1

Capitolul 1. GENERALITATI 1.1. Obiectul normativului (1) Prezentul normativ stabileste conditiile de calitate minime si obligatorii (la proiectare si montaj), corespunzatoare exigentelor utilizatorilor de "pereti cortina", n conformitate cu:

prevederile Legii 10/1995: Legea calitatii in constructii categoria de importanta a constructiei definita conform Hotarrii Guvernului Romniei

nr.766/1997- anexa 3; clasa de importanta a constructiei definita prin Normativul P100.

(2) Conditiile minime de calitate corespunzatoare peretilor cortina, stabilite in prezentul normativ, trebuie realizate si mentinute la aceiasi parametri, pe intreaga durata de existenta a constructiei din care fac parte, in conditii tehnico-economice corespunzatoare. (3) Peretii cortina care fac obiectul prezentului normativ se folosesc, de regula, pentru nchiderea exterioara a cladirilor civile, a cladirilor pentru productie sau depozitare, precum si a cladirilor cu functiuni auxiliare din industrie. Peretii cortina pot fi folositi si pentru nchiderea spatiilor interioare (atriumuri). (4) Prevederile prezentului normativ de aplica si vitrinelor de mari dimensiuni ale magazinelor si spatiilor de expunere situate la primele niveluri ale cladirilor. (5) Nivelurile de performanta ale peretilor cortina, prevazute n prezentul normativ, sunt conditionate si de nivelurile de performanta ale cladirii sub efectele tuturor agentilor susceptibili de a actiona asupra acesteia n timpul duratei de exploatare prevazuta prin proiect. (6) Nu fac obiectul prezentului normativ:

Suprafetele vitrate fara structura portanta proprie (la care panourile de sticla se mbina direct ntre ele formnd o structura autoportanta) sau care au structura proprie cu rigiditate redusa (ferme de cabluri, de exemplu).

Fatadele semi-cortina, care au un perete exterior asezat dincolo de fata exterioara a planseului si un perete interior care este fixat ntre doua plansee consecutive;

Suprafetele vitrate de mari dimensiuni, asezate orizontal sau nclinat, care acopera diferite spatii functionale (atriumuri, de exemplu) .

Capitolul 2. ALCATUIRE GENERALA, CLASIFICARI, CONDITII DE UTILIZARE 2.1. Elemente componente (1) Peretii cortina sunt alcatuiti din urmatoarele componente:

schelet portant (structura proprie) constituit din: - montanti (elemente verticale); - rigle/traverse (elemente orizontale);

panouri montate pe schelet, care pot fi:

2

- panouri transparente din sticla (fixe sau mobile); - panouri opace;

dispozitive de prindere, fixare, etansare si finisare (piese metalice speciale, garnituri si chituri).

(2) Expresia plastica a fatadelor cortina, definita prin dispunerea si alcatuirea elementelor structurii proprii a peretelui, raportul ntre suprafata panourilor vitrate si a celor opace, asezarea panourilor vitrate sau opace n raport cu structura proprie, culoarea elementelor structurii proprii, a sticlei si a panourilor opace, etc., face parte integranta din conceptia proiectului de arhitectura si, dupa caz, a cerintelor de urbanism, si constituie tema pentru proiectarea de ansamblu si pentru detalierea constructiva a peretilor cortina. 2.2. Geometria peretilor cortina, clasificari (1) Reteaua de montanti si traverse (rigle) care alcatuiesc structura proprie a peretelui cortina este, de regula dreptunghiulara. Sunt posibile si alte alcatuiri particulare (cu panouri trapezoidale sau n forma de paralelogram, de exemplu). (2) Forma n plan a peretelui cortina este, de regula, dreapta. n functie de volumetria cladirii si de expresia plastica a fatadei, peretele cortina poate fi deasemeni curb sau cu contur frnt. (3) Pozitia peretelui cortina este, de regula, verticala. Peretele sau a unele parti ale acestuia pot fi nclinate n raport cu verticala. (4) n alcatuirea peretelui cortina pot fi nglobate si elemente n consola (copertine, de exemplu). (5) n functie de pozitia fata de structura principala, fatadele usoare de tip "perete cortina" pot fi:

alcatuite din panouri fixate ntre plansee; fatada cortina asezata complet n exteriorul planseului (dincolo de fata exteriaora a planseului).

(6) Clasificarea peretilor cortina n functie de alcatuirea structurii proprii, dupa urmatoarele criterii:

a) Alcatuirea montantilor pe naltimea cladirii: - montanti mbinati la fiecare planseu; - montanti continui pe doua niveluri.

b) Alcatuirea sectiunilor transversale ale elementelor structurii proprii: - montantii si traversele se realizeaza dintr-o singura piesa, iar panourile de sticla se

monteaza ntre acestea, cu interspatii care permit deplasarea libera n raport cu structura proprie a peretelui

- montantii si riglele se realizeaza prin cuplarea elementelor verticale si orizontale ale ramelor panoului de sticla deplasarile fiind permise ntre ramele panourilor

3

Capitolul 3. MATERIALE PENTRU PERETII CORTINA 3.1. Alegerea materialelor (1) Alegerea materialelor pentru executarea peretilor cortina se va face tinnd seama de conceptia si cerintele specifice ale proiectului de arhitectura precum si de urmatoarele considerente:

Satisfacerea cerintelor de performanta prevazute la cap. 5 10 n conditii de cost total minim pe durata de exploatare (de serviciu) prevazuta prin tema de proiectare. Nota. Costul total minim include: - costurile conceptiei, executiei si exploatarii peretelui cortina;

- costurile rezultate n cazurile de imposibilitate de utilizare a cladirii ca urmare a avarierii peretelui cortina; - costurile asociate riscurilor si consecintelor unei diminuari a performantelor cladirii din cauza deteriorarii peretelui cortina n timpul duratei de exploatare si, eventual, costul asigurarii corespunzatoare acestor riscuri; - costurile remedierilor partiale necesare n cazul avarierii structurii proprii a peretelui sau a panourilor de sticla; - costurile inspectiilor, ntretinerii si reparatiilor curente si capitale; - costul demolarii si reciclarii materialelor.

Conditiile de agresivitate ale mediului natural si antropic: - agresivitatea mediului natural (salinitatea n zona litoralului, de exemplu) - agresivitatea mediului nconjurator provenita din:

poluarea urbana; degajari agresive n zonele industriale.

3.2. Materiale pentru structura proprie a peretelui (1) Elementele din otel ale structurii proprii pot fi realizate din :

profile chesonate (nchise) din table subtiri ndoite la rece; tevi dreptunghiulare laminate la cald; profile deschise din table subtiri ndoite la rece sau laminate de dimensiuni mici.

(2) Se va folosi de preferinta otel inoxidabil sau autoprotejat. (3) Elementele din aluminiu ale structurii proprii se realizeaza din profile extrudate, cu sectiuni nchise, pentru montanti si de forma oarecare, pentru traverse. (4) Structura proprie a peretelui cortina poate fi executata si din PVC cu proprietati corespunzatoare pentru satisfacerea cerintelor de la capitolele 5 10. 3.3. Sticla (1) Pentru partile vitrate ale peretilor cortina pot fi folosite urmatoarele tipuri de geamuri:

Geam cu structura omogena (GO) - geam obisnuit (Engl: monolithic glass) Geam armat (GA) - (Engl: wire glass) Geam cu structura omogena securizat (GOS) - (Engl: tempered monolithic glass) Geam securizat (GS) - (Engl: tempered glass) Geam calit (GC) - (Engl: heat strenghtened glass)

4

Geam "float" (GF) - (Engl: float glass) Geam recopt (GR) - (Engl: annealed glass) Geam multistrat (GMS) - (Engl: laminated glass) Nota.Geamul multistrat consta dintr-un strat intermediar din material plastic - polivinil butiral- fixat la cald si sub presiune ntre doua foi de geam. Foile exterioare pot fi din geam recopt (GR), geam calit (GC), geam "float" (GF) sau geam securizat (GS).

(2) Alegerea tipului de geam se va face de catre proiectantul peretelui cortina, pe baza datelor de tema mentionate la 5.6.1. si a cerintelor specifice privitoare la plastica fatadei. (3) La alegerea tipului de geam se va tine seama de cerintele generale si specifice date la art.5.2, avnd n vedere si modul de spargere specific fiecarui tip de geam. Folosirea geamurilor obisnuite, nesecurizate, nu este permisa la peretii cortina sau la vitrinele de mari dimensiuni situate catre spatiile publice sau catre locurile unde sunt posibile aglomerari de persoane (curtile interioare ale scolilor, atriumuri, etc). 3.4. Alte materiale (1) Pentru partile opace ale peretilor cortina vor fi folosite, de regula, panouri usoare multistrat din diferite materiale. Nu se recomanda placarea partilor opace cu materiale grele sau foarte rigide. (2) Alcatuirea panourilor opace trebuie sa asigure satisfacerea cerintelor de la cap. 5 10 cu niveluri de performanta cel putin egale cu cele ale panourilor vitrate din componenta fatadei. (3) Modul de prindere de prindere de structura principala si elementele de etansare ale panourilor opace trebuie sa satisfaca aceleasi cerinte ca si pentru panourile vitrate. 3.5. Dispozitive de prindere, fixare, etansare si finisare. (1) Prinderile elementelor componente ale structurii proprii se pot realiza prin:

buloane si/sau suruburi; sertizare; sudura (la mbinarile fixe ale pieselor laminate din otel).

(2) Garniturile si benzile de etansare vor fi realizate, de regula, din materiale cu caracteristici de deformare elasto-plastice (de tip cauciuc: fibre complet vulcanizate, neopren, silicon preturnat, etc). (3) Chiturile de etansare vor fi de tip siliconi, polisulfide, uretane sau similare. Alegerea chitului se va face n functie de rolul acestuia n ansamblul peretelui. De exemplu, chiturile siliconice cu modul de elasticitate ridicat nu sunt indicate pentru mbinarile care trebuie sa asigure preluarea unor deplasari importante din variatiile de temperatura. (4) Garniturile si chiturile de etansare vor fi alese astfel nct proprietatile mecanice de rezistenta si deformabilitate ale acestora sa nu se modifice semnificativ pe durata de exploatare a constructiei prevazuta prin tema de proiectare.

5

(5) Piesele de finisare, cu rol arhitectural, sunt profile din mase plastice, aluminiu sau otel inoxidabil, care acopera, la exterior si/sau la interior, elementele structurii proprii a peretelui (montanti si traverse) sau unele rosturi din perete. Capitolul 4. CERINTE GENERALE DE PROIECTARE PENTRU PERETII CORTINA (1) Prin alcatuirea de ansamblu si prin detalierea constructiva, peretii cortina trebuie sa asigure, pe toata durata de exploatare prevazuta, satisfacerea cerintelor (obiectivelor) generale ale investitorilor si/sau utilizatorilor privind siguranta, confortul, protectia sanatatii si aspectul plastic al constructiei, n conditiile unui efort economic acceptabil pentru acestia. (2) Obiectivele investitorilor/utilizatorilor referitoare la siguranta, confort si protectia sanatatii se realizeaza numai n conditiile n care sunt ndeplinite toate masurile prevazute mai jos:

A. La proiectare, daca se asigura satisfacerea urmatoarelor cerinte de performanta (cerinte obligatorii conform Legii nr.10/1995 - "Lege privind calitatea n constructii"):

Rezistenta si stabilitate Siguranta n exploatare Siguranta la foc Igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului Izolare termica,hidrofuga si economia de energie Protectia mpotriva zgomotului.

B. La executie, daca sunt respectate urmatoarele conditii: materialele folosite sunt cele prevazute n proiect si au calitatea atestata conform

prevederilor legale; pentru executia elementelor structurii proprii se aplica cu strictete tehnologiile

prevazute n proiect; la montajul structurii proprii se respecta detaliile de asamblare/prindere prevazute n

proiect. C. n exploatare, daca se aplica urmatoarele masuri:

urmarirea n timp a starii peretelui cortina pentru identificarea unor eventuale defectiuni si a cauzelor acestora;

adoptarea masurilor de exploatare si ntretinere specificate de proiectant; controlarea starii peretelui cortina dupa fiecare eveniment seismic.

(3) Prin tema de proiectare, investitorul poate solicita pentru peretii cortina conditii de calitate superioare celor prevazute pentru alte parti de constructie sau superioare celor minime din prezentul Normativ. (4) Satisfacerea obiectivele utilizatorilor n ceea ce priveste plastica fatadelor nu face obiectul verificarilor prevazute n Legea privind calitatea n constructii. Avizarea proiectului pentru peretii cortina, din punct de vedere al plasticii fatadelor, se face de catre autoritatile care elibereaza autorizatia de construire.

6

Capitolul 5. PROIECTAREA PERETILOR CORTINA PENTRU CERINTA DE REZISTENTA SI STABILITATE 5.1. Generalitati (1) Prevederile prezentului capitol se refera la satisfacerea cerintei "rezistenta si stabilitate" pentru urmatoarele parti de constructie:

structura proprie a peretelui cortina (elementele componente si mbinarile acestora); panourile vitrate sau opace; prinderile structurii proprii a peretelui cortina de structura cladirii.

5.2 Cerinte si criterii de performanta generale si specifice. (1) Peretii cortina, inclusiv prinderile acestora de structura principala, vor fi proiectati si executati astfel ncat, sub efectul actiunilor susceptibile de a se exercita asupra lor n timpul executiei si exploatarii, sa nu se produca nici unul dintre urmatoarele evenimente:

a. prabusirea totala sau prabusirea partiala/locala a peretelui cortina; b. producerea unor avarii de tip "prabusire progresiva"; c. caderea sau spargerea panourilor de sticla; d. avarierea sistemelor de etansare, ca urmare a deformatiilor excesive ale elementelor structurale (structura principala a cladirii sau structura proprie a peretelui cortina); e. limitarea sau imposibilitatea manevrarii partilor mobile (ferestre, usi); f. producerea unor vibratii de intensitate inacceptabila pentru exploatarea normala.

(2) Cerintele specifice ale investitorilor/utilizatorilor privind comportarea peretilor cortina sub efectul actiunii vntului sau cutremurului sunt urmatoarele:

Cerinta de siguranta a vietii: reducerea riscului de punere n pericol a sigurantei persoanelor prin caderea, n spatiile publice (n strada, de exemplu) sau n spatiile n care se pot afla mai multe persoane (curtile interioare ale scolilor, atriumuri, etc.), a geamurilor fatadelor cortina.

Aceasta cerinta impune masuri pentru: - prevenirea riscului de spargere a sticlei; - prevenirea caderii fragmentelor de sticla, daca s-a produs spargerea.

Cerinta de limitare a degradarilor: reducerea costurilor pentru repararea peretilor cortina avariati de cutremur precum si a pierderilor cauzate de ntreruperea activitatii ca urmare a avarierii fatadei.

Note. 1o Cerinta de siguranta a vietii este impusa si de autoritatile publice, n timp ce cerinta de limitare a degradarilor apartine, de regula, numai investitorilor. 2o Cerinta de limitare a degradarilor corespunde cerintelor de "functionalitate" si "reparabilitate" formulate n reglementarile din unele tari (Japonia, de exemplu) (3) Satisfacerea cerintelor generale enuntate la (1) este conditionata si de :

conceptia generala si de detaliu a peretelui cortina, a componentelor acestuia, a legaturilor ntre componente si a legaturilor peretelui cu structura principala a cladirii;

proprietatile, performantele, utilizarea si modul de punere n opera ale materialelor si produselor de constructie; calitatea executiei si realizarea lucrarilor de ntretinere necesare.

7

(4) n cazul peretilor cortina, producerea unor avarii de tip "prabusire progresiva" poate fi limitata sau evitata prin masuri adecvate privind:

determinarea riscului de aparitie a unor astfel de evenimente; adoptarea unei configuratii structurale care nu prezinta sensibilitati la astfel de evenimente (configuratie structurala redundanta); asigurarea elementelor structurii proprii si a prinderilor de structura principala cu

ductilitate suficienta. (5) Criteriile de performanta specifice pe care trebuie sa le satisfaca sticla sub efectul actiunii seismice, pentru satisfacerea cerintelor de la alin.(2), sunt urmatoarele:

Cerinta de siguranta a vietii, pentru cutremurul de calcul, cu perioda medie de revenire de 100 de ani, este satisfacuta atunci cnd: - sticla se sparge n bucati dar ramne n rame sau n ancoraje n conditii limita de

stabilitate, putnd cadea n orice moment; - sticla cade din rame sau din ancoraje n fragmente mici care nu pot pune n pericol

viata oamenilor (modul de spargere a sticlei depinde de tipul sticlei); Cerinta de siguranta a vietii nu poate fi asigurata daca: - fragmentele de sticla, chiar de mici dimensiuni (din geam securizat), cad de la

naltime mare sau foarte mare; - sticla se sparge n cioburi mari si/sau panourile cad n ntregime din rame sau

mpreuna cu ramele. Cerinta de limitare a degradarilor sub efectul cutremurului "de serviciu",(cu perioada

medie de revenire de 30 de ani) este satisfacuta atunci cnd: - sticla ramne neafectata n rame sau n ancoraje; - sticla fisureaza nsa ramne prinsa n rame sau n ancoraje si continua sa asigure functiunile de nchidere fata de exterior (protectia mpotriva agentilor atmosferici) si protectia mpotriva intruziunii.

n aceste conditii se asigura, n acelasi timp, att cerinta de siguranta a vietii ct si conditiile de utilizare imediata a cladirii (nlocuirea sticlei fisurate se poate face oricnd doreste beneficiarul).

5.3. Conditii tehnice corespunzatoare cerintei de "rezistenta si stabilitate" (1) Conditiile tehnice care trebuie ndeplinite, de toate componentele peretelui cortina mentionate la art.5.1.(1), pentru satisfacerea cerintei de "rezistenta si stabilitate" sunt urmatoarele:

1. Stabilitate

Evitarea flambajului sau voalarii locale ale unor elemente individuale ale structurii proprii a peretelui cortina

2. Rezistenta

Evitarea depasirii starilor limita ultime, n conditiile unor intensitati de varf ale actiunilor.

Asigurarea capacitatii de rezistenta pentru evitarea extinderii cedarii sau prabusirii n cazul n care se produc cedari locale provenite din cauze accidentale (redundanta).

8

3. Ductilitate Asigurarea aptitudinii de deformare post elastica a structurii proprii a peretelui cortina

si a prinderilor acestuia de structura principala, fara reducerea semnificativa a capacitatii de rezistenta si de absorbtie a energiei.

4. Rigiditate

Limitarea deplasarilor si deformatiilor verticale si orizontale ale elementelor structurii proprii a peretelui cortina sub actiunea fortelor verticale si orizontale si a deformatiilor structurii principale.

Limitarea valorilor raspunsurilor dinamice ale componentelor peretelui cortina (amplitudinea si acceleratiile vibratiilor) sub efectul vibratiilor din trafic sau din alte surse, din cladire sau din vecinatatea acesteia.

5.4. Principii si metode pentru verificarea satisfacerii cerintei de "rezistenta si stabilitate" (1) Verificarea satisfacerii cerintei "rezistenta si stabilitate " pentru peretele cortina se va face, de regula, prin calcul. In acest scop, se vor stabili modele de calcul care vor include toti factorii relevanti pentru cuantificarea raspunsului structural al peretelui cortina. (2) n cazul n care, pentru anumite configuratii de pereti cortina, modelele de calcul sunt dificil de construit, sau cand rezultatele calculelor nu sunt relevante, verificarea satisfacerii cerintei "rezistenta si stabilitate" poate fi realizata prin metode experimentale. Pentru aceasta, desfasurarea ncercarilor se va face pe baza unui proiect de ncercare si va fi ncredintata numai unuilaborator cu experienta n acest domeniu. Interpretarea rezultatelor se va face n raport cu reglementarile tehnice specifice si/sau prin judecata de expert. (3) Verificarea conditiei de siguranta pentru structura proprie a peretelui cortina se va face pe baza metodei starilor limita definite prin STAS 10100/0.

(4) Verificarea conditiei de siguranta pentru panourile de sticla se va face prin metoda rezistentelor admisibile. (5) Pentru panourile din sticla, valorile caracteristicilor mecanice (modulii de elasticitate longitudinal si transversal, coeficientul de dilatare termica) si valorile rezistentelor admisibile la eforturi unitare normale si tangentiale, se vor lua conform datelor furnizorului obtinute din:

rezultatele unui numar relevant de ncercari efectuate de un laborator autorizat din Romnia;

informatiile cuprinse ntr-o banca de date recunoscuta din strainatate; n acest caz datele vor fi nsusite prin Agrementul Tehnic elaborat n conformitate cu legislatia din Romnia

(6) n lipsa unor date mai exacte, valorile eforturilor unitare normale de ntindere admisibile st n panourile de sticla se vor lua, pentru fazele preliminare de proiectare, n functie de tipul geamului din tabelul urmator (valori folosite n Germania)

Geam securizat st = 50 N/mm2 Geam calit st = 30 N/mm2 Geam "float" (numai vertical) st = 18 N/mm2

9

Geam multistrat cu sticla "float" st = 22.5 N/mm2 Note 1o Valorile din tabel includ un coeficient de siguranta de ~ 2.5 fata de fractilul de 5% din valoarea efortului unitar de ntindere care produce ruperea sticlei. 2o Pentru geamurile multistrat ariile acestora vor fi luate n considerare separat, neglijnd asocierea realizata prin eforturile de lunecare care s-ar putea dezvolta n stratul intermediar (care poate prezenta efecte de curgere lenta n cazul ncarcarilor de lunga durata sau sub efectul unor temperaturi ridicate) 3o Efortul unitar tangential admisibil (pentru cazul solicitarilor n planul panoului) se va lua egal cu 90% din valoarea efortului unitar normal de ntindere din tabel. (7) Modulul de elasticitate longitudinal al sticlei se va lua Est = 70.000 N/mm2 (8) Coeficientul lui Poisson pentru sticla se va lua = 0.25 iar modulul de elasticitate transversal se va lua G = 28.000 N/mm2 (9) Pentru determinarea greutatii proprii a panourilor, densitatea sticlei se va lua st = 25 kN/m3

5.5 Factori care intervin la verificarea cerintei de rezistenta si stabilitate 5.5.1. Actiunile agentilor mecanici (1) Clasificarea si gruparea actiunilor agentilor mecanici pentru calculul peretelui cortina se face conform STAS 10101/OA. (2) Pentru gruparea ncarcarilor se va tine seama ca efectele actiunilor vntului, cutremurului si variatiilor de temperatura se pot produce n ambele sensuri pe directiile considerate 5.5.1.1. ncarcari permanente si de exploatare (1) Evaluarea ncarcarilor permanente pentru peretii cortina se face conform STAS 10101/1. ncarcarile permanente vor cuprinde:

greutatea proprie a elementelor componente ale peretelui; greutatea partilor fixe ale utilajului pentru ntretinerea/spalarea fatadei (sinele de ghidare); greutatile elementelor de mobilier sau de instalatii (aparate de climatizare, de exemplu) care sunt suportate direct de structura proprie a peretelui cortina.

(2) Definirea ncarcarilor datorite procesului de exploatare se face conform STAS 10101/2.

ncarcarile de exploatare vor include: greutatea utilajului pentru ntretinerea/spalarea fatadelor; greutatea persoanelor care deservesc utilajul. Pentru calculul structurii proprii ncarcarile de exploatare mentionate mai sus sunt considerate ncarcari variabile (care pot lipsi total pe durate lungi).

(3) n cazul panourilor vitrate (vitrine) situate la nivelul strazii sau adiacente unor spatii de circulatie, pentru dimensionarea /verificarea sticlei se va lua n considerare si efectul impactului oamenilor asupra sticlei cu valorile urmatoare:

pentru panouri de geam cu suprafata 1.00 m2 : 20.0 daN.m pentru panouri de geam cu suprafata > 1.00 m2 : 55.0 daN.m

10

5.5.1.2. ncarcari date de vnt, zapada si variatiile de temperatura exterioara (1) Valorile normate ale ncarcarii din vant si coeficientii partiali de siguranta care multiplica valorile ncarcarilor normate pentru obtinerea ncarcarilor de calcul se stabilesc conform STAS 10101/20 considernd presiunea dinamica de baza cu perioda de revenire de 10 ani. (2) La solicitarea investitorului, prin tema de proiectare, n special pentru cladiri cu naltime mare sau cu forme speciale, valoarea presiunii dinamice de baza poate fi luata n calculele de dimensionare, pentru perioade de revenire mai lungi, 25 de ani sau 50 de ani, conform tabelului de mai jos.

gv(10) kN/m2

gv(25) kN/m2

gv(50) kN/m2

Zona A: 0.30 0.40 0.48 Zona B: 0.42 0.56 0.67 Zona C: 0.55 0.74 0.88

Zona D: nregistrari speciale INMH Zona E n functie de altitudine

h=1000 m: 0.40 0.54 0.64 h=1200 m: 0.45 0.60 0.72 h=1400 m: 0.65 0.87 1.04 h=1600 m: 0.90 1.21 1.44 h=1800 m: 1.10 1.48 1.76 h=2000 m: 1.30 1.74 2.08 h=2200 m: 1.50 2.01 2.40 h=2400 m: 1.70 2.28 2.72

(3) Urmatoarele prevederi din STAS 10101/20 vor fi luate n considerare, n mod special, la proiectarea peretilor cortina:

i) Variatia cu naltimea a presiunii dinamice de baza se va lua, dupa caz, pentru amplasamente tip I sau II (tabelul 2 din STAS 10101/20); ii) Efectul adapostirii nu va fi luat n considerare pentru constructiile asezate pe bulevarde

largi, n piete, la colturile strazilor sau n alte locuri unde se poate produce accelerarea curentului de aer.

iii) Efectul ncarcarilor locale n zonele de margine ale suprafetelor expuse (muchii si colturi) se va lua n considerare pentru proiectarea elementelor componente al peretilor

cortina si a prinderilor acestora de structura principala a cladirii conform art.2.12 din STAS 101010/20. iv) Componentele statica si fluctuanta ale vntului se vor lua n considerare mpreuna pentru cladirile cu naltime mai mare de 40.0 m (cladiri din categoria de sensibilitate C2 la actiunea vntului), conform art.2.1.4.3 din STAS 10101/20.

(4) n cazul constructiilor foarte nalte (orientativ, peste 100 m) sau al cladirilor cu forme complicate n plan si n elevatie, care ar putea conduce la amplificarea efectelor actiunii vntului n anumite zone ale fatadei (orientativ, pentru cladiri care depasesc naltimea de 30.0 - 40.0 m), determinarea actiunii vntului (actiunea de ansamblu, si n special, actiunea locala n zonele de margine ale suprafetelor expuse) se va face pe baza ncercarilor pe modele n tunel aerodinamic.

11

(5) ncarcarea din zapada se va lua n considerare pentru calculul zonelor peretilor cortina cu nclinare, spre exteriorul cladirii, mai mica sau egala cu 60o precum si pentru toate zonele acestora n care se pot produce aglomerari de zapada (copertine din sticla integrate n peretele cortina, de exemplu). (6) Valorile normate ale ncarcarilor date de zapada si coeficientii partiali de siguranta care multiplica valorile ncarcarilor normate pentru obtinerea ncarcarilor de calcul se vor stabili conform STAS 10101/21. (7) Pentru cladirile curente, greutatea de referinta a a stratului de zapada se va lua din tabelul 1 al STAS 101010/21 pentru perioada de revenire de 10 ani. (8) La solicitarea investitorului, prin tema de proiectare, greutatea de referinta a stratului de zapada poate fi luata n calculele de dimensionare, pentru perioade de revenire mai lungi, 25 de ani sau 50 de ani, conform tabelului 1 din STAS 10101/21. (9) Incarcarea din temperatura exterioara (variatiile de temperatura climatice sezoniere) se vor lua conform prevederilor stabilite prin: - STAS 10101/23 - pentru definirea ncarcarilor - STAS 10101/23A - pentru valorile normate, coeficientii ncarcarilor si valorile de calcul ale ncarcarilor 5.5.1.3. Efectele actiunii seismice (1) Actiunea cutremurului asupra peretilor cortina se manifesta prin urmatoarele efecte care se produc simultan si se suprapun efectelor ncarcarilor verticale

A. Efectul direct al fortelor de inertie corespunzatoare produsului dintre masa peretelui cortina (sau a unui subansamblu al peretelui) si acceleratia pe care aceasta o capata n timpul cutremurului.

B. Efectul indirect rezultat din deformatiile impuse peretelui cortina prin deplasarile laterale relative ale punctelor de prindere de structura principala.

5.5.1.3.1. Efectul direct al actiunii seismice (1) Evaluarea efectului direct al actiunii seismice se va face n urmatoarele conditii:

Pentru calculul peretilor cortina sub efectul direct al actiunii seismice se considera valoarea acceleratiei de calcul a terenului la amplasament (ag), cu perioada medie de revenire Tr = 100 de ani, stabilita conform hartii de zonare din Normativul P100-2003;

Pentru cladirile din clasa de importanta I sau pentru cladirile foarte nalte, se recomanda ca acceleratia de calcul a terenului la amplasament, pentru calculul peretilor cortina, sa fie luata cu valoarea corespunzatoare perioadei medii de revenire Tr = 475 de ani.

Forta seismica rezultata din actiunea directa a cutremurului asupra unui perete cortina, perpendiculara pe planul acestuia, poate fi calculata, n functie de importanta constructiei respective, folosind unul dintre urmatoarele procedee:

- metoda spectrelor de etaj;

12

- metoda fortelor static echivalente. (2) Pentru cladirile din clasa I de importanta, precum si pentru cladirile foarte nalte (orientativ, peste 100 m) sau care contin surse de risc deosebit (substante toxice, explozibile, etc), calculul fortei seismice rezultate din actiunea directa a cutremurului asupra peretilor cortina se va face pe baza unui model de calcul complet, folosind spectrul de acceleratie obtinut din raspunsul seismic al structurii principale la nivelurile de prindere al peretelui cortina (spectrele de etaj). Pentru aplicarea acestui procedeu:

modelul de calcul utilizat va tine seama de proprietatile mecanice relevante ale structurii principale, ale peretelui cortina si ale prinderilor acestuia de structura principala.

actiunea seismica pentru care se calculeaza spectrele de etaj va fi modelata conform prevederilor de la Cap.3 din Normativul P100-2003 (n curs de elaborare).

(3) Pentru constructiile curente, efectul actiunii directe a cutremurului asupra peretilor cortina poate fi considerat echivalent cu efectul unei forte statice care actioneaza perpendicular pe planul peretelui. (4) Determinarea fortei seismice conventionale de proiectare, se face n conformitate cu prevederile capitolului 9 din Normativul P100- 2003 (n curs de elaborare), cu precizarile date n continuare. (5) Forta static echivalenta Fpanou, care modeleaza actiunea directa a cutremurului asupra unui panou de perete cortina, ntre doua prinderi succesive pe verticala constructiei, se calculeaza cu formula:

Fpanou = 0.4 cort ag Kz Mpanou (1) unde:

cort - coeficientul de importanta al peretelui cortina care este egal cu coeficientul de importanta al cladirii din care face parte peretele cortina; ag - acceleratia seismica de calcul a terenului pentru zona seismica a amplasamentului

cladirii stabilita conform hartii de zonare seismica;

Hz21Kz += - coeficient care reprezinta variatia acceleratiei seismice pe naltimea

constructiei, n care: - z - media cotelor punctelor de prindere ale panoului de structura a peretelui cortina; - H - naltimea medie a acoperisului n raport cu baza constructiei; Mpanou masa panoului respectiv.

(6) Piesele de prindere dintre structura proprie a peretelui cortina si structura principala (buloane, suduri, piese nglobate,etc) se vor dimensiona pentru eforturile sectionale care rezulta din actiunea unei forte seismice conventionale Fpr care se considera aplicata n centrul de greutate al panoului respectiv. Forta Fpr se calculeaza cu formula: Fpr = 1.25 cort ag Kz Mpanou (2) cu notatiile de la aliniatul (5)

13

5.5.1.3.2. Efectul indirect al actiunii seismice (1) Nivelul de performanta al peretilor cortina fata de efectul indirect al actiunii seismice este determinat, n principal, de urmatorii factori:

intensitatea acceleratiei seismice de calcul folosita pentru dimensionarea structurii principale (perioada medie de revenire a cutremurului de calcul)

valoarea efectiva a deplasarilor relative de nivel produse de acesta actiune. alcatuirea structurii proprii a peretelui cortina si a ramelor; tipul geamurilor (sticlei): efortul unitar de fisurare si efortul unitar de cadere din rama modul de fixare al sticlei n rame (prindere uscata cu garnituri din cauciuc sau cu

masticuri din silicon structural). (2) Peretii cortina vor fi proiectati pentru a putea prelua toate deformatiile laterale ale structurii principale produse de actiunea seismica (deplasarile relative de nivel, inclusiv efectul torsiunii generale a cladirii) si anume:

deplasarile structurii principale pe directie paralela cu planul peretelui; deplasarile structurii principale pe directie perpendiculara pe planul peretelui n cazul

montantilor care sunt fixati pe mai mult de doua plansee (montanti continui pe doua etaje);

deplasarile structurii principale pe ambele directii pentru montantii de colt.

(3) Determinarea deplasarilor laterale pentru proiectarea structurii proprii a peretilor cortina se va face dupa cum urmeaza:

i. Deplasarea relativa a punctelor de prindere ale peretilor cortina care sunt fixati la doua cote de nivel diferite, pe aceiasi structura/acelasi tronson (A), se va calcula cu relatia:

( )sxA

aAyAxA0 h

YX

= (3)

ii. Deplasarea relativa a punctelor de prindere ale peretilor cortina care sunt fixati la doua cote de nivel diferite pe doua structuri/doua tronsoane diferite (A si B) se va calcula cu relatia

sxB

aB

sxA

aAyBxA0 h

Yh

X +

+= (4)

iii. n formulele (3) si (4) s-a notat: xA - deplasarea constructiei A, la nivelul "x"; yA - deplasarea constructiei A, la nivelul "y"; yB - deplasarea constructiei B, la nivelul "y"; X - cota punctului superior de prindere de la nivelul "x", masurata de la baza constructiei (sectiunea de incastrare); Y - cota punctului inferior de prindere de la nivelul "y", masurata de la baza constructiei (sectiunea de ncastrare); aA - deplasarea relativa de nivel admisibila pentru constructia A; aB - deplasarea relativa de nivel admisibila pentru constructia B; hetxA - naltimea de etaj folosita la calculul deplasarii relative de nivel la constructia A; hetxB - naltimea de etaj folosita la calculul deplasarii relative de nivel la constructia B;

14

iv. Deplasarile structurii folosite pentru proiectarea structurii peretilor cortina "cort" se calculeaza n urmatoarele conditii: valorile deplasarilor relative "0", date, dupa caz, de relatia (3) sau (4), pe baza valorilor

"" rezultate din calculul structurii principale n domeniul liniar-elastic, cu fortele seismice de calcul, se multiplica cu factorul de modificare a raspunsului elastic "q" al structurii principale;

modelul si metoda de calcul pentru determinarea deplasarilor "" se stabilesc, n functie de caracteristicile de regularitate/neregularitate ale structurii principale, conform Tab.4.1.din Normativul P100-2003;

valorile rezultate din calculul elastic se multiplica cu factorul de reducere pentru a tine seama de perioada de revenire mai scurta a cutremurelor pentru care se cere protectia peretilor cortina si cu factorul 1.25 pentru a tine seama de incertitudinile legate de determinarea deplasarilor relative de nivel

cort =1.25 q 0 (5)

(4) Factorul de reducere , se va lua dupa cum urmeaza:

= 0.7 pentru peretii cortina amplasati pe fatadele catre spatiile publice (strada) sau catre alte spatii n care este posibila prezenta unui numar mare de persoane (curtile interioare ale scolilor, atriumuri, de exemplu); = 0.35 pentru toate celelalte categorii de pereti cortina.

(5) n mod acoperitor, structura proprie a peretilor cortina va putea fi proiectata pentru a putea prelua, pe fiecare directie, ntreaga valoare a deplasarii relative de nivel admisibila pentru constructia respectiva; (6) n cazul peretilor cortina care sunt fixati pe plansee n consola se va tine seama si de posibilitatea unor miscari verticale diferentiate ale consolelor de la etajele adiacente (deplasari verticale n sensuri opuse). 5.5.2. Deplasari laterale de calcul pentru proiectarea peretilor cortina la actiunea vntului (1) Calculul deplasarilor laterale ale cladirii sub actiunea vntului (vnt) se va face n urmatoarele conditii:

valoarea presiunii dinamice de baza se va stabili conform 5.5.1.2 alin. (1) si (2); evaluarea ncarcarilor date de vnt asupra structurii (inclusiv efectele dinamice) se va

face conform STAS 10101/20-90; calculul structurii se va face n domeniul liniar elastic folosind modelul si metoda

aplicate n cazul calculului la actiunea seismica. (2) Deplasarile de calcul pentru peretele cortina sub efectul vntului (cort.v) se vor lua egale cu deplasarile relative laterale ale punctelor de prindere (vant) determinate conform (1) si multiplicate cu coeficientii de siguranta dati tab. 6 si 7 din STAS 10101/20-90 (3) Deplasarile de calcul ale ramelor ntre traversele intermediare se calculeaza cu relatia (6)

15

5.6. Reguli generale de proiectare pentru cerinta de rezistenta si stabilitate 5.6.1. Date de tema pentru proiectarea peretilor cortina pentru cerinta de rezistenta si stabilitate (1) Datele de tema pentru proiectarea peretilor cortina se refera, n principal, la:

conditiile de mediu natural; conditiile de exploatare/ntretinere; caracteristicile raspunsului probabil al cladirii.

(2) Date privind conditiile de mediu:

presiunea dinamica de baza a vntului; intervalul de variatie al temperaturilor exterioare; acceleratia seismica a terenului si perioada de colt a spectrului de calcul; agresivitatea mediului natural/antropic.

(3) Date privind conditiile de exploatare/ntretinere: durata de exploatare prevazuta pentru peretele cortina; tipul si caracteristicile echipamentelor de ntretinere a fatadelor:

- valorile de calcul ale ncarcarilor permanete si utile datorate echipamentelor de ntretinere (normal pe planul fatadei, orizontal, paralel cu planul fatadei);

- pozitiile punctelor de prindere a echipamentelor de ntretinere de elementele structurii proprii a peretelui cortina.

(4) Date privind raspunsul structural probabil a cladirii:

valorile deplasarilor verticale ale structurii principale a cladirii datorate ncarcarilor permanente si utile (inclusiv efectele de lunga durata din curgerea lenta si contractie): - sagetile grinzilor de margine sau ale planseelor n consola; - scurtarile diferentiate ale stlpilor/peretilor structurali (ntre doi stlpi/pereti adiacenti)

valorile deplasarilor relative orizontale (pe fiecare etaj si pe fiecare directie principala) ale structurii principale datorate actiunii vntului sau a cutremurului;

valorile deplasarilor produse de variatiile de temperatura exterioara.

5.6.2. Structura proprie a peretilor cortina (1) n functie de posibilitatile de miscare reciproca, mbinarile dintre montanti si traverse (nodurile structurii proprii) pot fi:

mbinari care realizeaza " nod rigid " mbinari care realizeaza " prindere articulata " mbinari care realizeaza " rezemare simpla "

(2) Directiile pe care este permisa/mpiedicata deplasarea reciproca a elementelor structurii proprii, se stabilesc prin proiect astfel nct:

sa fie asigurata o configuratie stabila a structurii proprii; sa poata fi preluate toate deplasarile relative mentionate la 5.6.3.

16

(3) nnadirile montantilor vor fi proiectate, n corelare cu tipul prinderilor, pentru a putea prelua deplasarile verticale (n lungul axei montantului) 5.6.3. Relatia peretelui cortina cu structura cladirii (1) Peretele cortina va fi proiectat astfel nct sa poate prelua deplasarile impuse acestuia de toate categoriile de deformatii ale structurii:

a. Deformatiile verticale produse de: deformatiile grinzii de margine sau ale placii n consola produse de ncarcarile

verticale, permanente si utile ale cladirii; scurtarea axiala a stlpilor sau cadrelor (deformatia elastica, din curgere lenta sau din

contractie); variatiile de temperatura ale mediului ambiant.

b. Deplasarile orizontale produse de: actiunea vntului sau a cutremurului (detaliate conform 5.5.1.3.2); variatiile de temperatura ale mediului ambiant.

(2) Structura proprie a peretelui cortina, va fi separata de structura principala ntre punctele de prindere astfel nct sa nu se produca contactul acestora n timpul miscarii seismice. (3) Pentru peretii cortina alcatuiti din panouri care se dezvolta pe naltimea unui nivel (cu prinderi la fiecare planseu), legatura fixa cu structura principala se prevede, de regula, la planseul inferior astfel nct panoul se misca mpreuna cu acesta. n aceste conditii prinderile de la partea superioara vor fi alcatuite astfel nct structura proprie a peretelui sa nu fie antrenata de miscarea planseului superior. (4) Pentru peretii cortina ai caror montanti sunt continui pe doua sau mai multe etaje cu, prinderi la nivelul fiecarui planseu, structura proprie va fi proiectata ca sistem static nedeterminat, sub efectul deplasarilor laterale, pe directiile prinderilor fixe, ale nivelurilor respective. 5.6.4. Relatii ntre structura peretelui cortina si panourile de sticla/opace (1) Pentru alcatuirea mbinarilor ntre sticla si structura proprie a peretelui cortina pot fi folosite urmatoarele principii constructive:

panourile de sticla sunt fixate cu garnituri si masticuri n rame proprii prinse ntre montantii si traversele peretelui;

panourile de sticla au o structura autoportanta izolata fata de miscarile structurii principale a cladirii

(2) n cazul panourilor montate n structura proprie a peretelui cortina, deoarece sticla este un material cu deformabilitate mica, spatiul dintre panoul vitrat si montantii peretelui cortina trebuie sa fie suficient de mare pentru ca, sub efectul deplasarilor laterale ale cladirii, provocate de actiunea vntului sau a cutremurului, sa fie asigurate urmatoarele conditii:

sa nu se produca contactul sticlei cu montantii; sticla sa nu iasa din garniturile de etansare.

17

Figura 1

(2) Pentru a se asigura satisfacerea cerintelor de mai sus latimea montantilor peretelui cortina trebuie sa acopere deplasarile panourilor de sticla egale, n fie parte, cu valoarea cort calculata conform 5.5.1.3.2. cu precizarile date n continuare la aliniatul (3) Detalii de principiu pentru montantul curent si montantul de colt sunt date n figura 2

Figura 2a. Principiu de alcatuire pentru montantul curent

18

Figura 2b Principiu de alcatuire pentru montantul de colt

(3) Panourile de sticla vor fi proiectate pentru a prelua deplasarile relative dupa cum urmeaza:

panourile care sunt executate dintr-un singura foaie de geam ntre punctele de prindere ale structurii proprii, vor fi proiectate pentru a prelua deplasarile relative ale nivelului cort respectiv calculate conform aliniatelor (1)(4) de la 5.5.1.3.2.;

panourile de sticla montate ntre traverse orizontale, asezate ntre punctele de prindere ale structurii proprii, vor fi proiectate pentru a prelua deplasarile relative ntre aceste traverse panou calculate cu relatia

etaj

panoucortinapanou h

h= (6)

19

Figura 3

(4) Pentru stabilirea, la proiectare, a spatiului liber ntre sticla si structura proprie a peretelui cortina se va tine seama si de tolerantele pentru:

executarea structurii principale a cladirii; executarea structurii proprii a peretelui cortina; fabricarea geamurilor; montajul structurii proprii a peretelui cortina pe structura principala a cladirii; montajul panoului vitrat n structura proprie a peretelui cortina.

(5) Pentru mbunatatirea comportarii panourilor de sticla sub efectul deplasarilor laterale ale structurii se recomanda folosirea foilor de sticla cu colturile rotunjite. (6) Alcatuirea panourilor opace trebuie sa asigure:

prin materialele si alcatuirea straturilor exterioare: - satisfacerea cerintelor de etanseitate si de permeabilitate la apa si la aer; - realizarea conditiilor de finisaj, exterior si interior, stabilite prin proiectul de arhitectura; - posibilitatea de demontare si nlocuire rapida (echivalenta cu cea prevazuta pentru panourile vitrate); - efectuarea lucrarilor de ntretinere curenta.

prin materialele si alcatuirea stratului interior: satisfacerea cerintei de izolare termica, hidrofuga si economie de energie.

20

(7) Panourile opace cu rigiditate mare n planul lor vor fi legate de montanti astfel nct deplasarile laterale ale acestora ntre punctele de prindere de la nivelurile planseelor sa nu fie mpiedicate/limitate. n cazul n care aceasta cerinta nu poate fi satisfacuta, montantii si panoul vitrat va fi proiectati pentru a prelua n ntregime deplasarile relative de nivel (panou cortina)

Figura 4

Figura 4 (8) Principalele procedee de fixare a sticlei de structura proprie a peretelui sunt urmatoarele:

i.Panoul de sticla este prevazut cu o rama proprie care se poate deplasa liber ntr-un cadru metalic solidar cu structura. Rama panoului vitrat este fixata, de regula, de traversa inferioara.

ii.Panoul de sticla este fixat cu garnitura etansa direct ntr-un cadru metalic fixat de structura principala si prevazut cu caneluri suficient de adnci pentru a prelua deplasarea laterala

iii. Sistemul autoportant. Panourile vitrate sunt alcatuite ca sisteme autoportante. Panourile individuale sunt prevazute cu rame metalice proprii care se mbina astfel nct deplasarile ntre ele sunt permise att pe verticala ct si pe orizontala. n multe cazuri, sticla se fixeaza

21

n ramele autoportante cu silicon structural pentru care nsa nu se cere sa admita deformatii (deformatiile se consuma n spatiile dintre profilele ramelor).

iv.Folosirea siliconului structural . Posibilitatea de deplasare este asigurata prin elasticitatea stratului de silicon. Procedeul este adesea utilizat n cazul peretilor de tip "stick". Performantele acestui mod de mbinare depind n mare masura de elasticitatea chitului siliconic si de corectitudinea executiei

Figura 5

(9) Din punct de vedere al materialelor folosite, prinderea sticlei de rama se poate realiza prin:

fixare prin garnitura elastica; fixare prin lipire cu mastic; fixare prin suruburi.

(10) Principiul de fixare a panourilor autoportante izolate fata de miscarile structurii este aratat n figura urmatoare

22

Figura 6 (11) Alegerea sistemului de prindere a sticlei de ramava fi facuta de proiectantul peretelui cortina pe tinnd seama, n principal, de valorile probabile ale raspunsului structural al cladirii si de satisfacerea cerintelor prevazute la capitolele 6 10. 5.6.5. Prevenirea caderii fragmentelor de sticla (1) Prevenirea caderii fragmentelor de sticla, daca s-a produs spargerea se va realiza prin:

alegerea tipului de geam; prevederea unor dispozitive pentru retinerea cioburilor.

(2) Geamurile de tip securizat se sparg n cioburi mici. (3) Geamurile laminate asigura, prin stratul intermediar, mpiedicarea caderii cioburilor chiar daca straturile exterioare de sticla s-au spart. (4) Dispozitivele pentru retinerea cioburilor se realizeaza, daca aceasta solutie este acceptabila pentru plastica fatadelor, ca:

elemente adaugate peretelui cortina; elemente care fac parte din structura principala (de regula la primul sau al doilea nivel

peste parter). 5.6.6. Proiectarea prinderilor de structura (1) Structura proprie a peretelui cortina va fi prinsa direct de elementele structurii principale astfel nct:

efectele ncarcarilor verticale si orizontale de calcul sa fie transmise n totalitate, structurii principale a constructiei;.

sa poata prelua deplasarile relative cele mai defavorabile ale etajelor cladirii, produse, dupa caz, de vnt sau de miscarea seismica, si cele produse de variatiile de temperatura;

23

daca, n unele cazuri particulare, conditia de preluare a deplasarilor relative nu poate fi satisfacuta integral, la proiectarea structurii proprii se va tine seama si de eforturile asociate deformatiilor si/sau deplasarilor mpiedicate.

(2) Pentru satisfacerea acestor cerinte, prinderile structurii proprii a peretelui de structura principala a cladirii vor fi proiectate, dupa caz, ca "fixe" sau "deplasabile", pe una sau mai multe directii. (3) Prinderile fixe si cele deplasabile vor avea suficienta rezistenta si rigiditate si vor fi alcatuite astfel nct sa asigure transferul direct al fortelor aferente de la structura proprie a peretelui cortina la structura principala. (4) Prinderile fixe ale structurii proprii a peretelui cortina de elementele structurii principale, vor avea suficienta ductilitate pentru a asigura capacitatea de rotire necesara pentru preluarea deplasarilor relative ale punctelor de prindere de structura principala (5) Prinderile deplasabile vor fi prevazute cu spatii de rezerva, suficient de mari pentru a preveni caderea de pe reazeme a elementelor structurii principale sau blocarea deplasarilor. (6) Prinderile structurii proprii de elementele structurii principale pot fi realizate prin orice procedeu tehnic, verificat n practica, prin care se asigura blocarea si/sau limitarea deplasarilor, n ambele sensuri, pe directiile tuturor gradelor de libertate ale peretelui . (7) Pentru dimensionarea spatiilor libere ale elementelor de prindere care permit deplasari orizontale sau verticale se va tine seama si de tolerantele pentru:

executarea structurii principale a cladirii; executarea structurii proprii a peretelui cortina; montajul structurii proprii a peretelui cortina pe structura principala a cladirii;

(8) Rezistenta si stabilitatea elementelor structurii principale pe care sunt fixate/rezemate elementele peretelui cortina vor fi verificate pentru efectul local al fortelor de legatura. 5.7. Verificarea satisfacerii cerintei de rezistenta si stabilitate 5.7.1. Verificarea sigurantei structurii proprii a peretelui cortina (1) Siguranta structurii proprii a peretelui cortina se va verifica n conformitate cu reglementarile tehnice specifice materialelor din care aceasta este alcatuita (otel sau aluminiu). (2) Deformatiile de lunga durata ale elementelor structurii peretelui cortina sub efectul ncarcarilor permanente si utile vor fi limitate dupa cum urmeaza:

adncimea nominala de fixare a sticlei n rame nu se va reduce cu mai mult de 25%; spatiul dintre elementul structurii proprii si elementele nestructurale al peretelui (panoul

de sticla sau opac) nu se va reduce sub 3 mm; spatiul dintre elementul structurii proprii si una din partile mobile ale peretelui (fereastra

sau usa) nu se va reduce sub 3 mm.

24

(3) Sub efectul ncarcarilor de calcul din vnt perpendiculare pe planul peretelui (care includ coeficientii de siguranta din tabelele 6 si 7 din STAS 10101/20-90), sageata instantanee a elementelor structurii proprii a peretelui cortina va fi limitata ................. 5.7.2. Verificarea sigurantei panourilor de sticla 5.7.2.1. Verificarea sigurantei pentru ncarcarile aplicate normal pe planul sticlei (1) Calculul momentelor ncovoietoare si al reactiunilor pe elementele structurii proprii a peretelui (montanti si traverse), pentru panourile de sticla fixate continuu pe margini (n rame) si/sau n puncte izolate, sub efectul ncarcarilor perpendiculare pe planul panoului, se va face cu ajutorul tabelelor pentru calculul placilor n domeniul liniar-elastic. Pentru cazurile n care conditiile de prindere difera de cazurile clasice incluse n tabele, determinarea momentelor ncovoietoare si a reactiunilor n punctele de prindere se va face folosind un procedeu mai exact (metoda elementelor finite, de exemplu).

(2) Conditia de rezistenta specifica ruperii panourilor de sticla sub efectul ncarcarilor normale pe plan este ca eforturile principale de ntindere din panou sa ramna inferioare eforturilor unitare de ntindere admisibile pentru fiecare tip de geam. (3) Sub efectul ncarcarilor din vnt, perpendiculare pe planul peretelui, se recomanda ca sageata instantanee a panourilor de sticla sa fie limitata la 1/1501/200 din deschidere, n functie de conditiile de fixare a geamului n rama. Sageata instantanee se va calcula n domeniul liniar- elastic folosind tabelele pentru placi. 5.7.2.2. Verificarea sigurantei pentru efectul deplasarilor laterale n planul sticlei (1) Siguranta panoului de sticla sub efectul deplasarilor laterale n planul peretelui este asigurata daca este satisfacuta conditia de limitarea deplasarii relative a panoului panou astfel nct : lim (sticla) panou 15 mm (7) unde:

lim(sticla) - deplasarea relativa care produce fisurarea spargerea/caderea sticlei din peretele cortina sau din vitrina, stabilita conform prevederilor alin (5); panou - deplasarea relativa pentru calculul panoului de sticla, stabilita conform art. 5.6.4.(3).

(2) n functie de tipul cerintei care se verifica, valoarea lim se va lua dupa cum urmeaza:

pentru verificarea satisfacerii cerintei de "siguranta vietii", valoarea lim corespunde deplasarii relative "ultime" la care se produce spargerea sau caderea sticlei din rama;

pentru verificarea satisfacerii cerintei de "limitare a degradarilor" , valoarea lim corespunde deplasarii relative "de exploatare" la care se produce fisurarea sticlei fiind necesara nlocuirea acesteia.

25

(3) Verificarea conditiei (7) nu este necesara daca spatiul dintre sticla si montantul structurii proprii a peretelui (liber) este suficient de mare pentru ca sa nu se produca contactul ntre acestea cnd este atinsa deplasarea maxima: liber panou 15 mm (8) (4) Valoarea liber se calculeaza cu relatia

+=

1

2st1liber c

c1c2 (9)

unde:

st

stst b

h= este raportul dimensiunilor sticlei

hst - naltimea panoului de sticla; bst - latimea panoului de sticla; c1 - spatiul liber ntre marginile verticale ale sticlei si cadru; c2 - spatiul liber ntre marginile orizontale ale sticlei si cadru.

(5) Valorile lim (sticla), ale deplasarilor laterale care produc fisurarea/ spargerea/caderea sticlei depind de tipul sticlei respective; aceste valori vor fi precizate de catre producatorul sticlei (de regula, pe baza ncercarilor proprii sau ale unor laboratoare independente). 5.7.2.3.Verificarea sigurantei prinderilor peretelui cortina de structura principala (1) Verificarea sigurantei prinderilor structurii proprii a peretelui cortina de structura principala a cladirii se va face n conformitate cu prevederile anexei F la Normativul P100-2003 folosind forta conventionala de calcul Fpr stabilita la 5.5.1.3.1.(6)

Capitolul 6. Proiectarea peretilor cortina pentru cerinta de siguranta n exploatare Capitolul 7. Proiectarea peretilor cortina pentru cerinta de siguranta la foc Capitolul 8. Proiectarea peretilor cortina pentru cerinta de igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului. Capitolul 9. Proiectarea peretilor cortina pentru cerinta de izolare termica, hidrofuga si economia de energie Capitolul 10. Proiectarea peretilor cortina pentru cerinta de protectie mpotriva zgomotului Capitolul 11. Montajul peretilor cortina Capitolul 12. Obligatii si raspunderi ....

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA SI MONTAJUL PERETILOR CORTINA PENTRUSATISFACEREA CERINTELOR DE CALITATE PREVAZUTE DE LEGEA 10/1995

Proiect Redactarea a III-a

Contract nr. 209/2002RECTOR,Prof.univ.dr.ing. PETRE PTRU

DECAN,Prof.univ.dr.ing. MIHAI VOICULESCU

RESPONSABIL CONTRACT,Prof.univ.dr.ing. ION VLAD

CC UU PPRR IINN SSCAPITOLUL 1GENERALITI

1.1 Obiect i domeniu de aplicare1.2 Acte normative conexe1.3 Terminologie

CAPITOLUL 2CLASIFICRI ALE SISTEMELOR DE PEREI CORTIN

CAPITOLUL 3ALCTUIREA DE ANSAMBLU SI MATERIALE UTILIZATE PENTRU SISTEMELE DEPEREI CORTIN

CAPITOLUL 4EXIGENE I CRITERII DE PERFORMAN SPECIFICE

A. Elemente generaleB. Soluii de transmitere a ncrcrilor n cazul sistemelor de perei cortinC. Moduri posibile de cedareavariere pentru sistemele de perei cortinD. Cerine i criterii de performan specifice

CAPITOLUL 5CERINE DE PROIECTARE SPECIFICE SISTEMELOR DE PEREI CORTIN, N ACORDCU PREVEDERILE CONINUTE DE LEGEA 10/1995

5.1 Elemente generale5.2 Cerina de rezisten i stabilitate (A)5.3 Cerina de siguran n exploatare (B)5.4 Cerina de siguran la foc (C)5.5 Cerina privind igiena, sntatea oamenilor, refacerea i protecia mediului (D)5.6 Cerina privind izolarea termic, hidrofug i economia de energie (E)5.7 Cerina privind protecia mpotriva zgomotului (F)

CAPITOLUL 6NCRCRI. GRUPRI DE NCRCRI. PRINCIPIUL PROIECTRII CAPACITIIPORTANTE

A. ncrcriB. Grupri de ncrcriC. Aplicarea principiului proiectrii capacitii portante

CAPITOLUL 7NCERCRI ALE SISTEMELOR DE PEREI CORTIN

7.1 Elemente generale7.2 Comportarea unui sistem de perete cortin la aciunea seismic7.3 Comportarea unui sistem de perete cortin la aciunea vntului

7.4 Etaneitatea la ap7.5 Etaneitatea la aer7.6 Alte tipuri de ncercri cerute de proiectant

CAPITOLUL 8MONTAJUL SISTEMELOR DE PEREI CORTIN

CAPITOLUL 9OBLIGAII I RSPUNDERI SPECIFICE, N CONFORMITATE CULEGEA 10/1995

B I B L I O G R A F I E

ANEXA 1 - Caiet de sarcini (Model de coninut)

CAPITOLUL 1GENERALITI

1.1 Obiect i domeniu de aplicare

1.1.1 Prezentul normativ se refer la faadele uoare ale construciilor, cunoscute subdenumirea de sisteme de perei cortin, care sunt utilizate pentru nchiderile totale saupariale ale acestora. Acesta stabilete exigene de proiectare i de montaj a pereilorcortin vitrai, n condiiile satisfacerii cerinelor de calitate prevzute n urmtoareledocumente oficiale:

Legea nr.10/1995 - Legea calitii n construcii. Hotrrea Guvernului Romniei nr. 766/1997 (Anexa 3; categoria de importan a

construciei). Normativul P-100-92 (clasa de importan a construciei).

Se va considera c aceste exigene sunt obligatorii i au caracter minimal, n sensulc nu sunt limitative.

1.1.2 Prin proiectarea sistemelor de perei cortin se va urmri: limitarea avarierii unor componente rezistente ale sistemelor de perei cortin vitrai i

evitarea posibilitii de prbuire a ntregului ansamblu, n vederea evitrii pierderilorde viei omeneti, sau a rnirii grave a oamenilor (n special ca rezultat al spargeriigeamurilor) i limitarea pagubelor materiale;

realizarea unor faade cu o estetic deosebit, care s rspund exigenelorarhitecturale impuse de proprietarii de cldiri.

1.1.3 La montajul sistemelor de perei cortin se va urmri: utilizarea de produse de calitatea celor prevzute n proiect (calitate certificat att

prin agremente tehnice, ct i prin determinri experimentale specifice, impuse deproiectant prin Caietul de Sarcini);

aplicarea cu strictee a tehnologiilor de execuie, specifice sistemului de perete cortinvitrat care a fost selectat;

respectarea, pe antier, a tuturor detaliilor de firm coninute de proiectul deexecuie.

1.1.4 Pe durata de utilizare a sistemelor de perei cortin vitrai se vor respecta, ntocmai,msurile de ntreinere prevzute n proiect, pentru a pstra nediminuat capacitatea derezisten i de stabilitate a acestora, detectarea unor eventuale avarii i intervenia n caz denecesitate, pentru eliminarea cauzelor care le-au generat.

1.1.5 Sistemele de perei cortin vitrai se utilizeaz att la construciile noi, ct i laremodelarea faadelor unor construcii existente, contribuind, n asociere cu eventuale lucrride consolidare, la schimbarea aspectului cldirii, aducnd o nou expresie arhitectural nzona de amplasare a construciei.

1.1.6 n condiii de rezisten i de stabilitate proprii i asigurnd exigenele de durabilitaten exploatare, sistemele de perei cortin trebuie s garanteze toate cerinele pereilorexteriori ai cldirilor, n condiiile obinerii unor avantaje suplimentare privind:

realizarea unui mod nou de exprimare arhitectural, care transform ideea deperete ntr-un ecran cu multiple funcii, la exterior conferind cldirilor suplee ielegan, iar la interior fiind adaptat pentru toate exigenele de confort;

reducerea greutii totale a construciei, cu efect favorabil asupra dimensionrii, maieconomice, a elementelor sistemului structural de rezisten al acesteia, n specialn zone cu grad de seismicitate ridicat, n combinaie cu un sistem de perei decompartimentare uori din gips carton, permite creterea deplasrilor relative denivel admisibile ale construciei (n Normativul P-100-92, r/He 0,007);

izolarea termic i acustic (la zgomot aerian), etaneitatea la apa din precipitaii ila infiltraii produse de aciunea dinamic a vntului (de exemplu la ptrundereaprafului din exterior);

mrirea suprafeei utile a construciilor la o aceeai suprafa construit, prinreducerea grosimii pereilor exteriori;

execuia industrializat a elementelor componente pentru ntreaga faad, avnddrept rezultat realizarea unui produs complex, controlabil n fiecare faz de execuiei cu caliti deosebite de durabilitate n timp;

efectuarea unui montaj de precizie i cu nalt productivitate, innd seama cfaadele cortin reprezint un produs modern, la a crui realizare tehnologiile defabricaie i de montaj sunt mai riguroase n ceea ce privete ncadrarea n abaterigeometrice i de form;

asigurarea posibilitilor de demontare a unor componente nu numai din exteriorul,ci i dinspre interiorul construciilor, respectiv de nlocuire a geamurilorcrpate/sparte;

ntreinerea uoar i un cost mai redus, n raport cu cel cerut de ntreinereaperiodic a finisajelor pereilor tradiionali.

1.1.7 Libertatea compoziiei nu este dat numai de alegerea materialelor (oglinda, aliaje dealuminiu, emailuri, geamuri colorate), ci i prin alternana volumelor cu jocuri de perei cortin,crend fie elemente complet plane (cu configuraii ascunse), fie cu configuraii avnd oanume dominant, vertical sau orizontal, sau cu ambele, cu alternri de zone pline sauvitrate n ntregime, cu jocuri de lumini i umbre.

1.1.8 Decizia adoptrii soluiilor cu sisteme de perei cortin aparine proprietarilor cldirilor,dar aceasta trebuie s fie fundamentat printr-o serie de argumente referitoare la:

categoria de importan i gradul de reprezentativitate a cldirii n peisajul urban;

tipul i caracteristicile sistemului structural al cldirii;

zona seismic n care este amplasat construcia (valori maxime ale acceleraiilormicrii seismice, compoziia spectral);

influena condiiilor locale ale amplasamentului asupra aciunii seismice i asuprarspunsului structural;

influena condiiilor climatice ale zonei etc.

1.1.9 Prezentul normativ se adreseaz urmtoarelor categorii de participani, implicai nrealizarea sistemelor de perei cortin: investitori, proiectani, verificatori de proiecte,productori i distribuitori ai sistemelor de perei cortin, constructori, personal de ntreinerei de reparaii locale, instituiilor implicate n acordarea de agremente tehnice (uniti decercetare, laboratoare autorizate, Comitetul Tehnic Permanent pentru Construcii.

1.1.10 Sistemele de perei cortin au un domeniu de utilizare larg, pornind de la construciilepentru birouri, construcii administrative i cldiri pentru bnci (nalte sau cu sli aglomerate),cldiri industriale cu mai multe sau mai puine niveluri i ajungnd, mai rar, la construcii delocuine, ca urmare a costului mai ridicat al acestora n raport cu cel al pereilor realizai nsoluii convenionale (perei din crmid, din BCA, sau cei realizai din panouri mari).Sistemele de perei cortin pot fi folosite i pentru nchiderea unor spaii interioare (atriumuri),precum i pentru construcia de luminatoare autoportante sau aplicate pe structuri din oel,beton, sau lemn.

1.1.11 Prevederile prezentului normativ se aplic i vitrinelor de mari dimensiuni alemagazinelor i spaiilor de expunere situate la primele niveluri ale cldirilor.

1.1.12 Nivelurile de performan ale sistemelor de perei cortin sunt condiionate i denivelurile de performan ale cldirilor, innd seama de toate aciunile care se pot manifestaasupra acestora pe timpul duratei de exploatare, prevzut n proiect.

1.1.13 Nu fac obiectul prezentului normativ: elementele de construcii vitrate fr sistem structural propriu (la care panourile de

sticl se mbin direct ntre ele, formnd o structur autoportant), sau cele care austructura proprie cu rigiditate redus (de exemplu, fermele de cabluri);

suprafeele vitrate de mari dimensiuni, aezate orizontal sau nclinat, care acoperdiferite spaii funcionale.

1.2 Acte normative conexe

Prezentul normativ se va utiliza mpreun cu urmtoarele reglementri tehnice:

[1] C107/1-97 Normativ privind calculul coeficienilor globali de izolare termic la cldirilede locuit

[2] C107/2-97 Normativ pentru calculul coeficientului global de izolare termic la cldiri cu altdestinaie dect locuirea

[3] C107/3-97 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcie alecldirilor

[4] C107/4-97 Ghid pentru calculul performanelor termotehnice ale cldirilor de locuit

[5] SR EN 13116: 2002 Perei cortin Rezistena la ncrcarea dat de vnt Exigene deperforman

[6] SR EN 12179: 2002 Perei cortin Rezistena la ncrcarea dat de vnt Metode de testare

[7] SR EN 12154: 2002 Perei cortin Impermeabilitatea la aciunea apei Clasificareaexigenelor de performan

[8] SR EN 12155: 2002 Perei cortin Impermeabilitatea la aciunea apeincercare de laboratorla presiunea static

[9] SR EN 13050: 2002 Perei cortin Impermeabilitatea la aciunea apei ncercri delaborator la presiunea dinamic a aerului i la pulverizarea apei

[10] SR EN 13051: 2002 Perei cortin Impermeabilitatea la aciunea apei ncercri in situ

[11] DIN EN 12152: 2002 Perei cortin Permeabilitatea la aer

[12] SR EN 12153: 2002 Perei cortin Permeabilitatea la aer ncercri de laborator

[13] SR EN ISO 717-1: 2000 Acustic. Evaluarea izolrii acustice a cldirilor i a elementelor deconstrucie. Partea 1: Izolarea la zgomot aerian.

[14] SR EN ISO 717-2: 2000 Acustic. Evaluarea izolrii acustice a cldirilor i a elementelor deconstrucie. Partea 2: Izolarea la zgomot de impact.

[15] SR EN 572-1: 1996 Sticla n cldiri Produse din sticl silicatic calco-sodic. Partea 1:Definire, proprieti generale fizice i mecanice.

[16] STAS 6472/7-85 Calculul permeabilitii la aer a elementelor i materialelor de construcii

[17] STAS 6156-86 Acustica n construcii. Protecia mpotriva zgomotului n construcii civilei social-culturale. Limite admisibile i parametri de izolare acustica.

[18] STAS 10100/0-75 Principii generale de verificare a siguranei construciilor

[19] STAS 10101/0-75 Aciuni n construcii. Clasificarea i gruparea aciunilor.

[20] STAS 10101/1-78 Aciuni n construcii. Greuti tehnice i ncrcri permanente.

[21] STAS 10101/2-75 Aciuni n construcii. ncrcri datorit procesului de exploatare.

[22] STAS 10101/OA-77 Aciuni n construcii. Clasificarea i gruparea aciunilor pentru construciicivile i industriale.

[23] STAS 10101/20-90 Aciuni n construcii. ncrcri date de vnt.

[24] STAS 10101/21-92 Aciuni n construcii. ncrcri date de zpad.

[25] STAS 10101/23-75 Aciuni n construcii. ncrcri date de temperatura exterioar.

[26] STAS 10101/23A-78 Aciuni n construcii. ncrcri date de temperaturi exterioare nconstrucii civile i industriale.

[27] STAS 10101/2A1-87 Aciuni n construcii. ncrcri tehnologice din exploatare pentruconstrucii civile, industriale i agrozootehnice.

[28] P118-99 Normativ de siguran la foc a construciilor

[29] P100-92/96 Normativ pentru proiectarea antiseismic a construciilor de locuine,social-culturale, agrozootehnice i industriale

[30] GAT 056-95 Ghid privind agrementarea tehnic pentru perei cortin (PROCEMA S.A.)

[31] ST-035:2000 Specificaie tehnic privind cerine i criterii de performan pentruverificarea antiseismic a faadelor cortin (INCERC)

[32] EN 1991-Eurocode 1 Aciuni asupra sistemeleor structurale

[33] EN 1998-Eurocode 8 Proiectarea sistemelor structurale la aciuni seismice

[34] EN 1999-Eurocode 9 Proiectarea sistemelor structurale din aluminiu

[35] SR EN 573-1SR EN573-4: 1995

Aluminiu i aliaje din aluminiu.

[36] SR EN 755-1SR EN755-8: 19972001

Aluminiu i aliaje din aluminiu. Bare, evi i profile extrudate.

1.3 TerminologieTermenii specifici asociai proiectrii i montajului unui sistem de perete cortin se

regsesc n fiecare dintre actele normative prezentate la paragraful 1.2. Prezentul normativ afost conceput astfel nct utilizatorul s nu aib nici o dificultate referitoare la nelegereatermenilor. n Capitolul 3 sunt prezentate componentele unui sistem de perete cortin.

CAPITOLUL 2CLASIFICRI ALE SISTEMELOR DE PEREI CORTIN

2.1 Expresia plastic a sistemelor de perei cortin, definit prin dispunerea i alctuireaelementelor structurii proprii a peretelui, raportul ntre suprafaa panourilor vitrate i a celoropace, aezarea panourilor vitrate sau opace n raport cu structura proprie, culoareaelementelor structurii proprii, a sticlei i a panourilor opace etc., face parte integrant dinconcepia proiectului de arhitectur i, dup caz, a cerinelor de urbanism i constituie temapentru proiectarea de ansamblu i pentru detalierea constructiv a pereilor cortin.

2.2 Faada unei construcii poate fi calificat ca uoar dac are o grosime mic (cca.10cm), corespunznd unei mase de 40-60 kg/m2 i este realizat exclusiv din materialenetradiionale (aluminiu, oel i sticl).

2.3 n raport cu poziia fa de sistemul structural al construciei, faadele uoare se potclasifica astfel:

faade uoare cu montaj n panouri; faade uoare de tip sistem de perete cortin.

2.4 La faadele uoare realizate din panouri, panourile de faad, complet echipate, semonteaz ntre planeele construciei, avnd nlimea delimitat de acestea.

2.5 La faadele uoare de tip sistem de perete cortin, panourile vitrate sau opace semonteaz pe un sistem structural propriu din aluminiu, sau oel, situat n afara planeului carelimiteaz cldirea.

2.6 Din punctul de vedere al configuraiei sistemului structural propriu, acesta poate fialctuit astfel:

cu elemente dispuse ntr-o compoziie n care se distinge o dominant vertical; cu elemente dispuse ntr-o compoziie n care se distinge o dominant orizontal; cu elemente dispuse ntr-o compoziie (alctuire) rectangular (dar sunt posibile i

alctuiri particulare cu panouri trapezoidale sau n form de paralelogram).

2.7 Forma n plan a sistemului de perete cortin este, de regul, dreapt. n funcie devolumetria cldirii i de expresia plastic a faadei, acesta poate fi curb, sau cu contur frnt.Poziia sistemului de perete cortin este, de regul, vertical, dar unele pri ale acestuia, potfi nclinate n raport cu verticala. n alctuirea sistemelor de perei cortin pot fi nglobate ielemente n consol (de exemplu, copertine).

2.8 Din punctul de vedere al imaginii unui perete cortin, vzut din exterior, pot firealizate:

configuraii n care, din exterior, se vd numai profilele ornament de pe montani(perete cortin semistructural);

configuraii n care, din exterior, se vd numai profilele ornament de pe riglele-distanier (perete cortin semistructural);

configuraii n care, din exterior, se vd i montanii i riglele (perete cortin clasic); configuraii n care, din exterior, nu se vd nici montanii i nici riglele, rostul dintre

panouri fiind nchis cu un silicon rezistent la radiaia ultraviolet, sau sigilat prinintermediul unei garnituri speciale, foaia exterioar a geamului termoizolant fiindobligatoriu securizat (perete cortin structural).

2.9 Dup modul de prindere a panourilor, vitrate sau opace, de sistemul structural propriu dinaluminiu, sau oel, pot exista urmtoarele variante:

cu fixarea geamurilor termoizolante sau panourilor opace pe sistemul structural alperetelui cortin, prin intermediul unor garnituri i al unui profil presor exterior, mascatcu un profil de ornament de diverse forme (sistem de perete cortin clasic);

prin lipirea geamurilor sau a panourilor opace cu adeziv structural, rezistent la radiaiaultraviolet, pe profilele distaniere din aluminiu eloxat i fixarea punctual (cu piesespeciale) a acestora pe sistemul structural al peretelui cortin.

2.10 innd seama de posibilitatea prevederii unor panouri mobile, pot exista: perei cortin cu panouri fixe, vitrate i/sau opace; perei cortin, care pe lng panourile fixe, conin i panouri mobile (ferestre i ui)

din aluminiu.

2.11 Dup gradul de performan pe care l pot asigura pereii cortin, cldirile pot ficlasificate astfel:

cldiri cu grad de performan maxim (nu au vitraje mobile i sunt prevzute cuclimatizare centralizat);

cldiri cu grad de performan mediu (pot avea vitraje mobile i climatizare parial); cldiri cu grad de performan normal (unele cldiri din peisajul industrial, cu vitraje

mobile i climatizare parial).

CAPITOLUL 3ALCTUIREA DE ANSAMBLU SI MATERIALE UTILIZATEPENTRU SISTEMELE DE PEREI CORTIN

3.1 Prezentul normativ i propune s fie un document de sine stttor pentru toi factoriiimplicai n cunoaterea, studiul i verificarea prin calcul a elementelor componente alediverselor sisteme de perei cortin. Cu toate acestea, normativul va fi utilizat mpreun cuactele normative conexe, prezentate n paragraful 1.2.

3.2 Sistemele de perei cortin sunt produse complexe concepute, proiectate irealizate de firme specializate. n cadrul sistemelor de perei cortin din aluminiu, aliajulutilizat la extrudarea profilelor portante (montani, rigle), precum i a profilelor de presor iornament este conform normelor SR EN 573, Partea 3 i Partea 4. Caracteristicile tehnice,precum i condiiile de livrare pentru profilele extrudate din aluminiu, vor fi n conformitate cuSR EN 755, Partea 1 i Partea 2.

3.3 Sistemele de perei cortin sunt alctuite astfel nct s permit adaptarea lor, nlimite destul de largi, att la diverse tipuri de construcii, ct i la diverse condiii de mediuclimatic.

3.4 Sistemele de perei cortin au n alctuirea lor urmtoarele componente:

sistemul structural propriu constituit din montani (elemente verticale) i rigle-distanier/traverse (elemente orizontale);

panouri montate pe sistemul structural propriu i care pot fi: panouri transparente dinsticl (fixe sau mobile), sau panouri opace;

dispozitive de prindere, fixare, etanare i finisare (piese speciale, garnituri ichituri);

geamuri termoizolante.

3.5 La adaptarea unui anumit sistem de perete cortin pentru faada unei construciitrebuie s se in seama de urmtoarele trei categorii de elemente i caracteristici generale,comune tuturor sistemelor de perei cortin.

3.5.1 Elementele i caracteristicile invariabile ale fiecrui sistem de perete cortin sunt:a) tipuri de profile (montani, rigle-distanier, piese auxiliare, garnituri etc.);

b) alctuirea n seciune a panourilor de nchidere;

c) mbinarea profilelor;

d) tehnologia i dispozitivele speciale de fixare a panourilor de nchidere pe sistemulstructural;

e) sistemul de prindere a montanilor pe sistemul structural al construciei;

f) drenajul i ventilaia sistemului de perete cortin;

g) izolarea termic, etaneitatea i rezistena la foc.

3.5.2 Elementele i caracteristicile variabile ale fiecrui sistem de perete cortin sunt:a) dimensiunile profilelor pentru realizarea sistemului structural;

b) dimensiunile panourilor de nchidere (grosimea i dimensiuni n plan);

c) ochiurile mobile dimensiuni ale acestora i modaliti de deschidere;

d) geamuri termoizolante.

3.5.3 Elementele i caracteristicile variabile care fac obiectul proiectului sistemului de peretecortin selectat pentru o anumit lucrare, n funcie de tipul construciei, de condiiile demediu, de nivelul de performan i de nivelul de asigurare cerut sunt, n principal,urmtoarele:

a) forma i dimensiunile tramei sistemului structural (trebuie s se ncadreze n limitelemaxime ale sistemului de perete cortin selectat, trebuie s in seama decomportarea la aciuni seismice viitoare, la aciunea vntului i la aciunea altor tipuride solicitri prezentate n Capitolul 5);

b) capacitatea prinderilor sistemului structural propriu de a transmite ncrcrile lasistemul structural al construciei, avnd n vedere tipul de prindere specific sistemuluiselectat i solicitrile determinate pentru acea lucrare;

c) materialele i produsele pentru alctuirea panourilor de nchidere (geamuri n diversealctuiri, plci opace din aluminiu simplu sau eloxat etc.), n limitele stabilite pentrusistemul respectiv i care trebuie s satisfac criteriile i nivelurile de performanstabilite pentru construcia la care sunt utilizate;

d) dispunerea i tipurile de ochiuri mobile.

NOTSe precizeaz c trebuie fcut distincia ntre proiectarea (alctuirea i calculul) sistemelorde perei cortin, prin care se stabilesc elementele i caracteristicile precizate la punctele3.5.1 i 3.5.2 i proiectarea (alctuirea i calculul) sistemelor de perei cortin, prin care sestabilesc elementele i caracteristicile prezentate la punctul 3.5.3.

3.6 Sistemul structural al unui sistem de perete cortin este alctuit din urmtoarelecomponente:

montani (elemente verticale); rigle - distanier/traverse (elemente orizontale); dispozitive speciale cu rol de rezemare pe sistemul structural al construciei.

3.7 Elementele structurale (montanii i riglele distanier) ale unui sistem de peretecortin din aluminiu sunt realizate, de regul, din profile extrudate din aliaje speciale (veziparagraful 3.2) din aluminiu (patente de firm), cu profile nchise (montani i rigle-distanier),sau de form oarecare (rigle-distanier), fabricate industrial i sub controlul de calitate al firmeiproductoare (organizat conform reglementrilor tehnice ISO 9001, ISO 9002, ISO 9003 iconfirmat de agrementul tehnic obinut n Romnia).

3.8 Montanii transfer ncrcrile aplicate sistemelor de perei cortin la sistemulstructural al construciei. Riglele distanier transfer la montani o parte din ncrcrilepanourilor de nchidere. Se precizeaz:

montanii pot fi realizai dintr-un singur profil, sau din dou profile cuplate;

profilaiile montanilor sau ale riglelor distanier sunt orientate diferit, astfel nctacestea s permit realizarea de forme de sisteme de perei cortin, n totalitateplane, cu frngeri att pe direcie vertical, ct i pe direcie orizontal. Drenajul iventilaia sistemului de perete cortin trebuie s se fac controlat, n aa fel nctapa infiltrat s fie condus n exterior; pentru aceasta, drenajul se va face ncascad, de pe profilele de rigl pe cele de montant, prin decuparea riglei iaezarea acesteia peste profilul de montat;

montanii i riglele distanier au seciuni de diferite forme i mrimi, rezultate nurma unui calcul de dimensionare, efectuat n conformitate cu reglementriletehnice specifice din Romnia;

montanii pot avea lungimi care s acopere unul sau dou niveluri i se echipeazcu piese sau dispozitive de fixare de cldire, realiznd puncte relativ fixe;

se recomand ca rosturile de dilatare s fie realizate n seciunile de moment nul,bineneles asigurndu-se ca poziia sa s fie ascuns n zone de parapet tipshadow-box, sau deasupra nivelului de plafon fals (acolo unde acesta exist);

pentru preluarea dilatrilor datorate temperaturii (Capitolul 8), la mbinrile dintremontani (mai lungi de 48 m), se prevd eclise din aluminiu (avnd gabarit ctseciunea camerelor seciunilor montanilor n care se introduc), care se fixeaz cuuruburi numai pe o parte a rostului de mbinare, astfel nct s fie posibildilatarea (ntre extremitile montanilor se las un rost de min. 8 mm);

profilul de eclisare este indicat s aib valoare de seciune apropiat de cea aprofilului de montant n care se introduce, pentru a prelua fora tietoare imomentul ncovoietor din zona n care se monteaz;

riglele distanier dintre montani sunt prevzute cu decupri executate cu precizie,pentru a se realiza mbinri corecte i elastice, indiferent de unghiul de racordare;

fixarea riglelor de montani se face direct cu ajutorul uruburilor din oel inox plasaten tanri ovale aplicate n nutul de garnitur al acestora, sau, n cazul unor ochiurimari ale reelei, prin intermediul unor piese speciale din aluminiu, sau mas plastic(aceste piese sunt fixate n prealabil de montani care, la montaj, intr n camereleseciunilor riglelor). Evitarea infiltraiilor n zona de mbinare a montanilor cu riglelese va face prin prevederea unei garnituri de etanare din EPDM sub profilul derigl;

pentru riglele distanier, de regul nu sunt recomandate rosturi de dilataretermic; furnizorul profilelor va garanta, n acest caz, pstrarea stabilitii riglelor distanier la solicitarea din temperatur;

asamblarea profilelor concurente, n seciune dreapt, se face prin intermediul unorpiese speciale de legtur, iar prinderea reelei de sistemul structural al cldirii seface prin piese speciale, care asigur condiii de rezisten i reglare;

pentru cldiri cu nlimi mai mari de 6,0 m se folosesc piese de mbinare i fixare,special proiectate, nct s fie capabile s preia fore spaiale;

n funcie de configuraia faadei i de dimensiunile profilelor rezultate prin calcul, ncataloagele firmelor productoare sunt precizate grupurile de montani i rigle distanier, care se pot asocia pentru fiecare sistem de faad cortin n parte;

izolarea termic se obine prin utilizarea unui profil din poliamid aplicat axial pestructura portant. Vitrajul sau panourile termoizolante de nchidere se aplic dinexterior i se fixeaz prin intermediul unui profil de presor, ntre garnituri din EPDM,de structura portant. Profilul de presor poate fi mascat cu diverse ornamenteexterioare clipsate pe acesta.

3.9 Dispozitivele speciale de rezemare (aparatele de reazem ale montanilor) transmit lasistemul structural al construciei forele aferente sistemelor de perei cortin (ncrcrilegravitaionale, ncrcrile din vnt presiuni/ suciuni, ncrcrile seismice i eventual, altencrcri, modele ale altor aciuni). Se precizeaz:

dispozitivele de rezemare sunt prevzute cu guri ovalizate, care permit o prindereelastic a sistemului de perei cortin de sistemul structural al construciei,asigurnd posibilitatea unor deplasri cu valori reduse n timpul micrilor seismiceputernice, dar i posibilitatea alinierii perfect verticale a peretelui cortin, n vedereaprelurii abaterilor sistemului structural al construciei;

mrimea dispozitivelor de rezemare este determinat de greutatea vitrajelor i,dup caz, de abaterile sistemului structural al construciei pe care se monteazperetele cortin;

aparatele de reazem (n cazul construciilor din beton) vor fi fixate de sistemulstructural al construciei prin intermediul ancorelorconexpand, dimensionate laeforturile din seciunile de serviciu; contactul dintre faa betonului i aparatul dereazem aplicat trebuie s fie intim, pentru ca ancorele s poat prelua doar eforturide ntindere n tij sau for tietoare, nicidecum efecte de ncovoiere.

3.10 Panourile care se monteaz pe sistemul structural au rol estetic, de luminare i deetanare, sunt termoizolante, fixe i mobile. Acestea pot fi:

panouri transparente din sticl (fixe sau mobile); acestea pot fi realizate cu geamurirealizate n soluie obinuit (bistrat sau multistrat), n soluie reflectorizant, nsoluie absorbant, n soluie colorat, n soluie securizat (geamurile situatedeasupra trotuarelor, sau a unor zone de trafic pietonal intens, vor fi de tip

securizat, pentru ca n caz de spargere, trectorii s fie ferii de cioburile, care nalt soluie, le-ar pune viaa n pericol);

panouri opace, cu diferite soluii de geamuri mate, sau din materiale compozite:imitaii de piatr, sau din aluminiu simplu sau eloxat etc.

3.11 Geamurile utilizate pentru realizarea sistemelor de perei cortin sunt geamuritermoizolante, fonoizolante, cu rezisten sporit la foc, incolore sau colorate, care suntalctuite din dou foi de geam, ntre care se afl un spaiu nchis ermetic. Calitateageamurilor termoizolante poate fi obinut fie prin calitatea geamului, a spaiului cuprins ntregeamuri, sau prin pelicule lipite pe geam (folii). Grosimile panourilor de geam sunt foartediferite, n funcie de eficiena ce urmeaz a fi realizat (de exemplu 6-12-6 mm: geam aer geam). Spaiul dintre geamuri poate fi cu aer uscat (grad de etaneitate maxim pe tot timpulexistenei pereilor cortin), sau cu gaze inerte (soluia cea mai bun din punct de vedere altransferului de cldur).

3.12 Alegerea tipului de geam va fi fcut de ctre proiectantul general al sistemului deperete cortin, pe baza datelor din tema de proiectare, a cerinelor specifice referitoare lacoeficientul de izolare termic, cerinele de protecie solar, plastica faadei i a modului despargere n caz de avariere. Pot fi utilizate urmtoarele tipuri de geamuri: geam cu structuraomogen (monolithic glass), geam armat (wire glass), geam cu structura omogen securizat(tempered monolithic glass), geam securizat (tempered glass), geam clit (heat strengthenedglass), geam float, geam multistrat (laminated glass).

3.13 Alctuirea panourilor opace trebuie s asigure satisfacerea cerinelor prezentuluinormativ la niveluri de performan cel puin egale cu cele ale panourilor vitrate (prindereaacestora pe sistemul structural i elementele de etanare trebuie s satisfac aceleai cerineca i panourile vitrate).

3.14 Profile de presor. Profilele de presor sunt utilizate pentru montarea panourilor vitratesau opace, sunt compatibile cu sistemul de perete cortin utilizat i au forma acestuia (plansau frnt).

3.15 Profilele ornament pentru profilele de presor (cu forme i dimensiuni n funcie desistemul de perete cortin), profilele de racordare la frngeri, distanierii pentru vitraje,profilele de legtur i izolare ntre montani i benzile de presiune, piesele de legtur ntremontani i riglele distanier, piesele de racordare ntre sistemul de perete cortin i cldire,sunt rezolvate i date n cataloagele de specialitate ale firmelor productoare.

3.16 Garniturile i chiturile de etanare vor fi alese astfel nct proprietile mecanice derezisten i deformabilitate ale acestora s nu se modifice semnificativ, pe durata deexploatare a sistemului de perete cortin, stabilit prin tema de proiectare.

3.17 Alegerea soluiei constructive pentru executarea s