Au fost \ntotdeauna [i sunt \nc` [i ast`zi teribili speciali[tii,

fa]` de cei ce \ndr`znesc s` emit` ipoteze,

care zdruncin` valoarea operelor lor.

Ce sentiment de cru]are poate avea un \nv`]at

fa]` de cel care emite o ipotez` care, dac` s-ar adeveri,

ar \nsemna aruncarea la co[ a tot ce a scris el

pe baza unei ipoteze contrarii?

Era cu at~t mai u[or speciali[tilor istorici s` reduc` la neant valoarea

operei lui N. Densu[ianu, cu c~t ipoteza lui,

care aducea o cl`tinare credin]ei ob[te[ti c`

noi suntem urma[ii Romei,

ap`rea tuturor ca un act de impietate,

o mic[orare a valorii titlului de noble]e.

ÉN-a pierit nici o limb` a Dacilor,

pentru c` ei n-au avut o alt` limb` proprie,

care s` fie \nlocuit` prin limba Romanilor [i n-au avut

o astfel de limb` pentru simplul motiv c` Dacii vorbeau latine[te.

Limba Dacilor n-a pierit.

Ea a devenit \n Italia \nt~i limba Romanilor

care era o form` literar` a limbii Daciei, iar mai t~rziu limba italian`;

aceea[i limb` a Dacilor, dus` \n Fran]a a ajuns \nt~i

limba Galilor, iar cu timpul limba francez`;

\n Spania ea a devenit \nt~i limba Iberilor, iar cu timpul limba

spaniol`, iar aici a devenit cu vremea limba noastr` rom~neasc`.

I. Al. Br`tescu-Voine[ti (1942)

Edißie rev®zut® ¯i ad®ugit®

Editura INTACTBucure¿ti-Romania

2002

Dr. Napoleon S®vescu

http://www.dr-savescu.com/history

CUPRINS

�n loc de ãCUV�NT INTRODUCTIVÒ

I. NOI NU SUNTEM URMA§II ROMEI

1. �nceputuri

2. Istoria ne[tiut` a rom~nilor Ð Noi nu suntem urma[ii Romei

3. R`sp~ndirea pelasgilor (a traco-geto-dacilor)

4. Burebista

5. Podul de piatr` de peste Dun`re

6. Decebal

7. Re[edin]a lui Decebal

8. Cine a fost Traian?

9. Cel mai mare imperiu dacic al erei noastre

10. Ei, tracii, au fost daci

11. Mitologia la rom~ni Ð ´ara zeului §aue

Ð Ale[ii lumii

Ð Divinit`]ile de mai t~rziu: Marele Zeu Gebeleizis [i Marea Zei]` Bendis

Ð Zamolxis-Samolses Ð Un Zeu Profet sau un Profet divinizat

Ð L`ca[uri de cult

12. Str`mo[ii arieni

Ð Credin]a

13. Simbolistica la pelasgi

14. Simbolistica la pelasgii-arieni

15. Blestemul ãP`s`rii PhoenixÒ (Tezaurul de la Pietroasa)

16 ãCuiul dacicÒ sau ãCuiul lui PepeleaÒ

5

S

7

9

9

23

33

39

51

53

65

73

85

93

103

107

111

115

121

123

128

129

143

149

161

II. EPOPEEA POPORULUI CARPATO-DANUBIAN

1. Origini [i legende

2. Originea rom~nilor

3. Cucerirea nord-vestului Europei

4. Cucerirea Indiei

5. Despre tracul Enea, Str`lucitorul [i Eneida

6. Cucerirea Peninsulei Italice

Ð Oltina-Altina-Latina-Latium

7. Cucerirea Anatoliei

8. Ga-Ramanii carpato-dun`reni, cuceritori ai Africii de Nord

9. Cucerirea Japoniei

10. Cucerirea Sumerului (Irakului)

III. ALESUL ZEILOR

1. Alexandros [i Macedonia

2. Originea macedonenilor

3. A doua revolt` a grecilor din timpul jugului macedonean

4. Cucerirea lumii antice

Ð Cucerirea teritoriilor Siriei, Libanului, Israelului [i Egiptului de azi

Ð Cucerirea zonei Irakului [i Iranului

Ð Cucerirea zonei Pakistanului [i Indiei 327-326 \.d.H.

5. �ntoarcerea acas` (326-325 \.d.H.)

6. Din cuceri]iÉ cuceritori

6

173

173

179

185

197

207

221

228

231

241

247

257

267

267

273

285

289

296

301

305

311

315

�n loc de cuv~nt introductivGellu Dorian

Cine sunt daciiDomnului Napoleon S`vescu

C~nd Herodot a scris cine sunt dacii,

Dacii tr`iau de mult pe-acest p`m~nt,Erau cei mai viteji dintre to]i tracii,Vorbeau o limb` clar`, \n cuv~nt.

La \nceput a fost cuv~ntul dacCe-a pus pecete peste ]ara-n careCei ce se n`[teau, ca frunza pe copac,Se-n]elegeau \n limba vorbitoare,

Se-n]elegeau ca apa cu ]`r~naC~nd pui s`m~n]a s` se fac` rod,Ca bezna, c~nd \n ea cat` luminaArc peste stele, peste timp un pod.

Peste petrecerea de timp [i lume,Sub cerul sprijinit de st~lpi cere[ti,Dacii aveau de la �nalt un nume§i-o limb`-n care [i acum vorbe[ti.

Pe Kogaion, \n nop]ile cu stele,Dacii se-n]elegeau cu Dumnezeu,�n graiul lui vorbeau bune [i rele,Cum pe p`m~nt e bine sau e greu.

De mii [i mii de ani, nimeni nu [tieDe c~nd sunt dacii \n c~mpii [i mun]i,Cuvintele \n care [i-acum se scrieErau [i-atunci vorbite de p`rin]i.

7

Au n`v`lit barbarii peste daci,Le-au ars cet`]ile [i gr~ulDar n-au putut ascunde vorbele \n saciPe care s`-i \nghit`-n moarte r~ul.

Au re-nviat mereu dup` furtun`Ca pietrele sub ap` au r`mas,Pecetlui]i de vorba cea mai bun`§optit` sau c~ntat` \ntr-un glas.

R`zboaiele-au trecut f`r` s` schimbeVreun semn \n curgerea unui cuv~nt ÐLegile dacilor nu erau str~mbeCa s` le schimbe cineva pe-acest p`m~nt.

Din cernerea pe care timpul o adun`,Sub lucrul omului trecut prin vremi,Ne-au mai r`mas cuvinte ce r`sun`§i azi \n graiu-n care vrei s` chemi,

S` te-n]elegi cu cel plecat departe§i revenit aici ca-ntr-un desc~nt,La matca vie]ii lui f`r` de moarte,Precum \n cer, a[a [i pre p`m~nt.

*

A da dreptate celor careAu spus c` dacii au murit de mult,Iar noi suntem r`t`citori \n zare,E o minciun`-n care au crezut

Doar cei ce-au vrut s` ne ascund`-n vreme,Uita]i de cei ce vin din neam \n neam,Din azi \n m~ine, peste timp s` chemeNumele-n care singuri ne aveam

Mai puri dec~t romanii, roxalanii,Mai \n]elep]i dec~t elinii la un loc,Demni ca \n Kosovo, dardaniiStau ca \naltul cerului de focPe-acest p`m~nt ei, dacii!

8

\NCEPUTURI

A [a cum citim \n cele mai populare surse [tiin]ifice de dome-niu, Smithsonian Timelines of the Ancient World 1, acum4.600.000.000 de ani, c~nd s-a format P`m~ntul, atmosfera

con]inea gaze vulcanice cu foarte pu]in oxigen, fiind astfel ostil`oric`rei forme de via]`.

Cu 3.500.000.000 de ani \n urm`, nivelul de oxigen \ncepe s`creasc` gradat datorit` elementelor chimice care se combin` [i replic`continuu, cre~nd astfel condi]ii favorabile vie]ii. �n aceast` perioad`,predomin` organisme simple, asem`n`toare algelor.

Acum 500.000.000 de ani apar primele vertebrate iar acum200.000.000 de ani apar dinozaurii care, \ns`, vor dispare bruscacum 65.000.000 de ani. Exist` o teorie care sugereaz` apari]iaunui gigantic meteor ce a lovit P`m~ntul, probabil \n zonaGolfului Mexic de ast`zi. Acest meteor, la contactul cu Terra, aprodus \n aer o p~cl` de praf de nerespirat, care ar fi cauzatmoartea acestor creaturi - dinozaurii - care, dac` ar fi continuat s`existe, ar fi f`cut poate imposibil` apari]ia [i ulterior dezvoltarearasei umane.

Tot cu 65.000.000 de ani \n urm`, se termin` formarea Mun]ilorCarpa]i [i a Bazinului Transilv`nean.

Acum 50.000.000 de ani apare o mare varietate de mamifere,incluz~nd str`mo[i ai unor animale moderne, cum ar fi: maimu]ele,elefan]ii, felinele, caii.

Acum 40.000.000 de ani Marea Neagr` se desparte de MareaCaspic` [i de Lacul Aral.

Acum 25.000.000 de ani \n p`durile din estul Africii apare ãproconsululÓ, o form` timpurie de maimu]`.

9

Noi nu suntem urma[ii Romei

Fig.1. ÓOmul care strig`Ó este un vas de lut apar]in�nd culturii Vincea, a c`rui gur` a fost considerat c`arat` ca un cap de om sprijinit �n palme. Totul ar fi r`mas neschimbat dac` eu nu m-a[ fi jucat cu aceast`poz` pe computer �ncerc�nd s-o privesc [i din alte unghiuri. R`sturnat la 180 de grade ulciorul, careoricum nu avea un fund plat, devine un cap de schelet , cu o anatomie pregnant`. Cultura Vincea esteaceea[i care a dat na[tere t`bli]elor de la T`rt`ria (prima form` de exprimare scris` din istoria lumii, cu1.000 de ani �naintea celei Sumeriene).* Descoperit la Parta. Muzeul de istorie al Rom~niei, inv. 54748.

O.Radu, E.Resch, C.Germann, Plastica antropomorf` [i zoomorf` de cultur` Turda[-Vincea de la Parta, \nãTibiscusÓ, 3;1974, p.65-69.

10

Acum 4.000.000 de ani leg`tura dintre humanoizi [i maimu]e serupe.

Acum 2.000.000 de ani - \n TER´IAR - g`sim o faun` bogat`, ca \n zona Bugiule[ti. S`p`turile arheologice \ntreprinse \n punctulãValea lui GraunceanuÓ, sub conducerea regretatului C.S.Nicol`escu-Plop[or, \ntre 1960-1969, [i reluate \n 1975, au descoperitaici cel mai bogat [i mai variat depozit de resturi fosile. S-a g`sit unmare num`r de schelete de girafe, rinoceri ca [i singurul ghiboscidian(acesta indic~nd un mediu deschis, bogat \n ierburi), numeroase resturi de primate cercopithace. Prezen]a castorilor sugereaz` c` zonanu era lipsit` de arbu[ti [i chiar arbori. Carnivorele, ca ursul erectus,erau [i ele prezente al`turi de alte specii de mamifere. �n plus s-a g`sit[i restul unei maimu]e catarrthilienetestre. Dardu Niculescu Plop[or adescoperit [i o diafiz` femural` [i o tibie caracteristice hominizilor detip Australopithecus. Descoperirile de la Bugiule[ti au pus pentruprima dat` problema existen]ei unor hominizi, primii str`mo[i\ndep`rta]i ai omului \n aceast` zon`.

Acum 1.700.000 de ani g`sim \n Africa HOMO ERECTUS, alc`rui creier este [i mai mare, fapt datorat probabil [i alimenta]iei maibogate \n proteine, crucial fiind faptul c` era... carnivor. Fosile deHomo Erectus au fost descoperite [i \n Java, la Mojokerto, aceastafiind o dovad` a expansiunii humanoizilor.

Acum 1.000.000 de ani a \nceput perioada QUATERNAR�(perioada \n care ne afl`m [i ast`zi), din care fac parte: PALEOLITICUL, MEZOLITICUL [i NEOLITICUL.

S` vedem ce surprize a adus fiecare din ele pe scara dezvolt`rii:PALEOLITICUL (perioada pietrei cioplite) - \mp`r]it \n:- INFERIOR (1.000.000 - 100.000 \.d.H.) - perioada \n care aparuneltele de piatr`;- MIJLOCIU (100.000 - 40.000 \.d.H.) - perioada \n care apareomul de NEANDERTHAL \n spa]iul Carpato-Dun`rean;- SUPERIOR (40.000 - 10.000 \.d.H.) - \n aceast` perioad` apareomul de CRO-MAGNON (HOMO SAPIENS) de la care ne-aur`mas picturile rupestre de la C`ciula]i, Pescari (pe[tera Gura

11

Noi nu suntem urma[ii Romei

Chindiei), asem`n`toare cu cele din Spania [i Fran]a, acesteafiind primele indica]ii arheologice privind universul religios alv~n`torului paleolitic.MEZOLITICUL (10.000 - 5.000 \.d.H.) - perioada \n care vremea

s-a \nc`lzit, ghe]arii s-au topit (ap`r~nd astfel povestirile despreãpotopÓ [i supravie]uitorii lui, cea mai veche istorie de acest felapar]in~nd culturii Vedice), Marea Britanie devine insul`, iar MareaNeagr` cap`t` conturul ei actual.

�n zona Por]ilor de Fier s-au g`sit urme ale culturii ãSchelaCladoveiÓ, cuptorul de piatr`, vasul cu picior cu decor pictat etc. �n cultura ãCarceaÓ \[i face apari]ia pe o cup` de ceramic` ãspiralaÓcarpato-dun`renilor, de culoare alb` pe un fond ro[u.

NEOLITICUL (\ncepe cu 5.000 de ani \.d.H.). Pe teritoriulRom~niei s-au descoperit urmele a numeroase civiliza]ii \ntre 7.500 -3.500 \.d.H.

Cultura Pre-Cucuteni este considerat` de specialista american`Marija Gimbutas ca fiind cea mai veche cultur` european`, cu popula]ia pre-indoeuropean` care cunoa[te apogeul dezvolt`rii \ntre5.000 - 4.000 \.d.H. (Marija Gimbutas, The Goddesses and Gods ofOld Europe: Myths and Cult Images, new and updated edition, Univ.of California Press, Berkeley, LA, 1996, p. 21).

Cultura Boian (4.000 - 3.800 \.d.H.) ne las` primul sanctuar creatdin lut, iar cultura Hamangia prima statuet` lucrat` \n marmur` dinistoria lumii, c~t [i statuetele de lut antropomorfe ãG~nditorul [ifemeia saÓ.

Cultura V`deasa con]ine ceramic` decorat` cu forme antropomorfece precede pe cea Troian`. Din cadrul culturii Vincea, Nicolae Vlasadescoper` \n 1961 la T`rt`ria pe Mure[ (Transilvania) ni[te t`bli]e delut datate 4.800 - 4.500 \.d.H. (5200 \.d.H. dup` aceea[i Gimbutas)2 [iconsiderate ca fiind primul mesaj scris din istoria omenirii, cu mult\naintea t`bli]elor sumeriene provenind [i ele, posibil, tot de laDun`re (vezi Paul Laz`r Tonciulescu).3

�n cultura Cernavod` I (4.400 - 3.500 \.d.H.) triburile de p`storifolosesc caii [i arme perfec]ionate; purt`torii acestei culturi vor cobor\

12

Fig. 2. Harta neoliticului timpuriu de pe teritoriul Rom~niei.ën aceast` perioad`, 6.400-2.500 �.d.H., poporul Carpato-Danubian (zei]a Danu, la vechiivedici era mama ploii [i a paji[tilor bogate), prezent �n spa]iu (sf~nt, vedic) inv`]ase s`defri[eze p`durile [i s` des]eleneasc` p`m~ntul, locuind �n general de-a lungul re]elelorhidrografice, extinz~ndu-se treptat �n toate zonele locuibile, d~nd astfel na[tere poporuluiprotoeuropean. Aceast` popula]ie arian`, euro-indian`, pelasgic`, carpato-danubian`, oricum vre]i s` o numi]i, a[ezat` pe aceste bogate meleaguri, constituie ãVechea Europ`Ó.Cercet`toarea american` Marija Gimbutas consider` c` apari]ia acestei culturi, apar]in~ndneoliticului, formeaz` vechea cultur` european` pe care o situeaz` �ntre 7.500-3.500 �.d.H. ,cu o popula]ie ãpre-indo-european`Ó [i care cunoa[te apogeul dezvolt`rii sale �ntre 5.000-4.000 �.d.H.

13

14

Fig. 3

Fig. 3-4. Harta neoliticului t~rziu pe teritoriul Rom~niei .

Apar o serie de schimb`ri locale [i generale ale acestei societ`]i carpato-

danubiene. Descoperim culturi ca:St`ncu]a, Gumelni]a, Cucuteni, Petre[ti,

Tisa-Polgar-Bodrogkeresztur, Vucedol,Cernavod`, cu schimb`ri manifestate deo ierarhie mai bine pus` la punct c�t [i

cu noi manifest`ri spirituale .*Fig. 2,3,4,din ãPreistoria DacieiÓ, Ion Miclea,Radu Florescu, Ed.Meridiane, 1980 , p. 38, 39.

15

Fig.4

Fig. 5. PRIMUL MESAJ SCRIS DIN ISTORIA OMENIRII1,2,3. T`bli]ele de la T`rt`ria (cca. 5.300-5.200 �.d.H.) a c`ror descoperire �n anul 1961 de c`treNicolae Vlasa, a revolu]ionat concep]ia privind apari]ia scrisului, fiind considerate primulmesaj scris �n istoria omenirii. A[adar, inventatorii scrierii ãsumerieneÓ au fost, oric�t ar fi deparadoxal, nu sumerienii, ci locuitorii Transilvaniei, locuitorii spa]iului Carpato-Dun`rean [iasta cu 1.000 de ani �naintea sumerienilor.4,6. Strachina cu inscrip]ii , Gradesnita, Bulgaria.5. Fusaiola cu inscrip]ii , Kosovska Nitrovita, Iugoslavia .*Iosif Constantin Dr`gan, Istoria Rom�nilor, Ed. Europa Nova, Bucure[ti 1994 .

16

3

1

5

2

4

6

17

Noi nu suntem urma[ii Romei

Fig. 6. Ro]ile care au facut Europa s` se extind`.Prima roat` care a f`cut specia uman` s` se poat` mi[ca mai repede a fost descoperit` peteritoriul Poloniei de azi, pe a[a-numitul vas de la Bronocice. El a fost descoperit �n anul1974 pe el fiind desenate, zg�riate, c`ru]e cu patru ro]i �ntre care se interpun linii cu aspectde copaci sau altele imit�nd apa. Acesta a fost f`cut �n anul 3.400 �.d.H., deci cu 200 de ani�naintea unui desen asem`n`tor g`sit pe teritoriul Irakului de azi. Acest vas apar]in�ndculturii ãceramicii liniareÓ, apar]in~nd poporului carpato-danubian, este prima dovad` aro]ii �n lume.*Early Europe: Mistery in stone. Time-Life Books, Alexandria, Virginia ,1995 ,p.52.

18

Fig. 7. Primul c`ru] f`cut din lut ars g`sit �n Europa, pe teritoriul Ungariei de azi, pu]inmai la nord de Budapesta, datat 2.700-2.400 �.d.H. apar]in�nd aceluia[i popor carpato-dun`rean (ungurii sosind pe aceste meleaguri dup` mai mult de 3.500 de ani). Marginile�nalte ale c`ru]ului sugereaz` faptul c` ele erau folosite s` transporte produse agricole.*Early Europe: Mistery in stone. Time-Life Books, Alexandria, Virginia ,1995 ,p.53.

Fig.

8. A

cest

e fi

guri

ne

g`si

te la

T~r

govi

[te,

Bu

lgar

ia �n

197

1 p

roba

bil c

` au

folo

sit

ca m

odel

de

alta

r p

entr

u a

gric

ult

orii

carp

ato-

du

n`r

eni

.A

rheo

logi

i baz

~nd

u-s

e p

e st

ilu

rile

dif

erit

e d

e ob

iect

e d

in c

eram

ic`

au t

rasa

t ãe

mig

ra]i

aÓ a

gric

ult

oril

or s

pa]

iulu

i car

pat

o-d

un

`rea

n �

n d

ou`

dir

ec]i

i p

rin

cip

ale

(6.

000-

5.00

0 �.d

.H.)

: ve

stic

` d

e-a

lun

gul

coas

tei

M`r

ii M

edit

eran

e, a

[a-n

um

ita

ãCar

dia

l-w

are

Pot

tery

Ó, [

i al

ta c

are

se v

a r`

sp~n

di

spre

cen

tru

l E

uro

pei

ãL

inea

r P

otte

ryÓ

nu

mit

` as

tfel

dat

orit

` zi

g-za

guri

lor

[i c

urb

elor

cu

car

e er

au d

ecor

ate

obie

ctel

e d

e ce

ram

ic`;

ace

[ti c

olon

i[ti

vor

sta

bili

cu

ltu

ri u

nif

orm

e d

in U

nga

ria

[i p

~n`

�n p

arte

a ce

ntr

al`

nor

dic

` a

Fran

]ei,

din

Alp

i [i

p~n

` la

Mar

ea N

ord

ulu

i. A

ceas

t` c

eram

ic`

lin

iar`

g`s

it`

pe

teri

tori

ul C

ehos

lova

ciei

la B

ylan

y , P

olon

iei l

a O

lsza

nic

a [i

Ola

nd

ei la

Els

loo,

Sit

tard

[i S

tein

, nu

fac

e d

ec~t

s`

pu

nct

eze

exp

ansi

un

ea c

arp

ato-

dan

ubi

enil

or �

n d

rum

ul

lor

de

a ex

plo

ra [

i cu

ceri

Eu

rop

a.*E

arly

Eu

rop

e: M

iste

ry i

n s

ton

e. T

ime-

Lif

e B

ooks

, Ale

xan

dri

a, V

irgi

nia

,199

5 ,p

.55.

19

Noi nu suntem urma[ii Romei

20

Fig. 9. Picior de fructier` descoperit la Hot`rani (Muzeul Olteniei, Craiova), face parte dincultura V`dastra, care ocup` o arie restr�ns` pe cursul inferior al Oltului, precum [i �ndreapta Dun`rii, �n zona corespunz`toare gurilor Oltului. Se poate vedea clar ãSpiralaPelasgic`Ó a c`rei semnifica]ie religioas` va fi discutat` �n ãSimbolistica la PelasgiÓ.*M.Nica, Evolu]ia culturii V`dastra pe baza descoperirilor de la Hot`rani-F`rca[ele (jude]ul Olt),�n ãHistoricaÓ II; 1972, p. 13

21

Fig. 10. Zei]a de la Naieni .La apus de Pietroasa, jud. Buz`u, localitate celebr`prin descoperirea tezaurului (vezi blestemul p`s`riiPhoenix) ce-i poart` numele, se afl` satul Naeni,unde, prin anii 1900, dup` cum ne spune Tocilescu,ni[te copii au g`sit, juc~nduÐse, grupul de bronz redataici. Tocilescu l-a prezentat la 23 nov. 1900 Academieide Inscrip]ii din Paris drept un monument de art`gotic`, inso]indu-l de o descriere erona-t`.Vasile P�rvan are meritul de a observa faptul c` grupul statuar este mutilat,cuprinz~nd doar dou` figuri. De la a treia sepoate vedea resturile unei m�ini [i al unuipicior. Dup` ornamentul care se g`se[te inspatele femeii se pare c` a fost f`cut s` poat`fi at�rnat de ceva. Felina pe carese g`se[te c`lare femeia de[iseam`n` cu o leoaic`, parea fi totu[i, dup`indicarea coamei, unleu. Cu m�na st�ng`ea se ]ine de coamaleului iar cudreapta de coadaacestuia care parec` se termin` �n gurade pe[te. Pe cap are oc`ciul` ãfrigian`Ó care-iacoper` t�mplele [iurechile. L�ng` ea, \n dreapta,�nso]itorul ]ine [i el cu m�na dreapt`coama leului, cu st�nga sus]in~nd-o pefemeie de la spate. De remarcat suntornamentele de pe haine c�t [i de peharna[amentul leului. �n ceea ceprive[te cel de-al doilea �nso]itor,din st�nga femeii, m�na lui dreapt`se g`se[te al`turi de cea a ãzei]eiÓ,undeva pe coada leului. Personal am v`zut un complex statuarasem`n`tor �ntr-un templu hindus dininsula Balli. Unii consider` c` acest complex ar reprezenta-o pe Mama Mare av�ndu-l l�nga ea pe Caloianu. Cert este c`-l g`sim [i la persani (urma[i ai acelora[i arieni-carpato-danubieni)* Vl. Dumitrescu, Arta preistoric` �n Rom�nia, Bucure[ti, 1974, fig. 482

spre sud, spre Anatolia, puntea de p`m~nt ce lega peninsula Balcanic`de Asia Mic` [i care \n 4.000 \.d.H. se va scufunda \n MareaMediteran`, l`s~nd \n locul ei o puzderie de insule [i o nou` mare,Marea Tracic` (cunoscut` mai t~rziu drept Marea Egee).

Urmele culturii noastre carpato-dun`rene se mai p`streaz` [iast`zi pe unele din aceste insule (foste piscuri muntoase), uimindcercet`torii care nu-[i pot \nchipui cum, culturi ca cele miceniene, auputut ap`rea pe ni[te insule izolate, ei ãnev`z~nd p`durea din cauzaunui copacÓ...

Aceasta, cultura Cernavod` I, a dat na[tere la Troia I. Aceicarpato-dun`reni (ãARIENIÓ cum \i mai numesc al]ii) au dat na[terela cultura lumii, ea r`sp~ndindu-se nu numai peste \ntreaga Europ` [ispre nordul Egiptului [i Mesopotamiei, ci p~n` \n \ndep`rtata Indie,unde cultura ãVedic`Ò a ãinspiratÓ ([i mai inspir` [i azi) vechile culturi - caldeean`, egiptean` etc. Hinduismul [i cre[tinismul nu auf`cut altceva dec~t s-o copieze, adapt~nd-o la condi]iile lor locale...Profesorul V. Gordon Childe4, \n a sa lucrare: The Aryans, Barnes andNoble Books, New York, 1993, ne pune la dispozi]ie o hart` care neschimb` cu totul istoriaÉ vezi fig. 48É spa]iul carpato-danubian-pontic devenind centrul de r`sp~ndire al ãindo-europenilorÒ.

22