KERRYBROWN

^il011 ,y

liltmn[ilPUTrm $l Drill$n Goruilsu tx 6rnn

Traducere din limba englezi de Cristina Ispas

Prefa$ de Dan Tomozei

Postfa{6 de Cristian Pirvulescu

Con(rrBOOKS'*2417*

Cuprins

PrefuSd de Dan Tomozei 7

Introducere - Conducerea de tip refea . 13

Capitolul I - Puterea ;i Biroul Politic . . 29

Capitolul 2 - Lungul;i sinuosul drum spre

cel de-al WilI-lea Congres 90

Capitolul 3 - Noul impdrat - Xi linping 149

Capitolul 4 - Avocatul - premierul Li Keqiang. 186

Capitolul 5 - Stelele din jurul celor doi sori -ceilalSi cinci . 217

Capitolul 6 - Contradicliile Chinei moderne:

ideologiagirolulei.... 269

Concluzii.

Bibliografia surselor in limba chinezd 315

Listd de abrevieri 323

Mul;umiri 324

PostfuSd de Cristian Pirvulescu . . ' 325

303

Capitolul 1

Puterea si Biroul Politic,

Lumea superelitei din Chinamoderni este una foarte ciudat[.

Are o geografie gi un ritual specifice qi chiar propriul limbaj. Rit-

mulviefii de zi cu zi este stabilit in fun4ie de qedinlele Biroului

Politic, de intilnirile cu demnitarii striini, de discursurile finutein fap liderilor locali qi de vizitele interne gi externe.

Uneori, membrii acestei elite incearci si coboare printre ce-

tifenii obignuiti. Iati povestea unui taximetrist, publicati de co-

tidianul Th KungPao in aprilie 2003. Intr-o seari tirzie, qoferul,

pe nume Guo, a oprit maqina in fata Turnului Tamburului din

Beijing, pentru a lua doi birbafi, unul in fati, lingl qofer, celllalt

in spate. Firi si le acorde prea multi atenfie la inceput, goferul a

inifiat o conversa[ie lejerl despre gradul din ce in ce mai ridicat

de poluare din oraq... ,,Le-am sPus'la relatat Guo ziarului,,,cigradul de poluare a crescutfoarte mult in ultimul an in Beijing gi

ci a devenit o probleml extrem de spinoasi,locuitorii devenind

foarte nervogi din aceasti cauzi gi supirali Pe guvern. Atunci

tipul de langl mine a spus": ,,Este ugor si poluezi, dar este mult

mai greu si gestionezi situafia dupi aceea. Pofi si generezi po-

luare intr-un minut, dar e nevoie dez.ece ani dup[ aceea si scapi

de ea. Oamenii au acum vie(i prospere. Trebuie si te preocupi de

progresul societlfii gi nu e deloc uqor s[ menfii echilibrul intre

controlul polu[rii gi producerea eii

30 Krx,rv Bnowu

Prima reacfie a qoferuluila aceasti predicl a fost si-gi spuniin gand ci ,,tipul ista nu vorbegte ca unul luat aiurea de pe

strad6'1 La numai citeva minute dupl aceea a putut observa inoglindl ci tipul de pe bancheta din spate semlna foarte mult cu

noul pregedinte al Frii, Xi |inping. Mai departe, ziarul relata ci,abia cAnd i-a lisat pe cei doi in fafa Casei de Oaspefi* goferul arealizat ci il avusese cu adevirat in maqini pe Xi |inping * in-suqi pregedintele Republicii Populare Chineze"l in persoani.

Coti&anul Tai Ktng Pao este considerat printre cele care

susfin indeaproape guvernul. Acest lucru, plus faptul ci, cel

pulin la inceput, agenfia nafionali de presi Knhua a pirut s[confirme aceastl poveste, a fost de naturl s[ genereze un en-tuziasm febril in rindurile cititorilor. Oare chiar era adeviratiaceasti intimplare? $i totugi, ideea ci omul cel mai puternic dinChina ar fi putut si cllitoreasc[ incognito pe strizile Beijingu-lui contrazicea intreaga imagine pe care popula{ia gi-o ficusedespre acegti lideri politici. Chiar gi cel mai nesemnificativ din-tre cei 200 de membri permanenli ai Comitetului Central, cindcilitorea undeva, o frcea intr-un stil care presupunea inchide-rea unor largi sectoare aeriene qi tronsoane de drum. Peste totexistau zone bine marcate rezewrte pentru circulafia acestor

adeviratri zei ai Chinei. Prin urmare, fiind de aceasti dati vorba

nu doar de un membru obignuit al Biroului Politic, dar de cel

mai important dintre ei, vestea ci s-ar fi putut deplasa uneorifrr[ si fie flancat de un intreg escadron de ofi1eri de securitateqi poliliqti era absolut revolufionari. Faptul ci Guo nu avea la

dispozifie, pentru a-gi dovedi veridicitatea spuselor, decit un

* Casa de Oaspeli Diaoyutai a administratiei chineze (n. tr.).** Acest articol a existat pe pagina de Internet a ziarului Tai Kung

Pao, la adresa http://news. 1 63.coml 13 I 041 8 ?08?SSNSUGH I 000 I I 24J

all.htm*pt, publicat pe data de 18 aprilie 2013, dar a fost gters repededupl aceea. Ziarul gi-a cerut scuze a doua zi.

Noii impdra{i 3l

bilefel pe care pasagerul siu scrijelise cuvintele ,,ln slujba po-

poruluil ftri s[ se fi Ei semnat ins[, gi bonurile fiscale anonime,

ficea ca totul si pari gi mai indoielnic. Modul in care stirea a

fost insi mai intii confirmati gi apoi negati de citre cei care

ar fi trebuit si gtie mai bine ce se intdmpla a complicat gi mai

mult lucrurile. Infirmarea ulterioarl p[rea si semnifice exact

opusul mesajului pe care incerca de fapt s[-l transmiti - c[, de

iapt, secretarul general al Partidului chiar reugise sI se elibe-

reze pentru o chpe de garda sa de protecfie, care altfel il insolea

pretutindeni, gi c6, asemenea lui Petru cel Mare cu trei secole

in urm[, se strecurase in mu{ime, pentru a afla ce gAndeau cu

adevlrat oamenii.

Jurnalistul australian Rowan Callick, care se afla de mai mul$ani la Be$ing, scrie intr-o carte despre PCC in varianta lui mo-

derni c[ ,gdati ajuns s[ faci parte din cei douizeci care com-

prn Biroul Politic, un lider chinez - qi e valabil inclusiv pentru

iofia acestuia - nu va mai mi.nca probabil niciodati intr-un re-

staurant, nu va mai sta intr-un hotel qi nu va mai zbura niciodati;u un avion la fel cum ar face-o un membru de rind al societi-

ii chinezd'*. Un alt jurnalist experimentat, de data aceasta chi-

rea a confirmat gi el strania izolare de lume a liderilor chinezi,

l ci.ror singurl modalitate de a mai trage din cind cu ochiui la

;e se intimpli in lume gi de a lua pulsul opiniei publice in le-

gaffn cu anumite chestiuni este prin intermediul Internetului,

:iruia acegtia ii aloci o ori in fiecare zi, in decursul cireia na-

righeazl inclusiv dincolo de marele firewall chineznsc. In anii

1000, ci.nd la conducere se aflau Hu gi Wen, circulau anumite zvo-

ruri conform cirora, intr-un singw judef din Mongolia Interi-

mri, dintr-o populatle totali de 400 000 de oameni, 12 000 jucau

* Rowan Callick, Party Time: Who Runs China and Florv, Black Inc,:. 167.

32 KrnnvBnowx

rolul de informatori pentru diferili agenti guvernamentali. Inraportul siu de activitate prezentat la cel de-al XV[-lea Con-gres al Partidului din octombrie}}D7,Hu fintao sublinia nevoia

cafeedback-ul obgnut de la populatie in legdturi cu activitateaguvernului gi cea a partidului si fie unul real qi, totodati, nevoia

de a implica mai mult populafia in procesul decizional. Era toto-dati clar ci in noua Chini interconectati, deqi informafia plutea

peste tot in aer, era extrem de dificil sI selectezi pe care anume

informafii te puteai baza gi pe care nu.

O puzderie de facliuni

in timp ce toati lumea pare s[ vadi sistemul politic dinChina ca fiind unul ierarhic, in virfirl ciruia se afll un micgrup de eliti, extrem de puternic, cAnd vine vorba de identifi-carea acelor trisituri comune care men{in acest grup unit, dis-puta se men{ine aprins6. inci din anii 1970, analiqtii din Vest

au incercat si propunl diferite modele de func{ionare a eli-tei politice chineze gi si identifice ce anume o menfine uniti.Modelele bazate pe multitudinea de facfiuni concurente s-au

dovedit a fi cele mai populare. Experlii au inchipuit diverse re-

fele care deconspiri rela{iile existente intre carierele diferifilorlideri politici qi anumite institu{ii sau organizafii importante,cum ar fi Liga Tineretului Comunist, unele structuri militaresau ministere*. Speculafiile despre importanfa uneia sau alteia

dintre facfiuni in propulsarea carierelor anumitor lideri poli-tici fac parte dintr-un tablou mai larg, prin intermediul cdruia

incerclm si inlelegem politica chinezi contemporanl. Sarcina

u Studiul lui Cheng Li despre facliunile politice concurente dinChina poate fi gisit in China\ Leaders: The New Generationi RowmanLittlefield, Lanham Maryland, 2001, dar giin China Leadership Monitor,publicati de Hoover Institute de la Stanford.

Noii tmpdrali

de a descoperi cum funcfioneaz[ diferitele facfiuni este ins[departe de a fi una uqoari.

Este limpede c[ scena politici din China este dominati de

o serie de {iguri qi grupiri strins legate intre ele. Odati apusi

epoca oamenilor politici cu adevirat puternici, al cirei apogeu

a fost atins in perioada lui Mao Zedong, degi s-a mai prelungit

9i pe parcursul domniei liderului suPrem Deng Xiaoping, care

s-a lntins de la sfirqitul anilor 1970 pdnb in anii 1990,liderii

politici chinezi au pierdut, intre timp, din ce in ce mai mult ca-

pital politic, fiind nevoifi si se sprijine tot mai mult pe grupuri

cu interese comune. Dupi toate aparenfele, principala con{igu-

rare a acestor facfiuni a avut loc in timpul conducerii lui fiangZemin,intre 1989 qi2002,una dintre cele mai uqor identifica-

bile fiind cea cunoscuti drept Facfiunea Shanghai. In momen-

hrl in care liangZeminftcea saltul spectaculos de la postul sludin provincie la pozilia de secretar general al PCC - ca urmare

a demiterii predecesorului siu, ZhaoZiyang, in contextul pro-

testelor care au avut loc in Piafa Tiananmen, in l9B9 - acesta

sosea la Beijing dupl ce igi construise cea mai mare parte a ca-

rierei in marele orag de coastl Shanghai. Aici fusese mai intiiprimar gi apoi secretar de partid, fiind inconjurat de figuri po-

litice importante precum Zhu Rongji, devenit prim-ministruin anii 1990, dar qi de cdliva lideri na{ionali dupi 1997,precum

\fu Bangguo gi Huang Iu. Pe l6ngl aceqtia, s-a mai ingrijit 9i

de cariera lui Wang Huning, inceputi la Universitatea Fudan

din Shanghai, continuati apoi, tot printr-un salt spectaculos,

la Biroul Central de Cercetare, urmind ca acesta si fie perce-

Dut, din multe puncte de vedere, incepdnd cu sfirqitul anilor

1990, ca fiind principalul responsabil cu gindirea strategicl in

urteriorul Partidului. Cealaltl figuri emblematici a grupului

Shanghai este Zeng Qinghong, cel mai apropiat colaborator al

Krnnv Bnowrrl

lui |iang, vicepregedinte al Republicii intre 2002 qi 2007, cu oinfluenfi enormi asupra elitei politice chineze in timpul epo-

cii |iang qi in perioada de inceput a lui Hu. Evident ci un ase-

menea cerc de politicieni importan{i transmutafi la centru de

pe scena din Shanghai a avut darul de a alimenta imediat dis-cufiile despre ,,banda de la Shanghai'l

Urmeaz[ apoi gruparea formati in jurul politicienilor aso-

ciafi Ligii Tineretului Chinez (LTG), o ramur[ a PCC pentrutinerii de pini la26 de ani, care in 2010 numira nu mai pulinde 90 de milioane de membri. Importanla Ligii a devenit evi-denti in epoca Deng in anii 1980, cind Liga era perceputi ca unloc unde erau antrenafi viitorii lideri ai firii. Foshrl cap al Ligii,Hu Yaobang, se ridicase pann h pozi[ia de secretar de partid inanii 1980, iar succesorii sdi - in special Hu lintao, a cirui cari-erl incepuse intr-una din acele provincii indepirtate din vestul

firii, Gansu - se descurcaseri gi ei bine in a-Ei exploata statu-

tul de lideri ai acestei organizalii pentru a se putea face remar-cafi in fa{a liderilor mai in virsti care, degi erau pe punctul de a

se retrage la wemea respectivi, inci mai exercitau o imensi in-fluenfi. Fac{iunea formati in rindul ultimei generafii de lideripolitici chinezi, pornind de la legiturile acestora cu Liga Tinere-hrlui ii include; printre a$ii, pe prim-ministrul Li Keqiang, care

a activat in cadrul Ligii in aceeagi perioadl cu Hu ]intao. Avandin vedere rami{icarea ei pe teritoriul intregii [iri, rolul extremde important definut ln ceea ce priveqte inocularea valorilor so-

cialiste in randul tinerelor cadre gi abilitatea de a se autopro-mova ca o platforml de formare a viitorilor lideri, LTC a ajunss[ fie vizuti ca unul din principalele fiefuri de putere in Chinamoderni.

La acestea doui am mai putea adiuga Facfiunea Prinfigori-lor, cu toate ci disputele legate de traseul gi rolul jucat de acegti

printigori sunt inci departe de a se fi incheiat. Ideea principali

Noii tmpdrali 35

este de a se identifica un grup unit de lideri ai scenei politicechineze de azi, ale clror increngituri de familie si poati fi ur-mirite pinl inapoi in epoca figurilor politice emblematice ale

Republicii Populare Chineze. Ideea ,,legiturilor de singd'din-tre membrii Partidului a prins contur chiar la inceputurile Re-volufiei Culturale - lungul deceniu inceput cu anul 1966 -,epartenen{a de clasi fiind considerati o componenti critici a

Ioiaht{ii fap de partid gi a meritului cuiva de a fi numit comu-nist*. inrudirea cu cineva care flcea parte din elita Partiduluiera perceput[ la wemea respectivi ca un fel de sabie cu doui ti-quri. Inilial, acegti descenden{i politici erau vlzuti ca un fel de

po[1n de asigurare, intr-o perioadi in care aveau loc frecventemobiliziri ale maselor Lucrurile s-au complicat insi destul de

r,epede, pe misuri ce Revolu{ia Culturali, ini}iatl sub pretexhrl

unei campanii culturale**, gi-a tridat adeviratul obiectiv - cel

puFn a$a cum se configura el in mintea lui Mao Zedong.Iarrest obiecdv era si atace insugi interesul legitim al Partiduhrig in speciai birocrafia care inconjura cu precidere anumite mi-aistere qi structuri centrale. Figuri centrale ale Partidului, pre-cum pregedintele flrii Liu Shaoqi sau secretarul general Deng

Iiaoping, au fost decizute din drepturi, iar familiile lor supuse

n umilinfe qi in unele cazuri chiar la violenfe fizice.ImpactulRevolufiei Culturale asupra elitei politice a Chinei a fost deo-iebit de traumatic, astfel incit ii voi acorda ceva mai mult spa-

-lu putin mai tirziu. Cert este ci aceastl experienii comuni a

ruferin{ei a condus la crearea unui grup unitar de politicieni.

* Yang ]iaqi gi Gao Gao au scris pe larg despre acest subiect: Wenhuaiageming' shinianshi 1966-1976 (,,The History of the Ten Years of Tur-relencd'), Tianjin Renmin Chubanshi, Tianjin, 1 986.

** in ceea ce priveqte aspectele culturale ale Revolufiei, vezi Paulaark, The Chinese Cultural Revolution, Cambridge University Press,

-arnbridge, 2008.

Mao Zedong si Iosif Vissarionovici Stalin, conducltorii Chinei.i Uniunii Sovietice, la slrbitorirea celei de-a 71-a aniversiri a lui Stalin,

in decembrie 1949.

Xi |inping copil:rimul din stAnga),

958, alituri de tatilEi de fratele siu.Xi Jinping este

:resedintele Chineidin 2013.