Embed Size (px)
Citation preview
NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNIC� A ANCORAJELOR ÎN TEREN,
indicativ NP 114-2014
3
CUPRINS
I OBIECT �I DOMENIU DE APLICARE II TERMINOLOGIE. SIMBOLURI. DOCUMENTE DE REFERIN��
II.1 TerminologieII.2 SimboluriII.3 Documente de referin��
III TIPURI DE ANCORAJE �I CERIN�E SPECIFICE DE PROIECTARE III.1 Tipuri de ancorajeIII.2 Cerin�e specificeIII.3 Cercetarea geotehnic�III.4 Materiale �i produse
IV PREVEDERI GENERALE DE PROIECTARE IV.1 Prevederi privind elaborarea proiectului
IV.1.1 Categoria geotehnic�IV.1.2 Investigarea geotehnic� a amplasamentului
IV.2 St�ri limit�IV.3 Ac�iuni �i situa�ii de proiectareIV.4 Etape de proiectareIV.5 Considera�ii privind proiectarea �i execu�iaIV.6 Metode de proiectare �i modele de calcul
V PROIECTAREA GEOTEHNIC� A ANCORAJELOR V.1 Predimensionarea ancorajelorV.2 Calculul la starea limit� ultim�
V.2.1 Calculul ancorajuluiV.2.2 Valoarea de calcul a for�ei din ancorajV.2.3 Valori de calcul ale rezisten�elor la smulgere stabilite pe baza rezultatelorîncerc�rilorV.2.4 Valori de calcul ale rezisten�elor la smulgere stabilite prin calculV.2.5 Valori de calcul ale rezisten�elor structurale
V.3 Calculul la starea limit� de exploatare (serviciu)V.4 Condi�ii de verificare în func�ie de relaxarea ancorajului �i deplasareaelementului ancorat
V.4.1 Condi�ia de verificare la starea limit� de exploatare (serviciu)V.4.2 Condi�ia de verificare la starea limit� ultim� de deplasare a elementuluiancoratV.4.3 Verificarea siguran�ei în exploatare a ancorajelor
V.5 Execu�ia �i recep�ia ancorajelorV.6 Încercarea, urm�rirea �i controlul ancorajelor
Anexa A (informativ�): Rela�ii de calcul exemplificative pentru calculul rezisten�ei la smulgere a ancorajelor Anexa B (informativ�): Rela�ii de calcul exe4mplificative pentru calculul static al ancorajelor
4
I. OBIECT �I DOMENIU DE APLICARE
I.1. Prezentul normativ se aplic� la proiectarea ancorajelor în teren realizate cucaracter permanent/provizoriu �i utilizate la ancorarea în teren a unor lucr�ri de construc�ii permanente sau temporare.
I.2. Prevederile normativului sunt armonizate cu prevederile (principii �i reguli)standardului european de proiectare geotehnic� SR EN 1997-1 cu anexa lui na�ional� (SR EN 1997-1/NB).
I.3. Utilizarea ancorajelor nu este recomandat� în urm�toarele condi�ii de teren:p�mânturi sensibile la umezire, argile cu contrac�ii �i umfl�ri mari, p�mânturi mâloase �i p�mânturi care con�in materii organice.
I.4. De asemenea, nu se recomand� utilizarea ancorajelor în cazul în care nivelulhidrostatic se afl� deasupra punctului de pornire al forajului ancorajului, atunci când acest nivel nu poate fi coborât sau când nu se dispune de o tehnologie adecvat� care s� permit� prevenirea curgerii apei (cu antrenarea particulelor de p�mânt). Numai tehnologia identificat� corespunz�toare pentru toate fazele de executare ale ancorajului (forare, armare, injectare), pe baza unor încerc�ri, este considerat� a fi adecvat� pentru realizarea lucr�rilor de ancorare în teren.
I.5. La stabilirea fezabilit��ii utiliz�rii ancorajelor, precum �i la proiectarea �i punereaacestora în oper� se va �ine cont de existen�a sau posibilitatea apari�iei pe amplasament a unor surse de vibra�ii sau �ocuri.
I.6. Pentru execu�ia ancorajelor se vor avea în vedere prevederile din standardul SREN 1537.
I.7. Punerea în oper� �i încercarea ancorajelor în teren se realizeaz� cu echipamente �iutilaje speciale, cu personal calificat potrivit legisla�iei în vigoare, precum �i cu personal cu experien�� în execu�ia/supravegherea acestor lucr�ri.
I.8. Prezentul normativ se adreseaz� tuturor factorilor implica�i în procesulinvesti�ional: proiectan�i, executan�i de lucr�ri, speciali�ti cu activitate în domeniul construc�iilor atesta�i /autoriza�i în condi�iile legii �i investitori care realizeaz� lucr�ri de sus�inere �i/sau de stabilizare a masivelor de p�mânt, de ancorare în teren a unor construc�ii sau alte tipuri de lucr�ri în care sunt utilizate ancorajele, precum �i organisme de verificare/control, etc.
5
II. TERMINOLOGIE. SIMBOLURI. DOCUMENTE DE REFERIN��
II.1 Terminologie
În cuprinsul prezentului normativ se utilizeaz� urm�torii termeni, cu defini�iile aferente:
1. ancoraj în teren – dispozitiv capabil s� transmit� o for�� de trac�iune aplicat� la unstrat cu capacitatea portant� necesar�.
2. ancoraj permanent - ancoraj a c�rui durat� de via�� este mai mare de doi ani(ancoraje clasa A sau B).
3. ancoraj provizoriu (temporar) - ancoraj a c�rui durat� de via�� este maimic� de doi ani (ancoraj clasa C).
4. ancoraj de clas� A – ancorajul permanent care se utilizeaz� pentruconstruc�ii de importan�� I �i II, a�a cum sunt definite în codul CR 0.
5. ancoraj de clas� B - ancorajul permanent care se utilizeaz� pentruconstruc�ii de importan�� III �i IV, a�a cum sunt definite în CR 0.
6. ancoraj de clas� C – ancoraj provizoriu.7. ancoraj de compresiune - ancoraj la care for�a de întindere din arm�tur�
este transmis� zonei de ancorare prin intermediul unui tub metalic.Arm�tura este conectat� la cap�tul îndep�rtat al tubului, iar acestatransmite eforturile la bulb prin încle�tare / aderen��.
8. arm�tur� – numit� �i tendon - parte a unui ancoraj în teren care estecapabil� s� transmit� for�ele de întindere de la zona de fixare la capulancorajului. Poate fi realizat� din bare rigide de o�el sau din toroane dinsârm� de o�el pentru beton precomprimat (TBP).
9. capul ancorajului – parte a ancorajului în teren care transmite for�a detrac�iune de la arm�tur� la placa de distribu�ie sau la structur�.
10. bulb – parte a ancorajului care transmite eforturile de întindere dinarm�tur� la teren prin aderen�� / încle�tare.
11. capacitatea portant� extern� a ancorajului – capacitatea portant� a unuiancoraj la interfa�a dintre teren �i zona de fixare a acestuia.
12. capacitatea portant� intern� a ancorajului – capacitatea portant� laîntindere a arm�turii ancorajului.
13. capi�on - element metalic sau de plastic folosit la ancorajele permanentepentru a proteja capul de ancorare.
14. dispozitiv de cuplare - dispozitiv utilizat pentru îmbinarea tronsoanelor debar� sau a toroanelor care formeaz� arm�tura ancorajului.
15. dispozitiv de centrare - element care asigur� centrarea barelor dearm�tur� în interiorul forajului sau tecii.
16. diametrul forajului – diametrul unui foraj, definit de diametrul sapei deforaj sau al tubulaturii, exclusiv l�rgirile.
17. distan�ier - element al ancorajului care asigur� separarea barelor dearm�tur� astfel încât fiecare dintre acestea s� fie înglobat� individual însuspensia autoînt�ritoare.
6
18. fluid de injectare – material înt�ritor care transfer� înc�rcarea de laarm�tur� la teren pe zona de fixare a ancorajului �i care poate umple restulforajului �i/sau contribui la asigurarea protec�iei anticorozive.
19. for�a de întindere critic� de fluaj - for�a de întindere în ancorajcorespunz�toare sfâr�itului primei por�iuni lineare a graficului vitezei defluaj func�ie de solicitarea aplicat� ancorajului.
20. for�a de întindere de referin�� - for�a de la care se m�soar� deplasareacapului ancorajului în cadrul unei încerc�ri. În general, se adopt� 10% dinvaloarea for�ei maxime de întindere.
21. for�a de întindere la blocare - for�a de întindere transmis� la blocajimediat dup� încheierea unei opera�ii de tensionare.
22. for�a de întindere nominal� - for�a de întindere stabilit� prin proiect.23. for�a maxim� de întindere aplicat� - for�a maxim� de întindere la care
este supus un ancoraj în timpul încerc�rilor.24. injectare - procesul prin care, dup� montarea arm�turii, se introduce sub
presiune impus� în gaura de foraj o suspensie de injectare care va formabulbul ancorajului.
25. injectare de prob� - injectare realizat� imediat dup� forare în vedereadetermin�rii pierderilor de suspensie prin pere�ii forajului.
26. injectare preliminar� - injectare realizat� pentru a umple gaura de foraj încazul în care se observ� pierderi semnificative de suspensie la injectareade prob�.
27. injectare primar� - injectare realizat� dup� amplasarea ancorajului darînainte de tensionarea sa.
28. injectare secundar� - injectare realizat� dup� tensionarea ancorajuluipentru a asigura protec�ia zonei libere a arm�turii.
29. încapsulare – protec�ie anticoroziv� aplicat�, cel pu�in, pe lungimea defixare a arm�turii.
30. încercare de control - încercare realizat� pentru a confirma c� solu�ia deproiectare este adecvat� în condi�iile date de teren.
31. încercare prealabil� - încercare pentru a stabili capacitatea portant�ultim� a interfe�ei corp injectat – p�mânt �i pentru a determinacaracteristicile ancorajului în domeniul de înc�rc�ri al exploat�rii normale.
32. încercare de recep�ie – încercare pentru a confirma c� fiecare ancorajcorespunde criteriilor de acceptare.
33. încercare de sistem – încercare care este efectuat� asupra unui sistemde ancorare pentru a verifica capacitatea sa de a r�spunde cerin�elor decomportare.
34. lungime de fixare a arm�turii - lungimea arm�turii înglobate direct înfluidul de injectare �i care permite transmiterea for�elor de întindereaplicate.
7
35. lungime liber� a arm�turii - lungimea arm�turii între capul ancorajului �iînceputul zonei de ancorare a arm�turii.
36. lungime liber� echivalent� – lungimea arm�turii între punctul de fixare alarm�turii în pres� �i un punct de pe arm�tur�, rezultat dintr-o încercare aunui ancoraj.
37. lungimea zonei de fixare a ancorajului – lungimea proiectat� a unuiancoraj, pe parcursul c�reia înc�rcarea este transmis� terenuluiînconjur�tor prin intermediul corpului injectat.
38. lungimea zonei libere a ancorajului – distan�a dintre cap�tul proxim alzonei de fixare a ancorajului �i blocajul acestuia la capul ancorajului.
39. man�on termo-contractil - element tubular care se contract� sub efectulînc�lzirii �i serve�te la sigilarea extremit��ilor tecii de protec�ie.
40. pierdere de tensiune admisibil� – pierderea de tensiune admisibil�,cumulat�, la sfâr�itul unui interval de timp.
41. plac� de reparti�ie (plac� de distribu�ie) - element, în general metalic,care sigur� distribu�ia for�elor transmise de arm�tur� la suprafa�aelementului ancorat.
42. relaxarea limit� - relaxarea cumulat� maxim� admis� pe parcursul uneiperioade de timp precizate.
43. separare - separarea apei din fluidul de injectare.44. teac� de protec�ie - element din plastic sau metalic utilizat în sistemele de
protec�ie anticoroziv� a arm�turii.45. tensionare - opera�ie prin care se aplic� arm�turii ancorajului o for�� de
întindere.46. vitez� limit� de fluaj – rata deplas�rii maxime admise datorat� fluajului, la
un anumit nivel de solicitare.47. zon� de ancorare a ancorajului – a se vedea defini�ia pentru “bulb”.
II.2 Simboluri
Litere latine
a lungimea de arm�tur� pe care se resimte efectul deplas�rii ad valoarea de calcul (proiectare) a datelor geometrice As aria suprafe�ei supral�rgirilor At aria transversal� a arm�turii ancorajului C cantitatea total� de ciment injectat� în zona bulbului D diametrul forajului Def diametrul efectiv al bulbului format prin injectare Et modulul de elasticitate (modulul lui Young) al arm�turii
8
fik rezisten�a caracteristic� pe suprafa�a lateral� a zonei de ancorare (rezisten�a caracteristic� la lunecare pe suprafa�a lateral� a bulbului)
Frep valoare reprezentativ� a unei ac�iuni ft(�)k rezisten�a caracteristic� la întindere a arm�turii, corespunz�toare unei
deforma�ii specifice � ftk rezisten�a caracteristic� la întindere a arm�turii IC indicele de consisten�� k coeficient de permeabilitate K0 coeficient al presiunii în stare de repaus a p�mântului Ka coeficient al presiunii în stare activ� a p�mântului kl suma pierderilor de tensiune în ancoraj Kp coeficient al presiunii în stare pasiv� a p�mântului Lapp lungimea liber� aparent� a arm�turii Le lungimea exterioar� arm�turii de la punctul de fixare în blocaj �i pân� la
punctul de fixare în pres� Lfixed lungimea zonei de ancorare a ancorajului Lfree lungimea zonei libere a ancorajului Ltb lungimea de ancorare a arm�turii Ltf lungimea liber� a arm�turii Np
s for�a de smulgere din ancorajele de prob� Ns for�a de smulgere din ancoraj determinat� prin calcul, pe baza valorilor
caracteristice ale parametrilor P for�a din ancoraj P0 for�a de întindere la blocare Pd valoarea de calcul (proiectare) a for�ei din ancoraj Pd
SLE for�a din ancoraj sub efectul înc�rc�rilor totale de exploatare (serviciu) pentru situa�iile de proiectare persistent� (permanent�) sau normal� �i tranzitorie (gruparea fundamental�)
PdSLU for�a din ancoraj sub efectul înc�rc�rilor limit� pentru situa�iile de
proiectare persistent� (permanent�) sau normal� �i tranzitorie (gruparea fundamental�), respectiv pentru situa�iile de proiectare accidentale �i seismice (gruparea accidental� �i gruparea seismic�)
Pp for�a de întindere maxim� aplicat� Ra rezisten�a la smulgere a unui ancoraj Ra;d valoarea de calcul a rezisten�ei la smulgere a unui ancoraj Ra;k valoarea caracteristic� a rezisten�ei la smulgere a unui ancoraj Rd valoarea de calcul (proiectare) a capacit��ii portante a ancorajului la
smulgere
9
Rk rezisten�a caracteristic� pe suprafa�a supral�rgirilor Rt;d valoarea de calcul a rezisten�ei la smulgere a structurii unui ancoraj Xd valoarea de calcul (proiectare) a propriet��ii unui material Xk valoarea caracteristic� a propriet��ii unui material Za
i lungimea zonei de ancorare în stratul i.
Litere grece�ti � înclinarea ancorajului
� unghi de frecare la interfa�a structur�-teren
�a coeficient de corelare
�a coeficient par�ial de siguran�� pentru rezisten�a la smulgere
�F coeficient par�ial de siguran�� pentru o ac�iune
�M coeficient par�ial de siguran�� pentru un parametru al p�mântului (o proprietate a materialului), �inând cont de incertitudinile asupra modelului
�R coeficient par�ial de siguran�� pentru o rezisten��
kl(i) pierderi de tensiune în ancorajul i datorate tension�rii ulterioare a ancorajelor al�turate
� coeficient al pierderii de tensiune
�1 deplasare datorat� deform�rii în timp a terenului, consumat� pân� la injectare
�2 deplasare datorat� deform�rii în timp a terenului, consumat� dup� injectare
�adm deplasarea maxim� admisibil� a ancorajului
�ii+1,n deplasarea, în dreptul ancorajului i, datorat� tension�rii ulterioare a
ancorajelor al�turate
��b pierderi de tensiune datorate frec�rilor în blocaj
��dt pierderi de tensiune datorit� deform�rii în timp a terenului din zona elementului ancorat
��f pierderi de tensiune datorate frec�rilor pe zona liber� a arm�turii
��r pierderi de tensiune datorate relax�rii
�� pierderi de tensiune datorate lunec�rii �i deplas�rilor în blocaj
�� suma pierderilor de tensiune în ancoraj
� coeficient care depinde de modul de realizare a l�rgirilor
� unghiul de frecare intern� al p�mântului
�pk efortul unitar de blocare (efortul unitar transmis arm�turii de c�tre dispozitivul de tensionare a ancorajului)
10
II.3 Documente de referin��
Reglement�ri tehnice
Nr. crt
Acte legislative Act normativ prin care se aprob� reglementarea tehnic� / publica�ia
1. Normativ privind documenta�iile geotehnice pentru construc�ii, indicativ NP 074-2014
Ordinul ministrului dezvolt�rii regionale �i administra�iei publice nr. 1330/17.07.2014, publicat în Monitorul Oficial al României
2. Normativ privind determinarea valorilor caracteristice �i de calcul ale parametrilor geotehnici, indicativ NP 122-2010
Ordinul ministrului dezvolt�rii, regionale �i turismului nr. 2690/2010 publicat în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 158 �i 158 bis din 04 martie 2011
3. Normativ privind proiectarea geotehnic� a lucr�rilor de sus�inere, indicativ NP 124-2010
Ordinul ministrului dezvolt�rii, regionale �i turismului nr. 2689/2010 publicat în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 158 �i 158 bis din 04 martie 2011
4. Cod de proiectare seismic� – Partea I – Prevederi de proiectare pentru cl�diri, indicativ P100-1/2013
Ordinul ministrului dezvolt�rii regionale �i administra�iei publice nr. 2465/2013, publicat în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 558 �i 558 bis din 03 septembrie 2013
5. Cod de proiectare. Bazele proiect�rii structurilor în construc�ii, indicativ CR 0-2012
Ordinul ministrului dezvolt�rii, regionale �i turismului nr. 1530/2012 publicat în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 647 �i din 11 septembrie 2012, cu complet�rile ulterioare
6. Normativ pentru producerea betonului si executarea lucr�rilor din beton, beton armat �i beton precomprimat, indicativ NE 012/1-2007
Ordinul ministrului dezvolt�rii lucr�rilor publice �i locuin�ei nr. 577/2008 publicat în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 374 din 16 mai 2008
Standarde Nr. crt.
Indicativ Denumire
1. SR EN 1537:2013 Execu�ia lucr�rilor geotehnice speciale. Ancoraje în teren.
2. SR EN 1990:2004 Eurcod. Bazele proiect�rii structurilor3. SR EN 1990:2004/A1:2006 Eurcod. Bazele proiect�rii structurilor4. SR EN 1990:2004/NA:2006 Eurocod. Bazele proiect�rii structurilor.
Anex� Na�ional�5. SR EN 1990:2004/A1:/2006/NA:2009 Eurocod. Bazele proiect�rii structurilor.
Anexa A2: Aplica�ie pentru poduri. Anex� Na�ional�
11
6. SR EN 1990:2004/A1:2006/AC:2010 Eurcod. Bazele proiect�rii structurilor7. SR EN 1992-1-1:2004 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de
beton. Partea 1-1: Reguli generale �i reguli pentru cl�diri.
8. SR EN 1992-1-1:2004/NB:2008 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1: Reguli generale �i reguli pentru cl�diri. Anexa na�ional�
9. SR EN 1992-1-1:2004/NB:2008/A91:2009 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1: Reguli generale �i reguli pentru cl�diri. Anexa na�ional�
10. SR EN 1992-1-1:2004/AC:2012 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1: Reguli generale �i reguli pentru cl�diri.
11. SR EN 1993-1-10:2006 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de o�el. Partea 1-10: Alegerea claselor decalitate a o�elului.
12. SR EN 1993-1-10:2006/AC:2009 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de o�el. Partea 1-10: Alegerea claselor decalitate a o�elului.
13. SR EN 1993-10:2006/NA:2008 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de o�el. Partea 1-10: Alegerea claselor decalitate a o�elului. Anexa Na�ional�.
14. SR EN 1997-1:2004 Eurocod 7: Proiectarea geotehnic�. Partea 1: Reguli generale.
15. SR EN 1997-1:2004/NB:2007 Eurocod 7: Proiectarea geotehnic�. Partea 1: Reguli generale. Anexa na�ional�.
16. SR EN 1997-1:2004/AC:2009 Eurocod 7: Proiectarea geotehnic�. Partea 1: Reguli generale.
17. SR EN 1998-1:2004 Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezisten�a la cutremur. Partea 1: Reguli generale, ac�iuni seismice �i reguli pentru cl�diri.
18. SR EN 1998-1:2004/NA:2008 Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezisten�a la cutremur. Partea 1: Reguli generale, ac�iuni seismice �i reguli pentru cl�diri. Anexa Na�ional�.
19. SR EN 1998-1:2004/AC:2010 Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezisten�a la cutremur. Partea 1: Reguli generale, ac�iuni seismice �i reguli pentru cl�diri.
20. SR EN 1998-5:2004 Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezisten�a la cutremur. Partea 5: Funda�ii, structuri de sus�inere �i aspecte geotehnice.
21. SR EN 1998-5:2004/NA:2007 Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezisten�a la cutremur. Partea 5: Funda�ii, structuri de sus�inere �i aspecte geotehnice. Anexa Na�ional�.
12
III. TIPURI DE ANCORAJE �I CERIN�E SPECIFICE DE PROIECTARE
III.1 Tipuri de ancoraje
III.1.1. Structurile ancorate pot fi:a) lucr�ri de sus�inere;b) lucr�ri de stabilizare a rambleelor �i taluzurilor;c) lucr�ri de stabilizare a cavit��ilor subterane;d) structuri sau subsoluri solicitate de subpresiuni datorate apelor subterane;e) elemente care transmit la teren for�e de întindere generate de
suprastructur�.
III.1.2. În func�ie de durata de via�� ancorajele se clasific� în urm�toarele dou� tipuri:
- ancoraje provizorii (temporare);- ancoraje permanente.
III.1.3. Ancorajele permanente se clasific� la rândul lor în func�ie de clasa deimportan�� a structurii sprijinite cu ancorajul, respectiv, astfel:
- ancoraje de clas� A;- ancoraje de clas� B.
III.1.4. Principalele p�r�i componente ale unui ancoraj în teren sunt prezentate înFigura III - 1. Configura�ia prezentat� nu con�ine detaliile capului ancorajului �i ale protec�iei anticorozive ale acestuia.
1 2 3 4
5 6
78
9 10Le
Ltf
Ltb
Legenda:1 - Punct de fixare a armaturii in presa la tensionare;2 - Punct de fixare a armaturii in capul de ancorarein exploatare;3 - Placa de distributie;4 - Bloc de transfer al fortelor de intindere;5 - Element structural;
Lfree
Lfixed6 - Pamant/roca;7 - Foraj;8 - Manson de protectie impotrivaaderentei;9 - Armatura;10 - Corp injectat (bulb).
Figura III-1. Configura�ia unui ancoraj în teren (SR EN 1537)
13
III.1.5.Ancorajele de clas� A sau B nu se utilizeaz� în urm�toarele situa�ii:a) umpluturi, p�mânturi pr�foase �i argiloase cu IC�0,75 (clasa B) �i, respectiv,
IC�1,00 (clasa A); b) amplasamentul prezint� o agresivitate atmosferic� puternic�, astfel cum este
definit� în reglement�rile tehnice, în vigoare, privind protec�ia anticoroziv� a elementelor din beton armat sau precomprimat supraterane �i/sau este identificat� prin încerc�ri pe teren/laborator.
III.1.6 Nu este recomandat� utilizarea ancorajelor de clas� A în terenuri cu agresivitateintens� pentru beton �i/sau arm�tur�. În func�ie de încadrarea în clasele de agresivitate, la stabilirea compozi�iei mortarelor se vor respecta prevederile normativului NE 012/1.
III.2 Cerin�e specifice
Pe lâng� prevederile din capitolele IV �i V ale prezentului normativ, în capitolul 4 din SR EN 1537 sunt prezentate cerin�e specifice de proiectare �i execu�ie a lucr�rilor de ancoraje în teren.
III.3 Cercetarea geotehnic�
III.3.1. Terenul reprezint� un element fundamental al sistemelor de ancorare, prinurmare, o cercetare geotehnic� de calitate este esen�ial�. Cauza cea mai frecvent� de cedare a ancorajelor o reprezint� cunoa�terea insuficient� a terenului, atât din punct de vedere al caracteristicilor geotehnice, cât �i al extinderii zonei cercetate.
III.3.2. Cercetarea geotehnic� a terenului se va efectua în conformitate cu prevederilenormativului NP 074, cu respectarea cerin�elor impuse de standardul SR EN 1537.
III.4 Materiale �i produse
Materialele �i produsele utilizate la realizarea ancorajelor trebuie s� respecte prevederile din SR EN 1537, capitolul 6.
14
IV. PREVEDERI GENERALE DE PROIECTARE
IV.1 Prevederi privind elaborarea proiectului
IV.1.1 Categoria geotehnic�
IV.1.1.1. Încadrarea lucr�rilor ancorate în teren în categoriile geotehnice trebuie s�respecte prevederile din NP 074, precum �i prevederile generale din SR EN 1997-1, paragraful 2.1. În general, încadrarea într-o categorie geotehnic� a ancorajului este impus� de tipul structurii ancorate �i de riscul geotehnic asociat acesteia.
IV.1.1.2. Structurile ancorate în teren pot fi încadrate în categoriile geotehnice, astfel:a) Categoria geotehnic� 1: structuri mici sau relativ simple, care pot fi proiectate
folosind experien�a acumulat� �i utilizând date �i analize calitative. În aceast� categorie intr� lucr�rile la care cedarea ar duce la distrugeri minime �i la blocarea accesului.
b) Categoria geotehnic� 2: structuri conven�ionale f�r� riscuri deosebite, f�r� condi�iide înc�rcare sau de teren speciale, care pot fi proiectate utilizând date �i analize cantitative obi�nuite. În aceast� categorie intr� lucr�rile a c�ror cedare poate provoca pagube moderate.
c) Categoria geotehnic� 3: structuri care implic� riscuri datorate condi�iilor deosebitede teren, înc�rc�rilor �i vecin�t��ilor, care trebuie proiectate utilizând metode speciale.
IV.1.1.3. Încadrarea preliminar� a unei structuri ancorate într-una din categoriilegeotehnice trebuie s� se fac�, în mod normal, înainte de cercetarea geotehnic� terenului. Încadrarea poate fi ulterior schimbat� în cursul procesului de proiectare �i execu�ie. Structurile ancorate în teren se încadreaz� în categoriile geotehnice 2 sau 3.
IV.1.1.4. Pentru evaluarea riscurilor �i încadrarea structurilor ancorate în categoriilegeotehnice se va �ine seama de clasele de consecin�e CC1, CC2, CC3 definite în SR EN 1990 – Anexa B �i de clasele de importan�� definite în CR 0.
IV.1.2 Investigarea geotehnic� a amplasamentului
IV.1.2.1. Investigarea geotehnic� se realizeaz� în conformitate cu prevederile NP 074.
IV.1.2.2. Investiga�iile geotehnice trebuie realizate în func�ie de încadrarea structurilorancorate în categoriile geotehnice.
IV.1.2.3. Categoria geotehnic� 2 presupune studii de arhiv� �i realizarea de investiga�iigeotehnice specifice, conform NP 074.
IV.1.2.4. Categoria geotehnic� 3 presupune investiga�ii adi�ionale fa�� de cele impusela categoria geotehnic� 2, precum: încerc�ri geotehnice complexe pentru determinarea unor parametri caracteristici utiliza�i în calculul prin metode numerice al interac�iunii între teren �i structura ancorat�. Acestea se pot referi la determinarea rela�iei efort – deforma�ie a terenului cu luarea în considerare a fenomenului de ecruisaj, încerc�ri dinamice etc.
IV.1.2.5. O etap� important� a investig�rii terenului o reprezint� determinareainforma�iilor privind regimul apei subterane �i ac�iunilor acesteia asupra structurii ancorate. Aceste informa�ii se ob�in prin:
15
- observarea nivelului apei în foraje �i piezometre, precum �i a fluctua�ilor acestuia,preferabil în timpul iernii �i al prim�verii;
- urm�rirea hidrogeologiei amplasamentului, incluzând mi�c�rile apei subterane �ivaria�iile presiunilor;
- determinarea nivelurilor extreme ale apei libere (provenit� din diferite cauze) carepot influen�a presiunea apei subterane asupra structurii ancorate.
IV.1.2.6. În cazul în care sunt suspectate contamin�ri chimice, trebuie realizat� oinvestigare pentru determinarea compu�ilor chimici din teren �i a modului în care ar putea afecta ancorajul.
IV.2 St�ri limit�
IV.2.1. În metoda st�rilor limit� sunt analizate: starea limit� ultim� �i starea limit�de exploatare (serviciu). Acest tip de metod� de calcul are la baz� utilizarea de coeficien�i par�iali de siguran�� diferen�ia�i pentru înc�rc�ri, propriet��ile/rezisten�ele materialelor/elementelor structurale. Aplicarea coeficien�ilor par�iali de siguran�� are avantajul de a putea distribui diferit marja de siguran�� pentru diferi�ii parametri care intervin în calcul.
IV.2.2. Starea limit� ultim� (SLU) se define�te ca fiind acea stare limit� care serefer� la siguran�a oamenilor �i a structurii.
Starea limit� ultim� este atins� când for�ele perturbatoare devin egale sau dep��esc for�ele rezistente. Marja de siguran�� fa�� de atingerea SLU este ob�inut� prin aplicarea de coeficien�i par�iali de siguran�� ai înc�rc�rilor �i ai materialelor.
For�ele perturbatoare sunt m�rite prin multiplicarea cu coeficien�ii înc�rc�rilor, ob�inând astfel valori de proiectare ale acestor for�e. For�ele rezistente sunt diminuate prin împ�r�irea la coeficien�ii par�iali de material, ob�inând rezisten�ele de proiectare. Dac� rezisten�a de proiectare este egal� sau mai mare decât for�a de proiectare, se estimeaz� c� exist� o marj� suficient� de siguran�� fa�� de cedarea la starea limit� ultim�.
În conformitate cu SR EN 1997-1, în proiectarea geotehnic� trebuie luate în considerare urm�toarele tipuri de st�ri limite ultime:
EQU – presupune pierderea echilibrului structurii sau terenului, considerate ca un corp rigid, în care rezisten�a materialelor structurale �i a terenului este nesemnificativ� în asigurarea rezisten�ei;
STR – consider� cedarea intern� sau deforma�ii excesive ale structurii sau elementelor structurale, în care rezisten�a materialelor structurale este semnificativ� în asigurarea rezisten�ei;
GEO – presupune cedarea sau deforma�ii excesive ale terenului, în care rezisten�a terenului este semnificativ� în asigurarea rezisten�ei;
UPL – se refer� la pierderea echilibrului structurii sau terenului datorit� ridic�rii de c�tre subpresiunea apei sau de alte ac�iuni verticale;
HYD – ia în considerare antrenarea hidrodinamic� �i eroziunea intern� a terenului cauzate de gradien�ii hidraulici.
Pentru calculul la st�ri limit� al ancorajelor în teren trebuie avute în vedere st�rile limit� precizate în SR EN 1997-1, sec�iunea 8:
- ruperea structural� a tirantului sau a capului de ancorare, sub efectul eforturiloraplicate;
- distorsiunea sau coroziunea capului de ancorare;
16
- pentru ancoraje fixate prin injectare, ruperea la interfa�a dintre volumul fluidului deinjectare �i teren;
- pentru ancoraje fixate prin injectare, ruperea leg�turii dintre o�elul tirantului �ifluidul de injectare;
- pierderea for�ei de ancorare datorit� deforma�iilor excesive ale capului de ancoraresau prin curgere lent� �i relaxare;
- ruperea sau deforma�ia excesiv� ale unor p�r�i din structur�, sub efectul for�ei deancorare aplicate;
- pierderea stabilit��ii generale a terenului sus�inut �i a lucr�rii de sus�inere;- interac�iunea grupurilor de ancoraje cu terenul �i cu structurile învecinate.
IV.2.3. Starea limit� de exploatare (SLE) se refer� la condi�iile care duc la pierdereautilit��ii func�ionale a unui component sau a întregii structuri. Aceasta poate fi provocat� de deforma�iile terenului sau ale structurii.
Starea limit� de exploatare (serviciu) este atins� atunci când deplas�rile ap�rute în timpul duratei de via�� a construc�iei dep��esc limitele prev�zute sau dac� exploatarea normal� a structurii este afectat�.
St�rile limit� de exploatare pentru elementele ancorate cu ancoraje sunt produse, de regul�, de urm�torii factori:
- deplasarea elementului ancorat datorat� alungirii ancorajului;- o s�geat� (o deforma�ie) a elementului ancorat între punctele de fixare cu
ancoraje;- fisurarea elementului ancorat, în special atunci când acesta este
precomprimat.
IV.2.4. Verificarea la st�ri limit� se va face, atunci când este cazul, �i pentrufazele intermediare de execu�ie a ancorajelor, precum �i pentru faza de pretensionare.
IV.2.5. În cazul în care unele restric�ii impun combinarea ancorajelor cu alte sistemede sprijinire, de exemplu �prai�uri, în calcul se vor considera caracteristicile de deformare specifice acestora.
IV.3 Ac�iuni �i situa�ii de proiectare
IV.3.1. Ac�iunile �i situa�iile de proiectare pentru calculul la st�ri limit� al ancorajelorsunt cele precizate în SR EN 1997-1, paragraful 8.3.
IV.3.2. Ac�iunile sunt definite în conformitate cu prevederile din standardul SR EN1990 �i codul CR 0, dup� caz, �i vor fi considerate în conformitate cu prevederile paragrafului 2.4.2 din SR EN 1997-1.
IV.3.3. For�a din ancoraj, P, trebuie tratat� drept o ac�iune nefavorabil� la proiectareaancorajului.
IV.3.4. Orice interac�iune teren – structur� trebuie luat� în considerare atunci când sedetermin� ac�iunile de proiectare.
17
IV.3.5. La calculul ancorajelor structurilor realizate în zone seismice se vor respectaprevederile din codul P 100-1, precum �i din standardele SR EN 1998-1, paragraful 2.1 �i SR EN 1998-5, sec�iunea 7.
IV.4 Etape de proiectare
IV.4.1. Proiectarea ancorajelor se realizeaz� prin parcurgerea urm�toareloretape:
a) stabilirea condi�iilor pe care trebuie s� le îndeplineasc� elementul ancorat �istabilirea preliminar� a dimensiunilor principale ale acestuia pe baza condi�iilorfunc�ionale �i constructive sau a unor lucr�ri similare;b) evaluarea informa�iilor geotehnice disponibile; efectuarea studiilor geotehnicesuplimentare necesare;c) evaluarea fezabilit��ii utiliz�rii ancorajelor;d) efectuarea de studii de arhiv� �i pe teren pentru a identifica/verificaposibilitatea utiliz�rii ancorajelor în cazul de proiectare dat;e) ob�inerea avizelor/acordurilor necesare, potrivit legisla�iei în vigoare, încondi�iile în care ancorajele se extind pe amplasamentele/propriet��ile învecinate;f) definirea criteriilor de stabilitate general� pe care sistemul de ancorajetrebuie s� le îndeplineasc�;g) stabilirea st�rilor limit� ultime �i ale exploat�rii normale (de serviciu) la caretrebuie verificate ancorajele, conform paragrafului IV.2;h) stabilirea ac�iunilor corespunz�toare acestor st�ri limit�, conform paragrafuluiIV.3;i) determinarea for�elor din ancoraje �i precizarea geometriei elementuluiancorat �i a ancorajelor;j) determinarea for�elor în structura ancorat� �i optimizarea solu�iei;k) verificarea ancorajelor �i detalierea caracteristicilor acestora;l) stabilirea nivelului de protec�ie anticoroziv� pentru ancoraj pe baza duratei devia�� estimate �i a agresivit��ii mediului determinat� prin analize ale probelor dep�mânt �i ap� subteran�;m) evaluarea necesit��ii monitoriz�rii comport�rii în exploatare a ancorajelor �iprevederea m�surilor necesare, dac� este cazul;n) precizarea cerin�elor �i criteriilor de încercare pentru:- comportarea interfe�ei bulb-teren;- materialele �i dispozitivele care se vor utiliza;- protec�ia anticoroziv�;o) precizarea încerc�rilor care urmeaz� a fi realizate;p) stabilirea:- echipamentului de tensionare care va fi utilizat;- etapelor de organizare/realizare a lucr�rilor;- m�surilor de remediere;- m�surilor de securitatea muncii �i protec�ia mediului;q) realizarea �i încercarea ancorajelor de prob�; analizarea rezultatelor �imodificarea solu�iei ini�iale, dac� este cazul;r) stabilirea lucr�rilor de între�inere.
IV.4.2. În func�ie de natura particular� a lucr�rilor de ancoraj poate fi necesar�modificarea (în sensul diversific�rii/amplific�rii/simplific�rii) etapelor enumerate la IV.4.1.
IV.4.3. Principiile de verificare adoptate în proiectarea ancorajelor sunt celedin SR EN 1997-1 �i SR EN 1997-1/NB.
18
IV.5 Considera�ii privind proiectarea �i execu�ia
IV.5.1. La proiectarea �i execu�ia ancorajelor se vor respecta prevederile din SR EN1997-1, paragraful 8.4 �i se va �ine seama de considera�iile privind execu�ia �i proiectarea indicate în SR EN 1537, capitolul 7.
IV.5.2. În cazul utiliz�rii ancorajelor pretensionate, deplasarea peretelui ancorat sepoate produce înspre teren datorit� pretension�rii �i poate cauza deterior�ri ale structurilor existente, în special la lucr�rile de drumuri. Acest fenomen se constat� în situa�ia de proiectare care are la baz� ipoteze pesimiste privind siguran�a structurii, caz în care trebuie s� se verifice eventualele deterior�ri pe care le poate produce peretele care se deplaseaz� înspre teren.
IV.6 Metode de proiectare �i modele de calcul
IV.6.1. Metodele prin care se verific� st�rile limit� sunt cele prev�zute la paragraful2.1 (4) din SR EN 1997-1, respectiv:
a) prin calcul (conform paragrafului 2.4 din SR EN 1997-1);b) pe baz� de modele experimentale sau înc�rc�ri de prob� (conform paragrafului 2.6
din SR EN 1997-1).Metodele bazate pe modele experimentale sunt indicate a fi utilizate la lucr�ri
complexe, la care comportarea structurii ancorate �i a ancorajului în interac�iune cu terenul nu poate fi corect modelat� prin metodele de calcul curente. Din aceast� categorie fac parte modelele de laborator (clasice sau centrifugate) sau la scar� real�.
IV.6.2. Înc�rc�rile de prob� care stau la baza proiect�rii ancorajelor sau a verific�riicalculelor acestora trebuie s� respecte prevederile din SR EN 1537. Modul de stabilire a rezisten�ei de calcul pe baza înc�rc�rii de prob� este prezentat în acest normativ.
IV.6.3. Rezultatele calculelor se vor compara, ori de câte ori este posibil, cu experien�aspecific� în domeniu.
IV.6.4. La proiectare, pentru verificarea st�rilor limit� se vor aplica procedeeledescrise in SR EN 1997-1, paragrafele 2.4.7 (pentru starea limit� ultim�) �i 2.4.8 (pentru starea limit� de exploatare normal�).
IV.6.5. Valorile coeficien�ilor par�iali de siguran�� pentru ac�iuni, efectele ac�iunilor �irezisten�e sunt cele prezentate în Anexa A din SR EN 1997-1 �i în SR EN 1997-1/NB.
IV.6.6. Determinarea valorilor de proiectare ale parametrilor geotehnici se face înconformitate cu prevederile normativului NP 122.
IV.6.7. Modelul de calcul utilizat trebuie s� descrie comportarea prezumat� aterenului, pentru starea limit� considerat�.
IV.6.8. Dac� pentru o stare limit� nu exist� modele de calcul fiabile, calculul trebuierealizat pentru o alt� stare limit� folosind coeficien�i care s� asigure c� dep��irea st�rii limite considerate este suficient de improbabil�. În astfel de cazuri, proiectarea se poate face �i pe baz� de modele experimentale sau încerc�ri.
19
V. PROIECTAREA GEOTEHNIC� A ANCORAJELOR
V.1 Predimensionarea ancorajelor
V.1.1. Predimensionarea �i stabilirea distribu�iei ini�iale a ancorajelor se vaface �inând cont de:
a) valoarea global� a solicit�rii din înc�rc�rile de exploatare (serviciu)preluat� de ancoraje;
b) restric�iile privind pozi�iile �i traseele impuse ale ancorajelor;c) valorile orientative ale solicit�rilor de exploatare care pot fi preluate, în
mod curent, de c�tre ancoraje; în func�ie de natura terenului în care seface ancorarea, acestea sunt:
- 300kN pentru p�mânturi coezive;- 400kN pentru nisipuri fine;- 800kN pentru pietri�uri.
d) solu�iile adoptate la lucr�ri similare;e) sistemele de ancorare folosite în practica inginereasc� curent�.
V.1.2. În cazul lucr�rilor de sus�inere a excava�iilor în zone construite, primul rând deancoraje se va amplasa la un nivel care s� permit� ca traseul acestora s� fie la minim 2 m de conductele de alimentare cu ap�, canalizare etc. �i la minim 4 m fa�� de suprafa�a terenului.
V.2 Calculul la starea limit� ultim�
V.2.1 Calculul ancorajului
V.2.1.1. Valoarea de calcul, Ra;d, a rezisten�ei la smulgere, Ra, a unui ancoraj, trebuies� îndeplineasc� condi�ia limit�:
Pd Ra;d (V-1)
unde: Pd – valoarea de calcul a for�ei din ancoraj.
V.2.1.2. Determinarea valorilor de calcul ale rezisten�ei la smulgere a ancorajelor se facepe baza rezultatelor încerc�rilor experimentale sau prin calcul.
V.2.2 Valoarea de calcul a for�ei din ancoraj
V.2.2.1. Valoarea de calcul a for�ei din ancoraj, Pd, trebuie stabilit� pe baza calcululuistructurii ancorate �i se consider� drept valoarea maxim� dintre:
a) for�a corespunz�toare st�rii limit� ultime exercitat� de structura ancorat�, dac� esterelevant�,b) for�a corespunz�toare st�rii limit� de exploatare (serviciu) exercitat� de structuraancorat�.
V.2.2.2. În determinarea valorii de calcul a for�ei din ancoraj, Pd, se va �ine seama deprevederile capitolului IV al prezentului normativ �i de cele din SR EN 1997-1 (sec�iunile 2 �i 8), corelat cu SR EN 1997-1/NB.
20
V.2.3 Valori de calcul ale rezisten�elor la smulgere stabilite pe baza rezultatelorîncerc�rilor
V.2.3.1. Valoarea de calcul a rezisten�ei la smulgere, Ra;d, trebuie stabilit� pe bazavalorii caracteristice a rezisten�ei la smulgere, Ra,k, utilizând rela�ia:
Ra;d = Ra;k / �a (V-2)
unde: �a – coeficient par�ial de siguran�� pentru rezisten�a la smulgere (conform TabeluluiA.12 (RO) din SR EN 1997-1/NB). La ancorajele pretensionate �i la verific�rilest�rilor limit� pentru structuri (STR) �i teren (GEO), trebuie utilizate valorile R1 sauR4 ale coeficien�ilor par�iali de rezisten�� la smulgere, astfel:
�a;t - pentru ancoraje provizorii (temporare); �a;p - pentru ancoraje permanente.
V.2.3.2. Este indicat s� se coreleze valoarea caracteristic� cu încerc�rile de controlprin aplicarea unui coeficient de corelare �a. Aceast� prevedere se refer� la tipurile de ancoraje care nu sunt controlate în mod individual prin încerc�ri de recep�ie. Dac� se folose�te un coeficient de corelare �a, valoarea acestuia trebuie s� fie conform SR EN 1997-1/NB, paragraful 8.5.2.
V.2.4 Valori de calcul ale rezisten�elor la smulgere stabilite prin calcul
Valoarea de calcul a rezisten�ei la smulgere trebuie evaluat� în conformitate cu prevederile din SR EN 1997-1, paragrafele 2.4.7 (SLU) �i 2.4.8 (SLE), dup� caz, corelat cu SR EN 1997-1/NB.
V.2.5 Valori de calcul ale rezisten�elor structurale
V.5.1.1. La proiectarea structural� a ancorajelor trebuie îndeplinit� urm�toareacondi�ie:
Ra;d Rt;d (V-3)
unde: Rt;d - valoarea de calcul a rezisten�ei la smulgere a structurii unui ancoraj.
V.5.1.2. Rezisten�a materialului ancorajelor trebuie calculat� în conformitate custandardele SR EN 1992-1-1, SR EN 1993-1-10 �i SR EN 1537, dup� caz.
V.5.1.3. Atunci când se dispune de rezultatele unor încerc�ri de control, valoarea decalcul a rezisten�ei la smulgere, Rt;d, trebuie s� �in� seama de trac�iunea de prob� (articolul 9.5 din SR EN 1537).
NOT�: În anexa A a prezentului normativ sunt prezentate, cu caracter exemplificativ, rela�ii de calcul al rezisten�ei la smulgere a unui ancoraj în func�ie de arm�tura acestuia (rezisten�a structural�) sau în func�ie de teren (bulbul de ancorare).
21
V.3 Calculul la starea limit� de exploatare (serviciu)
V.3.1. Calculul ancorajelor la starea limit� de exploatare (serviciu) se va efectuarespectând prevederile din SR EN 1997-1, paragraful 8.6.
V.3.2. Valoarea coeficientului de model (coeficient care �ine seama de modelul decalcul) aplicat asupra for�ei corespunz�toare st�rii limit� de exploatare pentru ca rezisten�a ancorajului s� asigure o securitate suficient� este indicat� în SR EN 1997-1/NB. Se poate adopta valoarea 1.0 pentru coeficientul de model cu condi�ia aplic�rii prevederilor paragrafului V.2.2. al prezentului normativ.
V.4 Condi�ii de verificare în func�ie de relaxarea ancorajului �i deplasareaelementului ancorat
V.4.1 Condi�ia de verificare la starea limit� de exploatare (serviciu)
V.4.1.1. Condi�ia general� de verificare la starea limit� de exploatare este ca,sub efectul înc�rc�rilor totale de exploatare pentru situa�iile de proiectare persistent� (permanent�) sau normal� �i tranzitorie (gruparea fundamental�), for�a pe direc�ia ancorajului, Pd, s� nu dep��easc� efortul de pretensionare din faza final� (dup� consumarea pierderilor).
În cazul în care ancorajele realizeaz� �i precomprimarea structurii ancorate (ca de exemplu în cazul barajelor hidrotehnice), stabilirea efortului de pretensionare se va face �i în func�ie de condi�iile de verificare la fisurare în diversele sec�iuni ale structurii, alegându-se valoarea cea mai mare.
V.4.1.2. Proiectantul va analiza dac� deplasarea elementului ancorat, caurmare a de-precomprim�rii terenului, reprezint� o situa�ie care trebuie verificat�. Se va avea în vedere influen�a acestora asupra construc�iilor învecinate.
V.4.1.3. Condi�iile de verificare în diversele sec�iuni ale structurii vorcorespunde prevederilor din SR EN 1992-1-1 �i celor din normativele specifice în vigoare. La ancorajele din clasele A �i B, la verificarea la fisurare în sec�iunile elementului ancorat se va avea în vedere introducerea unui coeficient de imprecizie al for�ei de precomprimare egal cu 0.95 sau 1.05 în faza ini�ial� �i 0.9 sau 1.1 în faza final�. În acest scop, se va adopta valoarea minim� sau maxim�, dup� cum este mai defavorabil.
V.4.1.4. Dimensionarea sau verificarea sec�iunii de arm�tur� se va face pe bazaurm�toarei rela�ii de calcul:
� �l��kpk�tASLEdP � (V-4)
unde: Pd
SLE - for�a din ancoraj sub efectul înc�rc�rilor totale de exploatare (serviciu) pentru situa�iile de proiectare persistent� (permanent�) sau normal� �i tranzitorie (gruparea fundamental�);
At - aria transversal� a arm�turii ancorajului; �pk - efortul unitar de blocare (efortul unitar transmis arm�turii de c�tre
dispozitivul de tensionare a ancorajului);
22
kl - suma pierderilor de tensiune în ancoraj; � - coeficient al pierderii de tensiune (a se vedea Tabelul V-1).
Tabelul V-1. Valorile coeficientului pierderilor de tensiune �
Natura înc�rc�rilor care produc solicit�ri în ancoraj
Valoarea coeficientului � pentru ancoraje de clas�
A B CÎmpingerea p�mântului (în principal) 1.1 1.0 0.8
Alte înc�rc�ri 1.2 1.1 1.0
Calculul conform rela�iei (V-4) comport� urm�toarele condi�ii suplimentare determinate de:
a) Rezerva necesar� pentru controlul ancorajelor la tensionare:
i. pentru TBP (toroane din sârm� de o�el pentru betonprecomprimat):
�pk < �pkadm = 0.70 ftk pentru ancorajele de clas� A;
< �pkadm = 0.73 ftk pentru ancorajele de clas� B;
< �pkadm = 0.76 ftk pentru ancorajele de clas� C;
ii. pentru bare:�pk < �pk
adm = 0.85 ftk pentru ancorajele de clas� A �i B;
< �pkadm = 0.90 ftk pentru ancorajele de clas� C.
b) M�surile de asigurare contra coroziunii, dup� consumarea pierderilor detensiune:
i. pentru TBP:�pk - kl � 0.50 ftk pentru ancorajele de clas� A;
� 0.55 ftk pentru ancorajele de clas� B;� 0.60 ftk pentru ancorajele de clas� C;
ii. pentru bare:�pk - kl � 0.70 ftk pentru ancorajele de clas� A �i B;
� 0.75 ftk pentru ancorajele de clas� C.unde:
ftk - rezisten�a caracteristic� la întindere a arm�turii. Pierderile de tensiune în arm�tura pretensionat� rezult�, în general, din:
a) frec�rile care se dezvolt� pe lungimea zonei libere a arm�turii (��f);b) frec�rile care se dezvolt� în blocaje (��b);c) lunec�rile �i deplas�rile care se produc în blocaje (��);d) relaxarea efortului din arm�tur� (��r);e) deplas�rile terenului.
23
������ ��� bpkxpo (V-5)
V.4.1.6. În cazul p�mânturilor, ca urmare a deplas�rilor terenului din zonaelementului ancorat, ancorajele tensionate într-o etap� pot influen�a efortul din ancorajele al�turate tensionate anterior, fenomen similar celui care apare în cazul betonului precomprimat (SR EN 1992-1-1).
(1) Deoarece aceast� influen�� este greu de evaluat, se vor evita solicit�rileexcentrice care s� conduc� la rotiri �i tas�ri importante în diversele etape de tensionare a ancorajelor prin: modul de alc�tuire a elementului ancorat, amplasarea ancorajelor în perimetrul acestuia �i ordinea de tensionare.
(2) De asemenea, se va p�stra o distan�� suficient� între pozi�ia ancorajelorcare se tensioneaz� �i cele la care se face injectarea de protec�ie. În acest mod, eventuala influen�� este atenuat� prin faptul c� aceasta se repartizeaz� la întreaga lungime a zonei libere a arm�turii, dup� cum rezult� din rela�ia:
� � tEtfL
n1,ii�
ilk�
� (V-6)
în care: kl(i) - pierderea de tensiune în ancorajul i;�i
i+1,n - deplasarea în dreptul ancorajului i, datorat� tension�rii ulterioare a ancorajelor al�turate care se consider� c� pot avea un efect relevant asupra deplas�rii din dreptul ancorajului i.
V.4.1.7. La ancorajele din clasele A �i B, dac� influen�a întinderii succesive aancorajelor nu poate fi evaluat�/evitat�, se va prevedea re-tensionarea ancorajelor în intervalul de timp disponibil pân� la injectarea de protec�ie a zonei libere. Pierderea de tensiune, ��dt, datorat� deforma�iei în timp a terenului de fundare din zona elementului ancorat se calculeaz� cu rela�ia:
tEa2�
tfL1�
dt�� ������
�
�
���
�
�(V-7)
unde: �1 - deplasarea care se consum� pân� la injectare; �2 - deplasarea dup� injectare; a - lungimea de arm�tur� pe care se resimte efectul deplas�rii egal� cu:
24
V.4.1.5. Pierderile de tensiune prin frecare pe lungimea zonei libere a arm�turii (�� f) au, de regul�, valori reduse iar efectul se manifest� numai asupra lungimii de calcul la stabilitate, fapt pentru care acestea se neglijeaz�.
Pierderile de tensiune prin frecare în blocaj (��b) sunt indicate de c�tre produc�torul blocajului. Pierderile datorate lunec�rilor �i deplas�rilor în capetele de ancorare (���) �i relax�rii arm�turii (�� r) se stabilesc pe baza rela�iilor din SR EN 1992-1-1 cu precizarea c� valoarea �� r se va calcula pentru un efort în arm�tura pretensionat� determinat cu rela�ia (V-5) - (neglijându-se efectul reducerii efortului din arm�tur� datorat� deforma�iei în timp a terenului, ��dt).
= 0.8Ltf, în cazul inject�rii cu suspensie în interiorul tecii de protec�ie; = Ltf, în cazul inject�rii cu materiale permanent plastice în interiorul tecii de protec�ie; = Ltf + Ltb, în cazul ancorajelor de compresiune.
V.4.1.8. Pentru alte cazuri speciale de protec�ie pe zona liber� a arm�turii carepot conduce la valori mai reduse decât cele de mai sus, lungimea de arm�tur� pe care se resimte efectul deplas�rii se va adopta pe baza indica�iilor furnizate de c�tre proiectantul sistemului de ancoraj sau a rezultatelor încerc�rilor special efectuate în acest scop.
V.4.1.9. În etapa de întocmire a proiectului, valorile �1 �i �2 se vor evalua pebaza prevederilor referitoare la proiectarea funda�iilor de suprafa�� sau pe baza prevederilor din alte reglement�ri tehnice specifice, în vigoare. De asemenea, se vor putea utiliza date experimentale de la lucr�ri de ancoraje în teren similare.
(1) Aceste evalu�ri se vor verifica pe ancorajele de prob� sau pe prima seriede ancoraje din lucrare. Pentru ancorajele de clas� C sau pentru cele amplasate în terenuri stâncoase se poate renun�a la determinarea ��dt.
(2) Pentru ancorajele de clas� A se recomand� s� se prevad� compensareapierderilor ��dt prin re-tensionare în intervalul de timp pân� la injectarea de protec�ie a lungimii libere a arm�turii.
(3) Pierderile de tensiune datorate fenomenelor reologice care se produc lanivelul zonei de ancorarea a ancorajelor amplasate în p�mânt se vor stabili prin încercarea ancorajelor de prob� pentru ancoraje de clas� A �i B. Pentru ancorajele de clas� C se poate renun�a la determinarea acestor pierderi.
(4) Etapele de calcul în verific�rile la starea limit� de exploatare sunturm�toarele:
a) se alege pentru �pk valoarea maxim� dat� de rela�iile de la V.4.1.4,punctul a);
b) se determin� pierderile de tensiune kl conform V.4.1.4, punctul b);c) se verific� dac� este respectat� condi�ia referitoare la valoarea (�pk – kl),
reducându-se valoarea �pk dac� dep��irea este mai mare de 5%;d) se recalculeaz� kl.
V.4.2 Condi�ia de verificare la starea limit� ultim� de deplasare a elementuluiancorat
V.4.2.1. Condi�ia de verificare la starea limit� ultim� de deplasare a elementuluiancorat (datorat� alungirii ancorajului) este ca, sub efectul valorilor limit� ale înc�rc�rilor pentru situa�iile de proiectare persistent� (permanent�) sau normal� �i tranzitorie (gruparea fundamental�), respectiv pentru situa�iile de proiectare accidentale �i seismice (gruparea accidental� �i gruparea seismic�), alungirea arm�turii, pe zona de lungime a, s� fie mai mic� sau cel mult egal� cu cea care rezult� pe direc�ia longitudinal� a ancorajului considerat, �inând seama de deplasarea admisibil� a elementului ancorat.
(1) Pentru ancorajele de clas� A �i B verificarea se va face pentru grup�rilefundamentale, accidentale �i seismice, iar pentru cele de clas� C numai pentru gruparea fundamental�. Pentru dimensionare �i/sau verificare se va folosi urm�toarea rela�ie de calcul:
25
� �k�tftASLUdP (V-8)
unde: Pd
SLU - for�a din ancoraj sub efectul înc�rc�rilor limit� pentru situa�iile de proiectare persistent� (permanent�) sau normal� �i tranzitorie (gruparea fundamental�), respectiv pentru situa�iile de proiectare accidentale �i seismice (gruparea accidental� �i gruparea seismic�);
At - aria transversal� a arm�turii pretensionate a ancorajului; ft(�)k - rezisten�a caracteristic� la întindere a arm�turii, corespunz�toare unei deforma�ii
specifice �, definit� prin:
appLadm�
tElkpk�
� ��
� (V-9)
în care: �adm - deplasarea limit� admis� în dreptul ancorajului;Et - modulul de elasticitate al arm�turii pretensionate;Lapp - lungimea liber� echivalent�, respectiv por�iunea din lungimea liber� a
arm�turii pe care se resimte efectul alungirii, �i care se ia egal� cu: = Ltf, pentru ancoraje injectate cu materiale permanent plastice în zona
liber�, în interiorul sau exteriorul tecii de protec�ie; = 3.0 m, pentru ancoraje în roci injectate cu suspensie pe baz� de
ciment în zona liber�; = 0.5Ltf, (dar minim 4.0 m �i maxim 7.0 m) pentru ancoraje în p�mânturi
injectate cu suspensie pe baz� de ciment în zona liber�.
V.4.2.2. Rezisten�a caracteristic� la întindere a arm�turii, ft(�)k se deduce dindiagrama de calcul (�p – �) determinat� conform SR EN 1992-1-1.
În etapa de determinare a valorii At, pentru (�pk – kl) se vor considera valorile limit� indicate la punctul b) de la V.4.1.4, urmând s� se fac� o reverificare dup� determinarea pierderilor de tensiune kl. La ancorajele de clas� B se poate renun�a la aceast� reverificare.
V.4.3 Verificarea siguran�ei în exploatare a ancorajelor
V.4.3.1 Verificarea siguran�ei în exploatare a ancorajelor se realizeaz� cuajutorul unui factor de siguran�� dat de rela�ia:
0PdR
FS � (V-10)
unde: Rd – capacitatea portant� la smulgere a ancorajului; P0 - for�a de întindere la blocare.
V.4.3.2 În func�ie de durata de via�� �i de gradul de risc pentru ancorajestimate la proiectare, se recomand� adoptarea valorilor minime pentru FS din Tabelul V-2.
26
Tabelul V-2. Valori ale factorului de siguran�� FS
Grad de risc Ancoraje temporare
Ancoraje permanente
Ancoraje a c�ror desc�rcare are consecin�e neimportante �i nu pericliteaz� securitatea public� 1.3 1.6
Ancoraje a c�ror desc�rcare are consecin�e grave dar nu pericliteaz� securitatea public� 1.5 1.8
Ancoraje a c�ror desc�rcare are consecin�e grave �i poate periclita securitatea public� 1.8 2.0
V.5 Execu�ia �i recep�ia ancorajelor
V.5.1. La execu�ia ancorajelor se respect� prevederile din SR EN 1537.
V.5.2. Încerc�rile de recep�ie a ancorajelor se realizeaz� în conformitate cuprevederile din SR EN 1997-1, paragraful 8.8 �i în concordan�� cu prevederile din SR EN 1537.
V.5.3. Supravegherea execu�iei �i monitorizarea lucr�rilor de ancorare serealizeaz� în conformitate cu prevederile din SR EN 1997-1, paragraful 8.9 �i în concordan�� cu prevederile din SR EN 1537.
V.6 Încercarea, urm�rirea �i controlul ancorajelor
V.6.1. Încercarea, urm�rirea �i controlul ancorajelor se realizeaz� înconformitate cu prevederile din SR EN 1537 �i din SR EN 1997-1, paragraful 8.7.
V.6.2. În cazul în care este necesar� verificarea periodic� a ancorajelor, sevor asigura accesul facil la capul acestora, precum �i posibilitatea mont�rii �i func�ion�rii dispozitivelor de tensionare.
V.6.3. Este recomandat ca tensionarea de prob� a ancorajului s� se realizezeprin tensionarea independent� a fiec�rui tendon al ancorajului.
V.6.4. Pentru ancorajele la care distan�a între bulbi este mai mic� decât 1.5 meste indicat s� se realizeze încerc�ri pe grupuri de ancore exceptând cazul când existen�a unei experien�e comparabile permite cuantificarea efectului distan�ei care poate fi astfel luat în considerare la proiectare.
V.6.5. Dac� este necesar ca ancorele temporare (clas� C) s� r�mân� în serviciu maimult de 2 ani, trebuie efectuat� o expertiz� tehnic� în domeniu potrivit legisla�iei în construc�ii, în vigoare, �i luate, împreun� cu proiectantul, m�surile care se impun în func�ie de constat�rile/încerc�rile/rezultatele ob�inute.
În acest scop, la intervale de timp adecvate, trebuie întreprinse �i urm�toarele ac�iuni: a) examinarea vizual� a ancorajelor acolo unde sunt accesibile;b) verificarea periodic� a st�rii de tensiune din ancoraje;c) verificarea la intervale regulate a posibilelor deplas�ri ale structurii ancorate care
pot afecta stabilitatea acesteia;d) verificarea efectului coroziunii asupra ancorajelor.
V.6.6. Documentarea lucr�rilor de ancorare se va realiza pe baza proceselor verbale delucr�ri/înregistr�rilor pentru fiecare faz� de execu�ie întocmite în conformitate cu prevederile din SR EN 1537.
27
A.1 Calculul rezisten�ei la smulgere a ancorajului în func�ie de arm�tura acestuia
Rezisten�a la smulgere a ancorajului în func�ie de arm�tura acestuia poate fi determinat� cu rela�ia:
a/tAtkfdt;R � (A-1)
în care: ftk - rezisten�a caracteristic� la întindere a arm�turii (conform SR EN 1992-1-1); At - aria transversal� a arm�turii ancorajului; �a - coeficient par�ial de siguran��, care se va lua conform cu Tabelul A-1.
Tabelul A-1. Coeficient par�ial de siguran��, �a
Ancoraje de clas� A �i B C Toroane TBP 1.18 1.11 Bare PC 1.05 1.00
A.2 Calculul rezisten�ei la smulgere a ancorajului în func�ie de stabilitatea deansamblu: element ancorat – masiv de teren
Rezisten�a la smulgere a ancorajului în func�ie de teren poate fi determinat� cu rela�ia:
a/sNda;R � (A-2)
unde: �a - coeficient par�ial de siguran��, egal cu: = 2.04 pentru ancorajele de clas� A �i B; = 1.78 pentru ancorajele de clas� C. Ns - for�a de smulgere determinat� prin calcul, pe baza valorilor caracteristice ale
parametrilor terenului. Se determin� pe baza rela�iilor urm�toare în func�ie de natura terenului de fundare:
� pentru roci grupa tare la extra-tare (clasificate dup� rezisten�a la forare�i perforare):
� �ki
ia
s fZD�N � (A-3)
în care:
28
ANEXA A (informativ�)
RELA�II DE CALCUL EXEMPLIFICATIVE PENTRU CALCULUL REZISTEN�EI LA SMULGERE A ANCORAJELOR
fik - rezisten�a caracteristic� pe suprafa�a lateral� a zonei injectate, egal� cu: = 1000 kN/m2 pentru roci din grupa tare, = 2000 kN/m2 pentru roci din grupa foarte tare, = 3000 kN/m2 pentru roci din grupa extra-tare.
D - diametrul forajului; Za
i - lungimea zonei de ancorare în stratul i.
� pentru p�mânturi cu coeficientul de permeabilitate k<10-1cm/s:
� �ki
iaef
s fZDN �� (A-4)
în care: Def - diametrul mediu efectiv al bulbului format prin injectare, stabilit
cu rela�ia:
iaZ
C0,71,8efD
�
��� [m] (A-5)
C - cantitatea total� de ciment (în tone), introdus� în zona bulbului la injectare �i reinjectare;
Def - nu se va lua în calcul cu valoare mai mare decât 3D pentru p�mânturi necoezive �i, respectiv, 2.5D pentru cele coezive, unde D este diametrul ini�ial de forare;
fik- rezisten�a caracteristic� pe suprafa�a lateral� a zonei de ancorare, conform cu Tabelul A-2.
Tabelul A-2. Rezisten�a caracteristic� pe suprafa�a lateral� a zonei de ancorare, fik
Natura p�mântului fik [kN/m2]
f�r� reinjectare cu reinjectare
nisipuri cu � < 30° 90 11030° � � < 35° 105 130� � 35° 120 150
coezive cu IC = 0,75...1 70 100IC > 1 80 110
� pentru pietri�uri (k�10-1 cm/s):
����
�� �� k
ifiaZ�efDsN (A-6)
în care: Def - diametrul efectiv al bulbului, �inând cont de cantitatea de ciment
introdus� prin injectare în zona acestuia �i de porozitatea n a terenului, dar nu mai mare de 0.5 m;
fik = 200 kN/m2.
29
� pentru p�mânturi coezive cu supral�rgiri în zona de ancorare:
sAk Rkif
iaZ�efDsN ��� �
���
�� (A-7)
în care: � - coeficient care depinde de modul de realizare a supra-l�rgirilor,
fiind egal cu 1.1 pentru metoda exploziilor �i 1.0 pentru alte metode;
As - aria suprafe�ei supral�rgirilor, determinat� prin proiec�ia pe plane normale la axa ancorajului.
Rk - rezisten�a caracteristic� pe suprafa�a supral�rgirilor, conform cu Tabelul A-3.
NOT�: Sumarea Zaixfik se va face numai pentru zona de ancorare în care nu sunt supral�rgiri. În cazul
supral�rgirilor prin explozie, diametrele vor descre�te spre zona liber� a ancorajului, iar num�rul supral�rgirilor va fi de maxim 5.
Tabelul A-3. Rezisten�a caracteristic� pe suprafa�a supral�rgirilor, Rk
Adâncimea [m] Rk [kN/m2] pentru IC
0,51...0,75 0,76...1,0 >1,03 350 500 600
5 450 600 750
10 750 900 1100
20 1350 1600 1600
NOTE: (1) Rela�iile pentru determinarea valorilor NS au un caracter informativ, putând fi utilizate de c�tre elaboratoriisistemelor de ancorare în faza de pre-dimensionare a acestora, precum �i de c�tre proiectan�ii de structuriancorate în faza de studiu preliminar, atunci când gama de sisteme de ancorare agrementate nu satisface cazul înspe��.
(2) Condi�ia de verificare la starea limit� de stabilitate a ansamblului (element ancorat – masiv de teren angajat)este ca, sub efectul înc�rc�rilor limit� din grup�rile fundamentale, accidentale �i seismice, ansamblul s� nu î�imodifice sensibil pozi�ia sau forma, considerând c� nu are loc cedarea ancorajului prin ruperea arm�turii sau prinsmulgerea zonei de ancorare.
(3) Pentru teren se vor considera valorile de calcul ale caracteristicilor geotehnice. Nu se vor introduce în calculeventualele înc�rc�ri temporare cu efect favorabil stabilit��ii.Pentru simplificarea calculelor se admite ca verificarea s� se fac� la înc�rc�rile din grup�rile fundamentale, cuadoptarea unui coeficient par�ial de siguran�� mai mare sau egal cu 1.5 pentru Pd
SLE (înc�rcarea de calcul
corespunz�toare SLE).De regul�, din verific�rile de stabilitate se deduc parametrii ancorajului (lungime, înclinare, etc.). Verificarea lastabilitate se va face �i pentru etapele intermediare de execu�ie.
(4) Pentru ancorajele de clas� C nu mai este necesar� verificarea sub efectul grup�rilor accidentale/seismice.La ancorajele de clas� A se spore�te nivelul de asigurare cu pân� la 10%, independent de nivelul de asigurareprev�zut pentru ansamblul structurii.La stabilirea solicit�rilor se vor considera ipoteze cât mai apropiate de modul de lucru al terenului �i alelementului ancorat în momentul ced�rii.Pentru dimensionare sau verificare for�a Pd
SLU (înc�rcarea de calcul corespunz�toare SLU) nu se va lua mai mic�decât 1.25Pd
SLE chiar dac� ipoteza limit� considerat� în calcul conduce la solicit�ri PdSLU mai reduse. Dac� Pd
SLU
>1.5PdSLE se vor reanaliza ipotezele limit� considerate, precum �i pozi�ia �i geometria ancorajelor, �i, dac� în
aceste condi�ii inegalitatea r�mâne valabil�, atunci, în calcul se va adopta valoarea rezultat�.
30
B.1. Evaluarea înc�rc�rilor
B.1.1 Sus�ineri cu un singur nivel de ancoraje
i) Cazul palplan�elor
Diagrama pentru stabilirea solicit�rilor din ancoraje este dat� în Figura B-1. Deoarece este posibil s� nu se mobilizeze întreaga rezisten�� pasiv� a p�mântului, la verific�rile corespunz�toare în locul coeficientului Kp se va lua valoarea:
)0K-p(K31-pK`
pK � (B-1)
H
Kp K`p Ko
d 1/3(H+d)
A
K S
L
Fpo=�dKo
p`p=�dK`p
pp=�dKp pa=����d)Ka
Pa
Pp
d/3
Ka
Figura B-1. Împingerea p�mântului – cazul i)
ANEXA B (informativ�)
RELA�II DE CALCUL EXEMPLIFICATIVE PENTRU CALCULUL STATIC AL ANCORAJELOR
31
)2
tg(453d61
0P �� �� (B-2)
La p�mânturi coezive, neglijând efectul unghiului de frecare pe planele FLM rezult�:
)2
tg(452dcpR ��� (B-3)
H
d
A
K S
L
F
Pa2
Pp
d/3
Pa1
2Rp
M
45-�
/2
�dKp-�(H+d)Ka �HKa
pa=����d)Kapp=�dKp
Figura B-2. Împingerea p�mântului – cazul ii)
32
ii) Cazul elementelor verticale (pilo�i) cu elemente intermediare elastice
În acest caz se va considera �i rezisten�a Rp care ia na�tere pe cele dou� fe�e laterale (planele FLM din Figura B-2) corespunz�toare elementului vertical. La p�mânturi necoezive rezisten�a Rp este dat� de frecare Rp = P0 tg�, unde P0 este similar� împingerii în stare de repaus, pentru K0=1:
)0K-p(K31
pK`pK
)aK-0(K31
aK`aK
��
��(B-4)
De asemenea, între nivelul terenului �i ancoraj se consider� împingerea în stare de repaus (Figura B-3).
H
d
A
K S
L
F�dK`p
KpK`p K``p
KoKa
K`a
K``aKo
����d)K`a
�dK``p ����d)K``a
h1
�h1Ko
Figura B-3. Împingerea p�mântului. Cazurile iii) �i iv)
iii) Cazul pilo�ilor distan�a�i
Procedeul este indicat în cazul p�mânturilor coezive �i al rocilor la care efectul de bolt� permite eliminarea elementelor intermediare. �inând cont de rigiditatea pilo�ilor, pentru Ka �i Kp se vor considera urm�toarele valori, pentru st�rile limit� ale exploat�rii normale:
33
iv) Cazul pere�ilor din beton
Între perete �i p�mânt se va considera un unghi de frecare:
���
���� ���
32...
21 (B-5)
Pentru a �ine cont de rigiditatea peretelui, pentru st�rile limit� ale exploat�rii normale, coeficien�ii împingerii p�mântului Ka �i Kp se vor lua:
)0K-p(K21
pK``pK
)aK-0(K32
aK``aK
��
��(B-6)
La partea superioar�, între nivelul terenului �i ancoraj, se va considera împingerea în stare de repaus ca la cazul iii) de mai sus.
În toate cazurile for�a din înc�rc�rile de exploatare (serviciu) se determin� din condi�ia de echilibru �i de moment nul în dreptul ancorajului.
For�a corespunz�toare înc�rc�rilor limit� se stabile�te considerând valorile de calcul ale caracteristicilor geotehnice ale terenului.
B.1.2 Sus�ineri cu ancoraje la mai multe nivele
În acest caz nu mai sunt valabile diagramele triunghiulare, deoarece nivelele de ancoraje se execut� în etape diferite, modificând forma diagramelor de împingere.
În func�ie de natura terenului se vor considera diagramele din Figura B-4 (conform normativului NP 124).
Ca �i în cazul elementelor ancorate cu un singur rând de ancoraje, în calcul se poate considera c� punctul de moment nul este foarte apropiat de punctul de efort nul.
La sus�inerile cu mai multe nivele de ancoraje se vor face verific�ri �i în etapele intermediare de execu�ie. Pentru primul rând de ancoraje verificarea se va face conform paragrafului B.1.1.
Optimizarea solu�iei presupune determinarea solicit�rilor �i în elementul ancorat �i modificarea pozi�iei ancorajelor pentru a ob�ine diagrame de eforturi cu valori extreme cât mai reduse.
34
H
�HKa
�����HKa
�H-4c ��� �����!��H
0.25
H0.
75H
0.25
H0.
25H
0.75
H
teren necoeziv teren cu coeziune redus�
teren cu coeziune ridicat�
Figura B-4. Împingerea p�mântului. Elemente ancorate la mai multe nivele
B.2 Verific�ri de stabilitate
Verificarea se face pe baza ipotezei conform c�reia pierderea stabilit��ii are loc prin formarea unei suprafe�e curbe de cedare (aproximat� prin planul FD) între axul de rota�ie al peretelui �i axul vertical care trece prin centrul zonei de ancorare a ancorajului (Figura B-5).
Rezolvarea porne�te de la echilibrul for�elor care ac�ioneaz� asupra prismului AFDC, respectiv:
G - greutatea prismului de p�mânt; Pa1 - împingerea activ� pe planul DC; Pa - reac�iunea peretelui corespunz�toare împingerii active a volumului FAB; R - reac�iunea pe planul FD; S - for�a din ancoraj corespunz�toare situa�iei de echilibru considerate.
În acest caz:
� � � � � �" #���
���
���
���
���
��������
$���
$��
$����
2sin
2sin
tgsinaPsin1aPGcos1aPaPS (B-7)
în care: $ - unghiul de înclinare al planului FD; � - unghiul de frecare intern� al p�mântului; � - unghiul de frecare între perete �i p�mânt;� - înclinarea ancorajului.
35
A
K
S
F$
B C J
�
G
�
�
�
D
za
1/2 1/2
Pa
Pa1
R
G R
Pa
SPa1
Figura B-5. Verificarea de stabilitate pentru ancorarea la un singur nivel
Acolo unde este cazul se va �ine cont de prezen�a apei sau de caracteristicile diferite ale straturilor.
Suprasarcina la nivelul terenului sau pe elementul ancorat se va considera doar dac� va conduce la o situa�ie mai defavorabil� pentru planul FD, respectiv o înclinare $ mai mic�, sau dac� este permanent� �i existent� înainte de realizarea ancorajelor.
În cazul ancorajelor cu supral�rgiri ale bulbului se consider� c� planul FD trece la 1.0m de punctul de început al supral�rgirilor.
În cazul ancorajelor pe mai multe nivele se procedeaz� progresiv (Figura B-6), astfel: a) se stabile�te echilibrul pentru primul prism de p�mânt AFD1C1 �i se ob�ine S1;b) se continu� pentru AFD2C2 �i se ob�ine S2 �i a�a mai departe.
Lungimea ancorajelor se va alege astfel încât punctele Di s� e g�seasc� în afaraoric�rui prism AFDiCi. În caz contrar ancorajul respectiv fie nu intervine în calcul, fie intervine par�ial, în func�ie de pozi�ia ocupat�.
36
�
�
C2C3
Pa2
Pa3
G2
G3
R2
R3
D1
D2
D3
S2Pa2
R2
R3
S3Pa3
G2G3
A
K1
S1
F
B C1
�
G1
�
�
�
Pa
Pa1
R1
G1 R1
Pa
S1Pa1
S2
S3
K2
K3
H
d
Figura B-6. Verificarea de stabilitate pentru ancorarea la mai multe nivele
37
