DIMITRIE MICLEA

NOPÞILE FIERBINÞIALE TEATRULUI DE AMATORI

DIN SELEUª

DIMITRIE MICLEA

EDITURACOMUNITÃÞII

CULTURAL-INSTRUCTIVES E L E U ª

BANAT 2000

RedactorMaria Miclea

Referentdr Adrian Negru

Aspectul grafic

Stylus line

Tiparul

Romark, Panciova

200 exemplare

DIMITRIE MICLEA

NOPÞILE FIERBINÞI ALETEATRULUI DE AMATORI

DIN SELEUª(1973-2002)

SELEUª

Seleuº

4

TEATRU - un cuvânt magic!

TEATRU - fascinaþie în lumini ºi umbre!

TEATRU - o altã viaþã mai bunã decât a pe care o trãim!

Plecând de la aceste trei premise mã aventuriez în aaºeza pe aceastã ºi celãlalte pagini ale acestei cãrþi un,,album sentimental� care vizeazã prezentareaseleuºenilor la cele 30 de ediþii ale ,,Zilelor deTeatru...�(1973-2002).

Implicarea mea parþialã iar mai târziu mai aprofundatãîn ceea ce se numeºte teatrul din Seleuº a început în anul1976 ca puºtiu care se strecura searã de searã în sala derepetiþie a secþiei de teatru din aceastã localitate. Laînceput privit cu rezervã dar ulterior acceptat cu braþeledeschise m-au fãcut sã iubesc aceastã artã care pe alocuris-a împletit cu viaþa ºi a constituit viaþa mea.

,,Albumul sentimental� vine sã aducã unele datestatistice referitoare la generaþii ºi generaþii de seleuºenicare ºi-au lãsat sudoarea serii pe scena din aceastãlocalitate, vine cu imagini furate de la uitare dar ºi cuunele amintiri intime legate de acest enorm opus alamatorilor din Seleuº.

D.Miclea

5

6

ÎN LOC DE PREFAÞÃ

Teatru - ,,Artã a spectacolului, avându-ºi originea în strãvechileritualuri primitive, în ceremoniile laice ºi religioase ale populaþieiarhaice”1, aºa se face cã ºi la Seleuº teatru nu se joacã din anul 1973 cândse fondeazã ,,Zilele de Teatru...” ci mult mai înainte.

,,În dezvoltarea culturii seleuºene de altãdatã s-a impus între altele, ºimiºcarea teatralã practicatã în cadrul ºcolii cu prilejul diverselor serbãri,adicã mai mult sub forma unor manifestãri sporadice. Cu alte ocazii eleviiprezentau unele dialoguri, piese de teatru cu tematicã religioasã, precumºi scurte elemente coregrafice muzicale. Aceastã activitate o putemconsidera premergãtoare miºcãrii teatrale organizate la Seleuº, careapare încã între anii 1870-1880, când activau învãþãtorii Gheorghe Bojinºi diaconul Iosif Marta, dar mai ales între anii 1880-1907 când vin laSeleuº învãþãtorii Ilie Bojin, Mihai Pepenariu, Iosif Popa ºi OlimpiaStaici”.2

,,Prima societate culturalã înfinþatã la Seleuº dateazã din anul 1907,cînd au fost înfiinþate secþiile: corul ºi drama. Încã pe atunci se jucauunele piese de teatru cum sunt: ,,Sluga la doi stapîni”, ,,MaistorulCãproni”, ,,Unchiul american”, ,,Nevasta mea, fie îngerii cu ea”, etc.Membri secþiei de dramã erau oameni de vazã din Seleuº, învãþãtori,comercianþi ºi meseriaºi. Mai era cîte vreun þãran mai dezghetat ºitalentat în ale teatrului. Demn de pomenire sînt, în acest context, ªtefanGuþu, Van Marcovicean, Petru Laza, Nicola ªamanþu, Emil Nitranschi,Nicolae Guþu, Nicolae Minea, Iovan Bochinaþ, Ion Popa - Vreciu ºi alþii.

În urma celui de al doilea rãzboi mondial activitatea continuã cuacelasi zel ºi seleuºenii prezintã urmãtoarele piese: ,,Pãcalã la stãpîn”,,,Dreptatea”, ,,Însurãtoare ºi mãritiº”, ,,Gardul fermecat”, ,,Muºcata dinfereastra”, ,,Doua surde”, ,,Putea sã fie ºi mai rãu”, ,,Piatra din casã”,,,Înpeþit”, ,,Omul de rând”, ,,O persoanã suspectã”, ,,Maistorul Papuc”,

7

1 ,,Mic dicþionar enciclopedic� ediþia II-a, Bucureºti 1978 � pag 959

2 Aurel Bojin ,,Seleuº - Un secol de activitate culturalã�, Seleuº 1990, pag. 87.

,,Minþile-n cap”, ,,O discuþie veselã”, ,,Nastenca”, ,,Petrecere înfamilie”, ,,Ursul”. În urma lor seleuºenii pregãtesc ºi alte spectacole caresânt mai cunoscute de publicul contemporan: ,,Nãpasta”, ,,Locuinþacomunã”, ,,O noapte furtunoasã”, ,,Lumea”. La pregãtirea acestor pieseºi-au dat concursul: Ion Magda, Moise Mândrea, Nicolae Surducean, IonSurducean, Iosif Graore, Iosif Graore, Iosif Gheorghe, Pãun Gãtãianþ -Albu, Iosif Baba, Petru Graore. Este mare ºirul numelor care aparþingeneraþii mai tinere: Ion Berlovan - Belca, Trifu Baba, Viorica Roºu, Zinaºi Mãrioara Bochinaþ, Gheorghina Bosioc, Mariuþa Sfera, Maria Bojin,Iosif Broºtean, Pãun Baba, Ana Bojin, Eufrozina Popa, Petra Baba, ZinaBroºtean...”.3

Activitatea teatralã în aceastã formã, cu mai mult sau mai puþin succes,sub auspiciile ,,Reuniunii...” continuã pânã în preajma celui de-al doilearãzboi mondial, când aceastã activitate stagneazã.

Dupã cel de-al doilea rãzboi mondial, secþia teatralã se reactiveazãfiind pe linia evenimentelor din þarã ºi prezentând unele piese cu tematicãdin rãzboiul de eliberare. În aceastã perioadã membrii teatrului de amatoriseleuºean sunt: ,,învãþãtorii Constantin Arhire ºi Ivan Rajiæ, (...) elevii IonMarcovicean, Ion Laza, Dušan Pajeviæ, þãranii Sima Fira, Pãun Laza,Niþã Surducean, Nicolae Magda, Ion Magda, Nicolae Bugilan, IosifGraore, Iosif Baba, Moise Mândrea, Todor Baba - Giugeanu, apoi PãunSârbu, Maria Miclea, Jovan Sikimici, Gheorghe Ruian, Ghiþã Bojin, PãunGuþu - Aga, Trifu Baba ºi alþii.”4

Activitatea teatralã, ca ºi dealtfel întreaga activitate culturalã la Seleuºdin anul 1948 se desfãºoarã în cadrul Societãþii culturale ,,Unirea” pentruca din anul 1967 sã se desfãºoare în cadrul Cãminului cultural Seleuº carefiinþeazã pânã în anul 1991.

Perioada de aur a amatorismului teatral începe prin anii ’70 când încomuna Alibunar au loc unele întreceri ale secþiilor de teatru ale românilordin Voivodina, manifestare care precede aceea ce astãzi numim ,,Zilele de

8

3 Miodrag Miloº � ,,Amatorismul teatral la Seleuº� ,,Scena� nr. 5 din 9 aprilie

1976, pag. 7-8

4 Aurel Bojin ,,Seleuº - Un secol de activitate culturalã�, Seleuº 1990, pag. 94.

Teatru ale Românilor din Voivodina, Republica Serbia”. ºi care este temacãrþii noastre.

9

Amintim câteva piese pe care le-au jucat seleuºenii de la eliberare pânãîn anul 1972 când încep ,,Zilele de Teatru...”:

,,O noapte furtunoasã” de I.L. Caragiale; ,,Nastenca” de A.Glebov;,,Nãpasta” de I.L.Caragiale; ,,Locuinþa comunã” de D.Dobrièanin;,,Lumea” de B.Nušiæ; ºi multe scenete scurte precum: ,Raþe cu repetiþiie”ºi ,,O discuþie veselã” de I.Nazarov; ,,Tache ºi Mache” de I.L.Caragialeºi altele...

10

PRIMII ZECE ANI

O NOAPTE FURTUNOASÃVIZITA

1973

Rampa cunoscutei noastre manifestãri ,,Zilele de Teatru...” a fostridicatã la 11 martie 1973 iar la linia de pornire bineînþeles cã au fost ºiseleuºenii pe lângã colegii lor din Nicolinþ, Locve, Vladimirovaþ, Begheiþi,Coºtei, Sãrcia-Sutiesca ºi Uzdin.

Teatrul de amatori de pe lângã Cãminul cultural din Seleuº se prezintãla ,,Zile...”, duminicã 18 martie 1973 la ora 19,30 pe scena din Alibunarcu spectacolul O NOAPTE FURTUNOASÃ de I.L.Caragiale în regia luiIosif Surduceanu-Geagea ajutat întru totul de Mihailo Vasilieviæ,regizor profesionist din Novi Sad.

La rampã seleuºenii se prezintã cu urmãtoarea distribuþie:DUMITRACHE Ion Berlovan - BelcaNAE IPINGESCU Ionel-Viorel GãtãianþuCHIRIAC Viorel GheorgheSPIRIDON Ion MarcoviceanRICÃ VENTURIANO ªtefan GãtãianþuVETA Minodora MunteanuZIÞA Draga BuiaSpectacolul seleuºean în sala arhiplinã din Alibunar culege aplauze

frenetice la scena deschisã, precum ºi ulterior la numeroase reprize în satprecum ºi în satele vecine. Juriul oficial al ,,Zilelor...” compus din LukaDotliæ, regizor - preºedinte, Nicolae Polverejan ºi Iulian Rista Bugariuacordã acestui spectacol locul doi ºi urmãtoarele premii pentru realizãrileactoriceºti: Minodorei Munteanu -pentru rolul Vetei îi revine locul II întimp ce lui Ion Marcoviceanu - Bobãscu pentru rolul lui Spiridon îirevine o menþiune.

11

Consultând programul ediþiei întâi a ,,Zilelor...” aflãm cã în anul 1973se desfãºoarã ºi competiþa spectacolelor de teatru ale elevilor. Anume ºisecþia de dramã a ªcolii elementare din Seleuº se prezintã ºi aceea la datade 13 martie 1973 la ora 17,00 pe scena din localitate.

Este vorba despre o nouã realizare a lui Ion Luca Caragiale - VIZITA.Regia este semnatã de Parascheva Gean ºi Persida Gherga în timp ceîn distribuþie îi avem pe:

Ion Ruian în rolul DOMNUL IANCUMarinica Bojin ca MADAM POPESCUNicolae Pod în rolul lui IONELºi Maria Baba în rolul SERVITOAREI.La toate aceste spectacole din anul 1973 sunt un spectator obiºnuit cu

bilet de intrare în buzunar dar cu un zâmbet enigmatic care preconizeazãcã în posturã de spectator ºi nu numai aº dori sã aflu mai mult decât ceease vede în lumina reflectoarelor. Aºadar, umbrele ºi luminile, forfotapublicului mã neliniºteºte ºi mã pune pe gânduri!... Cum se realizeazãaceste piese de teatru, ce mânã îi conduce pe actori sã impresioneze dinplin atâta lume din sala de spectacol?

Trebuie sã aflu cât de curând, poate chiar la anul!

LUMEA1974

Dupã ce cu piesa O NOAPTE FURTUNOASÃ, un an înainte s-augãsit pe piedestalul triumfãtor, (locul doi) în anul 1974 seleuºenii s-auhotãrât sã pregãteascã spectacolul LUMEA de Branislav Nušiæ.

Repetiþiile au început în luna ianuarie pentru ca premiera sã aibã loc laAlibunar, joi, 25 martie 1974 la orele 19,30.

Spectacolul LUMEA a fost regizat de Iosif Surducean -Geagea ajutatde actorul vârºeþean Tomislav Pejèiæ iar distribuþia a fost urmãtoarea:

TOMA Ion Berlovan-BelcaSTANA Doina Broºtean

12

JELKICA Minodora MunteanNADA Draga BuiaDOAMNA IOVANOVIÆ Ana BojinDOAMNA TOMIÆ Virginia GuþuDOAMNA MARTA Livia BerlovanKAIA Doina PopaDOMNUL SIMA ªtefan GãtãianþANA Felicia TrifuÎNVAÞÃTORUL DE MUZICÃ Ion MarcoviceanDOMNUL STOIANOVIÆ Viorel ManciuFETIÞA Pompeia SurduceanHAMALII Nicolae Pãsulã

ºi Ion ZagaSpectacolul LUMEA se claseazã pe locul trei iar unicul premiu pentru

realizarea individualã îi revine lui Ion Berlovan -Belca pentru rolul luiToma.

Trebuie menþionat cã piesa LUMEA de Branislav Nušiæ s-a mai jucatpe scena din Seleuº ºi în anul 1963 când la o competiþie comunalã aobþinut un premiu în valoare de 10.000 de dinari. LUMEA este din noupe scena Cãminului cultural din Seleuº ºi în anul 1970 cu urmãtoareaformaþie: Ion Berlovan, Doina Broºtean, Draga Gheorghe, MinodoraMuntean, ªtefan Gãtãianþ, Anuica Bojin, Virginia Guþu, Doina Popa,Livia Berlovan, Dorina Baba, Marinicã Bojin, Pavel Baba, Petru Fiat,Nicolae Pãsulã ºi Ion Zaga. Comparând distribuþiile din 1970 ºi 1974vedem aceeaºi actori. LUMEA în 1970 a colindat pe scenele din Locve,Begheiþi ºi Satu Nou ceea ce nu se poate spune despre reprezentaþia din1974 care a lãsat mult de dorit sub posibilitãþile actoriceºti ale seleuºenilor.

Iatã ce scrie Petre Ardeleanu Rista în articolul publicat în 19 iulie 1970pe pagina a 8-a, a articolului intitulat ,,Teatrul de amatori din Seleuº laLocve”:

,,Un eveniment care meritã sã fie înregistrat. Piesa întreagã, excepþiascenelor pregãtitoare, te fac sã-þi simþi inima înfioratã ºi sã primeºti fricaoamenilor (lumii) periclitaþi, sã-i îndrãgeºti ºi sã pãtimeºti alãturi deei.(...) Toma (Ion Berlovan) a fost simbolul cel mai plin, personajul celmai aprofundat, deºi a avut modele, Berlovan a tins sã creeze un tip

13

original, aºa cum l-a simþit el pe Toma. Prin Jelkica, Minodora Munteana creat pe fata mezinã, destul de plastic ºi convingãtor.(...) Cu Stana,Doina Broºtean a dat o creaþie satisfãcãtoare. În unele momente a fostnaturalã, strãlucitã, în altele pasivã, rece. Sima (ªtefan Gãtãianþ) este unrol dificil ºi complex care trebuie sã fie bine aprofundat ºi redat de unactor cu mai multã experienþã scenicã. D-na _ivanoviæ (Anuica Bojin)este un rol dificil cu mult gust, la fel ca ºi d-na Tomiæ (Virginia Guþu).(...) Trebuie menþionat cã regia artisticã a fost semnatã de învãþãtorulIosif Surduceanu.”

* * *Dupã ambiþiile prea mari avute de seleuºeni în 1974 ºi sã-l numim

,,insuccesul” prin obþinerea locului trei la ,,Zile...” se ajunge la certuri ºineînþelegeri care provoacã destrãmarea ansamblului ºi neparticipareaamatorilor din Seleuº la ediþia din 1975. Dar entuziastul Iosif Surduceanu- Geagea care nu doreºte sã lipseascã de la jocul luminilor ºi umbrelorteatrale se încearcã ca regizor la Locve unde monteazã spectacolul ,,Joculde-a vacanþa” de Mihail Sebastian cu care obþine un succes frumos.

* * *ªi în anii 1974-75 sunt un spectator obiºnuit cu bilet de intrare în

buzunar ºi cu încãpãþânarea de a mã strecura de mai multe ori în sala derepetiþii. Umbrele ºi luminile, forfota publicului mã neliniºtesc tot maimult ºi presimt cã anul viitor voi fi ºi eu un ,,actor” din culisele teatruluiseleuºean. Un vis care a devenit realitate.

ELIXIRUL TINEREÞII1976

Presimþirea cã în anul 1976 voi deveni ºi eu un ,,actor” în culiseleteatrului seleuºean s-a adeverit. De asemenea, s-a adeverit cã seleuºeniidoresc sã fie cei mai buni.

Repetiþiile pentru ELIXIRUL TINEREÞII încep încã în lunadecembrie a anului 1974. Neînþelegerile apãrute în anii anteriori se

14

calmeazã ºi în ansamblu dominã o atmosferã minunatã de prietenie ºidorinþa de succes.

Cu ajutorul unchiului meu ªtefan Gãtãianþ dar ºi prin bunãvoinþa luiIosif Surduceanu primesc permisiunea de-a fi prezent la repetiþii. Mai multdecât atât primesc ºi mici obligaþii pentru a-mi motiva prezenþa - spãlareaceºtilor de cafea, cumpãrarea de bãuturi rãcoritoare, grija pentrurecuizite... mã simt foarte fericit.

Cu toate cã regia spectacolului ELIXIRUL TINEREÞII o semneazãIosif Surduceanu a cãrui contribuþie la montarea acestui spectacol estefoarte mare, un ajutor însemnat vine ºi de la regizorul profesionist dinNovi Sad Mihailo - Miæa Vasiljeviæ.

Repetiþiile se desfãºoarã într-un ritm nebun! Pe lângã umorul pe care-laduc scenele piesei se face umor ºi în culise spre satisfacþia tuturora. Unadin glumele potrivite ºi nepotrivite la repetiþiile amatorilor din Seleuº oreproduce ºi ,,Scena” din 5 aprilie, pagina 4:

,,Între spectatori- Auzi mã, care e diferenþa între comedie ºi dramã?- Ce diferenþã! ªi una ºi alta e teatru.- Atunci ce-i aia ce face Geagea?”Glumeþul în ghilimele care a pus întrebarea ce vizeazã drama ºi

comedia ºi ceea ce se face la Seleuº a fost ºi el un iubitor de teatru, dealtfelactivist cultural din localitate respectiv mare fanfarist – Pãun Cãrãbaº

O sãptãmânã în preajma premierei în cadrul ,,Zilelor...” la Seleuº seprezintã douã avanpremiere în cadrul aceleaºi zile de 27 martie ºi anumela ora 17 ºi ora 20. La ambele avanpremiere sala cãminului cultural dinSeleuº este arhiplinã, entuziasmatã iar valurile de aplauze frenetice nulipsesc.

Îmi amintesc cã la aceste douã spectacole aveam ºi eu o sarcinã pentrumine foarte importantã. Anume în spectacol exista ºi un ,,bebeluº”. Defapt era vorba despre o pãpuºã care se plimba din mânã în mânã. Sarcinamea era de a sta în dosul uºii pentru a da aceastã pãpuºã personajuluiPaulina, deatfel debutantei din acel an, Mãrioara Radu. Eu eram cu pãpuºaîn dosul uºii, dar la prima avanpremierã Mãrioara s-a încurcat ieºind pescenã fãrã pãpuºã. Aflându-se în încurcãturã, lipsindu-i recuzita a fãcutun gest de ,,regie nouã”! A ieºit din nou afarã de pe scenã ºi apoi s-a întors

15

cu pãpuºa care a devenit un bebeluº plângãreþ întâmpinat de râsetelespectatorilor.

Premiera piesei ELIXIRUL TINEREÞII în cadrul ,,Zilelor...” are locsâmbãtã, 3 aprilie 1976, orele 19,30 la Coºtei. Ansamblul se deplaseazãîn aceastã localitate cu un combi, un camion cu decor ºi cu maºina-,,warburgul” lui Ion Marcovicean - Bobãscu, care mã carã pe mine ºi pedirectorul centrului de culturã, dealtfel seleuºeanul nostru - Pãun Ghina -Pãniþã.

Iatã în continuare distribuþia apãrutã pe scena din Coºtei:ZOLOTILOFF Ion Berlovan - BelcaDISTILATOFF Ion MarcoviceanMARIA Minodora MunteanPRAVDIN Viorel GheorgheDIMENTE ªtefan GãtãianþuPAULINA Mãrioara RaduRegia este cum am spus deja semnatã de Iosif Surduceanu -Geagea,

ajutat de Mihailo Vasiljeviæ din Novi Sad în timp ce scenografia esteexecutatã de tâmplarii seleuºeni dupã ideile aceluiaºi Mihailo Vasilieviæ.

În preajma premierei se distribuie ,,Scena” nr. 2 -buletinul ,,Zilelor deTeatru...” ºi pe pagina 5-6, Teodor Munteanu noteazã: ,,ASTÃ SEARÃLA COªTEI -’Elixirul tineretii’ de Alexandar Cehov este spectacolul cucare va evolua la Coºtei actorii amatori din Seleuº, conduºi de regizorulamator Iosif Surducean. Ei aºteaptã mult de la acest ’elixir’ mai ales cã-l’administreazã’ la Coºtei unde Surduceanu a fost câþiva ani învãþãtor.Aceasta bineînþeles cã-i o glumã. Meritele amatorilor din Seleuº lecunoaºtem, fiindcã în ultimii ani s-au clasat mereu printre primele treiansambluri premiate la ’Zilele de teatru...’ ªi - mai este ceva de menþionat.Unul dintre actorii amatori din Uzdin, la spectacolul de asearã mi-aºoptit: ’Ghimpele nostru sunt -seleuºenii’.”

Pe scena din Coºtei - un succes deplin al Seleuºenilor, aceasta oconfirmã ºi Slavco Almãjan, membru al juriului care noteazã în ,,Scena”nr. 3 din 5 aprilie 1976 -pagina 4:

,,O P I N I I - Coºteiul a avut fericitul prilej sã vizioneze sâmbãtã searavodevilul ’Elixirul tinereþii’ de Alexandar Cehov interpretat de formaþiade amatori din Seleuº. Am spus fericitul prilej din motivul cã spectacolul

16

amintit nu a fost depãºit pânã acum la ediþia actualã ºi fãrã exagerãricredem cã este o culme a tuturor ediþiilor festivalului de pânã acum ºi ocreaþie de vârf a amatorismului teatral în genere.

E drept, piesa nu angajeazã multe persoane dar câte angajeazã nu ºticare e mai bun. Ca echipã s-au prezentat foarte omogen iar spectacolul -a respectat toate elementele care contribuie la reuºita lui. Machiajul afost la nivel profesionist, costumele corespunzãtoare, jocul de scenãnesilit, culisele organic legate de spectacol. E drept cã migãlosul ar puteaface ºi obiecþiuni dar ele ar fi detalii complet neglijabile în faþaelementelor pozitive. Publicul din Coºtei, cunoscãtor în ale teatrului, arãsplãtit cu vii aplauze în scenã deschisã jocul maestral al lui ªtefanGãtãianþ ºi al Minodorei Muntean, al lui Ion Berlovan ºi Ion Marcovicean,al lui Viorel Gheorge dar ºi al debutantei Mãrioara Radu. Dupã spectacol,uni dintre amatorii din Coºtei nu ºi-au ascuns bucuria ci au declarat vãditimpresionaþi cã sunt fericiþi cã tocmai în localitatea lor s-a jucat unspectacol pe care îl considerã din cele mai de vîrf.

Dealtfel, exemplul dat de amatorii din Seleuº sâmbãtã la Coºtei estecea mai vie dovadã cã ºi dintr-o piesã cu nu prea mari ambiþii ºi valoriliterare se poate face spectacol mare prin fericita distribuþie, prinraþionala folosire a tuturor elementelor constitutive ale unui spectacol.”

La încheierea ,,Zilelor...” juriul în componenþa: Iulian Bugariu,preºedinte, Slavco Almãjan ºi Costa Toader, membrii hotãrãsc:

,,Premiul I, în valoare de 18.500 dinari a fost decernat la egalitatespectacolelor cu pesele ’TITANIC VALS’ în interpretarea amatorilor dinUzdin, ºi spectacolului ’ELIXIRUL TINEREÞII’ în interpretareaamatorilor din Seleuº”5

Seleuºenilor le mai revin urmãtoarele premii:Locul 1 - categoria roluri feminine -Minodora Munteanu pentru rolul

- MarieiLocul 4 - categoria roluri masculine -ªtefan Gãtãianþu pentru

interpretarea rolului - DimenteMenþiune pentru rol masculin - revine lui Ion Berlovanu-Belca

pentru rolul - Zolotiloff.

17

5 Miodrag Miloº - ,,Fascinaþia scenei�, Editura ,,Libertatea� 1999. pag. 28

Dupã succesul acesta la ,,Zile...” amatorii din Seleuº dau repriza acestuispectacol în localitãþile: Alibunar, Uzdin, Nicolinþ, Vladimirovaþ, Straja,Bariþe, Locve, Grebenaþ, Mesici ºi Marcovãþ ºi totodatã efectueazã unturneu în România, respectiv în localitãþile: ªiria, Seleuº ºi Ineu, localitãþidin judeþul Arad.

NÃPASTA1977

Anul 1977 seleuºenii îl aºteaptã cu un elan în plus, primit dupãsuccesul din anul anterior ºi cu mult entuziasm. Repetiþiile încep înprimele zile ale lunii ianuarie cu un ansamblu modest format din doar 4actori dar aceºtia cu o experienþã vãditã ºi nelipsit de ajutorul regizoruluiprofesionist Mihailo Vasiljeviæ din Novi Sad încã din prima zi.

Iniþial în distribuþia piesei ,NÃPASTA în rolul Ancãi trebuia sãfigureze ,,veterana” scenei din Seleuº care a mai jucat de câteva ori acestrol. Este vorba despre Minodora Munteanu, dar pentru cã ea seîmbolnãveºte subit a fost imposibil sã se conteze pe prezenþa ei. Într-oastfel de situaþie, dar þinând foarte mult la piesã, se insistã la revenirea pescenã a doamnei învãþãtoare Doina Broºtean. Dumnea ei a mai jucat teatruîn anii ’70 cu critici foarte bune ºi un rol de excepþie realizat în ,,Lumea”de Branislav Nušiæ.

Dupã mai multe convingeri, trupa devine completã!În îndelungata istorie teatralã seleuºeanã, NÃPASTA se joacã de mai

multe ori, dar de data aceasta Mihailo Vasiljeviæ impune o concepþie nouã,o astfel de Ancã, un altfel de Ion nebun ºi o nouã atmosferã de tragedieîntr-un sat de munte.

Rezultatul s-a putut vedea la premiera de pe scena din Alibunar în ziuade sâmbãtã, 9 aprilie 1977, orele 19,30.

NÃPASTA – regia: Iosif Surduceanu, ajutat de Mihajlo Vasiljeviæ,scenografia: _ivojin Markoviæ, costume: Mãrioara Mãrgan, sufleor:Anuica Bojin.

18

Distribuþia:DRAGOMIR, cârciumar Ion BerlovanGHEORGHE, învãþãtorul satului Ion MarcoviceanION, ocnaº ªtefan GãtãianþuANCA, soþia lui Dragomir Doina BroºteanuCâþiva oameni Viorel Gheorghe

ºi Ionel MicleaÎn ,,Scena” nr. 5 din 10 aprilie 1977 la pag. 5 si 6 în cadrul notiþei

intitulate ,,Discuþii despre ... seleuºeni” autorul Todor Baloº evidenþiazã:,,...Spectacolul seleuºenilor a fost apreciat pozitiv, la adevãrata lui

valoare. S-a menþionat cã seleuºenii sînt o trupã omogenã care, în condiþiidestul de vitrege, au reuºit sã monteze cu succes un spectacol pretenþiosca concepþie regizoralã ºi artisticã. Personajul principal, Anca, a fost laînãlþimea aºteptatã, chiar înaltã, a surprins. Dar, spre deosebire deaproape toate celelalte ansambluri, aici nu s-a evidenþiat doarinterpretarea rolului principal. Anca a fost urmatã pas la pas ºi de joculplin de plasticitate, sugestivitate si concentrare lãuntricã de ceilalþiinterpreþi: Dragomir, Ion ºi ceva mai puþin, Gheorghe. Am spus cã Ancaa surprins, e vorba de douã elemente: talentul Doinei Broºtean ºi’concepþia nouã’ a Ancãi. Unii dintre participanþii la discuþie au insistatasupra urmãtorului lucru: Anca a deviat de la concepþia lui Caragialereferitoare la proiecþia psihologicã, a Ancãi. Anca Seleuºenilor a fost oAncã sentimentalã prea caldã, prea de compãtimit. Alþii au apãrat’concepþia nouã’ a Ancãi susþinînd cã evoluþia psihologicã a Ancãi totuºitrebuie sã meargã în douã direcþii intercondiþionale: ’Anca suferindã’ ºi’Anca rãzbunãtoare’. Anca suferindã o motiveazã pe cealaltã.(menþionãm cã de la o concluzie pro ori contra nu s-a ajuns, aºa cã aceastãproblemã, iatã, se reactualizeazã aproape dupã un secol).”

Tot Todor Baloº face ºi un interviu cu doamna Doina Broºtean intitulat,,O FLOARE PENTRU UN ACTOR AMATOR” care îl publicã înaceeaºi ,,Scenã” nr. 5 la pagina 10 pe care îl reproducem în continuareintegral:

,,A iubi teatru ºi a face ºi pe altul sã-l iubeascãCu Doina Broºtean despre activitatea ei ºi despre ’concepþia nouã’ a

Ancãi.

19

Doina Broºtean, profesoarã din Seleuº, a interpretat cu deosebitsucces rolul Ancãi în ’Nãpasta’ lui I.L.Caragiale, piesa ce seleuºenii s-auprezentat la ’Zilele de teatru...’ Numele ei credeam eu - e un nume nou,apãrut de curînd sub lumina reflectoarelor. M-am înºelat.

- În cei 16 ani de cînd lucrez la Seleuº, declara Doina Broºtean, nu amfãcut teatru, direct ori indirect, doar în cei doi ani cînd am fost ocupatãcu examenele la Academia pedagogicã din Vârºet. În rest, tot timpul...

- Ai jucat pe scenã, ai regizat, ai...?- De toate. Cînd am pus în scenã vreo piesã cu elevii mei, am fost

regizor, scenograf, costimograf... Cînd am jucat împreunã cu ceilalþiactori din sat am fost actriþã...

- Se pare ca anul acesta cu Anca ai dorit sã dai ’lovitura de graþie’.- Înainte de toate accentuez cã nu am jucat-o pe Anca fiindcã m-am

gîndit la vreun premiu. Am jucat pentru mine ºi pentru plãcere ºi stimape care o am faþa de I.L.Caragiale ºi opera lui.

L-ai mai jucat pe marele maestru al comediei româneºti?- Pînã acum nu. ªi e interesant cã mai mult mã atrag comediile lui.

Comediile în general. L-am jucat pe Nuºici.Acum ai venit cu Anca ºi Anca ta a stîrnit aplauze dar ºi discuþii

contraverse. Anca ta se bazeazã pe o ’conceptie nouã’ a proiecþieipsihologice, mai rar întâlnite.

- Pentru mine, Anca, înainte de toate e femeie. E femeie care în fiecaremoment, în fiecare contact cu Dragomir, retrãieºte clipa pierderii soþuluiei, a iubirii ei celei mari ºi unice. E aceasta tragedia vieþii ei. Rãzbunareaeste un fel de condiþie a vieþii ei. Dar nu rãzbunarea e conduitã. Dragosteacea mare pentru Dumitru chiar o face sã trãiasca cu Dragomir cu toatecã-l urãºte. Dacã chipul Ancãi rãmîne doar la elementul ’maºinii saufiarei rãzbunãtoare’, atunci am mers pe linia dezumanizãrii. O astfel deAncã nu am putut accepta.

- Dar totuºi - cum s-a zis în discuþie - au fost prea multe bocete...- Nu uitaþi replica: ’Ce, iar începi sã-l lovesti pe ...’ Deci, de la moartea

lui Dumitru ºi pîna la prezentul de pe scenã tot bocete au fost.

- Propun sã întrerupem aici. Acum, o ultimã întrebare: De ce ’faciteatru?’.

20

- N-aþi dedus ºi singuri?! Fiindcã îl iubesc ºi fiindcã doresc ca sã-l facºi pe altul sã-l iubeascã.”

Mai trebuie evidenþiat cã succesul spectacolului NÃPASTA într-obunã parte se datoreazã ºi excelentei interpretãri a personajului Ion de cãtreveteranul scenei seleuºene – ªtefan Gãtãianþu. Dupã cum am spus înaintepiesa aceasta s-a jucat de mai multe ori. Aºa se face cã ªtefan Gãtãianþua mai jucat de câteva ori acest rol în trecut, dar se pare cã ultimul a fostcel mai reuºit. ,,Nebunia” lui Ion a fost atât de verosimilã cã la discuþiiledin urma spectacolului nu au lipsit felicitãrile. Toate acestea se datoreazãexperienþei îndelungate pe scenã a lui ªtefan Gãtãianþu dar ºi ajutoruluicalitativ adus de cãtre Mihajlo Vasiljeviæ, regizor din Novi Sad.

Vorbind despre spectacolul NÃPASTA nu trebuie uitaþi nici ceilalþidoi actori seleuºeni: Ion Berlovan - Belca care în rolul lui Dragomir aexcelat, redând cu mare entuziasm pasiunea ºi crima, dar nici pe IonMarcovicean - Bobãscu, care a realizat o frumoasã creaþie a învãþãtoruluiGheorghe.

La cãderea cortinei ,,Zilelor...” ºi decizia juriului seleuºenii au culesurmãtoarele premii:

Premiul al III-lea Cãminului cultural din Seleuº pentru spectacolul cu

drama NÃPASTA de Ion Luca Caragiale.

Premiul al II-lea - Doinei Broºtean, pentru interpretarea rolului Anca

Premiul al II-lea - ªtefan Gãtãianþu pentru interpretarea rolului Ion.

COMANDANTUL SEILER1978

Dacã în anul 1977, seleuºenii s-au hotãrât sã monteze o dramã clasicã,în anul 1978 hotãrârea a prevalat iarãºi pentru o dramã dar cu o tematicãmai apropiatã, o dramã din timpul celui de-al doilea rãzboi mondial.

Trupa micã de patru actori din anul anterior s-a dublat cu mai mulþi

debutanþi a cãror valoare o vom vedea în viitor.

21

Aºadar este vorba despre piesa de Borislav Mihailoviæ - MihizCOMANDANTUL SEILER.

Regia: Iosif D. SurduceanuConsultant de specialitate:Mihajlo Vasiljeviæ din N.Sad (n.a.)Scenografia: Ion Zaga ºi Ion VeseiCostume: Mãrioara MãrganDistribuþia:WILHELM SEILER Trãian GãtaianþFRANZ SEILER Aurel ManciuFRIEDRICH KRAMMER Ion Marcovicean -BobãscuJOSEPH Ion Marcovicean -IpãJELENA ÐURIC Minodora MunteanuSLAVKO NEŠIC Iosif D. SurduceanuKARL SEILER Ion Berlovan -BelcaDRAGIŠA ÐURIÆ Trãian BugilanMELHIOR WAIS ªtefan GãtãianþSufleor: Ana BojinLucrãri tehnice: Ionicã Manciu ºi Raško Nikoliæ.Premiera are loc la Alibunar, vineri, 24. III. 1978, ora 20,00 - aplauze,

pãreri opuse, suspiciune!Prin ciudatul rol al întâmplãrii în anul 1978 COMANDANTUL

SEILER este montat ºi la Satu Nou. Juriul este în încurcãturã, astfel desituaþii nu a mai întâlnit, doi ,,comandaþi” sunt comparaþi între ei ºi nu cucelãlalte spectacole! Se vorbeºte despre o crizã de repertoriu cu voce tarese precizeazš cã aceastã piesã nici nu trebuia jucatã la ,,Zile...”

Todor Baloº în ,,Scena” nr. 2 din 26 martie 1978 scrie la pagina 6-7urmãtoarele: ,,SELEUªENII ACEIAªI, PLUS O SURPRIZÃ -Primaimpresie care s-a impus prin intensitatea imediat dupã cãderea cortinei,la sfârºitul spectacolului cu ’Comandatul Seiler’ de B. Mihailoviæc,drama pusã în scenã de teatrul de amatori al Cãminului cultural dinSeleuº (regia semnatã de Iosif D. Surduceanu), a fost urmãtoarea:seleuºenii au rãmas aceiaºi. Sã nu fiu înþeles greºit: au rãmas aceiaºi însensul cã deja de cîþiva ani sînt la acelaºi nivel artistic interpretativ,bineînþeles înalt. Secþia de teatru de amatori din Seleuº este deja un

22

ansamblu bine conturat, format din amatori pe cît de entuziaºti, pe atît detalentaþi ºi nu e de mirare cã au avut atîtea succese la ediþiile anterioareale ’Zilelor de teatru...’

Spre deosebire de alte ansambluri, amatorii din Seleuº au o mai mare’îndrãznealã’ ºi afinitate faþa de alegerea repertoriului. În timp cemajoritatea ansamblurilor cultiva comedia, seleuºenii ºi-au completatrepertoriul ºi cu drame. Înseamnã cã au depãºit concepþiile greºite aleamatorilor care considerã cã comedia ºi numai ea poate duce la succes.Bineînþteles cã în aceste concepþii mai existã ºi altceva: e mult mai greusã faci faþã, cu cinste, punerii în scenã a unei drame decît a unei comedii.În aceasta constã surpriza pe care ne-au fãcut-o seleuºenii.

Se pune acum întrebarea dacã alegerea dramei ’Comandantul Seiler’a fost ºi cea mai fericitã. E incontestabil cã piesa îºi are valorile ei, înspecial pe cele care reies din mesajele pe care le lanseazã: pacea, omenia(ºi în condiþii nenormale de rãzboi ºi ocupaþtie), antisemitismul etc. Piesaare însã alte dificultaþi de ordin pur teatral - expresiv. Poate cã de aceeamai mult au ajuns la expresie valenþele istorico-sociale ºi politice, a unoraltor vremi, în care autorul ºi-a încadrat mesajele, decît neîndoioasa loractualitate permanentã pînã ºi în ziua de azi.

În ce constã cea mai mare valoare a spectacolului amatorilor dinSeleuº? În omogenitatea trupei. Ne-am obiºnuit ca în asemeneaansambluri sã avem câtiva actori buni iar ceilalþi sã fie doar completari,de multe ori prea ºtiute în ultima instanþã dãunãtoare spectacolului.Aceasta nu e cazul la seleuºeni fiindcã s-au putut constata cã toateinterpretãrile s-au apropiat vizibil de acelaºi nivel. Bineînþeles cã sîntemnevoiþi sã-l remarcãm aparte pe Trãian Gatãianþu în rolul lui Seiler. Prince s-a impus? Prin transpunerea în rol. Aceasta s-a putut mai bine vedeaîn atitudinea ºi corespondenþa pe scenã faþa de ceilalþi actori ºiintensitatea continuã a angajãrii actorului de la începutul pânã lasfârºitul spectacolului. Sîntem convinºi cã nu ar fi rezistat pericolelor pecare rolul le conþine. Gãtaianþu s-a dovedit însã un actor cu multipleresurse personale de tehnicã, de interpretare, intonaþie, simþ pentru spaþiuscenic etc.etc.

23

Am evidenþiat la început omogenitatea trupei din Seleuº. De aceea nuvom înºira cu nume si prenume actorii care toþi ºi-au dat aportul cuvenitla reuºita spectacolului. Sîntem tentaþi însã de a scoate în evidenþãinterpretarea emoþionatã a rolului Jelenei Ðuriæ din partea MinodoreiMunteanu. De multe ori un rol mic îl face mic ºi pe actor. În cazulMinodorei Munteanu s-a întîmplat altfel: ’rolul cel mic’ a crescut simþitorsub ochi actriþei.

Atât despre spectacolul seleuºenilor. Predominã impresia de reuºitã.Mai stãruie ºi convingerea cã, totuºi, seleuºenii se pot avînta la ºi maimare...”

În realitate seleuºenii au depus un mare efort la realizarea spectacoluluiCOMANDANTUL SEILER. Rolul titular a fost interpretat de un debutantTrãian Gãtãianþu - Albu, care pentru prima datã urcã pe scenã ºi care pânãla realizarea finalã a avut foarte mari dificultãþi dar care atât de mult s-atranspus în rol încât unele miºcãri ºi gesturi pe care trebuia sã le face înspectacol le-a continuat ºi pe stradã.

Îmi amintesc cã una din marele probleme ale lui Trãian era de-aºi târâun picior ºi de-a simula cã este ºchiop. Sãptãmâni de-a rândul se insistaasupra acestui fapt, dar Trãian nu a reuºit. Într-o searã la repetiþii MihajloVasiljeviæ ºi-a ieºit din pepeni nemaiputând sã tolereze faptul cã Trãiannu-l joacã bine pe ºchiopul. A rugat pe colegii lui sã-i aducã o bucatã descândurã cu care i-au legat piciorul lui Trãian care trebuia sã ºchiopãteze.Rezultatul a fost vãzut la premierã la Alibunar. Ca epilog þin sã amintesccã foarte mult timp dupã spectacol când Trãian Gãtãianþu trecea pe stradãconsãtenii care se uitau la el, spuneau cã ºchiopãteazã puþin!

Despre spectacolul COMANDANTUL SEILER mai trebuie adãugatcã a fost realizat cu mijloace scenice care se mãsurau cu un teatruprofesionist. Pentru prima datã la ,,Zile...” s-a folosit ceaþã artificialã,reostatul de lumini cu filtre în culori foarte diferite ºi cu costume care auajutat ca acþiunea sã fie cât mai verosimilã.

P R E M I I SI MENTIUNISpectacolul seleuºenilor COMANDANTUL SEILER de B.M.Mihiz

împarte locul doi ºi trei împreunã cu spectacolul cu acelaºi nume prezentatde Satu-Nou

Menþiune: Iosif D. Surduceanu (Slavko Nešiæ)

24

LOCUINÞA COMUNÃ1979

S-a precizat cã a existat o crizã de repertoriu sau nu ºtiu cum s-ar puteanumi. Aceasta era caracteristicã ºi în 1979 când din nou douã localitãþijoacã la ,,Zile...” aceeaºi piesã; este vorba despre LOCUINÞA COMUNÃde Dragutin Dobrièanin, iar aceste douã localitãþi au fost Seleuºul ºiCoºteiul.

Trupa din Seleuº se întinereºte ºi se mãreºte! Echipa pentru pregãtireaspectacolului este aceeaºi ca ºi în anii precedenþi:

Regia: Iosif SurduceanConsultant la regie: Mihajlo Vasiljeviæ (n.a.)Scenografia: Radiša Vukajloviæiar distribuþia este urmãtoarea:PRIMUL ZIDAR ªtefan GãtaianþAL DOILEA ZIDAR Nicolae Pãsulã, jr.MIŠA, student Trãian GãtãianþPEPI, student Ionel GheorgheNATA Mãrioara PopaDRAGIŠA Aurel ManciuLIUBICA Mãrioara MãrganTAICA BOGA Ion Berlovan -BelcaTANTI POLA Ana BojinLULA Minodora MunteanuUN FUNCÞIONAR Iosif SurduceanuUN HAMAL Ion ZagaLucrãri tehnice: Boško Nikoliæ, Ionicã Manciu, Ion VeseiÎn anul 1979 pentru prima datã în preajma ,,Zilelor...” are loc o trecere

în revistã de teatru comunalã, care dupã aprecierile de atunci ar da vizateatrelor din anumite comune pentru participarea la ,,Zile...”

În urma avanpremierei þinute în cadrul acestei treceri în revistã, oavanpremierã nu atât de reuºitã, la care au fost prezenþi ºi membriiviitorului juriu al ,,Zilelor...”, Mihajlo Vasiljeviæ face o criticã asprã

25

ansamblului pentru a-i motiva în plus pentru premiera ce va sã vinã. Daracesta este ascultat cu atenþie de membrii viitorului juriu al ,,Zilelor...”care se pare cã venind la premiera de la Alibunar, duminicã, 1 aprilie 1979,orele 18,00 nici nu o mai vizioneazã, evidenþiind cusururile existente înurmã cu câteva sãptãmâni. Deci premiera de la Alibunar aduce o calitateîn plus în spectacolului seleuºenilor, unde se evidenþiazã MinodoraMuntean, Ana Bojin, Ion Berlovan ºi Ionel Gheorghe - Beºlia. Juriul însãrãmâne cu impresia ,,avanpremierei” ºi a criticilor fãcute atunci deregizor, în care sens spectacolul este minimalizat ºi clasat pe locul 6.

Unicul premiu, respectiv menþiune, revine Anei Bojin pentru rolul

Tanti Pola.

,,Amatorii din Seleuº au fost sub nivelul aºteptãrilor membrilor

comisiei, fapt care l-au constatat ºi singuri în discuþiile în urma

spectacolului. (...) În mod aparte s-au adus note de criticã asupra textului

tradus care lasã de dorit.

Din punct de vedere al interpretãrii, se pare cã de data aceasta rolurile

epizodice au fost lucrate mult mai studios.(...)

De altfel, mizanscenã a fost destul de bine rezolvatã, mai ales în

momentele în care se încerarcã contactul cu publicul prin faptul cã actorii

intrã sau coboarã de pe scenã în public.

Mai buni decât ceilalþi, credem cã au fost: Minodora Munteanu, ªtefan

Gãtãianþu, Nicoale Pãsulã, Ana Bojin, Aurel Bojin ºi Trãian Gãtãianþu.”6

Dar cã nu a trebuit sã fie chiar aºa ºi nu a fost chiar aºa o vedem ºi din

textul publicat în ,,Scena” nr. 5 din 1 aprilie 1979 la pagina 7, text intitulat:

,,MINODORA MUNTEANU - vedeta picantã a serii

Am cunoscut-o cînd avea 12 ani. Eu aveam 11.Debutul ºi l-a fãcut cocoþatã pe prichiciul cuptorului din camera

bunicii mele cu ’Mama’ ºi ’Regina ostrogotilor’ de Coºbuc. Sublim,

suspina bunicul ºi îºi umplea din nou paharul cu vin. Are talent, geniul

masii, îngîna el ºi o ruga apoi pe Doina sã cînte. Reflectînd acum, îmi dau

26

6 Miodrag Miloº ,,Coºteienþii ºi seleuºenii cu Locuinþa comunã�� ,,Scena� nr. 1

din 23 martie 1979, pag. 7-8.

seama cã acele trãiri erau fatale pentru noi 4 - 5 puºlamale, haimanale

ºi ºtrengari. Odatã cu ’Zilele de teatru...’, ea a devenit vedetã. A jucat

domniºoare durdulii cu pantalonaºi cu dantelã ºi cu scufie pe cap, doamne

demne de tot respectul, glaciale ºi sfidãtoare, vampe pârjolitoare ºi

irezistibile, zgripþuroaice.

Astãzi o vãzusem în rolul Lulei din ’Locuinþa comunã’ de Dobrièanin.

Acest rol a constituit ºi subiectul dialogului nostru.

- Cât ai realizat din ceea ce þi-ai propus?

- În acest rol reuºesc sã deºtept în spectator cultul antic al frumuseþii

ºi bucuria renascentistã a senzualitãþii care dovedeºte sãnãtatea speciei.

- Cum te împaci cu pantomima?

- Cu Mima uºor, cu Panta mai greu. Semnificaþiile le denotã un zâmbet

fascinant ºi promisiunea unei priviri.

- Dupã tine, ce trebuie sã posede un actor?

- Dinþi albi ºi ascuþiþi, precum ºi o dozã de ironie pentru a te apãra de

gurile rele. Ar fi nevoie ºi de forme voluptoase ºi apetisante care sã prindã

la public.

- Te-ai produs pe deplin?

- Important era sã transmit mesajul. Cred cã am reuºit pe deplin.

B.M. - B.N.”

Cu toate cã în clasamentul ,,Zilelor...” LOCUINÞA COMUNÃ a fost

clasatã pe locul 6, spectacolul continuã sã trãiascã cu succes prin mai multe

reprize în satele învecinate ºi cu o nouã reprizã în Seleuº când aceastã

piesã s-a înregistrat pe bandã audio. Din pãcate înregistrarea dupã

desfiinþarea Centrului de culturã ,,3 octombrie” din Alibunar s-a pierdut.

Anul 1979 este anul în care îºi ia rãmas bun de la scena teatralã

veteranul ªtefan Gãtãianþ.

27

CARAMBOL7

1980

Seleuºenii încã de la începutul manifestãrii teatrale ,,Zilele de Teatru...”au fost vãzuþi ca favoriþi pentru locurile de frunte. Dupã insuccesele, sãspunem aºa, din ultimii câþiva ani, teatrul seleuºean intrã într-o crizãadevãratã ºi de duratã mai lungã.

Piesa aleasã pentru anul 1980 este CARAMBOL, comedie de Ion D.ªerban.

Regia: Iosif D. SurduceanConsultant de regie: Gheorghe Leahu, regizor din România (n.a.)Scenografia: Radiša VukajloviæDistribuþia este urmãtoarea:LUCRETIA Ana BojinSICÃ Ion GheorgheMIHAELA Minodora MunteanuGEORGE Trãian GãtãianþANISOARA Mãrioara PopaGRIGORE Iosif D. SurduceanSTERE Ion Berlovan -BelcaLucrãri tehnice: Ion Zaga, Ion Vesei, Nicolae Pãsula, Raško NikoliæDupã mai mulþi ani de colaborare cu Mihajlo Vasiljeviæ, din cauza bolii

acestuia se recurge la un nou ajutor în persoana lui Gheorghe Leahu din

Timiºoara. Colaborarea este beneficã, pentru prima datã se lucreazã foarte

mult la dicþia textului, dar se pare cã acþiunea piesei, strict legatã de o temã

româneascã nu este cu totul pe placul iubitorilor de teatru din Seleuº.

O împrejurare tristã, moartea în familia unui actor, face ca piesa sã nu

se prezinte în programul oficial al ,,Zilelor...” ci câteva sãptãmâni mai

târziu.

28

7 Spectacolul ,,Carambol� s-a pregãtit pentru ,,Zilele de Teatru...� dar din cauza

unui deces în familia unui actor, spectacolul s-a prezentat dupã manifestarea

propriu-zisã.

Deci, piesa se joacã în premierã la Seleuº, sâmbãtã, 12 aprilie 1980,

orele 19,00. La premierã este prezent ºi juriul ,,Zilelor...”, mass-media ºi

un public numeros. Dar atmosfera aceea cu forfota gãlãgioasã a premierei

lipseºte. Câteva aplauze ºi spectatorii la sfârºitul piesei pãrãsesc sala fãrã

un entuziasm atât de mult cunoscut dupã reuºitele seleuºenilor.

Ana Bojin în rolul mamei îngrijorate dã o prestaþie foarte bunã ºi prin

acest rol îºi ia rãmas bun de la scena teatralã dar nu ºi de la trupa de teatru

unde rãmâne ca un fidel entuziast ºi un foarte bun sufleor!

MOARTEA ULTIMULUI GOLAN1981

Criza în teatrul de amatori din Seleuº continuã ºi în anul 1981.Ansamblul se reînnoieºte cu actori debutanþi, dar alegerea piesei lasã dedorit.

Drama MOARTEA ULTIMULUI GOLAN de Virgil Stoenescu, nu

corespunde nici ca tematicã ºi nici ca împãrþirea de roluri, actorilor

seleuºeni. Repetiþiile merg greu, anevoios, Trãian Gãtãianþu în rolul titular

se chinuie sã-l joace pe Dinu un ºmecher de oraº, dar, el Trãian nu este

ºmecher nici în viaþa de zi cu zi ºi succesul lipseºte. Cu toate cã în

distribuþie figureazã nume cunoscute ale teatrului seleuºean, cum este Ion

Marcovicean - Bobãscu, Ion Berlovan - Belca, Minodora Munteanu,

spectacolul este un insucces, se poate spune unul dintre cele mai slabe

spectacole prezentate de seleuºeni la ,,Zile...” în aceºti zece ani.

Premiera are loc la Alibunar, joi, 2 aprilie 1981, orele 19,30Regia: Iosif D. SurduceanConsultant de specialitate: Gheorghe Leahu (n.a)Distribuþia:DINU Trãian GatãianþuFONY Ion Marcovicean -Bobãscu

29

LAURA Doina MicleaGINA Minodora MunteanMONTI Pompeia SurduceanPOMOJE Ion GheorgheVALENTIN Ionicã ManciuMINISTRUL Ion Berlovan - BelcaDOI HAMALI Ion Zaga ºi Ion VeseiDespre cum a fost vãzutã MOARTEA ULTIMULUI GOLAN la

premierã, scrie Miodrag Miloº în ,,Scena” nr. 5 din 11 aprilie 1981 la

pagina 8:

,,DESPRE COMEDIA ,,MOARTEA ULTIMULUI GOLAN - Teatrul

de amatori din cadrul Cãminului cultural din Seleuº a avut un rol însemnat

în promulgarea ºi valorificarea amatorismului teatral la noi. Ani de-a

rîndul se gãsea la vârful aceste activitãþi. Munceau în condiþii extrem de

nefavorabile, dar munceau. Forþa motricã ºi de dirijare a lui era Iosif

Surducean, entuziastul care a recurs printre primii la colaboarea strînsã

cu regizorii profesioniºti.

Pentru ediþia de anul acesta au pregãtit un spectacol al cãrui text, se

pare, este mai puþin corespunzãtor ansamblului: ’Moartea ultimului

golan’ de Virgil Stoenescu, o comedie care încearcã sã biciuiascã unele

slãbiciuni contemporane care însã nu corespund realitãþii noastre, ºi prin

urmare, nu au putut fi simþite de interpreþi. Textul prea subþire nu permite

modulãri care sã antreneze pe spectatori pînã la capãt. Avem impresia cã

nici distribuþia rolurilor nu s-a fãcut în modul cel mai fericit. Spunem

aceasta convinºi de talentele actorilor Trãian Gatãianþ (Dinu), Ion

Marcovicean (Fony), Minodora Munteanu (Gina) si Ion Berlovan -

Belca, care nu s-au evidenþiat pe mãsura forþei lor.”

În urma premierei decepþie, decepþie ºi în urma deciziilor juriului:

Spectacolul MOARTEA ULTIMULUI GOLAN de V.Stoenescu este

clasat pe locul 5.

Menþiune pentru debut îi revine Pompeiei Surducean din Seleuº.

30

DR1982

Anul 1982 este anul când teatrul de amatori din Seleuº cunoaºte oîmprospãtare a forþelor în galaxia teatralã a minoritãþii române. De multtimp predomina pãrerea cã pentru noile succese ale teatrului seleuºean estenevoie de o piesã puternicã, o piesã de marcã care prin însãºi forþa eidramaticã sã aducã succes amatorilor seleuºeni. Aceastã piesã a fostgãsitã. Este vorba despre DOCTORUL ÎN FILOZOFIE de BranislavNušiæ.

Repetiþiile sunt grele, cerinþele regizorului Miæa Stojanoviæ sunt ºimai grele, actorii îºi dau contribuþia pânã la ultima forþã ºi rezultatul vinepremiera pe scena din Alibunar, duminicã, 11 aprilie 1982, la orele 17,00.

Distribuþia este urmãtoarea:_IVOTA CVIJOVIÆ Ionicã ManciuMARA, soþia lui Rodica MarinaMILORAD, fiul lor Trãian GãtãianþuSLAVKA, fica lor Minodora MunteanuUNCHIUL BLAGOJE, Ion Berlovan -BelcaDOAMNA SPASOJEVIÆ Pompeia SurduceanDOAMNA PROTIÆ Doina MicleaDOAMNA DRAGA Minodora MunteanuVELIMIR PAVLOVIÆ Ion Marcovicean-BobãscuDOCTOR REISSER Viorel BroºteanNICOLIÆ, funcþionar Ioþa BabaSOJKA Eufrozina MicºaSOÞUL LUICSOJKA Doru BabaKLARA Ofelia GuþuFETIÞA CU BUCHETUL Binela MarcoviceanMARICA Maria MotorojescuUN PICOLO Doru BabaPEPICA Daniel Þaranscenografia: N. Teodoroviæ

31

Sufleor: Mãrioara MãrganLucrãri tehnice: Raško Nikoliæ, Ion Zaga, Ionicã Manciu ºi Radiša

Vukajloviæ,,Cel mai reuºit spectacol al ediþiei a X-a a ’Zilelor de Teatru...’ a fost

cel cu piesa ’Dr’ de Branislav Nušiæ, în regia lui Miæa Stojanoviæ...(...)Spectacolul atinge la rãstimpuri ºi un alt plan decât cel strict realist, unulsimbolic ºi poate fi menþionat în acest sens discretul joc cu diploma dedoctorat... Spectacolul abundã de dinamism, aproape cã nu întâlnim’umpluturi’ scene în care actorii nu ºtiu ce sã facã cu sine...”8

Premii:Locul întâi - categoria femei: Doina Miclea pentru rolul Doamnei

ProtiæLocul doi - categoria femei: Ofelia Guþu pentru rolul KlareiLocul doi - categoria bãrbaþi: Ionicã Manciu pentru rolul lui _ivota

CvijoviæMenþiuni: Minodora Munteanu, Rodica Marina ºi Trãian

Gãtãianþu.

32

8 Miodrag Miloº -,,Fascinaþia scenei�, Editura ,,Libertatea� 1999, pag. 52.

ÎNCÃ ZECE ANI

RÃPOSATUL1983

Dupã succesul din anul 1982 cu piesa DR de BranislavNušiæ,seleuºenii s-au hotãrât din nou pentru o piesã de Nušiæ. Este vorbadespre RÃPOSATUL, comedie în trei acte cu prolog. Regizorul esteacelaºi cel din anul precedent, ºi anume Miæa Stojanoviæ. Chiar ºiansamblul aproape în întregime este cel din anul precedent. Lipseºte doarentuziasmul lipseºte, lipseºte ºi succesul realizat cu un an în urmã.

Timp de un an valorile actoriceºti ale seleuºenilor nu s-au pierdut, însãs-a fãcut simþitã o obosealã a actorilor ºi a regizorului din care cauzãspectacolul seleuºean lasã de dorit ºi sã ocupe doar locul patru la emulaþianoastrã ,,Zilele de Teatru...”.

Premiera a avut loc la Seleuº, vineri, 25 martie 1983, la orele 19,30.Distribuþia a fost urmãtoarea:PAVLE MARIÆ Ion Berlovan - BelcaMILAN NOVAKOVIÆ Ioþa BabaSPASOJE BLAGOJEVIÆ Ionicã ManciuDOMNUL ÐURIÆ Ion MarcoviceanLJUBOMIR PROTIÆ Trãian GãtãianþuANTA Ion Marcovicean - BobãscuMLADEN ÐAKOVIÆ Cãta ValentinMILE Mircea MicºaALJOŠA Ioniþã BroºteanADOLF ŠVARC Dimitrie MicleaRINA Minodora MunteanuAGNIJA Rodica MarinaVUKICA Pompeia SurduceanAGENTUL Marinel MarinaMARIA, camerista Eufrozina Micºa

51

ANA Mia MotorojescuSOFIA Ofelia GuþuSufleor: Mãrgan MãrioaraTraducere: Iulian BugariuPREMII ªI MENÞIUNI- Locul doi pentru scenografiePremiul întâi – roluri masculine - revine lui Ion Marcovicean -

Bobãscu, pentru rolul AntaMENTIUNI: Minodora Munteanu, Ioniþã Broºtean.Printre realizãrile de excepþie ale acestui spectacol trebuie evidenþiat

Ion Marovicean Bobãscu în rolul lui Anta, fiind acesta ºi cel mai bun rolrealizat de Bobãscu pe scena din Seleuº. O altã realizare bunã a luiMarcovicean a fost rolul lui Spiridon la prima ediþie a ,,Zilelor...”. Aceastadealtfel ºi ultima apariþie pe scena seleuºeanã au fost foarte complexeindicând maturitatea actoriceascã a lui Ion Marcovicean - Bobãscu, careîn acest an împreunã cu veteranul scenei teatrale seleuºene IonBerlovanu-Belca îºi iau rãmas bun de la scenã.

Un alt rol foarte bun realizat în spectacolul RÃPOSATUL este Aljošainterpretat de Ioniþã Broºtean. Un rol epizodic dar foarte bine conturat.

OMUL CARE A VÃZUT MOARTEA1984

Anul 1984 este la fel un an de glorie al teatrului seleuºean. Dupã aºanumita schimbare de generaþii, nume noi, entuziasm din plin ºi ,,iubireteatralã”, iatã ce ne oferã la Seleuº, sâmbãtã, 7 aprilie 1984, la orele 20,00,trupa de teatru care prezintã OMUL CARE A VÃZUT MOARTEA deVictor Eftimiu în regia aceluiaºi Miæa Stojanoviæ ºi scenografia lui_ivojin Markoviæ.

Distribuþia spectacolului a fost urmãtoarea:ALEXANDRU FILIMON Trãian GãtãianþuRALUCA FILIMON, soþia Janeta Magda

52

ALICE FILIMON, fiica Dorina BabaDOMNUL LEON, farmacistul Ion Baba - IpuGHEORGHE, fiul lui Ioniþã BroºteanVAGABONDUL Zâniºor MagdaCostume: Mãrioara MãrganMuzica: Dimitrie MicleaMachiajul: Iosif D. SurduceanSufleor: Mãrioara Mãrgan,,Aceast spectacol, la realizarea cãruia ºi-au dat contribuþia o serie de

debutanþi, a impresionat mai ales prin jocul excelent al mai vechiului

îndrãgit de arta Thaliei, Trãian Gãtãianþu (în rolul Alexandru Filimon).

Acest actor amator s-a ridicat, credem, în acest spectacol la nivelul

profesioniºtilor. Pãcat însã cã (în afarã de Zâniºor Magda în rolul

Vagabondului, ºi acesta doar parþial) n-a fost asistat la nivelul cuvenit de

ceilalþi patru actori”.9

Deci spectacolul OMUL CARE A VÃZUT MOARTEA de Victor

Eftimiu în interpretarea amatorilor din Seleuº într-o concurenþã de doar 4

spectacole a luat locul întâi. Cu locul întâi a fost premiat ºi _ivojin

Markoviæ pentru scenografia spectacolului seleuºean iar premii, respectiv

menþiuni au primit:

Premiul doi - categoria bãrbaþi: Trãian Gãtãianþu pentru rolul lui

Alexandru Filimon.

Menþiuni: Zâniºor Magda, Ion Baba - Ipu ºi Janeta Magda.

Dupã realizarea foarte bunã de debut a Comandantului Seiler, rolul lui

Alexandru Filimon este cea mai bunã realizare actoriceascã a lui Trãian

Gãtãianþu - Albu din Seleuº. Rolul acesta l-a prins foarte bine, dar la

momentul oportun a intervenit ºi experienþa din anii trecuþi, astfel cã

publicul spectator a fost fascinat de rolul lui Filimon.

În acest an debuteazã pe scena seleuºeanã, Zâniºor Magda cu o creaþie

excelentã a Vagabondului dar care este pe nedrept rãsplãtitã doar cu o

menþiune.

53

9 Ioan Flora �,,Omul care a vãzut moartea�, ,,Libertatea� 14 aprilie 1984, pag. 8.

Trebuie spus cã anul 1984 este anul apariþiei faimoaselor ,,Scene în

funcþie de teatru profesionist/semiprofesionist”, care cu toate cã aduc

unora mai mulþi bani sufocã amatorismul teatral ºi fac ca multe trupe sã

disparã ºi mulþi actori valoroºi sã treacã în planul doi.

Dupã succesul din acest an la ,,Zile...”, trupa de teatru din Seleuº devine

scheletul Scenei în funcþie de teatru semiprofesionist al Centrului de

culturã ,,3 octombrie” din Alibunar, realizând împreunã cu câþiva actori

din Nicolinþ, pânã la sfârºitul anului 1984 spectacolul CIUTA de V.Ioan

Popa.

CIUTA10

1984

În ultimele luni ale anului 1984 în sala de repetiþie a Cãminului culturaldin Seleuº mare forfotã. Un grup de actori din Seleuº, Nicolinþ ºi Alibunars-au reunit pentru a pregãti un spectacol în faþa Centrului de culturã ,,3octombrie” din Alibunar. Spectacolul ales este CIUTA de Victor IoanPopa.

În presa vremii avem urmãtorul anunþ al acestui spectacol care s-a

prezentat pe scena din Seleuº la 22 decembrie 1984, ora 19,30:

,,Piesa ’Ciuta’ de Victor Ioan Popa ºi grupul de actori amatori: Trãian

Gãtãianþu, Zâniºor Magda ºi Janeta Magda din Seleuº, Petru Jifcu din

Vladimirovaþ, Vinca Marcovicean din Alibunar, Elena Minda, Silvia

Pincu ºi Livius ªtefan din Nicolinþ, conduºi de mâna abilã a regizorului

Miæa Stojanoviæ din Belgrad au înregistrat o realizare reuºitã”.11

54

10 Piesa ,,Ciuta� de V.I.Popa a fost pregãtitã în comun de amatorii din patru

localitãþi � Seleuº, Vladimirovaþ, Alibunar ºi Nicolinþ.

11 E.P. ,,Amatorism ºi semiprofesionism� - ,,Libertatea� 22 decembrie 1984, pag. 8.

CIUTA, piesã în trei acte de Victor Ioan Popa a fost o adevãratã

aventurã pentru amatorii din patru localitãþi care s-au strâns la Seleuº. O

piesã foarte grea dar ºi cu o greutate moralã, CIUTA a fost premiatã de

Asociaþia Generalã a Criticilor din România ºi a fost jucatã în premierã în

anul 1922 la Teatrul Naþional din Bucureºti.

Actorii din Seleuº, Alibunar, Vladimirovaþ ºi Nicolinþ au alcãtuiturmãtoarea distribuþie pentru premiera din 22 decembrie 1984:

DR MICU Petru JifcuMARIA, soþia dr.Micu Elena MindaOCTAV Livius ªtefanTACHE VOINEA Zâniºor MagdaMOCEANU Trãian GãtãianþuANA ANTA Vinca MarcoviceanCARMEN ANTA Silvia PincuEMMA Janeta MagdaRegia a fost semnatã de Miæa Stojanoviæ iar scenografia de _ivojin

Markoviæ.

Publicul spectator în sala arhiplinã din Seleuº a savurat fiecare cuvânt

rostit pe scenã, fiind impresionat de jocul bine coordonat ºi de acþiunea

foarte interesantã a piesei. Regretabil este cã la spectacol nu au fost

prezenþi reprezentanþii ,,Zilelor...” care au iniþiat formarea ,,Scenelor”.

Cu toate cã piesa a prins bine la public, cu toate cã jocul amatorilor din

aceste patru localitãþi din comuna Alibunar a impresionat, punctul pe i a

fost pus prin unica reprezentare la Seleuº ºi moartea în ghilimele a trudei

de atâtea luni depuse la montarea spectacolului.

Experienþa montãrii în comun a unui spectacol s-a arãtat beneficã,

astfel cã anul viitor se pregãteºte din nou o piesã în comun!

55

CONCURSUL1985

Accentul ºi în anul 1985 se pune pe spectacolul comun pe care-lrealizeazã Centrul de culturã ,,3 octombrie” din Alibunar. Aºadar cei maibuni actori seleuºeni muncesc la montarea spectacolului OMUL CUPATRU PICIOARE de Radivoje Lola Ðukiæ în timp ce un grup de actoritineri, majoritatea debutanþi încearcã sã punã în scenã CONCURSUL deMiodrag Mitroviæ. Regia o semneazã IOSIF SURDUCEAN iarscenografia - _IVOJIN MARKOVIÆ.

Premiera are loc la Seleuº, vineri, 5 aprilie 1985, la orele 20,00 iar îndistribuþia spectacolului figureazã:

VITOMIR LAZIÆ Doru BabaRISTA SAVOVIÆ Ioniþã Broºtean_UJOMIR PANTIÆ Trãian Bugilan, jun.DARINKA JAŠIÆ Livia MendreaALIMPIJE JEFTIÆ Ionel MicleaSFETIEJ BABIÆ Dimitrie MicleaSTANKO LUKIÆ Mircea MicºaRANKA VELJOVIÆ Janeta MagdaMuzica: Dimitrie MicleaSufleor: Mãrioara MãrganIatã ce scrie pe marginea spectacolului ziarul ,,Libertatea” din 6 aprilie

1985 la pagina 8 într-un articol intitulat ,,La nivelul aºteptãrilor”, articoldealtfel fãrã semnãturã.

,,Impresia generalã în urma spectacolului a fost cã seleuºenii n-aureuºit pe deplin sã scoatã în evidenþã comicul de limbaj (...) ºi cã aportulregizorului ar fi putut fi unul mai mare.

Ansamblul din Seleuº, ansamblu tânãr ºi ambiþios, poate în viitor arputea sã dea spectacole mai reuºite...”

CONCURSUL prezentat de amatorii din Seleuº este plasat pe locul doiiar menþiuni au primit: Trãian Bugilan,jun., Ioniþã Broºtean ºi JanetaMagda.

56

OMUL CU PATRU PICIOARE12

1985

Practica de-a se monta un spectacol comun cu actori din mai toatelocalitãþile româneºti din comuna Alibunar, continuã ºi în anul 1985.

De data aceasta se apeleazã la spectacolul al marelui comediograf sârbRadivoje Lola Ðukiæ. Este vorba despre comedia OMUL CU PATRUPICIOARE, dealtfel o comedie dupã care a fost turnat film, care a avutfoarte mare succes ºi care l-a avut în rolul titular pe cunoscutul actor sârb,Mija Aleksiæ.

Regia spectacolului este semnatã de Mihajlo-Miæa Stojanoviæ,scenografia de _ivojin Markoviæ. Repetiþiile au loc la Seleuº, unde suntcreate condiþii optime ºi unde cu toþii ajutã la montarea acestui spectacol,neºtiind cã dealtfel va fi ultimul realizat cu forþe comune ºi cu participareacelor mai bun actori din aproape toate localitãþile comune. Dupã uneleschimbãri în fruntea centrului de culturã ,,3 octombrie” din Alibunar, acestmod de realizare a spectacolelor se abandoneazã, scena fiind conferitãunui cãmin din cadrul centrului, ceea ce duce la înrãutãþirea relaþiiloramatoriceºti dar ºi la o rezignare care pe mulþi îi face sã renunþe la teatru!

Premiera spectacolului OMUL CU PATRU PICIOARE are loc laSeleuº - 28 martie, la ora 20,00, iar distribuþia este urmãtoarea:

JOVAN JOVANOVICI Zâniºor MagdaNADA Vinca MacoviceanDAªA Lenuþa OcoliºanVLASTA Trãian GãtãianþuPERA Petru JifcuZIARISTUL Ion Baba - IpuJUDECÃTOAREA Dorina MicleaSufleor: Mãrioara MãrganMuzica: Dimitrie Miclea

57

12 Spectacolul ,,Omul cu patru picioare� de Radivoje Lola Ðukiæ, a fost pregãtit în

comun de amatorii din Seleuº, Alibunar ºi Vladimirovaþ

,,Aceastã comedie de situaþie inspiratã din contemporaneitate a fost

interpretatã aproape corect, fãrã prea mult suflet însã, astfel cã am asistat

la un spectacol mai mult static ºi pe alocuri anemic. Tinerii actori amatori

(în primul rând Zâniºor Magda în rolul principal – directorul Jovan

Jovanovici) au fãcut eforturi apreciabile pentru a aduce spectacolul la

bun sfârºit. Lipsa de experienþã însã ºi-a spus de data aceasta

cuvântul...”13

În anul 1985 spectacolele ,,Scenelor” nu au fost clasificate fiind

conferite doar premii ºi menþiuni pentru interpretãrile individuale.Aºadar

premiul doi pentru roli feminin a revenit Lenuþei Ocoliºan din

spectacolul OMUL CU PATRU PICIOARE în timp ce menþiuni au primit

Zâniºor Magda ºi Trãian Gãtãianþu.

COMEDIA ZORILOR14

1986

În anul l986, Cãminul cultural din Seleuº a anuntat pentru ediþia a XV-aspectacolul COMEDIA ZORILOR de Mircea ªtefãnescu. A fost fãcutãurmãtoarea distribuþie a rolurilor:

MAMI Aneta ªãmanþVLAD Ionel-Viorel GãtãianþPUIU Trãian Bugilan, jun.RADU Viorel RaduCa regizor a fost angajat Bo&a Jajèanin, actor ºi regizor din Novi Sad,

dar din cauza unor neînþelegeri interne s-a renunþat ºi spectacolul nu a

vãzut niciodatã lumina rampei.

58

13 Ioan Flora ,,La nivelul aºteptãrilor� � ,,Libertatea� 6 aprilie 1985, pag 12.

14 ,,Comedia zorilor� de M.ªtefãnescu a fost un proiect al amatorilor din Seleuº

care nu s-a realizat niciodatã.

HOÞUL DE STAT1988

Dupã doi ani de pauzã ºi neparticipare la ,,Zile...” entuziastulseleuºean, Iosif Surduceanu - Geagea revine în 1988 cu spectacolulHOÞUL DE STAT de Fadil Had&iæ, dealtfel ultimul spectacol realizat deacest iubitor de teatru, care se stinge din viaþã în luna august a acestui an.

Spectacolul se realizeazã cu forþe modeste, cu participarea a doar treiactori, la Seleuº negãsindu-se ,,o fatã” care sã joace teatru.

Premiera are loc pe scena cãminului din Seleuº, marþi, 29 martie 1988,la orele 20,30.

Distribuþia a fost urmãtoarea:SREÈKO PUŠKAR, poreclit KIKI Zâniºor MagdaMARKO KOMADINA Trãian GãtãianþuSANTINELA Ionel GãtãianþuTraducerea: Maria ºi Dimitrie MicleaRegia artistica: Miæa StojanoviæScenografia: Radiša VukajloviæIlustrarea muzicalã: Raško NikoliæSufleori: Iosif Surducean ºi Ion BerlovanLucrari tehnice: Raško Nikoliæ,,Cu toate cã tema spectacolului nu este atât de atrãgãtoare pentru

public, jocul inspirat a celor trei actori atrage aplauzele publicului. ,,Cei

doi actori, Zâniºor Magda ºi Trãian Gãtãianþu, mereu prezenþi pe scenã,

au manipulat cu uºurinþã textul, încât privitã ca întreg, piesa pare a fi

destul de reuºitã. (...) Putem afirma ºi de aceastã datã, cã seleuºenii nu

pot permite sã fie ºtirbit prestigiul vieþii teatrale amatoriceºti de aici. El

trebuie sã rãmânã un imbold generaþiilor care vin.”15

Spectacolul HOÞUL DE STAT este clasat pe locul trei, iar actoruluiTrãian Gãtãianþu îi revine diploma pentru cea mai bunã dicþie la ,,Zile...”

59

15 Miodrag Miloº ,,Fascinaþia scenei� � ,,Libertatea� 1999, pag. 73

PE CÂND ERA BUNICAFATÃ MARE

1989

Dupã moartea marelui entuziast teatral din Seleuº, Iosif Surduceanu- Geagea, la funcþia de director al Cãminului cultural din Seleuº vinetânãrul Dorel Baba, care nu doreºte sã se lase mai prejos decâtpredecesorul sãu, astfel cã pune un accent aparte pe prezenþa teatralã. Esteadevãrat cã valoarea spectacolelor prezentate în aceastã perioadã este multmai scãzutã decât în trecut dar însuºi faptul cã se joacã teatru este lãudabil.

Aºa se face cã în anul 1989 la Seleuº se pregãteºte spectacolul PECÂND ERA BUNICA FATÃ MARE de N.D. Cocea în regia ºiscenografia actorului Zâniºor Magda.

Premiera are loc la Seleuº la 28 martie 1989, orele 20,00Distribuþia a fost urmãtoarea:SANDU SERDARU Zâniºor MagdaPROFIRA SERDARU Ionela MengherWOLF Ion GheorgheFRAGA Maria IovuLUPESCU Trãian Bugilan, jun.TACHE Dorel BabaUN BÃIAT Ion MagdaO FATÃ Valentina BabaCOMISIONARUL Manix MicºaSufleor: Marinica MicleaIatã în urma spectacolului seleuºean ce consemneazã Eufrozina

Greoneanþ în ,,Scena” nr. 2 din anul 1989, în articolul ,,Seleuºenii cu forþetinere”:

,,Ne-am obiºnuit ca la Seleuº sã vedem întotdeauna realizãri serioase,joc de scenã remarcabil, roluri pe deplinreuºite. Apoi a apãrut o perioadãcînd totul a trecut sub semnul tãcerii, iar ceea ce a urmat s-ar puteaîncadra într-o perioadã de pionierat. Începuturile erau timide cu actoriºi mai timizi, dar ºi cu mult spirit inventiv.

60

Ediþia din acest an a încercat sã ne aducã la cunoºtinþã cã seleuºeniivor sã facã din nou teatru. ’Pe cînd era bunica fatã mare’ a fost piesapotrivitã pentru aceasta deoarece cerinþele jocului de scenã nu eraupretenþioase iar regia nu cerea prea multa inventivitate. Actorii, în bunãparte tineri, chiar unii aparând pentru prima datã pe scena, au încercat,cu posibilitãti modeste sã se transpunã în jocul de scenã.

Acþiunea a decurs domol, fãrã cãdere a jocului dar ºi fãrã vreo trecereplinã de ritm subîntelegînd scãderile ei. Este de înteles deoarece regiasemnatã de actorul amator, Zâniºor Magda, nu putea oferi prea multe.Totuºi, este de salutat ideea cã reactivarea amatorilor din Seleuº estelegata de inventivitatea unui regizor amator. Poate cã acest grup de tinerientuziaºti, ghidaþi de un regizor profesionist vor aduce, cu timpul, noisuccese teatrului de amatori din Seleuº.”

Spectacolul PE CÂND ERA BUNICA FATÃ MARE de N.D. Coceaobþine premiul doi în categoria amatorilor.

La categoria realizãrilor actoriceºti, premiul trei revine lui TrãianBugilan, jun. din Seleuº pentru rolul lui Lupescu, în timp ce menþiuniprimesc: Ionela Mengher ºi Ion Gheorghe.

ELIXIRUL TINEREÞII1990

Aproape aceeaºi echipã din anul trecut încearcã ca în acest an sãreaducã pe scena seleuºeanã o piesã care s-a jucat cu succes în anul 1976ºi cu care seleuºenii au obþinut marele premiu. Cu toate cã dorinþa era una,realizarea cu mici excepþii a rãmas sub limita aºteptãrilor.

Premiera a avut loc duminicã, 1 aprilie 1990, orele 19,00 iar distribuþiaa fost urmãtoarea:

ZOLOTILOF Ion GheorgheDISTILATOF Zânisor MagdaMARIA Maria IovuPRAVDIN Ion Baba - Ipu

61

PAULINA Valentina BabaDIMENTE Trãian Bugilan, jun.Regia a fost semnatã de veteranul scenei seleuºene Ion Berlovan, care

în prima versiune a acestui spectacol jucat în 1976 a interpretat rolul luiZolotilof.

Echipa care a secundat spectacolul ELIXIRUL TINEREÞII a fosturmãtoarea:

Muzica: Ion IovuScenografia: Zânisor Magda, Ion ZagaCostumele: Zânisor Magda, Ion ZagaSufleor: Ana BojinLucrãri tehnice: Ion ZagaCu toate cã tinerii actori seleuºeni s-au trudit foarte mult, regia

spectacolului fiind o copie a celui din 1976, premiera a lãsat de dorit. Preamulte greºeli, prea mult diletantism!

,,Ansamblul din Seleuº, unicul pur amatoricesc, a primit o plachetãpentru participarea la manifestare”.16

La categoria realizãri actoriceºti menþiuni au primit actorii seleuºeni:Zâniºor Magda, Maria Iovu ºi Trãian Bugilan.

PIC-NIC PE CÂMPUL DE LUPTÃ1991

Ultimul spectacol realizat de seleuºeni în timpul în care pe post dedirector s-a aflat Dorel Baba este PIC-NIC PE CÂMPUL DE LUPTÃ deFernando Arabal, o farsã propagandisticã contra rãzboiului, care a venitca un ,,miror” a stãrii de fapt din spaþiile iugoslave.

Regia artisticã a fost semnatã de Alecu G. Croitoru, asistent de regiefiind Dorel Baba.

Distribuþia rolurilor a fost urmãtoarea:ZAPO Zâniºor MagdaDOMNUL TEPAN Trãian Gãtãianþu

62

16 Ibidem, pag 85

ZEPO Ioniþã BroºteanINFIRMIER I. Mircea MicºaINFIRMIER II. Ion MândreaScenografie - Costume: Al. G. CroitoruAsistent scenografie - costume: Janeta Baba, Zâniºor Magda,

sufleor: Ana BojinSpectacol - ,,foarte scurt” ºi mesajul neînþeles a lãsat publicul

dezamãgit, dar totodatã ºi juriul care îl clasificã pe locul patru.,,Amatorii din Seleuº s-au confruntat cu un text superb ºi pe lângã toate

astea, abia a reuºit sã înjghebe spectacolul cu ajutorul d-lui AlecuCroitoru din Bucureºti.S-a constatat cã tânãra generaþie de actoriamatori din Seleuº nu a reuºit încã sã atingã nivelul spectacolelor careau fost prezentate de veteranii actoriei din acest sat cu bogate tradiþiiculturale.”17

Trebuie menþionat cã în luna iunie a anului 1991 se desfiinþeazã Centrulde culturã ,,3 octombrie” din Alibunar în cadrul cãruia a gestionat ºiCãminul cultural din Seleuº, dispãrând în acest fel un mod de organizareculturalã în comuna Alibunar.

În toamna aceluiaºi an, 1991, se înfiinþeazã, Comunitateacultural-instructivã Seleuº, o nouã instituþie a cãrui scop este promovareavieþii culturale în acest sat de pustã.

TREI PLUS DOIEGAL CU UNU

1992

Înfiinþatã în anul 1991, Comunitatea cultural-instructivã Seleuº îºi faceprima apariþie pe scena culturalã bãnãþeanã chiar la ,,Zilele de Teatru...”din anul 1992 prezentând la 5 aprilie spectacolul TREI PLUS DOI EGALCU UNU de Dimitrie Miclea care a semnat ºi regia.

63

17 Ibidem, pag. 90

În distribuþia tânãrului ansamblu figureazã:PROFESORUL ILARION Zâniºor MagdaEMA Emanuela MarinaANA-MARIA Cristiana BabaNELU Eugen MarcoviceanIONICÃ Ionel MagdaILEANA Daniela TrifuO VOCE Mircea BabaSufleori: Ana Bojin ºi Aurica Popa.,,ªi de data aceasta seleuºenii au reuºit sã ne facã o surprizã,

bineînþeles plãcutã (...) Dimitrie Miclea, autorul textului, care a semnatºi regia, a reuºit sã facã o coeziune între text ºi forþele disponibile aleactorilor...”18

,,Realmente spectacolul a fost foarte bine primit de publicul spectatorfiind ca atare, un crâmpei din viaþa cotidianã la o graniþã unde realitatease amestecã cu visul ºi unde rãzboiul bate la uºã iar tinereþea doreºte sãfie lãsatã sã-ºi petreacã în pace anii cei mai frumoºi...!

Juriul ’Zilelor...’ se pare cã nu a înþeles pe deplin ceea ce a intenþionatsã exprime autorul ºi nu a dat dovadã cã apreciazã efortururile tinerilorcare-ºi aratã nemulþumirile faþã de ceea ce se întâmplã în societate”.19

Spectacolului TREI PLUS DOI EGAL CU UNU a revenit locul patruiar tinerei actriþe Daniela Trifu un premiu pentru rol episodic.

În urma spectacolului Comunitatea cultural-instructivã a decernatpremiul ,,Masca de aur” Cristianei Baba ºi lui Eugen Marcovicean.

În final sã amenþionãm cã spectacolul seleuºean la 10 mai a fostprezentat la Novi Sad, în cadrul Trecerii în revistã provinciale a Scenelormici ºi experimentale din Voivodina, unde s-a bucurat de o aprecierepozitivã.

64

18 I.Bulic ºi E.Greoneanþ � ,,Libertatea� 11. 04. 1992, pag. 12

19 Dimitrie Miclea, ,,Seleuºenii la Zilele de Teatru... �� Almanah ,,Gazeta de

Seleuº� 1994, pag. 12-13.

ULTIMII ZECE ANI

O NOAPTE FURTUNOASÃ1993

În anul 1993 s-au împlinit 20 de ani, de când în cadrul primei ediþii a,,Zilelor de Teatru...” amatorii din Seleuº au prezentat comedia ONOAPTE FURTUNOASÃ de I.L.Caragiale în care sens, dupã douãzecide ani a fost aleasã aceeaºi piesã, în care au apãrut copiii ºi nepoþii aceloracare au jucat-o cu entuziasm în anul 1973.

,,Luminile rampei s-au aprins (...) în 28 martie. În aceastã searãplãcutã la început de primãvarã, în sala de spectacole cei prezenþiîncepând de la ridicarea ºi pânã la lãsarea cortinei adicã pânã la fineleacestei celebre comedii nu s-au putut plânge cã s-au plictisit. Dimpotrivãinterpreþii au stârnit publicului râsul ºi voia bunã, ceea ce se pretinde dela o creaþie umoristicã. Bineînþeles, n-au lipsit nici aplauzele la scenadeschisã, în esenþã cele mai dragi premii pentru munca asiduã, depusã deactori ºi regizori.”20

În distribuþia spectacolului seleuºean au figurat urmãtorii actoriamatori:

JUPÂN DUMITRACHE Dimitrie MicleaNAE IPINGESCU Zâniºor MagdaVETA Ionela MengherCHIRIAC Ionel Baba - IpuZIÞA Virginia VârcãSPIRIDON Valentin VârcãRICÃ VENTURIANO Ionel Magda.Sufleori: Ana Bojin ºi Aurica PopaScenografia: Zâniºor MagdaRegia: Dimitrie Miclea

73

20 Ibidem, pag. 13.

Consultant de specialitate: Horea Ionescu, actor ºi regizor dinTimiºoara, România.

Spectacolul O NOAPTE FURTUNOASÃ de I.L.Caragiale îninterpretarea actorilor din Seleuº se plaseazã pe locul cinci (din 7spectacole participante).

Premii pentru realizãri actoriceºti:Ionel Magda - premiul special pentru rol episodic;Ionela Mengher - o diplomã pentru realizarea corectã a rolului Veta;Ionel Baba - Ipu – menþiune pentru rolul Chiriac;Virgina Vârcã – menþiune pentru rolul Ziþei;Valentin Vârcã – diplomã pentru debut reuºit în interpretarea rolului

lui Spiridon.

TACHE, IANKE ªI CADÂR1994

Anul 1994 este un an de succes teatral pentru seleuºeni ºi aceea dindouã motive. Primul motiv este cã în acest an la Seleuº se monteazã douãspectacole, iar cel de-al doilea motiv este cã unul din spectacolele montatedupã calitatea prezentatã s-a înscris pe lista ,,Scenelor în funcþie de teatruprofesionist”.

La spectacolul TACHE, IANKE ªI CADÂR de Victor Ioan Popa selucreazã aproape douã luni ºi el a întrunit pe cei mai buni actori amatoripe care i-a avut Seleuºul în acel moment. Aºadar, la premiera care a avutloc la 6 mai 1994 în distribuþie figureazã:

TACHE Ioniþã BroºteanIANKE Zâniºor MagdaCADÂR Ionel Baba - IpuIÞIC Doru BabaBABA SAFTA Floarea DemenescuANA Violeta GheorgheIONEL Ionel Magda

74

Alecu G. Croitoru semneazã regia iar Zâniºor Magda secenografia..Sufleor a fost Ana Bojin.

,,Experienþa actorilor de aici ºi mâna regizorului profesionist AlecuCroitoru din Bucureºti a fãcut ca numerosul public din salã sã petreacão searã cu adevãrat plãcutã. Cei trei protagoniºti ai rolurilor principale,Zâniºor Magda, Ioniþã Broºtean ºi Ionel Baba, dar ºi ceilalþi actori maitineri, cum ar fi Doru Baba, Ionel Magda ºi Violeta Gheorghe, ºi-auînþeles foarte bine rolurile, dând totul de la sine pentru reuºita deplinã aspectacolului. La o înãlþime respectabilã a fost mai ales FloareaDemenescu în rolul babei Safta.”21

Juriul a apreciat bine spectacolul seleuºean, astfel cã TACHE, IANKEªI CADÂR se plaseazã pe locul patru.

În categoria realizãrilor actoriceºti seleuºenii se pot mândri cu:Locul trei, categoria bãrbaþi – Zâniºor MagdaLocul doi, categoria femei – Floarea DemenescuMenþiuni: Doru Baba, Ionel Magda, Violeta Gheorghe, Ioniþã

Broºtean ºi Ionel Baba.Diplomã pentru cea mai bunã dicþie – Violeta Gheorghe.

VISUL UNUI CLAUN1994

Cel de-al doilea spectacol montat de seleuºeni în anul 1994 este VISULUNUI CLAUN de Dimitrie Miclea care semneazã regia, muzica ºiefectele sonore. Este vorba, am putea spune, despre o posibilã continuarea primei piese scrise de subsemnatul într-o manierã diferitã – într-unspectacol experimental.

,,...Piesa care a fost, în realitate, un joc dramatic în care autorul, înfond, un creator polivalent (regia, muzica, efectele sonore), a încercat sãsupunã atenþiei publicului frãmântãrile ºi absurditatea unei vieþi de claun,

75

21 Ibidem, pag. 14

a unui om care încearcã tot timpul sã-i facã sã râdã pe ceilalþi, dar în fondstarea lui emoþionalã este cu totul alta”.22

La premiera care a avut loc la 3 mai 1994 în sala micã a Cãminuluicultural din Seleuº se aliniazã urmãtorii actori:

CLAUNUL Dimitrie MicleaDETECTIVUL Eugen MarcoviceanDENIA Adriana SamoilãLORA Floreta BabaPANKERUL Florin FiatANABELA Mirjana MilutinoviæELEVUL Ionicã OtonogaLucrãri tehnice: Vojislav Popovici.Juriul în componenþa Mãrioara Baba - Vojnoviæ, Ion Berlovan ºi

Mircea Pavel Mihai hotãreºte urmãtoarele despre spectacolul seleuºean:VISUL UNUI CLAUN – diplomã specialã pentru spectacol

exprimental.Menþiuni: Dimitrie Miclea, Eugen Marcovicean ºi Floreta Baba.

NÃPASTA1995

În anul 1995, seleuºenii hotãrãsc sã readucã pe scenã o piesã foartecunoscutã ºi popularã. Este vorba despre NÃPASTA de I.L.Caragiale, darde data aceasta reactualizatã. Acþiunea piesei în original se desfãºoarãîntr-un sat de munte prin anii 1800. Încercarea actualei trupe a fost de a ofixa în timp în zilele noastre ºi se pare cã experimentul a reuºit dacã nu ºipiesa ca atare..

Premiera a avut loc la 6 mai la ora 20,00 iar distribuþia a fosturmãtoarea:

DRAGOMIR Ionicã ManciuANCA Silvia Bosioc

76

22 Miodrag Miloº ,,Fascinaþia scenei� � ,,Libertatea� 1999, pag. 105-106

ION nebunul Ion IovuGHEORGHE Eugen MarcoviceanCÂÞIVA CETÃÞENI Petru Graore

Aurel ManciuRegia a fost semnatã de Dimitrie Miclea ºi Ionicã Manciu iar

scenografia de Ionicã Manciu. Consultant de regie a fost regizorulprofesionist din Novi Sad, Voja Soldatoviæ.

,,De aceastã datã la Seleuº am putut trãi alãturi de marea tragedie aAncãi într-o viziune nouã, mai modernã, mai actualizatã. Regizorul (...)l-a înþeles pe Caragiale altfel, montând la Seleuº un spectacol ieºit dincomun. Începând cu decorul modern ºi actualizat, pânã la costume ºi joculactorilor pe scenã – am avut impresia cã totul este cules din viaþa de zicu zi...”23

Menþiuni speciale pentru actorie - femei: Silvia BosiocPremiul revistei ,,Tinereþea” - Ion Iovu.

JOCUL VIEÞII ªI AL MORÞII ÎNDEªERTUL DE CENUªÃ

1996

În anul 1996, trupa de teatru din Seleuº intrã cu o ambiþie în plus,apelând la un regizor profesionist ºi totodatã alegând o piesã de teatru,,actualã”, o piesã apocalipticã care ne-a frãmântat în acei ani de ,,rãzboiºi pace”.

Repetiþiile încep în ianuarie se lucreazš minuþios, punându-se accentla dicþie – textul rostit pe miºcãri, gesticulare, pe jocul privirilor, cu uncuvânt pe tot..

77

23 Ibidem, pag. 114

Premiera are loc la 21 aprilie pe scena din Seleuº ºi în distribuþiefigureazã:

BÃTRÂNUL Dimitrie MicleaABEL Eugen MarcoviceanCAIN Nicolae ManciuANA Virginia GuþuRegia ºi scenografia a fost semnatã de Zoran Cvetkoviæ din Belgrad.Criticile pe urmele spectacolului nu au fost chiar atât de pozitive dar

pe de altã parte nici atât de consecvente, rãmânând impresia amarã cã,,Zilele de Teatru...” au devenit o luptã de interese ºi concesii ºi nu ocompetiþie realã a creaþiilor dramatice.

,,În scenã se pune o poveste biblicã întârziatã unde tema era chinulpersonajelor tradiþionale în deºert (...) Fiecare din aceste personaje aumai multe ’firi’. Ele, sunt împrumutate din trecut, prezent ºi viitorul caredeja a devenit realitate. Personajele lui Horia Lovinescu prezintã povarape care o poartã omenirea în procesul de culegere a fructelor din pomulcunoºtiinþelor.”24

Juriul a surclasat spectacolul seleuºean pe locul cinci.În pofida criticilor la moment nefavorabile, care acum putem spune cã

au fost o consecinþã a situaþiei politice ºi economice în care am trãit înanul 1995, spectacolul trãieºte o revelaþie ºi anume prin participarea înluna iunie pe scena teatrului ,,Dadov” din capitala þãrii.

Ciudat dar adevãrat, sala teatrului din Belgrad a fost arhiplinã iarcontactul actorilor cu publicul de invidiat; aplauze, râsete ºi emoþii, oatmosferã pe care nu o vom uita degrabã. În public erau foarte mulþiintelectuali, scriitori, studenþi, jurnaliºti, artiºti ºi foarte mulþi români caretrãiesc la Belgrad.

În urma spectacolului s-au luat interviuri pentru ,,RadioteleviziunaSerbiei” ,,Politika” ºi ,,Studio B”, s-au fãcut tot felul de de aranjamente,ansamblului s-a oferit un turneu în Serbia, însã, din pãcat se risipeºte caîntr-o ceaþã din cauza neglijenþei noastre româneºti, atât de cunoscute.

78

24 Comunitatea cultural-instructivã Seleuº � Zece ani de culturã (Lucrãrile

simpozionului: ,,Credinþã ºi culturã, daruri divine�. Zoran Cvetkoviæ � Jocul

vieþii la Seleuº, Editura C.C.I. Seleuº 2001, pag. 61

OMUL CARE A VÃZUT MOARTEA1997

Pe orizontul teatral bãnãþean, mai precis ,,la noi” la Seleuº apare onouã societate culturalã cu numele ,,Unirea”, condusã de dr. Pãun Marina- Bãluþã care însã numai la unire nu se gândea ºi care dãinui un singursezon la ,,Zile...”. Apariþia acestei societãþi a fãcut o sciziune în cadrulComunitãþii cultural-instructive ºi a dus la transferarea actorilor de laComunitate la ,,Unirea”.

Aºadar, S.C.A. ,,Unirea” în anul 1997 pregãteºte spectacolul OMULCARE A VÃZUT MOARTEA de Victor Eftimiu care apare la rampa,,Zilelor...” la 25 aprilie cu urmãtoarea formaþie:

Regia: Alecu G. Croitoru, oaspete din RomâniaScenografia ºi costumaþia: Al.G.Croitoru ºi Aurel DemenescuMachiajul: Janeta BabaColoana sonorã: Ionel MagdaSufleor: Cristina BroºteanDistribuþia:ALEXANDRU FILIMON Trãian GãtãianþuRALUCA FILIMON Floarea DemenescuALICE FILIMON Virginia GuþuDOMNUL LEON Ion Baba - IpuGEORGE Ioniþã BroºteanVAGABONDUL Zâniºor MagdaSpectacolul a fost unul reuºit, impresionând în primul rând prin limba

vorbitã pe scenã de toþi actorii, conduºi de mâna sigurã a regizorului.

Juriul însã spectacolul seleuºenilor îl claseazã pe locul patru, conferind

ºi urmãtoarele premii individuale:

Premiul doi, roluri bãrbãteºti – Ion Baba - Ipu;

Menþiune a primit Zâniºor Magda;

De asemenea trupei din Seleuº i-a revenit ºi o diplomã pentru cultivarea

limbii corecte, respectiv pentru dicþie.

79

CUVÂNTUL1998

Ultimul spectacol realizat de Comunitatea cultural-instructivãSeleuº, pentru ,,Zilele de Teatru...” a fost în anul 1998 când s-a transpuspe scenã cel de-al treilea text al lui Dimitrie Miclea, text intitulatCUVÂNTUL.

La montarea acestui spectacol, tinerii amatori s-au confruntat cu foartemulte probleme, însã rezultatul final a fost care a contat cel mai mult.

,,Cuvântul este cea de-a patra ’încercare de-a scrie teatru’, care s-amaterializat ºi în cartea care include aceste patru scenarii, intitulatã’Zbor de zi’. Am început sã scriu teatru încercând sã dovedesc cã’3+2=1’, cã visul unui ’clovn’ este atât de amar iar ’cuvântul’ încearcã,spectatorii vor spune cânt am reuºit, – sã indice asupra ’semnelor’ascunse ale cuvintelor.

Aºadar, 11 tineri rãsfoiesc un ’dicþionar imaginar’, aleg cuvinte ºi leexplicã în felul lor. Mare le este mirarea când înþeleg duritatea unorcuvinte rostite în treacãt.”25

Premiera a avut loc la 24 aprilie în sala cãminului cultural cuurmãtoarea distribuþie:

O VOCE Dimitrie MicleaPOVESTITOAREA Marina MarinaUNUL CIUDAT Eugen AlmãjanPIERROT Floreta BabaMR.BEAN Florin MicºaCHARLI Ionicã OtonogaDEALERUL Saºa ªainMR. RADIO Deian MicºaVRÃJITOAREA Nataºa JeliciGHICITOAREA Daniela AtanaþcuFETIÞA CU OCHI CIUDAÞI Marinela MarinaMANECHINA Monica Miclea

80

25 Valentin Mic ,,Raþionalizarea cuvântului�, � ,,Libertatea�

La realizarea spectacolului ºi-a dat contribuþia ºi formaþia rock,,CROSS ROADS” din Alibunar, condusã de Cristian Mãlaimare, cucâteva piese muzicale originale.

Piesa a fost bine primitã de publicul spectator stârnind râs la scenadeschisã ºi provocând aplauze frenetice.

ANUL 2002?

Anul 2002 ,,Zilele de Teatru ale Românilor din Voivodina, RepublicaSerbia” marcheazã 30 de ani de existenþã. În acest an jubiliar pentru,,teatrul de amatori românesc” – la ediþia jubiliarã a acestei prestigioasemanifestãri culturale, amatorii din Seleuº lipsesc!

La începutul anului 2002 se organizeazã câteva întâlnirii cu veteraniiscenei din Seleuº, unde participã reprezentanþii Comunitãþiicultural-instructive Seleuº ºi reprezentanþii nou înfiinþatului Cãmincultural pentru a se pune la cale o ,,colaborare” ºi reactivarea secþiei deteatru, dar fãrã succes.

Foºtii actori seleuºeni parcã au uitat acea magie pe care o oferã scenateatralã ºi nu s-au lãsat convinºi sã pregãteascã un spectacol pentru ediþiajubiliarã.

Dar aceasta nu înseamnã cã seleuºeni nu vor fii prezenþi la ediþiajubiliarã!

Ion Baba – Ipu, actor amator din Seleuº împreunã cu autorul acestorrânduri fac parte din trupa de teatru alibunãreanã, care pregãteºte pentru,,Zile...”, spectacolul ,,STEAUA FÃRÃ NUME” de Mihail Sebastian.

81

ACTORI:

Ion Berlovan - Belca, Ionel-Viorel Gãtãianþ, Viorel Gheorghe, IonMarcovicean-Bobãscu, ªtefan Gãtãianþu, Minodora Munteanu, DragaBuia, Ion Ruian, Marinica Bojin, Nicolae Pod, Maria Baba, DoinaBroºtean, Ana Bojin, Virginia Guþu, Livia Berlovan, Doina Popa, FeliciaTrifu, Viorel Manciu, Pompeia Surducean, Nicolae Pasula, Ion Zaga,Viorel Gheorghe, Mãrioara Radu, Ionel Miclea, Trãian Gãtaianþu, AurelManciu, Ion Marcovicean - Ipã, Iosif D. Surduceanu, Trãian Bugilan,Nicolae Pãsulã, jun., Ionel Gheorghe-Beºlia, Mãrioara Popa, MãrioaraMãrgan, Doina Miclea, Ionicã Manciu, Rodica Marina, Viorel Broºtean,Ioþa Baba, Eufrozina Micºa, Doru Baba, Ofelia Guþu, Binela Marcovicean,Maria Motorojescu, Daniel Þaran, Valentin Cãta, Mircea Micºa, IoniþãBroºtean, Dimitrie Miclea, Marinel Marina, Janeta Magda, Dorina Baba,Ion Baba - Ipu, Zâniºor Magda, Trãian Bugilan, jun., Livia Mendrea,Dorina Miclea, Ionel Miclea, Ionela Mengher, Ion Gheorghe-Bãlu, MariaIovu, Ion Magda, Valentina Baba, Manix Micºa, Ion Mândrea, EmanuelaMarina, Cristiana Baba, Eugen Marcovicean, Daniela Trifu, VirginiaVârcã, Floarea Demenescu, Violeta Gheorghe, Adriana Samoilã, FloretaBaba, Florin Fiat, Mirjana Milutinoviæ, Ionicã Otonoga, Petru Graore,Nicolae Manciu, Virginia Guþu, Marina Marina, Eugen Almãjan, FlorinMicºa, Saºa ªain, Deian Micºa, Nataºa Jelici, Daniela Atanaþcu, MarinelaMarina, Monica Miclea.

AU SEMNAT REGIA:

Iosif D. Surducean, Mihailo Vasiljeviæ, Tomislav Pejèiæ, GheorgheLeahu, Mihajlo Stojanoviæ, Voja Soldatoviæ, Ionicã Manciu, IonBerlovan, Zâniºor Magda, Alecu Croitoru. Zoran Cvetkoviæ ºi DimitrieMiclea

DATE STATISTICE

91

AU SEMNAT SCENOGRAFIA:

_ivojin Markoviæ, Mihajlo Vasiljeviæ, Iosif D. Surducean, RadišaVukajloviæ, Ion Zaga, Ion Vesei, N.Teodoroviæ, Zâniºor Magda, AurelDemenescu, Al.G.Croitoru, Zoran Cvetkoviæ.

SUFLEORI:

Ana Bojin, Mãrioara Mãrgan, Aurica Popa, Marinica Miclea, Iosif D.Surducean, Ion Berlovan, Cristina Broºtean.

LUCRÃRI TEHNICE:

Ion Zaga, Ion Vesei, Ionicã Manciu, Aurel Manciu, Milan Ðorðeviæ,Raško Nikoliæ, Ion Bugilan, Vojislav Popoviæ.

TRADUCERI DE TEXTE:

Maria ºi Dimitrie Miclea

TEXTE ORIGINALE:

Dimitrie Miclea

...

92

ÎN LOC DE ÎNCHEIERE

Nopþile fierbinþi ale teatrului de amatori din Seleuº,au fost ºi lungi, ºi albe ºi negre ºi cred cã nu se vor încheiaaici!

Mulþi dintre protagoniºtii acestor nopþi fierbinþi autrecut mai demult sau mai recent pragul ,,lumii umbrelor�.Acolo în necunoscutul etern desigur cã nu au uitat plãcerilescenei ºi poate pregãtesc vreun spectacol de teatru pentruziua de apoi! Ansamblul din ,,lumea umbrelor� este,,puternic�. Existã acolo actori, regizori, scenografi,maeºtrii pentru lucrãri tehnice ºi din când în când de aicimai pleacã câte unul pentru a completa trupa!!!

Mulþumesc tuturora pentru aportul adus teatrului deamatori seleuºean, mulþumesc acelora care ne-au pus ladispoziþie fotografii de la realizãrile lor, ºi totodatãacelora care au dorit sã le pãstreze doar pentru ei.

Îmi cer iertare dacã am omis numele cuiva. Nu amfãcut-o intenþionat, deci poate fi o scãpare, fiindcã lucrareade faþã ºi-a propus sã nu lase pradã uitãrii numele acelorentuziaºti care au format teatrul de amatori din Seleuº.

autorul

93

S P O N S O R I IA C E S T E I

C Ã R Þ I !

ION MARCOVICEAN - IPÃION GHEORGHE - BEªLIA

ION VUKAŠINOVPETRU GRAORE

ION GHEORGHE (MICU VILIMIR)VIOREL BABA (BABICI)

94

CUPRINS:

Teatru – un cuvânt magic 5În loc de prefaþã 7Primii zece ani 11Încã zece ani 51Ultimii zece ani 73Date statistice 91În loc de încheiere 93

MEMBRII FONDATORI:Trifu IosifDimitrie MicleaPãun BabaIon BugilanTrãian MarinaTrãian BugilanIon-Doru RujanDorina RujanMãrioara PopaMircea SamoilãIonel MãlaimareSima OnciuSladjana TucoviciTrifu CatarinaMaria MicleaGraore IonTeodor MunteanuSamoilã IrinelMaria BabaBojin Ion

CIP – Katalogizacija u publikaciji

Biblioteka Matice srpske, Novi Sad

792.077(497.113 Seleuº) “1973/2002”

MICLEA, DimitrieNopþile fierbinþi ale teatrului de amatori din Seleuº : (1973-2002) /

Dimitrie Miclea. - Seleuº : Comunitatea cultural-instructivã, 2002(Panciova : Romark). - 93 str. : ilustr. ; 21 cm

Tira& 200.

a) Amatersko pozorište – Seleuš – 1973-2002

177371143

SELEUª

Seleuº

DESTINUL SCÂNDURILOR CARE VIAÞA ÎNSEAMNÃ

Compoziþia conþinutului precum ºi dramaturgia, este o regie asupra unui montajmodern al acþiunii ºi reacþiunii amatorismului, iar actul citirii este doar uncompliment îndreptat spre autor, spre spiritualitatea lui, spre inteligenþa emoþionalãcu care transmite mesaje ºi informaþii, oferind cititorului o carte cupersonalitate teatralã.

Compoziþia conþinutului precum ºi dramaturgia, este o regie asupra unui montajmodern al acþiunii ºi reacþiunii amatorismului, iar actul citirii este doar uncompliment îndreptat spre autor, spre spiritualitatea lui, spre inteligenþa emoþionalãcu care transmite mesaje ºi informaþii, oferind cititorului o carte cupersonalitate teatralã.

Autorul aces te i cãrþ i i es te impl icat în amator ismul teatra lmulþi ani ani de-a rândul, ca actor, regizor, dramaturg ºi autor

a maimultorpiese de teatru. Cu o scurtã introducere, totodatã foarteinteresantã,autorul ne implicã în împrejurãrile care au determinata c e a s t ã a c t i v i t a t e , a c e s t m i n i e s e u f i i n d o a g r a f ãc a r e î n c a d r e a z ã a c t i v i t a t e a S e l e u º u l u iîn mozaicul inevitabil al vieþii teatrale româneºti în Banatul sârbesc.

Autorul aces te i cãrþ i i es te impl icat în amator ismul teatra lmulþi ani ani de-a rândul, ca actor, regizor, dramaturg ºi autor

a maimultorpiese de teatru. Cu o scurtã introducere, totodatã foarteinteresantã,autorul ne implicã în împrejurãrile care au determinata c e a s t ã a c t i v i t a t e , a c e s t m i n i e s e u f i i n d o a g r a f ãc a r e î n c a d r e a z ã a c t i v i t a t e a S e l e u º u l u iîn mozaicul inevitabil al vieþii teatrale româneºti în Banatul sârbesc.

Cu un titlu aproape dramatic, cartea domnului Dimitrie Micleaare ambiþia ca arta teatralã amatoriceascã a Seleuºului, existentãîn trecu ºi prezent, sã o pãstreze pentru viitor. Aceastã cartetrateazã activ amatorismul scenic, privirea fiind conceputã ca oretrospectivã a întregii vieþi teatrale ºi a actorilor care vorbescaceeaºi limbã, în acelaºi spaþiu ºi timp, legatã printr-un fir invizibilcu teatru universal.

Cu un titlu aproape dramatic, cartea domnului Dimitrie Micleaare ambiþia ca arta teatralã amatoriceascã a Seleuºului, existentãîn trecu ºi prezent, sã o pãstreze pentru viitor. Aceastã cartetrateazã activ amatorismul scenic, privirea fiind conceputã ca oretrospectivã a întregii vieþi teatrale ºi a actorilor care vorbescaceeaºi limbã, în acelaºi spaþiu ºi timp, legatã printr-un fir invizibilcu teatru universal.