu vinov de cel putin dintre participanti)


21/51

&. ,euri0

A. dupa atit psih fata de reultata

~ P proprie/perfecta = toti particip la sav infr act cu aceeasi forma a vinov

intentie*culpa.

~ P improprie/imperfecta = particip nu act cu aceeasi forma a vinov unii c

intentie si altii din culpa+ unii cu intentie altii fara vinov.

3. dupa nat contri% participantilor~ &utorat/coautorat = activitate de execut directa si nemijl

~ Instigare= activit de determinare la comit unei fapte

~ Complicitate = activit de inlesnire, ajutorare

$. dupa importanta contri% la sav faptei

~ P principala = contri% particip reali cont infr (specific autorat*coautorat)

~ P secundara = contri% particip nu se inscriu in reali act*inact ce repre fap

incriminata. (instigare*complicitate)

#articip la sav unei infr prin activit dif (una specif instigarii iar alta complicit ) nu constit conc de infr si se ped con

formei princip de particip ! instigare care a%soar%e pe cea secundara a complicitatii.

1 Autoratu si coautoratu

- Autoratu = forma a particip pen in care o pers sav prin acte de execut fapta prev de lg

pen. $and o pers sav sg, direct si nemijl o infr pt care a luat sg hot de a sav infr si nu a fost spijinit la execut at ac es

autorul infr.Este forma a particip pen esentiala si necesara# fara de care nu pot exsita celel forme de particip

- Coautoratu = forma a aprticip pen in care la sav unei fapte prev de lg pen si-au adus

contri% in mod nemijlocit *mai multe pers.Conditii 0

- #p contri% a cel putin pers la comiterea faptei. $ontri% la sav infr poate fi concomitenta sa

succesiva

- Sav actelor de execut de catre toti particip in aceeasi forma de vinov (intentie*culpa)

Infr ce nu $ot fi co!ise in coautorat0

- Infr ce pp inactiunea (o%lig de a indepl o act, de a iesi din pasivit, personala

nedenuntarea)

- Infr ce pp unsub calificat*au calit ceruta de lg- Infr ce se comit inpersona propria! infr nu poate fi comisa decat de o sg pers in ac tim

(marturie mincinoasa, deeratrea)

2 Insti#area = forma a prticip pen ce consta in fapta de determin cu intentie, prin orice mijl de

catre o pers numita instigator a altei pers numita instigat, sa sav o fapta prev de lg pen.

Instigatorul ! ii apartine hot de a sav o infr (autor moral)


22/51

Instigatul ! cel care va sav infr (autor material)

Conditii0

- /fect unei activit de determin fata de o alta pers (inoculare in constiinta instigatului a hot de a sav o

fapta prev de lg pen). 'ijl de determin rugaminti, indemnuri, promisiuni, constrangere. Activit de det t% sa se sit in tim

anterior luarii hot de a sav fapta de catre autor.

- Activit de det sa priv sav unei fapte prev de lg pen

-

Instigatorul sa actionee cu intentie. "apta sav de instigat poate fi - cu intentie (instigareproprie*perfecta)+ - din culpa*fara vinov (instigare improprie).

- Instigatul sa fi sav fapta la care a fost instigat ori sa fi reali cel putin o tentativa pedepsi%ila

,euri0

A. dupa forma de vinov

a. I proprie/perfecta = reali unei concord su% rap su%iectiv intre instigator si instigat ! instigatul sav fap

cu intentie

%. I improprieimperfecta = caract prin lipsa coeiunii psihice intre instigator si instigat. Instigatul sav fap

din culpa sau fara vinov.3. dupa mijl folos pt det instigatului

a. I simpla , mijl de det sunt simple,o%isnuite

%. I calificata= se fol mijl deose% oferirea de daruri, exercit de presiuni

$. dupa nr pers ce desfasactivit de instigare

a I cu un sg instigator

%. Coinstigarea = coop mai multor pers la det unei*unir pers sa sav fapta

D. dupa nr persfata de care se desfasactivit de instigare

a. I individuala = activit de det se desfas asupra unei pers*mai multor pers det

%. Icolectiva = instig unui nr nedet de pers (dat caract periculos ac este incrimin distinct ca infr de sin

statatoare ! instigarea pu%lica si apaologia infractionala)

/. dupa modul de act al instigatorului pt det instigatului

a. I imediata = instigatorul se adreseaa nemijlocit instigatului

%. I mediata= det are loc prin intermed altei pers (mediator care poate fi complice sau coinstigator)

". modul de actionare

a. I evidenta/descisa = se expune deschis scopul pt a-l convinge pe instigat la sav faptei

%. I insidioasa/ascunsa = se o%t determin instigatului fara ca ac sa reali caract infractional al fatei sale,

care a fost det

7. dupa reult o%tinut

a. I cu efect pozitiv/reusita= instigatorul a reusit sa det pe instigat sa accepte hot de a sav infract

%. I cu efect negativ = instigatorul nu a reusit sa det pe instigat sa ia hot de sav infract.


23/51

3 Co!$icitatea = forma a particip pen ce consta in fapta unei pers care cu intentie inlesneste*ajuta

in orice mod la comit unei fapte prev de lg pen*promite, inainte sau in timpul sav faptei ca va tainui %unurile prov din a

sau va favoria pe infractor, dupa sav faptei, promisiunea nu este indepl.

epre o contri% indirecta, mediata la sav infractiunii.

Conditii 0

- $omiterea de catre autor a unei fapte prev de lg pen (chiar si a unei tentative pedeps)

-

Sav de complice a unor activit menite sa ajute pe autor la sav infr (promisiune de taiunuire aunor %unuri, dfavori a infractorului)

Inlesnirea = activit complicelui desfas anterior comiterii infrc care se sit in faa de pregat a sav infr. (procur de mij

inlesnire, adapatare a ac pt sav infr, procur de inform)

&jutorul= activit desfas de complice in timpul execut faptei de catre autor, ajutor ce poate consta in oferirea unei arm

deschiderea unei usi, asig paeiC

Promisiunea de tainuire/favorizare= are loc inainte de comiterea infr sau cel tariu pana in mom comit infr, repre

incurajare a autorului in comit faptei, indif daca promis se reali sau nu. #romisiunea de nedenuntare ! cand lg o%liga

denuntare.- Sav actelor de ajutor sau de inlesnire numai cu intentie (directa, indirecta, depasita).

,euri 0

A. dupa natura ajutorului dat la sav infract

a C materiala = reali de acte de sprijin mat (procur de mijl, instrum)

b C morala = acte de sprijin moral, in ved reali lat su% a infr (promis de tainuire, de fav a infr, proc de da

sau inform)

3. dupa nat contri% si a mom in care se reali

a C prin inlesnire sau ajutor

b C prin promisiune de tainurie sau favoriz a infr

$. dupa mom in care se acorda ajutorul

a C la pregatirea faptei = activit complicelui pt pregat infract (morala sau mat) ! complicit anterioara

b C la executarea faptei = acte prin care se da sprijin autorului in mom sav infr ! complicit concomiten

(incuraj infr, oferirea unei armeC)

D. modul in care se reali contri%

a C nemijlocita/directa = acorda sprijin direct autorului

b C mediata = sprijin dat prin intermed altui participant (instigator*alt complice)

/. dupa aspectul dinamic al contri%

a C prin actiune/comisiva = compl acorda ajutor prin actiune (aduna inf, ofera instrum)

b C prin inactiune = ajut compl consta in neindepl unor o%lig legale.

". dupa forma vinovatiei

a C proprie = autorul sav fapta cu intentie (coeiune psihica intre autor si complice)

b C improprie = autorul sav fapta din culpa sau fara vinov.


24/51

4 -artici$atia i!$ro$rie = forma a particip pen la care pers care sav cu vointa comuna o fapta prev de lg

pen nu act toate cu aceeasi forma de vinov.

#oate exista su% forma coautoratului, instigarii sau complicitatii.

In caul particip improprii

- instigatorul*complicele ! action cu intentie

- autorul ! action din culpa*fara vinov

Modaitati0 dupa nat contri% la sav faptei si in rap cu vinov celui care isi aduce contri%a. intentie culpa - contri% particip ! intentie

- fapta autorului ! din culpa

%. intentie fara vinov - contri% particip ! intentie

- autorul ! fara vinov

c. culpa intentie - particip ! culpa

- autor ! intentie

d. lipsa vinov intentie - particip ! fara vinov

- autor ! intentir#rimele doua modalitati sunt prevaute de legislatia penala

Modalit intentie si culpa= activit de determin este specif instigarii, iar cele d

inlesnire*ajut sunt specifice complicit care se desfas cu intentie, iar autorul sa

fapta din culpa. (instigare primproprie

Modalit intentie si fara vinov= instigat si complicele isi aduc contri% la sav fapt

cu intentie, autorul comite fapta fara vinov, gasindu-se in eroare de fapt, su

imperiul constrangerii f*morale, stare de %etie accid completa, faptuit este min

sau iresponsa%il.Trata!entu $ena a $artici$atiei

$riteriul su%iectiv ! parificarea ped particip ! toti particip indif de felul contri% (autor, instigator, complice) sa fie sanct c

aceeasi ped prev de lg ! intre aceleasi limite (min sp- max sp)

$riteriul o%iectiv ! sist diversif sanct pt particip ! urmeaa a se face pornind de la ped prev de lg pt autor.

In $ pen ro s-a consacract sist parifiv ped cu corectivul diferentierii sanct in fctie de contri% aduse la sav infract.

1 A$icare $ed * $artici$atie $ro$rie! sanct particip la sav unei fapte cu aceeasi forma a vinov ! $

pen ! sist parif ped ! toti particip vor fi sanct cu ped prev de lg pt infr comisa de autor. /ste o%lig luarea in consid

contri% particip la sav infr cu ocaia sta% ped concrete (individuali ped).a. A$icare $ed * coautorat! se aplica in fctie de criteriile de individuali a ped

&. A$icare $ed * insti#are ! se aplica ped prev de lg pt autor (intre limitele de min si ma

tinandu-se seama de crit de individuali si contri% ac

c. A$icare $ed * co!$icitate! se sta% limitele de ped pt infr resp tinandu-se seama de contr

ac la sav infr si crit de individuali.


25/51

$ircumstante personale si reale imprej in care are loc comiteterea faptei (stari, situatii, intamplari, calitati suscepti%ile s

particulari fapta*faptuit)

~ $ircumstante personale ! privit la faptuit si pot fi in legat cu atitud psih a ac cu fapta prev de lg pen

care a contri% (circum su%iective). Daca ac circum priv paricularit personalit ac sunt de individualiare.

~ $ircumstante reale ! legate de imprej reale, concomitente sau posterioare sav faptei si priv co

atenuat*agravat in care fapta s-a sav, de reult prod.

Trata!entu $ena a insti#arii neur!ata de e)ecutare ! particip este condition de execut faptei sau reali untentative pedepsi%ile de catre autorii infract.

- Insti#are neur!ata de un ince$ut de e)ecut ! instigatul desi determin sa sav o fapta prev

lg pen nu trece la execut ori incepe execut si reali o tentativa nepedeps (instigaatul devin

autor al unei infr distincte)

- Insti#are neur!ata de o e)ecut $edes$si&ia ! instigatorul a incep execut si s-a desistat ori

impied prod reult - instigatul nu va fi pedepsit ! %enef de impunitate, instigatorul va fi ped c

participant (min sp-max sp). Sanct ac fapte are loc numai daca infr la care s-a instigat este san

cu o ped mai mare de ani.I!$iedicare de catre $artici$ant a sa+ fa$tei! caua de neped, de impunitate ! daca in cursul execut, dar inainte d

descop faptei participantul impiedica consum acesteia.

Conditii de i!$unitate0

- Sa fi inceput execut faptei de autor

- Dupa incep execut, particip sa fi interv eficient, impiedicand consum infr

- Interv particip sa ai%a loc mai inainte de descop faptei

Daca cel care impiedica consum infr este- Autorul ! va fi aparat de ped si complicele, instigatorul rasp penal

- $oautorul ! cand este numai ! doar autorul este neped, ceilalti ! coaut, complicele, instigator vor rasp pen

tentativa

- Instigatorul ! %enef de impunit cu pv la contri%, ceilalti particip rasp pen pt tentativa

- $omplicele ! %enef de impunitate, ceilalti rasp pen pt tentativa.

2 A$icare $ede$se * $artici$atie i!$ro$ire

Modait intentie si cu$a! sanct particip prin sist diversific ped

Instigatorul si complicele ! sav fapta cu intentie ! sanct cu ped prev de lg pt fapta comisa cu intentie

Autorul ! a comis fapta din culpa ! va fi sanct cu ped pt fapta comisa din culpa

Modait intentie si i$sa de +ino+

Instigatorul si complicele ! sav fapta cu intentie ! sanct cf lg cu ped pt infr intentionate

Autorul ! a act fara vinov ! nu va rasp pen

Sunt incid dispo prev de lg priv circumst personale si reale si cele privit la impied de catre particip a sav faptei.


26/51

RAS-UNDEREA -ENALA

1. Definitie = instit jur fundam a dr pen care alaturi de instit infract si a sanct form pilonii oricarui sist

de dr penal. /ste o forma a rasp jur si repre consecinta nesocotirii dispo normei jur pen.

asp pen apare ca fiind insasi rap jur de conflict, constrangere cu dr si o%lig specifice pt su% participante. Cf doctrin

rasp pen = r.j.pen de constrangere, nascut ca urmare a sav infr, intre stat si infractor, rap al carui cont il form ! dr statul

de a trage la rasp pe infr, de a-i aplica sanct si de a-l constrange sa o execute si o%lig infr de a rasp pt fapta sa si de supune sanct aplic, in ved resta% ordinii de dr si restaurarii autoritatii legii.

2. -rinci$ii! idei diriguitoare ce se regasesc in normele de reglem a rasp pen.

a. -. e#aitatii ras$.$en ! princip fundam al intregului sist de dr si al dr pen. Ac pp ca aparitia, desfas

solut rap pen are loc pe %aa lg si in conf cu ac. 8egalit rasp pp legalit incrimin si a sanct de dr pen.

&. Infract unicu te!ei a ras$.$en! rasp.pen se intemeiaa numai pe sav unei infr, sav cu vinov ceruta d

lg si care pre pericol soc concret al unei infr.

c. -. u!anis!uui! se aplica si cu pv la cond si cont constrangerii jurid care intervine in caul sav infr.

d. -. ras$.$en $ersonae ! pp ca rasp.pen revine numai pers care a sav ori a aprticip la sav unei inasp.pen nu poate interv pt fapta altuia, nu poate fi colectiva.

e. -. unicitatii ras$.$en! rasp.pen pt o fapta sav este unica si se sta% o sg data, atrage o sg ped princip, o

mas de siguranta.

f. -. ine+it&iitatii ras$.$en ! pp ca oricine sav o infr t% sa rasp pen. $onsecinta a pr egalit in fata lg

tuturor pers si al oficilit act pen in ved tragerii la rasp a infr.

#. -. indi+iduai' ras$.$en ! rasp.pen t% diferentiata in fctie de gravit infr, de pers infractorului pt a as

sanct corecta si reali preventiunii gen si sp.

. -. $rescri&ti&iit ras$.$en ! rasp.pen t% sa intervina prompt, cat mai aproape de mom sav infr. Da

rasp.pen interv mai tariu cu atat eficienta ei scade, reonanta soc a infr se stinge treptat. Daca rasp.pen n

a fost sta% intr-un anumit termen de la sav infr ac se prescrie, adica se stinge dr de a mai fi sta% rasp.pen.

INL%CUIREA RAS-UNDERII -ENALE

- prin vointa legiuit se poate inloc rasp pen cu o alta forma a rasp pen, daca se apreciaa ca resta% ordinii de dr pen es

mai eficienta prin sta% unei alte forme de constrangere juridica.

1. Definitie = instit jur in %aa caruia instanta inloc in cond prev de lg rasp pen cu o alta forma a rasp jur ce

atrage o sanct cu caract adm.

Inlocuirea este posi%ila pt infr care pre un gr de pericol generic social scaut (ped de cel mult an inchis), in caul in

expres preva de lg daca val pagu%ei este redusa si a fost reparata integral pana la mom pronunt hot. "apta sav ramamn

infr doar conscintele ei sunt schim%ate.

2. Conditii0 - doar p infr consumate


27/51

- Cu pv la infractiune(

i. #ed pt infr sav este inchis de cel mult an*amenda infr de furt, a%u de incredere,

inselaciune, delapidare, distrugere si distrugere din culpa .. daca val despagu% nu dep @lei*0@ lei (infr contra patrim)

ii. "apta sav pre un grad de pericol soc redus si nu a prod urmari grave

iii. epararea integrala a pagu%ei pricinuite prin infract pana la pronunt hot

iv. Atitud faptuit dupa sav infr care sa reulte ca ac regreta fapta (conduita de cainta actica)

v. Aprecierea instantei ca sunt duficiente date ca faptuit poate fi indreptat fara a i se aplica opedeapsa

- Cu pv la faptuitor(

i. Sa nu fi fost anterior condamn sau sa se fi aplicat de ori sanct cu caract admin.

$ond cu pv la infractiune si la faptuitor t% indepl cumulativ.

3. Sanctiuni cu caract ad! a$ica&ie in ca' de inocuire

Daca sunt indepl cond pt inlocuirea rasp pen, se dispune inlocuirea si se aplica una dintre sanct cu caract adm

-

'ustrarea- 'ustrarea cu avertisment

- Amenda @-@@@ lei

Se poate face si in caul conc de infr, daca sunt indepl cond pt fiecare infractiune.

CAU7E CARE INLATURA RAS-UNDEREA -ENALA

Definitie= anumite stari, situatii, imprej posterioare sav infr in preenta carora se stinge rap.jur pen de conflict, se sting

dr statului de a aplica o sanct infract si se stinge o%lig acestuia de a executa ac sanct.

Cau'e #enerae ! #.gen ! privesc orice infr. $auele sunt amnistia, prescriptia rasp.pen, lipsa plangerii preala%i

impacarea partilor.

Cau'e s$eciae! caue de nepedepsire = caue de impunitate ! p gen si p sp a $ pen ! sunt caue su%iective ce au in ve

conduita faptuit in timpul sav infractiunii.

1 AMNISTIA

a. Definitie = act de clementa al #arlam o, care prin lg organica, potriv $onstit o, din

considerente de pol penala este inlat rasp.pen pt infr comise anterior adoptarii ac lg.

&. Caracteri'are0

- nu inlatura caract pen al faptei

- are caract gen si o%iectiv

- efectele se produc 4in rem5 si de resfrang asupra tuturor particip la comiterea faptei


28/51

c. ,euri0

A. dupa aria de cuprindere, intindere

- aministia generala! priv orice infract indif de gravit, natura, sediul de incriminare

- amnistia speciala! pv anumite infr, particulari prin cuantum, natura, calit infract

3. dupa cond de incidenta

- amnistia neconditionata! pura si simpla ! incid ei nu este su%ordon indepl unei cond sp

-

amnistia conditionata! incid ei este su%ordon indepl anumitor cond$. dupa stadiul procesului in care se gaseste infract amnistiata

- amnistia inainte de condamnare (antecondamn*proprie)

- amnistia dupa condamnare (post condamn*improprie)

d. %&iectu! pv infr sav anterior adoptarii ei si pe cele care sunt anume prev in lf prin care esre

acordata.

Delimitarea sferei de incidenta poate privi

-

Indicarea txt de lg care incrim faptele ce sunt amnistiate- 7ravit infr prin aratarea max sp, natura infr

- &arsta infractorului

- Anteced penale

- #rejud cauat

- "orma de vinovatie

Infrc comise in ziua adoptarii lg de amnistie nu cad sub incidenta ac

e. Efecte0 &mnistia antecondamnatorie! daca nu s-a pornit procesul pen ac nu se va mai

porni+ - daca s-a pornit proc pen ac va inceta definitiv daca se gaseste in faa de urmarire*judecata.

Amnistia are caract o%lig. In lg se prevede posi% continuarii proc pen la cererea invinuitului pt a-si dovedi nevinov si a o

achitarea ! nu se va pierde %eneficiul amnistiei chiar daca va fi gasit vinovat.

Amnistia nu are efect asupra dr pers vatamate ! nu nlat rasp civila! si nici asupra mas de siguranta*educative.

&mnistia post condamnatorie! inlat raspund penala ! inlat execut ped. 2u se mai

executa nici ped complementare.

Amnistia nu are efect asupra ped amenii deja incasate (nu va fi restituita) si nici asupra mas de siguranta*educative (ac vor efectua).

2 -RESCRI-TIA RAS- -ENALE


29/51

a. Definitie = stingerea rap.jur pen de conflict, nascut prin sav unei infr, ca

urmare a nereali lui intr-un anumit termen prev de lg.

Se stinge rasp pen ! se stinge dr statului de a sta% rasp pen si de a aplica o ped*mas educativa pt infr comisa se stinge s

o%lig infractorului de a mai suporta consecintele sav infractiunii.

I!$rescri$ti&iitate! infractiunile contra pacii si omenirii (gravit deose%)

&. Ter!ene de $rescri$tie Durata! in fctie de gravit si nat ped prev pt infr comise. #t pers

f ac sunt

- 0 ani (pt det pe viata*inchis mai mare de 0 ani)

- @ ani (inchis @-0 ani)

- < ani (inchis 0-@ ani)

- 0 ani (inchis -0 ani)

- 1 ani (inchis pana la an*amenda)

2u se iau in vedere circumst de agravare*atenuare. #t infr comise de minori se reduc la jumatate. Cacu! se tine seama de mom la care incep sa curga. #otr lg

incep sa curga de la data sav infr. Astfel, pt 0

- Infr continua ! incepe sa curga din mom epuiarii*al incetarii act*inact continue

- Infr continuata ! incepe sa curga de la data comiterii ultimei act*inact ce intra in cont ac

- Infr progresiva ! incepe sa curga din mom prod ultimului reult

- Infr de o%icei ! din mom epuiarii, al comiterii ultimului act ce intra in cont infr

- Infr sav in cocncurs real ! curge separat, distinct pt fiecare infract

- Infr sav in concurs ideal ! curge pt toate infr de la data comiterii act*inact infractionale#t participanti termenul curge de la data comiterii de catre autor a act*inact, indif de mom in care ceilalti si-au adu

contri%utia.

c. Intreru$erea ter! de $rescr! cf $.pen prescr se intrerupe prin indepl

oricarui act care potrivit lg t% comunicat invinuitului*inculpatului in desfas proc pen (arestare preventiva, percheit

domiciliara, preent mat de ?#).

Efectu intreru$erii ! stergerea timpului scurs anterior actului intreruptiv si nceperea unui nou termen de presc

Epereaa fata de toti particip la sav unei infractiuni.

d. -rescr s$eciaa! situatie sp in care prescr rasp pen interv oricateintreruperi ar avea loc daca term de prescr pt infr sav se implineste . ac a fost inctituita pt a nu se ajunge

imprescripti% pt unele infr a caror termen de prescr a fost sistematic intrerupt.

In durata term de prescr sp nu se include si per de timp cat term a fost suspendat Implin term de prescr sp inlat rasp pe

fara nici o conditionare legata de atitudinea inculpatului sau de faza proc pen in care se implineste

e. Sus$endarea ter! de $rescr! cf $ pen ! term se suspenda pe timpul cat


30/51

o dispo leg sau imprej de nepreva ori de neinlat impiedica punerea in miscare a act penale*continuarea proc pen.

Cau'e 0

- /xistenta unei dispoitii legale (punerea in misc a actiunii penale)

- /xsitenta unei situatii de fapt care impiedica organele de judecata sa actionee (cutremur, catastrofa, inundatii..)

Efecte0 - pe per exitentei cauei cusul prescr este suspendat. 8a incetarea cauei care a det suspendarea, cursul este relua

iar partea care a curs anterior incidentei cauei de suspendare intre in termen de prescr a rasp pen.

3 LI-SA -LANGERII -REALAILE

;itularul dr de a pedepsi este statul ! dr ce se reali prin intermed actiunii pen care acre ca o% aducerea inainte

orgnelor jud a rap jur pen de conflixt, nascut prin sav infract. ;ragerea la rasp pen a infr se reali in majorit caurilor d

oficiu.

Admiterea unor exceptii de la oficialitatea proc pen ! pt o ocrotire mai vuna a val soc care lasa la apreciere

victimei infractiunii necesit tragerii la rasp pen a infractorului prin introd unei plangeri penale preala%ile sau nesan

acestuia pt ca o astfel de plangere nu s-a facut, a fost retrasa sau partile se impaca.

#langerea preala% repre o cond de pedepsi%ilit su% aspect penal, si o cond de nepedepsi%ilit su% rap proc pen.

Conditii 0

- Sa fie facuta de pers vatamata la infr desemnate prin lg

- Sa fie facuta de pers vatamata dar si printr-un mandat special (cand pers vatamata este lipsita de cap de

ex sau are cap de ex restransa). #t infr care au adus atingere mai multor pers vatamate pt a interv rasp pen este su

plangerea preala% a uneia dintre ele. #t infr sav in participatie ! se aplica princip indivizibilit pasive a rasp pen! este s

ca plangerea sa fie facuta fata de un sg participant pt a atrage rasp pen a tuturor particip.

-

;% sa indepl anumite cond de forma (cupr o%lig datele de indentif a pers vatam, descrierea faptei,aratarea fatuit, mijloace de pro%a, adresele parilor si martorilor)

- Sa fie adresata organului de cercetare pen sau procurorului

- ;% introd in term de luni din iua in care pers vatamata a stiut cine este faptuit (la organul competent*

la instanta).

Ca'uri0

- 2eindepl cond pt vala% plangerii preala% ! inexistenta

- &and nu se face o plangere sau nu se face in termenul preva de lg

- $and nu se face de pers vatamata sau de o pers care nu are un mandat special

Efecte 0 inlaturarea rasp pen

1


31/51

Retra#erea $an#erii $reaa&ie0 - caua care inlat rasp.pen = manif de vointa a pers vatamate

printr-o infr, care dupa ce a introd plnagerea preala% neces pt punerea in misc a actiunii pen, revine si renunta, in cond l

la plangerea facuta, mai inainte de solutionarea cauei printr-o hot definitiva.

Conditiie in care retra#erea $ $reaa& inat ras$ $en0

- etragerea sa repre o manif expresa de vointa a apers vatamate de a renunta la plangerea facuta

- etragerea sa fie totala si neconditionata (atata latura civila cat si cea penala)

Efectee retra#erii $an#erii $reaa&0 - in caul indivii%ilit active si pasive are efecte numai daca este facuta de toapartile vatamate si retrasa fata de toti participantii la sav infr.

4 IM-ACAREA -ARTIL%R

Desi act pen se pune in miscare din oficiu, pt toate celelalte situatii impacarea partilor este preva la infr la care act pen

pune in misc la plangerea preala% a pers vatamate. Impacarea partilor este prev la infr pt care act pen se pune in misc

plangerea preala% a pers vatamate. Impacarea partilor are loc dupa ce a fost introd plangerea.

a. Definitie = act %ilateral, intelegere ce interv intre infracpr si victima infr, in caurile prev de lg,de a pune capat conflictului nascut din sav infr, inlat rasp pen si consecintele civile ale faptei.

&. Conditii! impacarea partilor

- /ste posi%ila numai in caul infr pt care lg prev ac modalitate (prev in alin final al art care incriminea

fapta)

- epre un act %ilat, adica interv intre parti pers vatam inculpat) /xceptie infr de seductie ! pers vata

este o pers lipsita de cap de ex sau are cap de ex restransa (act pen se pune in misc din oficiu)

- /ste personala (caract personal al plangerii preala%). In ca de mandat sp impacarea poate fi exprima

decat in faa instantei de judec. In ca de pluralit de infr impacarea t% sa interv personal cu fiecare dintrinfr pt inlat rasp pen (prod efecte 4in personam5)

- Sa fie totala ! at cand are in vedere stingerea conflictului dintre parti atat su% aspect penal cat si civil

- Sa fie definitiva ! nu mai exista cale de revenire asupra ei (doar daca a fost smulsa prin dol sau violenta)

- Sa fie neconditionata pt a conduce la inlat rasp pen

- #oate interveni oricand, dar nu mai tariu de mom ramanerii def a hot judecat

- Sa fie expresa (exprim in sedinta de judecata)

c. Efecte 0 - inlat rasp pen si stinge act civilad. Medierea 0 solutionare pe cale amia%ila = modalit facultativa de solut a conflictului pe cale

amia%ila, cu ajut unei terte pers speciali in calit de mediator, in cond de neutralitate, impartialitate si confidentialitate.

#roced de olution se face in urma incheierii unui contr de mediere intre mediator si partile aflte in conflict. #rocedur

medierii de poate desfas atat inainte de incep proc pen cat si dupa ce ce ac a inceput.

#artile au la dispo cel mult 1 luni pt reolv conflictului pe cale amia%ila prin mediere ! daca dupa expir term partile nu

impaca proc pen se reia din oficiu.

1


32/51

RAS-UNDEREA -ENALA A MIN%RIL%R

asp pen a minorilor cf c pen incepe de la 6 ani su% cond doved discernam in sav faptei si toate caurile de la

ani fara vreo conditionare.

"ata de minorul care nu rasp pen si care sav fapte prev de l pen se iau mas de protectie speciala (lg :*@@6 mas plasamentului si suprav speciali).

Sanctionarea infr minori t% sa corespunda particularit psiho-f ale ac, sa asig educarea si reeducarea.

1 MASURILE EDUCATIE

Definitie = sanct de dr pen sp pt minori care sunt menite sa asig educ si reeduc ac prin instruire scolara si profesion, pri

cultiv in constiinta ac a respectului fata de val soc.

Ac se iau numai daca minorul a sav o infractiune. Are caract preponderent educativ, nu coercitiv (nu au consecin

penale). Au o reglem distincta in $ pen.a. Mustrarea = mas pe care o ia instanta de jud fata de minorul care a sav o infr si

consta in dojenirea ac, in aratarea peric soc al faptei sav sfatuindu-l sa ai%a o conduita %una in viitor.

&. Li&ertatea su$ra+e#eata = punerea minorului, care a sav o infr, su% suprav

deose% timp de an (partintilor, celor ce l-au infiat, tutorelui, pers de incredere, indtitutie legala).

Continut 0pe durata suprav pers indreptatite au o%lig sa veghee indeaproape asupra comportarii minorului pt indreptar

lui. Daca minorul se sustrage de la suprav, are o conduita rea, sav o infr, ac t% sa instiintee instanta de judecata. Instan

mai poate impune alaturi de suprav anumite o%ligatii

- Sa nu frecv anumite locuri sta%ilite

- Sa nu intre in legat cu anumite persoane

- Sa prestee o activit neremun intr-o instit de interes pu%lic (0@-@@h, max 1h*i)

Daca in timpul suprav minorul se sustrage de la ac, are puratari rele sau sav o fapta prev de lg pen, instanta revoca li%e

suprav si dispune internarea minorului intr-un centru de reeducare.

c. Internarea in centre de reeducare = consta in internarea minorului infractor

intr-un centru de reeducare (su%ordinea 'in Fust) in scopul reeduc, caruia I se asig posi% de a do%andi invatatura necesa

si a pregat profes potriv cu aptit sale.

Continut 0

- se poate lua de catre instanta de jud cand se apreciaa ca celel mas educ nu ar fi suf pt indrept minorului

- se poate lua pe o durata nedet si poate dura pana la implin varstei majoratului (se poate prelungi cu ani)

- dupa trecerea a cel putin an de la data internarii se poate dispune li%erarea pt minorii care dau dovei temeinic

de indreptare.

d. Internare in institutu !edicaeducati+ = internarea minorului infr care din

caua starii sale f*psih care nevoie de un tratam med si de un regim sp de reeduc.

1


33/51

Ac mas se ia pe timp nedet, pana la implin varstei de < ani+ se ridica daca starea psiho-f a minorului inceteaa ma

inainte de < ani.

2 -EDE-SELE A-LICAILE MIN%RIL%R

"ata de minorii care rasp pen se iau cu priorit mas educative ! cand ac nu mai sunt suf pt indrept ac se aplica si

pedeapsa.

#edepsele ce se pot aplica inchisoarea si amenda, ca ped princip+ ped complementare si ped detentiunii pe vianu se aplica.

8imite ! limitele ped se reduc la , iar in urma red in caul ped cu inchis min nu va depasi 0 ani.

2eaplic ped detentiunii pe viata ! cand pt infr sav de minor lg prev ped det pe viata minorului nu I se aplica ac ped si pe

inchis de la 0-@ ani.

Individualiarea ped ! se face in rap cu cauele de atenuare sau agravare ale ped care isi prod efectele in rap cu limite

ped pt infr sav de minor.

$ondamn la ped inchis pt o infr sav in timpul minorit nu poate constit I termen al recidivei in caul in ca

condamn ar sav din nouo infr.$onstit anteced pen de care instanta va tine seama la individuali ped pt infr sav din ou.

In ca de concurs de infr sav de minor caruia I s-au aplic atat ped cat si mas educative ac se contopesc. Aplic san

reultante celei mai grele.

$ondamantul minor executa ped separat de cei majori. Ac li se acorda posi% de a continua invatam gen o%ligat si de

do%and o pregat profes potriv cu aptitud lor.

Amenda ! se aplica in limitele prev de lg pt infr sav, reduse la . individuali ped amenii se face dupa aceleasi reguli

si in caul ped inchis.

Individualiarea execut pedepselor

$uspendarea conditionata ! se poate dispune in aceleasi cond ca si pt condamn major cu unele particular

;ermenul de incercare ! durata inchis un interv de la 9luni ! ani+ pt amenda ! interv este de 9 luni.

Edata cu suspend se poate dispune incredintarea suprav minoului (pana la varsta de < ani).

$uspendarea execut ped sub suprav/control! termen de incercare ! durata ped interval 9 luni- ani. Susp exec

ped nu poate fi revocata daca in term de incercare minorul a sav o infr pt care s-a dispus luarea mas educ a internarii int

un centru de reeducare.

#t a atrage revocarea suspend execut pt sav unei infr in term de incercare minorul t% sa fie condam

(inchis*amenda). Sustragerea de la indepl o%lig poate atrage revoc suspendarii.

A-LICAREA -EDE-SEL%R

1


34/51

A. Indi+iduai'area $ede$seor = operat prin care ped este adaptata nevoilor de aparare

soc, in rap cu gravit a%stracta sau concreta a infr cat si cu periculoit infract pt a asig indep fctiilor si scopurilor ei. Dispo

pv individuali ped sunt aplica% si celorl sanct de dr pen ! mas educative si mas de siguranta.

,or!e si !odaitati de indi+iduai'are = individ ped se reali indif de fae, de dif organe, dupa

dif criterii.

,or!e 0

-

I.e#aa= se reali de catre legiuitor in faa de ela% a legii si constit o materiali a principlegalit si individ ped. Ac implica

- peved cadrului legal gen al ped, al naturii, limitelor gen ale fiecarei ped

- preved ped pt fiecare infractiune

- preved cadrului si mijl legale in care se vor realia celel forme de individuali, jud si adm, pr

aratarea efectelor ce le au circumst agrvante si atenuante.

- I.

Documents

Note de Curs - Dr Penal - Partea Gen II