Nn. Cranieni

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

CURSCURSDE DE

NEUROLOGIENEUROLOGIE

UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIEUNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE

CAROL DAVILACAROL DAVILA

BUCURESTIBUCURESTI


NERVUL TRIGEMENNERVUL TRIGEMEN


CONTINE FIBRE:CONTINE FIBRE:

• SENZITIVE AFERENTE CE SENZITIVE AFERENTE CE TRANSMIT IMPULSURITRANSMIT IMPULSURI


••EXTEROCEPTIVE DE EXTEROCEPTIVE DE LA PIELEA FEŢEI ŞI LA PIELEA FEŢEI ŞI CEA MAI MARE PARTE CEA MAI MARE PARTE A A SSCALPULUICALPULUI, , MUCOASA NASULUI, MUCOASA NASULUI, SINUSURI, CAVITATEA SINUSURI, CAVITATEA BUCALĂBUCALĂ,, DINTI DINTI, , DURAMATERDURAMATER

•PROPRIOCEPTIVE DE PROPRIOCEPTIVE DE LA DINŢI, PERIDONŢIU, LA DINŢI, PERIDONŢIU, PALAT DUR, PALAT DUR, ARTICULAŢIA ARTICULAŢIA TEMPORO-TEMPORO-MANDIBULARĂ, MANDIBULARĂ, MUSCULATURA MUSCULATURA MASTICATORIE ŞI MASTICATORIE ŞI EXTRAOCULARĂEXTRAOCULARĂ


•• MOTORII EFERENTE CE INERVEAZĂ MUSCULATURA MASTICATORIEMOTORII EFERENTE CE INERVEAZĂ MUSCULATURA MASTICATORIE


TRIGEMENUL SENZITIVTRIGEMENUL SENZITIV

FIBRELE EXTEROCEPTIVE → ORIGINE ÎN CELULELE NEURONALE FIBRELE EXTEROCEPTIVE → ORIGINE ÎN CELULELE NEURONALE GANGLION GASSER (FORMĂ SEMILUNARĂ). SITUAT ÎN FOSETGANGLION GASSER (FORMĂ SEMILUNARĂ). SITUAT ÎN FOSETA =A = CAVUM CAVUM MECKEL, PE FAŢA CEREBRALĂ A STÂNCII TEMPORALULUI ÎNAPOIA MECKEL, PE FAŢA CEREBRALĂ A STÂNCII TEMPORALULUI ÎNAPOIA VÂRFULUI ACESTEIA.VÂRFULUI ACESTEIA.

FORMAT DIN CELULE FORMAT DIN CELULE UNIPOLARE TIPICE. UNIPOLARE TIPICE. PRIMEŞTE FIBRE DE PRIMEŞTE FIBRE DE LA PLEXUL LA PLEXUL PERICAROTIDIAN.PERICAROTIDIAN.


PRELUNGIRILE CELULELOR PRELUNGIRILE CELULELOR UNIPOLARE SE ÎMPART ÎN UNIPOLARE SE ÎMPART ÎN RAMURI: RAMURI:

- - CENTRALE:CENTRALE: CONSTITUIE CONSTITUIE FIBRELE RĂDĂCINII FIBRELE RĂDĂCINII SENZITIVE, PLEACĂ DIN SENZITIVE, PLEACĂ DIN MARGINEA CONCAVĂ GGLMARGINEA CONCAVĂ GGL GASSER →GASSER → ÎNAPOI ŞI ÎNAPOI ŞI ÎNĂUNTRUÎNĂUNTRU → → PUN PUNTETE,, - - PERIFERICE,PERIFERICE, SE SE GRUPEAZĂ ÎN: NERVUL GRUPEAZĂ ÎN: NERVUL OFTALMIC, MAXILAR, OFTALMIC, MAXILAR, COMPONENTA SENZITIVĂ A COMPONENTA SENZITIVĂ A MUŞCHIULUI MANDIBULAR.MUŞCHIULUI MANDIBULAR.

Fibrele proprioceptive NU fac Fibrele proprioceptive NU fac sinapsă în ganglionul Gasser.sinapsă în ganglionul Gasser.


Fibrele rădăcinii senzitive Fibrele rădăcinii senzitive inin pun punttee →→ traiect dorso-median. ½ se divid întraiect dorso-median. ½ se divid într-tr-unun ram ascendent şi descendent, iar ram ascendent şi descendent, iar restul urcă sau coboară fără să se restul urcă sau coboară fără să se dividă.dividă.

- fibrele descendente = tractul - fibrele descendente = tractul spinal trigemenspinal trigemen →→ în porţiunea în porţiunea superioară a măduvei,superioară a măduvei, de-a lungul de-a lungul tractului spinal există nucleul tractului spinal există nucleul spinal gelatinos al nervului V, care spinal gelatinos al nervului V, care se continuă cu substanţa se continuă cu substanţa gelatinoasă,fibrele care fac sinapsă gelatinoasă,fibrele care fac sinapsă în acest nc transmit cu precădere în acest nc transmit cu precădere sensibilitatea termică şi dureroasă,sensibilitatea termică şi dureroasă, în acest tract există o topografie a în acest tract există o topografie a fibrelor : oftalmic – anterior, maxilar fibrelor : oftalmic – anterior, maxilar – intermediar, mandibular – dorsal.– intermediar, mandibular – dorsal.


- fibrele ascendente – parte fac sinapsă cu - fibrele ascendente – parte fac sinapsă cu neuroni in nc senzitiv principal trigemen neuroni in nc senzitiv principal trigemen (mijlociu), situat lateral de nc motor în (mijlociu), situat lateral de nc motor în apropierea pedunculului mijlociu cerebelos.apropierea pedunculului mijlociu cerebelos.

- - există o somatotopie identică cu a celor există o somatotopie identică cu a celor din nucleul gelatinos,din nucleul gelatinos,- - aici se proiectează sensibilitatea tactilaaici se proiectează sensibilitatea tactila

-- o altă parteo altă parte → → în nc mezencefalic în nc mezencefalic trigemen, situat în marginea laterală atrigemen, situat în marginea laterală a substanţei cenuşii a porţiunii superioare substanţei cenuşii a porţiunii superioare a ventriculuil IV şi regiunea apeductală,a ventriculuil IV şi regiunea apeductală,

fibrele aferente ale acestui nucleu transmit fibrele aferente ale acestui nucleu transmit impulsuri proprioceptive.impulsuri proprioceptive.


MAJORITATEA FIBRELOR SE MAJORITATEA FIBRELOR SE ÎNCRUCIŞEAZĂ PE LINIA MEDIANĂÎNCRUCIŞEAZĂ PE LINIA MEDIANĂ,, URCĂ URCĂ ÎN LEMNISCUL TRIGEMINAL, ÎN LEMNISCUL TRIGEMINAL, →→ NC NC SEMILUNAR FLECHSIG (NCSEMILUNAR FLECHSIG (NC VPM VPM) TALAMIC) TALAMIC →→ GIRUS POST CENTRAL ARIA 3, 1, 2 GIRUS POST CENTRAL ARIA 3, 1, 2EXISTĂ FIBRE CVINTOTALAMICE CARE EXISTĂ FIBRE CVINTOTALAMICE CARE RĂMÂN IPSILATERALERĂMÂN IPSILATERALE

•COLATERALE COLATERALE →→ ALTE REGIUNI SNC: NC ALTE REGIUNI SNC: NC NERVI CRANIENI (VII;NERVI CRANIENI (VII; III, IV, VI III, IV, VI), NC), NC.. VEGETATIVI DIN TRUNCHI, FORMAŢIE VEGETATIVI DIN TRUNCHI, FORMAŢIE RETICULATĂ, CEREBEL, TECTUM, REGRETICULATĂ, CEREBEL, TECTUM, REG.. SUBTALAMICĂ, HIPOTALAMUS.SUBTALAMICĂ, HIPOTALAMUS.

CONEXIUNICONEXIUNILELE ASIGURĂ REFLEXE: ASIGURĂ REFLEXE: CORNEAN (CU VII), CORNEAN (CU VII), LACRIMAL (CU NC LACRIMAL LACRIMAL (CU NC LACRIMAL SITUSITUAT AT LÂNGĂ NC VII),LÂNGĂ NC VII), DE STRĂNUT (CU NC AMBIGUU, NC DE STRĂNUT (CU NC AMBIGUU, NC RESPIRATORI),RESPIRATORI), DE VOMĂ (NC DORSAL AL X, NC DE VOMĂ (NC DORSAL AL X, NC AMBIGUU, NC MOTOR V),AMBIGUU, NC MOTOR V),SALIVAR (NC SALIVARI ATAŞAŢI N VIISALIVAR (NC SALIVARI ATAŞAŢI N VII,, IX), IX),OCULOCARDIAC (NC DORSAL AL VAG).OCULOCARDIAC (NC DORSAL AL VAG).


TRIGEMENUL MOTORTRIGEMENUL MOTOR

NC MOTOR TRIGEMEN NC MOTOR TRIGEMEN == COLOANĂ OVOIDALĂ DE COLOANĂ OVOIDALĂ DE CELULE MULTIPOLARE CELULE MULTIPOLARE SITUAT ÎN PARTEA SITUAT ÎN PARTEA MEDIALĂ A NC SENZITIV MEDIALĂ A NC SENZITIV PRINCIPAL.PRINCIPAL.


FIBRELE EFERENTE - LOC FIBRELE EFERENTE - LOC

DE INTRARE A RĂDĂCINII DE INTRARE A RĂDĂCINII

SENZITIVE, DEDESUSENZITIVE, DEDESUBBTUL TUL

GANGLIONULUI TRIGEMINAL GANGLIONULUI TRIGEMINAL

→ NERVUL MANDIBULAR.→ NERVUL MANDIBULAR.


NUCLEUL MOTOR PRIMEŞTE NUCLEUL MOTOR PRIMEŞTE

AFERENŢE DE LA CALEA CORTICO AFERENŢE DE LA CALEA CORTICO

NUCLEARĂ DE AMBELE PĂRŢI ŞI NUCLEARĂ DE AMBELE PĂRŢI ŞI

DE LA NUCLEI SENZITIVI AI V, DE LA NUCLEI SENZITIVI AI V,

REALIZÂND ARCURI REFLEXE REALIZÂND ARCURI REFLEXE

MONOSINAPTICE CE ASIGURĂ MONOSINAPTICE CE ASIGURĂ

CONTROLUL MUSCULATURII CONTROLUL MUSCULATURII

MASTICATORII.MASTICATORII.


NERVUL OFTALMIC – V1NERVUL OFTALMIC – V1

NAŞTE ÎN PARTEA ANTEROMEDIALĂ A NAŞTE ÎN PARTEA ANTEROMEDIALĂ A GGL GASSER → SINUS CAVERNIOS, PE GGL GASSER → SINUS CAVERNIOS, PE PERETELE LATERAL SUB III, IV – SE PERETELE LATERAL SUB III, IV – SE RAMIFICA RAMIFICA ÎN: N LACRIMAL, N FRONTAL, ÎN: N LACRIMAL, N FRONTAL, N NASOCILIAR → ORBITĂ PRIN FISURA N NASOCILIAR → ORBITĂ PRIN FISURA ORBITALĂ SUPERIOARĂ.ORBITALĂ SUPERIOARĂ.

PRIMESTEPRIMESTE FIBRE DIN PLEXUL SIMPATIC FIBRE DIN PLEXUL SIMPATIC PERICAROTIDIAN ŞI N OCULOMOTORI.PERICAROTIDIAN ŞI N OCULOMOTORI.

INERVEAZĂ : GLOBUL OCULAR, GLANDA INERVEAZĂ : GLOBUL OCULAR, GLANDA LACRIMALĂ, CORNEEALACRIMALĂ, CORNEEA,, CONJUNCTIVĂ, CONJUNCTIVĂ, PARTE A MUCOASEI CAVITĂŢI NAZALE, PARTE A MUCOASEI CAVITĂŢI NAZALE, CELULE ETMOIDALE, FRUNTEA, SCALPUL CELULE ETMOIDALE, FRUNTEA, SCALPUL PÂNĂ LA VERTEX, FAŢA DORSALĂ A PÂNĂ LA VERTEX, FAŢA DORSALĂ A NASULUI, PLEOAPA SUPERIOARĂ, NASULUI, PLEOAPA SUPERIOARĂ, DURAMATER DIN FOSA CEREBRALĂ DURAMATER DIN FOSA CEREBRALĂ ANTERIOARĂ, PORŢIUNEA ANTERIOARĂ ANTERIOARĂ, PORŢIUNEA ANTERIOARĂ A COASEI CREIERULUI, SINUSUL A COASEI CREIERULUI, SINUSUL LONGITUDINAL, CORTUL CEREBELULUI.LONGITUDINAL, CORTUL CEREBELULUI.


NERVUL MAXILAR – V2NERVUL MAXILAR – V2

ÎN ÎNTREGIME SENZITIV. NAŞTE ÎN MIJLOCUL ÎN ÎNTREGIME SENZITIV. NAŞTE ÎN MIJLOCUL GGL GASSER → ORIZONTAL DE-A LUNGUL GGL GASSER → ORIZONTAL DE-A LUNGUL PĂRŢII INFERIOARE A SINUSULUI CAVERNOS PĂRŢII INFERIOARE A SINUSULUI CAVERNOS → GAURA ROTUNDĂ MARE → → GAURA ROTUNDĂ MARE → TRAVERSEAZĂ PORŢIUNEA SUPERIOARĂ TRAVERSEAZĂ PORŢIUNEA SUPERIOARĂ FOSĂ PTERIGOPALATINĂ → ORBITĂ PRIN FOSĂ PTERIGOPALATINĂ → ORBITĂ PRIN FISURA ORBITALĂ INFERIOARĂ → ŞANŢ ŞI FISURA ORBITALĂ INFERIOARĂ → ŞANŢ ŞI CANAL SUBORBITAR → GAURĂ CANAL SUBORBITAR → GAURĂ SUBORBITARĂ. SUBORBITARĂ.

INERVEAZĂ : DURAMATER ÎN FOSA INERVEAZĂ : DURAMATER ÎN FOSA CEREBRALĂ MIJLOCIE, BUZA SUPERIOARĂ, CEREBRALĂ MIJLOCIE, BUZA SUPERIOARĂ, PARTEA LATERALĂ A NASULUI, PARTEA PARTEA LATERALĂ A NASULUI, PARTEA SUPERIOARĂ A OBRAZULUI, PLEOAPA SUPERIOARĂ A OBRAZULUI, PLEOAPA INFERIOARĂ, PARTEA ANTERIOARĂ A INFERIOARĂ, PARTEA ANTERIOARĂ A TÂMPLEI, MUCOASA NASULUI, GINGIA TÂMPLEI, MUCOASA NASULUI, GINGIA SUPERIOARĂ, DINŢII SUPERIORI, PALATUL SUPERIOARĂ, DINŢII SUPERIORI, PALATUL PÂNĂ LA ARCUL PALATOFARINGEAL.PÂNĂ LA ARCUL PALATOFARINGEAL.


NERVUL MANDIBULAR –V3NERVUL MANDIBULAR –V3

CEA MAI VOLUMINOASĂ RAMURĂ. CEA MAI VOLUMINOASĂ RAMURĂ. FORMAT DIN DOUĂ RĂDĂCINI: FORMAT DIN DOUĂ RĂDĂCINI: - SENZITIVĂ, NAŞTE ÎN GGL GASSER → - SENZITIVĂ, NAŞTE ÎN GGL GASSER → GAURA OVALĂ A SFENOIDULUI,GAURA OVALĂ A SFENOIDULUI,- MOTORIE- MOTORIE → → PE SUB PE SUB GGL GASSERGGL GASSER,, SE SE UNEŞTE CU RAMUL SENZITIV IMEDIAT ÎN UNEŞTE CU RAMUL SENZITIV IMEDIAT ÎN AFARA GĂURI OVALE. AFARA GĂURI OVALE. PLEACA PLEACA DDÎN NC MASTICATOR PONTIN.ÎN NC MASTICATOR PONTIN.

INERVEAZĂ: DURAMATER ÎN FOSA INERVEAZĂ: DURAMATER ÎN FOSA CRANIANĂ MIJLOCIE, TEGUMENTELE CRANIANĂ MIJLOCIE, TEGUMENTELE REGIUNII TEMPORALE INF, MASETERINĂ REGIUNII TEMPORALE INF, MASETERINĂ SUP ŞI BĂRBIE, MUCOASA PLANŞEULUI SUP ŞI BĂRBIE, MUCOASA PLANŞEULUI BUCAL, GINGIA INF, DINŢI ARCULUI BUCAL, GINGIA INF, DINŢI ARCULUI MANDIBULAR, MUCOASA ÎN 2/3 ANT MANDIBULAR, MUCOASA ÎN 2/3 ANT LIMBĂ, MUŞCHI TEMPORAL, MASETER, LIMBĂ, MUŞCHI TEMPORAL, MASETER, PTERIGOIDIAN EXT ŞI INT, PTERIGOIDIAN EXT ŞI INT, MILOHIOIDIANUL, SEGMENTUL ANT MILOHIOIDIANUL, SEGMENTUL ANT DIGASTRIC, PERISTAFILIN EXTERN.DIGASTRIC, PERISTAFILIN EXTERN.


EXAMENUL ŞI SEMIOLOGIA TRIGEMENULUIEXAMENUL ŞI SEMIOLOGIA TRIGEMENULUI

EXAMENUL SENSIBILITĂŢIIEXAMENUL SENSIBILITĂŢII

– – ÎN TERITORIUL DE DISTRIBUŢIE ÎN TERITORIUL DE DISTRIBUŢIE PENTRU : PENTRU : -- SENSIBILITATEA SUPERFICIALĂ SENSIBILITATEA SUPERFICIALĂ TACTILĂ, TERMICĂTACTILĂ, TERMICĂ,, DUREROASĂ DUREROASĂ

- - SENSIBILITATEA PROFUNDĂ SENSIBILITATEA PROFUNDĂ ESTE ATIBUITĂ N VII ESTE ATIBUITĂ N VII DEOARECE NEUROTOMIA DEOARECE NEUROTOMIA RETRO-GASSERIANĂ NU O RETRO-GASSERIANĂ NU O ALTEREAZĂ.ALTEREAZĂ.

TULBURĂRI PATOLOGICE: TULBURĂRI PATOLOGICE: SUBIECTIVE – DURERII, PARESTEZII, SUBIECTIVE – DURERII, PARESTEZII, OBIECTIVE – HIPOESTEZIE OBIECTIVE – HIPOESTEZIE ANESTEZIE (NU UNGHIUL POSTERO-ANESTEZIE (NU UNGHIUL POSTERO-INFERIOR AL MANDIBULEI C2-C3).INFERIOR AL MANDIBULEI C2-C3).


EXAMENUL FUNCŢIEI MOTORII – SE EXAMINEAZĂEXAMENUL FUNCŢIEI MOTORII – SE EXAMINEAZĂ : : - MOTILITATEA ACTIVĂ ŞI FORŢA SEGMENTARĂ: MIŞCĂRI DE - MOTILITATEA ACTIVĂ ŞI FORŢA SEGMENTARĂ: MIŞCĂRI DE RIDICARE, COBORÂRE, LATERALITATE, PROIECŢIE ANTERIOARĂ A RIDICARE, COBORÂRE, LATERALITATE, PROIECŢIE ANTERIOARĂ A MANDIBULEI,MANDIBULEI, - TONUSUL MUSCULAR, PALPAREA MASETERULUI ŞI TEMPORAL,- TONUSUL MUSCULAR, PALPAREA MASETERULUI ŞI TEMPORAL, - TROFICITATE, AMIOTROFIA FOSEI TEMPORALE ŞI REGIUNEA - TROFICITATE, AMIOTROFIA FOSEI TEMPORALE ŞI REGIUNEA MASETERINĂ SE EVIDENŢIAZĂ PRIN MĂRIMEA RELIEFULUI OSOS AL MASETERINĂ SE EVIDENŢIAZĂ PRIN MĂRIMEA RELIEFULUI OSOS AL ARCADEI ZIGOMATICE,ARCADEI ZIGOMATICE, - PREZENŢA FASCICULAŢIILOR MUSCULARE.- PREZENŢA FASCICULAŢIILOR MUSCULARE.

EXAMENUL FUNCŢIEI REFLEXEEXAMENUL FUNCŢIEI REFLEXE - REFLEXUL CORNEEAN: AFERENŢĂ – TRIGEMEN, EFERENŢĂ – FACIAL,- REFLEXUL CORNEEAN: AFERENŢĂ – TRIGEMEN, EFERENŢĂ – FACIAL, -REFLEXUL MASETERIN *EXAGERAT ÎN LEZIUNILE PIRAMIDALE -REFLEXUL MASETERIN *EXAGERAT ÎN LEZIUNILE PIRAMIDALE BILATERALE, SLA - ABOLIT ÎN LEZIUNILE NERVULUI V,BILATERALE, SLA - ABOLIT ÎN LEZIUNILE NERVULUI V, EXAMENUL FUNCŢIEI VEGETATIVE ŞI TROFICEEXAMENUL FUNCŢIEI VEGETATIVE ŞI TROFICE DEPENDENTĂ DE NUMEROASELE AFERENŢE VEGETATIVE.DEPENDENTĂ DE NUMEROASELE AFERENŢE VEGETATIVE. - KERATITA NEUROPARALITICĂ, SECUNDARĂ DISTRUGERII RAMURII - KERATITA NEUROPARALITICĂ, SECUNDARĂ DISTRUGERII RAMURII OFTALMICE. ESTE CONSECINŢĂ A NEUROTOMIEI RETRO-GASSERIE SAU OFTALMICE. ESTE CONSECINŢĂ A NEUROTOMIEI RETRO-GASSERIE SAU GASSEROTOMIEI.GASSEROTOMIEI. - HEMIATROFIA FACIALĂ PROGRESIVĂ, DATORITĂ AFECTĂRII FIBRELOR - HEMIATROFIA FACIALĂ PROGRESIVĂ, DATORITĂ AFECTĂRII FIBRELOR VEGETATIVE SIMPATICE CERVICALE,VEGETATIVE SIMPATICE CERVICALE, - TULBURĂRI SECRETORII LACRIMALE, SALIVARE ŞI VASOMOTORII.- TULBURĂRI SECRETORII LACRIMALE, SALIVARE ŞI VASOMOTORII.


NEVRALGIA TRIGEMINALĂNEVRALGIA TRIGEMINALĂ

CLINICCLINIC,, DOUĂ FORME CARACTERISTICE : DOUĂ FORME CARACTERISTICE :

1. NEVRALGIA ESENŢIALĂ (IDIOPATICĂ1. NEVRALGIA ESENŢIALĂ (IDIOPATICĂ)) – – DEBUT ÎN A Va DECADĂ.DEBUT ÎN A Va DECADĂ. - - RAPORT RAPORT F/MF/M 2/1 PENTRU FEMEII. 2/1 PENTRU FEMEII. - CLINIC DURERI NEVRALGICE VIOLENTE SUB - CLINIC DURERI NEVRALGICE VIOLENTE SUB FORMĂ DE CRIZE PAROXISTICE. EVOLUEAZĂ CU FORMĂ DE CRIZE PAROXISTICE. EVOLUEAZĂ CU PAROXISME DUREROASE DIN CE ÎN CE MAI PAROXISME DUREROASE DIN CE ÎN CE MAI FRECVENTE CE POT INDUCE MARI TULBURĂRI FRECVENTE CE POT INDUCE MARI TULBURĂRI PSIHICE → AUTOMUTILĂRI SAU LA SUICID. PSIHICE → AUTOMUTILĂRI SAU LA SUICID. - - INTERCRITIC – LINIŞTE COMPLETĂ.INTERCRITIC – LINIŞTE COMPLETĂ. - LOCALIZARE, STRICT PE TRAIECTUL RAMURILOR - LOCALIZARE, STRICT PE TRAIECTUL RAMURILOR SENZITIVE, NEDEPĂŞIND LINIA MEDIANĂ A FEŢEI,SENZITIVE, NEDEPĂŞIND LINIA MEDIANĂ A FEŢEI, - DECLANŞARE, SPONTAN. FACTORI DIVERŞI : - DECLANŞARE, SPONTAN. FACTORI DIVERŞI : ATINGEREA MECANICĂ FAŢĂ SAU CAVITATE ATINGEREA MECANICĂ FAŢĂ SAU CAVITATE BUCALĂ, CURENT DE AER RECE, MASTICAŢIE. BUCALĂ, CURENT DE AER RECE, MASTICAŢIE. EXISTĂ ZONE BINE DELIMITATE (TRIGGER ZONE) A EXISTĂ ZONE BINE DELIMITATE (TRIGGER ZONE) A CĂROR ATINGERE DETERMINĂ CRIZE.CĂROR ATINGERE DETERMINĂ CRIZE. - ÎN CRIZĂ POT APARE : FENOMENE REFLEXE - ÎN CRIZĂ POT APARE : FENOMENE REFLEXE MOTORII ŞI VEGETATIVE, HEMISPASM FAŢĂ, MOTORII ŞI VEGETATIVE, HEMISPASM FAŢĂ, CONTRACŢII CLINICE LA NIVELUL MUŞCHILOR CONTRACŢII CLINICE LA NIVELUL MUŞCHILOR ORBICULARI,ORBICULARI, - NU SE DECELEAZĂ MODIFICĂRI OBIECTIVE DE - NU SE DECELEAZĂ MODIFICĂRI OBIECTIVE DE SENSIBILITATE.SENSIBILITATE.


2. NEVRALGIA SIMPTOMATICĂ (SECUNDARĂ)2. NEVRALGIA SIMPTOMATICĂ (SECUNDARĂ)

CONSECINŢĂ A PROCESELOR PATOLOGICE CE AFECTEAZĂ CONSECINŢĂ A PROCESELOR PATOLOGICE CE AFECTEAZĂ SEGMENTELE EXO ŞI ENDOCRANIAN A NERVULUI VSEGMENTELE EXO ŞI ENDOCRANIAN A NERVULUI V

- CLINIC: DURERI MAI PUŢIN INTENSE ÎNSĂ CONTINUI. PE ACEST - CLINIC: DURERI MAI PUŢIN INTENSE ÎNSĂ CONTINUI. PE ACEST FOND APAR EXACERBĂRI PAROXISTICE SCURTE ŞI VIOLENTE. FOND APAR EXACERBĂRI PAROXISTICE SCURTE ŞI VIOLENTE.

SEMNE OBIECTIVE :SEMNE OBIECTIVE :*HIPO-ANESTEZIE PENTRU *HIPO-ANESTEZIE PENTRU TOATE MODURILE DE TOATE MODURILE DE SENSIBILITATE,SENSIBILITATE,*DISPARIŢIA REFLEXULUI *DISPARIŢIA REFLEXULUI CORNEAN,CORNEAN,*ATROFIA MUŞCHILOR *ATROFIA MUŞCHILOR MASTICATORI,MASTICATORI,*SIMPTOME DE SUFERINŢĂ A *SIMPTOME DE SUFERINŢĂ A NERVILOR ÎNVECINAŢI : VII, VI, NERVILOR ÎNVECINAŢI : VII, VI, VIII,VIII,


ETIOLOGIE: ETIOLOGIE: - - FACTORII EXOCRANIENI: FACTORII EXOCRANIENI: AFECŢIUNI DENTARE, SINUZITE, AFECŢIUNI DENTARE, SINUZITE, PROCESE TUMORALE SAU PROCESE TUMORALE SAU INFLAMATORI ORBITARE, INFLAMATORI ORBITARE, RINOFARINGIENE, PAROTIDIENE.RINOFARINGIENE, PAROTIDIENE.- - FACTORII ENDOCRANIENI: FACTORII ENDOCRANIENI: TROMBOFLEBITE SINUS TROMBOFLEBITE SINUS CAVERNOS, OSTEOMIELITA CAVERNOS, OSTEOMIELITA APICALĂ A STÂNCII APICALĂ A STÂNCII TEMPORALE,TEMPORALE, TUMORI DE UNGHI TUMORI DE UNGHI PONTOCEREBELOS (NEURINOM, PONTOCEREBELOS (NEURINOM, COLESTEATOM), LEZIUNI COLESTEATOM), LEZIUNI INTRANEVRAXIALE BULBO-INTRANEVRAXIALE BULBO-PONTINE.PONTINE.


DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL

- NEVRALGII FACIALE ATIPICE: DURERII FĂRĂ CARACTER STRICT NEVRALGIC. NU SUNT STRICT UNILATERALE ŞI NICI ÎN TERITORIUL STRIC

TRIGEMINAL, - MIGRENA, EXISTĂ FORME CARE POT SUGERA O

NEVRALGIE TRIGEMINALĂ : *NEVRALGIA TRIGEMINALĂ MIGRENOASĂ PREZINTĂ

DURERI LOCALIZATE OCULAR, DE DURATĂ ½ - 1 ORĂ, ASOCIATA CU FONO/FOTOFOBIE, ISTORIC FAMILIAL, NU EXISTĂ ZONĂ SAU FACTORI DECLANŞATORI.

*MIGRENA ÎN CIORCHINE – CLUSTER HEADACHE, PREZINTĂ PAROXISME DUREROASE ÎN SALVE CU DEBUT ABRUPT, FĂRĂ AURĂ, CARACTER PULSATIL, NU RESPECTĂ TERITORIUL TRIGEMINAL, SEMNE AUTONOMICE, TREZESTE PACIUNTUL DIN SOMN. RĂSPUNDE LA TERAPIA ANTIMIGRENOASĂ.

- NEVRALGIA ,,DISESTEZIA’’ POSTHERPETICĂ SE CARACTERIZEAZĂ PRIN EXISTENŢA DE CICATRICI POSTVEZICULOASE ŞI DEFICIT DE SENSIBILITATE.


NEVRALGIA SFENOPALATINĂ (SINDROMUL SLUDER) → DURATA PAROXISMELOR MAI MARE DE 10-30 MINUTE, LOCALIZARE NAZOORBITARĂ CU IRADIERE AURICULARĂ ŞI OCCIPITO-MASTOIDIANĂ. ESTE ÎNSOŢITĂ DE MANIFESTĂRI VASOMOTORII ŞI SECRETORII EVIDENTE; RINOREE, HIPERLACRIMAŢIE, HIPERSUDORAŢIE.

SINDROMUL PARATRIGEMINAL (RAEDER), PREZINTĂ DURERII CU CARACTER ŞI LOCALIZARE TRIGEMINALĂ (V1), EXISTĂ HIPOESTEZIE TERITORIUL V, REFLEX CORNEAN DIMINUAT. FRECVENT POATE FI ASOCIAT CU SINDROMUL CLAUDE BERNARD HORNER.

SINDROMUL DUREROS AL ARTICULAŢIE TEMPORO-MANDIBULARE CARACTER NEVRALGIC DAR NEVIOLENT. NU RESPECTĂ TERITORIUL TRIGEMINAL. SIMPTOME AURICULARE ŞI LOCOREGIONALE ASOCIATE.

NEVRALGIA NAZOCILIARĂ (CHARLIN) DURERE INIŢIAL ŞI PREDOMINENT OCULARĂ CU IRADIERE NAZALĂ ŞI MAXILARĂ. SE ASOCIAZĂ : RINOREE, HIPERLACRIMAŢIE, KERATITĂ.



NEVRALGIA GLOSOFARINGIANĂ DURERE CU ACELEASI CARACTERE LOCALIZATE IN LA BAZA LIMBII, GURA, GAT, DECLANSATE DE INGHITIT, VORBIT, MESTECAT.

GLAUCOMUL DURERI OCULARE CE POT IRADIA ÎN TERITORIU OFTALMIC AL TRIGEMENULUI.

MĂSURAREA TENSIUNII OCULARE ŞI RĂSPUNSUL LA PILOCARPINĂ PRECIZEAZĂ DIAGNOSTICUL.

NEVRALGIA DE GANGLION GENICULAT (SINDROM HUNT), DURERILE NU SE SUPRAPUN TERITORIULUI TRIGEMINAL DAR IRADIAZĂ AURICULAR ŞI NASOLARINGIAN.

EXISTĂ O ZONĂ DECLANŞATOARE LA NIVELUL CONDILULUI AUDITIV EXTERN.



TRATAMENT

TRATAMENT MEDICAMENTOS

• VITAMINE DIN GRUPUL B, REZULTATE INCONSTANTE,• DROGURI ANTICOLINERGICE ÎN SUPOZIŢIA CĂ SCADE STAREA DE HIPEREXCITABILITATE CENTRALĂ – AKINETON,• DERIVATE HIDANTOINICE INTRODUSE PE BAZA ANALOGIEI CU EPILEPSIA:-DIFENIL HIDANTOINATUL SODIC 200-600 MG/ZI- DILANTIL, 300MG/ZI- CARBAMAZEPINĂ – BINE TOLERATĂ, EFECTE SECUNDARE MINORE, EFICIENT, ÎN DOZĂ DE 200-400MG PÂNĂ LA 800MG/ZI.

INDICAT ÎN STADIILE PRECOCE SUB 6 LUNI.


BLOCAJ CHIMIC : • AL RAMURII PERIFERICE CU: PROCAINĂ, ALCOOLIZARE, FENOLIZARE. NU SE UTILIZEAZĂ FRECVENT.• AL GANGLIONULUI GASSER (UTILIZARE RESTRÂNSĂ). SE REALIZEAZĂ O NEUROLIZĂ GASSERIANĂ CU SUPRIMAREA DURERII ŞI ANESTEZIE ÎN ÎNTREG TERITORIU. FRECVENT SUPRIMAREA DURERII ESTE TEMPORARĂ ŞI POT APARE PARESTEZII ÎN HEMIFAŢA ANESTEZIATĂ → ,,CAUZALGIA TRIGEMINALĂ’’ SAU CHIAR DURERI → ,,ANESTEZIE DUREROASĂ’’.


ELECTROCOAGULAREA GANGLIONULUI GASSER – REZULTATE CRITICABILE DATORITĂ COMPLICAŢIILOR ŞI SECHELELOR.


TRATAMENTUL CHIRURGICAL


Chirurgie Microvasculara Decompresivă


• RIZOTOMIA RETROGASERIANĂ SAU JUXTAPONTINĂ CU SECŢIONAREA RETROGASERIANĂ A FIBRELOR CARE SUPLEAZĂ TERITORIUL DUREROS.• TRACTOTOMII BULBARE, PONTINE ŞI MEZENCEFALICE → ABANDONATE DATORITĂ ABORDULUI DIFICIL => MORTALITATE CRESCUTĂ,• METODE STEREOTOXICE CU REZULTATE NECONCLUDENTE.


NERVUL FACIALNERV MIXT DATORITĂ ALĂTURĂRII FIBRELOR INTERMEDIARULUI WRISBERG.

EMERGENŢA DIN TRUNCHIUL CEREBRAL, LA NIVELUL MARGINI INFERIOARE A PUNŢII → UNGHIUL PONTO-CEREBELOS → ÎN MEATUL AUDITIV INTERN ÎMPREUNĂ CU NERVUL AUDITIV, ARTERA AUDITIVĂ INTERNĂ ŞI VENELE AUDITIVE.

LA CAPĂTUL LATERAL MEAT AUDITIV INT NERVUL → CANAL FACIAL = APEDUCTUL LUI FALLOPE DIN STÂNCA OSULUI TEMPORAL, LA ACEST NIVEL→ GGL GENICULAT (CELULE SENZORIALE DIN CARE PROVIN AXONII NERVULUI WRISBERG).


IESE DIN CRANIU PRIN GAURA STILOMASTOIDIANĂ → REGIUNEA GLANDEI PAROTIDE SE DIVIDE ÎN DOUĂ RAMURI TERMINALE:


1.TEMPORO-FACIALĂ SUPERIOR PENTRU MUŞCHI: FRONTALI, ORBICULARII PLEOAPELOR, SPRÂNCENOSUL, MUŞCHII OBRAZULUI, MUŞCHII BUZEI SUPERIOARE, MUŞCHII ARIPII NASULUI, 2. CERVICO-FACIALĂ, INFERIOR, PENTRU: MUŞCHII BUZEI INFERIOARE, MUŞCHII BĂRBIEI, PIELOSUL GÂTULUI.


NERVUL INTERMEDIAR WRISBERG ASIGURĂ : FUNCŢIA GUSTATIVĂ ÎN 2/3 ANTERIOARE ALE LIMBII, SENSIBILITATEA ÎN PORŢIUNEA EXTERNĂ A CONDUCTULUI AUDITIV EXTERN, CONCA URECHII ŞI REGIUNEA RETROAURICULARĂ


PRIN FIBRELE PARASIMPATICE INERVAŢIA GLANDELOR SALIVARE SUBMAXILARE ŞI SUBLINGUALE ŞI GLANDELOR LACRIMALE.


EXPLORAREA SEMIOLOGICĂ N FACIAL →: SEMNE DE PAREZĂ SAU PARALIZIE, MODIFICĂRI REFLEXE, TULBURĂRI DE ORDIN SENZITIVO-SENZORIAL ŞI SECRETOR.

SEMNE CLINICEEXAMENUL STATIC:

*asimetria trăsăturilor feţei accentuate cu mişcărilor voluntare şi automatico-reflexe, *estomparea pliurilor fiziologice, *sprânceană coborâtă, *fanta palpebrală crescută – lagoftalmie, *clipitul absent, *secreţia lacrimală în unghiul intern al obrazului – epiphora (eversiune canale lacrimale, datorită paraliziei muşchilor horner), *şanţ nazo-labial şters, *comisura bucală coborâtă, gura trasă de partea sănătoasă, *bărbia netedă.


EXAMENUL DINAMIC: *nu poate încreţi fruntea, *nu poate închide ochiul sau mişcarea este mai lentă şi incompletă. Semn Charles- Bell. *semn Souque - al genei, *semn Negro – la privirea înainte şi în sus, globul ocular pare mai sus, *proba arătării dinţilor, a deschiderii gurii, *proba umflării obrajilor. *proba fluieratului, *apariţia fenomenului ,,lacrimi de crocodil’’ datorită disdirecţionării regenerării axonilor după denervare


MODIFICĂRI REFLEXEMODIFICĂRI REFLEXE

REFLEXELE SUNT DIMINUATE SAU ABOLITE ÎN LEZIUNI PERIFERICE ŞI NEMODIFICATE ÎN LEZIUNI CENTRALE.

- REFLEXUL NAZO-PALPEBRAL: PERCUŢIA RĂDĂCINII NASULUI DETERMINĂ ÎNCHIDEREA SIMULTANĂ ŞI EGALĂ A CELOR PATRU PLEOAPE.

- REFLEXUL ORBICULARULUI OCHIULUI: PERCUŢIA PE GLABELĂ SAU MARGINEA SUPRAORBITARĂ COMPARATI.

- REFLEXUL PSIHO-PALPEBRAL: PROIECŢIA BRUSCĂ A UNEI LUMÂNĂRI – OCLUZIA OCHIULUI.

- REFLEXUL COHLEO-PALPEBRAL BECHTEREW: OCLUZIA SIMULTANĂ, INVOLUNTARĂ LA ZGOMOT INOPINAT.

- REFLEX CORNEAN.


Testarea gustului 2/3 anterioare ale limbii pentru: gust dulce, acru, sărat.

Testarea salivaţieiRespectiv a nervului coarda timpanului. Se canulează conductul glandei salivare pentru a colecta şi măsura fluxul de salivă după sugerea unei lămâii timp de 60 secunde.


ETIOPATOGENIA PARALIZIILOR FACIALEPOT FI: CENTRALE PRIN LEZIUNI SUPRANUCLEARE, PERIFERICE PRIN LEZIUNI NUCLEARE ŞI INFRANUCLEARE.

PARALIZIA FACIALĂ CENTRALĂ

- RESPECTA FACIALUL SUPERIOR, MUSCULATURA INERVATĂ DE FACIALUL SUPERIOR, AVÂND REPREZENTARE CORTICALĂ BILATERALĂ.

ÎN MIŞCĂRILE AUTOMATE REFLEXE ASIMETRIA MIMICII DIMINUĂ, DATORITĂ INTEGRITĂŢII CĂILOR MOTORII AUTOMATE.

PARALIZIA FACIALĂ PERIFERICĂ

- PARALIZII FACIALE PRIN LEZIUNE NUCLEARĂ: AFECTAREA NUCLEULUI ÎN PORŢIUNEA PONTINĂ PRIN LEZIUNI VASCULARE, TUMORALE, INFLAMATORII FRECVENT SE ASOCIAZĂ O LEZIUNE A FASCICULULUI PIRAMIDAL => SINDROAME ALTERNE.


PARALIZII FACIALE PERIFERICE PRIN LEZIUNI INFRANUCLEARE:

1. PROCESE PATOLOGICE ALE FOSEI POSTERIOARE: TUMORI DE UNGHI PONTO-CEREBELOS, PROCESE INFLAMATORII – POLINEVRITE ŞI POLIRADICULONEVRITE.

2. LEZIUNI PROXIMALE FAŢĂ DE GANGLIONUL GENICULAT. SEMNE CLINICE ASEMĂNĂTOARE ÎNSOŢITE DE TULBURĂRI LACRIMALE ŞI AFECTARE A GUSTULUI.

3. LEZIUNI SITUATE ÎNTRE GANGLIONUL GENICULAT ŞI ORIGINEA RAMURII PENTRU MUŞCHI STAPEDIUS. FENOMENE ASEMĂNĂTOARE ŞI HIPERACUZIE.

4. LEZIUNE DISTALĂ DE RAMURĂ PENTRU STAPEDIUS DAR PROXIMAL DE COARDA TIMPANULUI. DIMINUARE SAU ABOLIRE A GUSTULUI ŞI SALIVAŢIEI FĂRĂ TULBURĂRII LACRIMALE ŞI HIPERACUZIE.

5. LEZIUNE DISTALĂ DE NERV COARDA TIMPANULUI – PARALIZIE FACIALĂ MOTORIE.


SINDROMUL RAMSAY-HUNT APARE ÎN ZONA ZOSTER GENICULATĂ. SE CARACTERIZEAZĂ PRIN APARIŢIA UNEI ERUPŢI VEZICULARE ÎN CONCĂ, MEAT AUDITIV EXTERN ŞI RETROAURICULAR ŞI PARALIZIE FACIALĂ PERIFERICĂ.


Nervul cohleo-vestibular

constituit din două ramuri disticte: nervul vestibular nervul cohlear,

care se unesc la capătul proximal al canalului auditiv intern => nervul acustico-vestibular → traverseaza unghiul ponto-cerebelos împreună cu VII şi VII bis → lateral în trunchiul cerebral la nivelul jonctiunii puntii cu bulbul.


CAILE ACUSTICECAILE ACUSTICE


Elementele receptoare

- celulele ciliate ale organului Corti din cohlee (transformă energia vibratorie în influx nervos)


– celulele ganglionare (neuronii bipolari ai ggl spiral a lui Corti – in canalul spiral Rosenthal – reprezentand protoneuronii auditivi.


Axonii neuronilor bipolari traversează lama spirală, se unesc in nervul cohlear sau acustic → traversează conductul auditiv intern, fosa posterioară → nevrax la nivelul şanţului bulbo-pontin → nucleii cohleari:


* nucleul cohlear ventral – fibrele trec prin faţa nucleului vestibular – fibre arciforme ventrale.* nucleul cohlear dorsal = tubercul acustic – fibrele prin spatele nucleilor vestibulari – fibre arciforme dorsale.

Parte din fibre se încrucişează înapoia panblicii Reil => corpul trapezoid.


Dupa ce fac sinapsă în oliva pontină, fibrele acustice se plasează pe marginea externă a fasciculului senzitiv constituind banda lui Reil laterală → tuberculul quadrigemen posterior.


Centrii de percepţie - centri auditivi primari: corp geniculat intern, tubercul quadrigemen posterior (rol reflex şi de releu) - centri corticali ai audiţiei situaţi în ariile auditive 41, 42, 22 (partea mijl. a primei circumv. temporale = circumv. Heschl)


CĂILE VESTIBULARECĂILE VESTIBULARE

APARATUL RECEPTOR, la nivelul urechii interneAPARATUL RECEPTOR, la nivelul urechii interne,, reprezentat de: reprezentat de:


* utriculă şi saculă, organe de echilibru static sensibile la poziţia * utriculă şi saculă, organe de echilibru static sensibile la poziţia şi atitudinile corporale. şi atitudinile corporale. * trei canale semicirculare: superior, posterior şi extern, organe * trei canale semicirculare: superior, posterior şi extern, organe de echilibru dinamic, sensibile la deplasările corpului.de echilibru dinamic, sensibile la deplasările corpului.


CĂILE DE TRANSMISIE :CĂILE DE TRANSMISIE :

* Protoneuronul * Protoneuronul == neuronii bipolari ai neuronii bipolari ai ganglionului Scarpaganglionului Scarpa;; axoni formează axoni formează nervul vestibularnervul vestibular, se, se asociază nervul asociază nervul auditiv formând perechea VIII.auditiv formând perechea VIII.


•DeutoneuronulDeutoneuronul, in, in nc vestibulari: nc vestibular dorsal int Schwalbe, nc vestibulari: nc vestibular dorsal int Schwalbe, nc vestibular dorsal ext Deiters, nc Bechterew, nc inf Roller.nc vestibular dorsal ext Deiters, nc Bechterew, nc inf Roller.

PParte din fibrele narte din fibrele n vestibulari nu fac sinapsă în nc, merg direct la nc vestibulari nu fac sinapsă în nc, merg direct la nc acoperişului acoperişului ((cerebelcerebel)) prin fasciculul vestibulo-cerebelos direct prin fasciculul vestibulo-cerebelos direct Edinger.Edinger.


CONEXIUNILE NUCLEILOR VESTIBULARICONEXIUNILE NUCLEILOR VESTIBULARI

11.Fasciculul vestibulocerebelos.Fasciculul vestibulocerebelos,, → arhicerebel prin pedunculul → arhicerebel prin pedunculul cerebelos inferior.cerebelos inferior.

2. Fasciculul cerebelo-vestibular2. Fasciculul cerebelo-vestibular, de la nucleul acoperişului la , de la nucleul acoperişului la nucleii vestibulari.nucleii vestibulari.

3. Fasciculul vestibulo-mezencefalic3. Fasciculul vestibulo-mezencefalic, se plasează în BLP , se plasează în BLP stabilind conexiuni directe şi încrucişate cu nucleii nervilor stabilind conexiuni directe şi încrucişate cu nucleii nervilor oculomotori şi a altor nervi cranieni. Fasciculul participă la oculomotori şi a altor nervi cranieni. Fasciculul participă la realizarea reflexeloroculocefalogire, ţinând sub dependenţa sa realizarea reflexeloroculocefalogire, ţinând sub dependenţa sa nistagmusul şi reflexele tonice ale ochilor, capului şi gâtului.nistagmusul şi reflexele tonice ale ochilor, capului şi gâtului.

4. Fasciculul vestibulo-spinal4. Fasciculul vestibulo-spinal naşte din nucleul Deiters naşte din nucleul Deiters,, controlează centrii rotatori ai capului şi gâtului şi coordonează controlează centrii rotatori ai capului şi gâtului şi coordonează mişcările capului şi membrelor.mişcările capului şi membrelor.

5. Fascicole vestibulo-corticale5. Fascicole vestibulo-corticale, reprezentarea corticală este , reprezentarea corticală este discutatădiscutată;; se presupune că fibrele vestibulare se încrucişează, se presupune că fibrele vestibulare se încrucişează, întîntrră în panglica Reil →ă în panglica Reil → scoarţă prin fasciculul vestibulo-scoarţă prin fasciculul vestibulo-temporal Spiegel proiectându-se în jurul ariilor auditive.temporal Spiegel proiectându-se în jurul ariilor auditive.


EXPLORAREA NERVULUI COHLEAREXPLORAREA NERVULUI COHLEARcantitativecantitative - măsoară acuitatea- măsoară acuitatea auditivăauditivă

Testele de explorareTestele de explorare

calitativecalitative - - comparăcompară eficienţa componenteeficienţa componenteii conductive şi perceptivă (neurală) a conductive şi perceptivă (neurală) a stucturilor auditive la stucturilor auditive la variate frecvenţe tonale. variate frecvenţe tonale.

Obişnuit se foloseşte:Obişnuit se foloseşte:

• Acumetria fonicăAcumetria fonică – pentru fiecare ureche folosind vorbirea cu – pentru fiecare ureche folosind vorbirea cu glas şoptit de la distanţă (normal 5-6 m)glas şoptit de la distanţă (normal 5-6 m);; transmis transmisieie pe cale pe cale aeriană. Saeriană. Scadcaderea auzului îndică leziune la nivelul urechi externe erea auzului îndică leziune la nivelul urechi externe şi medii. Vorbirea cu glas tare de la distanţa de 50mşi medii. Vorbirea cu glas tare de la distanţa de 50m;; transmis transmisieie atât aeriană cât şi osoasă.atât aeriană cât şi osoasă.

• Acumetria instrumentalăAcumetria instrumentală, utilizează ceasul sau diapazonul cu , utilizează ceasul sau diapazonul cu 64-120 vibraţii/min. Pentru transmiterea aeriană se apropie de 64-120 vibraţii/min. Pentru transmiterea aeriană se apropie de conductul auditiv şi se notează distanţa de la care este perceput conductul auditiv şi se notează distanţa de la care este perceput sunetul în comparaţie cu subiectul normal. Pentru transmiterea sunetul în comparaţie cu subiectul normal. Pentru transmiterea osoasă se aplică diapazonul pe mastoidosoasă se aplică diapazonul pe mastoidaa notându-se percepţia şi notându-se percepţia şi timpul cât durează.timpul cât durează.


Pentru diferenţierea între surditatea de transmisie şi cea Pentru diferenţierea între surditatea de transmisie şi cea de percepţie se folosesc probe instrumentale : de percepţie se folosesc probe instrumentale :

- - Proba WeberProba Weber: diapazonul pe linia mediană. : diapazonul pe linia mediană. Normal, aceeaşi intensitate în ambele urechi. În surditatea Normal, aceeaşi intensitate în ambele urechi. În surditatea de transmisie, se aude mai bine în urechea bolnavă = de transmisie, se aude mai bine în urechea bolnavă = Weber lateralizat în urechea bolnavă. În surditatea de Weber lateralizat în urechea bolnavă. În surditatea de percepţie – lateralizat în urechea sănătoasă.percepţie – lateralizat în urechea sănătoasă.

- - Proba RinneProba Rinne, compară transmisia osoasă cu cea , compară transmisia osoasă cu cea aeriană. Diapazonul se aşează pe mastoidă şi se aude un aeriană. Diapazonul se aşează pe mastoidă şi se aude un timp (conducere osoasă). timp (conducere osoasă). După încetarea percepţiei se aşează în faţa conductului După încetarea percepţiei se aşează în faţa conductului auditiv (transmisie aeriană) şi se percepe pentru 20-auditiv (transmisie aeriană) şi se percepe pentru 20-30sec. = Rinne pozitiv – normal. În surditatea de 30sec. = Rinne pozitiv – normal. În surditatea de transmisie se inversează raportul între transmisia osoasă transmisie se inversează raportul între transmisia osoasă şi cea aeriană = Rinne negativ.şi cea aeriană = Rinne negativ.

- - Proba SchwabachProba Schwabach, diapazonul aşezat pe vertex , diapazonul aşezat pe vertex este perceput 20 sec. Durată mai mică = Schwabach este perceput 20 sec. Durată mai mică = Schwabach prescurtat - surditate de percepţie. prescurtat - surditate de percepţie. Durată mai mare = Schwabach prelungit - surditate de Durată mai mare = Schwabach prelungit - surditate de transmisie. transmisie.


PATOLOGIA AUZULUIPATOLOGIA AUZULUISuferinţele nervului acustic se pot manifesta prin două grupe de Suferinţele nervului acustic se pot manifesta prin două grupe de fenomene: simptome de iritaţie şi simptome de deficit.fenomene: simptome de iritaţie şi simptome de deficit. 1. SIMPTOME DE IRITAŢIE:1. SIMPTOME DE IRITAŢIE: - - AcufeneleAcufenele – in – in cocontextul ntextul sisimmptomelor de iritaţie cât şi de deficit. ptomelor de iritaţie cât şi de deficit. ((zgomote anormale în una sau ambele urechizgomote anormale în una sau ambele urechi)). Pot fi continui sau . Pot fi continui sau periodice. Apar în: periodice. Apar în: ** leziuni labirintice după traumatisme craniocerebrale sau leziuni labirintice după traumatisme craniocerebrale sau hemoragii intracraniene.hemoragii intracraniene. ** leziuni ale nervului acustic: nevrite acustice, neuropatii toxice, leziuni ale nervului acustic: nevrite acustice, neuropatii toxice, neurinoame de acustic.neurinoame de acustic. * arahnoidite de unghi ponto-cerebelos* arahnoidite de unghi ponto-cerebelos * leziuni ale nucleilor acustici şi/sau căi acustice în trunchi.* leziuni ale nucleilor acustici şi/sau căi acustice în trunchi. - - HiperacuziaHiperacuzia, în leziuni ale: n, în leziuni ale: nv. v. acustic, paralizii faciale periferice, acustic, paralizii faciale periferice, migrenă, aure epileptice.migrenă, aure epileptice. - - HalucinaHalucinattii auditiveii auditive, caracter elementar (zgomote simple), sau , caracter elementar (zgomote simple), sau caracter complex (cuvinte, melodii)caracter complex (cuvinte, melodii) - - crize epileptice focale crize epileptice focale temporo- uncinatetemporo- uncinate - - Acufenele ,,obiective’’Acufenele ,,obiective’’ - - zgomote intracraniene percepute de la zgomote intracraniene percepute de la bolnavii purtători de angioame cerebrale sau fistule carotido-bolnavii purtători de angioame cerebrale sau fistule carotido-cavernoase.cavernoase.


2. SIMPTOME DE DEFICIT 2. SIMPTOME DE DEFICIT

Leziunile periferice ale nervului cohlear produc surditate parţială Leziunile periferice ale nervului cohlear produc surditate parţială sau completă de tip percepţie cu sau fără fenomene de tinitus. sau completă de tip percepţie cu sau fără fenomene de tinitus.

Surditatea de percepţie se caracterizează prin:Surditatea de percepţie se caracterizează prin: * diminuare a transmisiei aeriene şi osoasre în special* diminuare a transmisiei aeriene şi osoasre în special *alterarea auzului pentru tonalităţile înalte (mai fecvent), *alterarea auzului pentru tonalităţile înalte (mai fecvent), consoane dentale, vocale scurte. consoane dentale, vocale scurte.

Etiopatogenia surdităţii: Etiopatogenia surdităţii: intoxicaţii cu substanţe chimice,intoxicaţii cu substanţe chimice, - - antibiotice (kanamicină, streptomicină), alte medicamente antibiotice (kanamicină, streptomicină), alte medicamente (chinină, salicilaţi).(chinină, salicilaţi). - infecţii bacteriene sau virotice : scarlatină, rubeolă, parotidită - infecţii bacteriene sau virotice : scarlatină, rubeolă, parotidită epidemică, gripă, zona zoster, meningite, sifilis.epidemică, gripă, zona zoster, meningite, sifilis. - tumorii cerebrale, neurinom de acustic, traumatisme - tumorii cerebrale, neurinom de acustic, traumatisme craniocerebrale,craniocerebrale, - arahnoidite de unghi ponto-cerebelos- arahnoidite de unghi ponto-cerebelos - anevrisme V-B, - anevrisme V-B, - - osteită deformantă – boala Paget.osteită deformantă – boala Paget.


EXPLORAREA FUNCTIILOR VESTIBULARE EXPLORAREA FUNCTIILOR VESTIBULARE

Simptome subiective: Simptome subiective: vertijul,vertijul, senzaţie de deplasare senzaţie de deplasare iluzorie a obiectelor exterioare în raport cu subiectul şi mai iluzorie a obiectelor exterioare în raport cu subiectul şi mai rar a vertiginosului în raport cu obiectele externe. rar a vertiginosului în raport cu obiectele externe.

Deplasarea are loc într-un sens determinat, apare, se Deplasarea are loc într-un sens determinat, apare, se exagerează sau se ameliorează în funcţie de poziţia capului exagerează sau se ameliorează în funcţie de poziţia capului în spaţiu. în spaţiu.

Uneori este violent Uneori este violent →→ dezechilibrare şi cădere fără pierdere dezechilibrare şi cădere fără pierdere de conştienţă. de conştienţă. Frecvent se însoţeşte de greţuri, vărsături şi tulburări Frecvent se însoţeşte de greţuri, vărsături şi tulburări vasomotorii şi manifestări auditive (acufene, hipoacuzie).vasomotorii şi manifestări auditive (acufene, hipoacuzie).


Probe vestibulare clinice: Probe vestibulare clinice: NISTAGMUSUL,NISTAGMUSUL, expresia clinică a unei expresia clinică a unei tulburări de tonustulburări de tonus,, caracterizat prin mişcări ritmice ale globilor caracterizat prin mişcări ritmice ale globilor oculari. oculari.

Nistagmusul vestibular se caracterizează prin secuse oculare Nistagmusul vestibular se caracterizează prin secuse oculare involuntare, simultane la ambii ochi, ritmice şi inepuizabile. involuntare, simultane la ambii ochi, ritmice şi inepuizabile.

MişcareaMişcarea,, compusă din succesiunea a două secuse elementare compusă din succesiunea a două secuse elementare de sens opus şi viteză diferită: de sens opus şi viteză diferită: -una una lentă lentă de origine vestibularăde origine vestibulară;; traduc traducee tulburarea vestibulară a tulburarea vestibulară a tonusului musculatonusului muscularr-una una rapidărapidă mai uşor vizibilă după care ne orientăm în practică. mai uşor vizibilă după care ne orientăm în practică.

NISTAGMUSUL VESTIBULAR NISTAGMUSUL VESTIBULAR – Diagnostic Diferential– Diagnostic Diferential::

- - nistagmusul de fixaţienistagmusul de fixaţie, în privirea laterală ext, în privirea laterală extrema,rema, intensitate intensitate mică şi inepuizabil.mică şi inepuizabil.

-- nistagmusul paraliticnistagmusul paralitic, , iin cazuri de pareză de muşchi n cazuri de pareză de muşchi oculomotori, când priveşte în direcţia moculomotori, când priveşte în direcţia muuşcşchiuluihiului paretic paretic,, este este unilateral.unilateral.

- - nistagmusul congenital şi al orbilornistagmusul congenital şi al orbilor, apare la privirea în faţă, , apare la privirea în faţă, mişcări pendulare de aceeaşi durată şi intensitate.mişcări pendulare de aceeaşi durată şi intensitate.


VALOAREA TOPOGRAFICĂ VALOAREA TOPOGRAFICĂ A NISTAGMUSULUI ÎN DIAGNOSTIC:A NISTAGMUSULUI ÎN DIAGNOSTIC:

- - nistagmus de direcţie nistagmus de direcţie ununică → leziune unilaterală a vestibulului ică → leziune unilaterală a vestibulului periferic sau a căilor vestibulare centrale (BLP).periferic sau a căilor vestibulare centrale (BLP).

- nistagmusul multiplu, multidirecţional → leziune bilaterală a - nistagmusul multiplu, multidirecţional → leziune bilaterală a nucleilor sau a căilor vestibulare centrale.nucleilor sau a căilor vestibulare centrale.

- nistagmusul orizontal pur → leziune labirintică, nerv vestibular - nistagmusul orizontal pur → leziune labirintică, nerv vestibular sau protuberanţială.sau protuberanţială.

- nistagmusul rotator pur → leziune bulbară, nucleu Roller. Uneori - nistagmusul rotator pur → leziune bulbară, nucleu Roller. Uneori poate indica şi o leziune mai înaltă.poate indica şi o leziune mai înaltă.

- nistagmusul vertical, → leziune a BLP deasupra nucleiilor - nistagmusul vertical, → leziune a BLP deasupra nucleiilor perechi a VI-a , a pedunculilor cerebrali sau nucleii acoperişului.perechi a VI-a , a pedunculilor cerebrali sau nucleii acoperişului.

- nistagmusul orizonto-girator → leziune nucleară difuză.- nistagmusul orizonto-girator → leziune nucleară difuză.


PROBE STATICEPROBE STATICE

•Proba Romberg – deviaţie spre vestibulul lezatProba Romberg – deviaţie spre vestibulul lezat•Proba Romberg sensibilizat, Proba Romberg sensibilizat, •PProba deviaţiei tonice a braţelorroba deviaţiei tonice a braţelor

PROBE DINAMICEPROBE DINAMICE

•Proba indicaţiei - Barany Proba indicaţiei - Barany •PProba mersului în stea – Babinski-Weil roba mersului în stea – Babinski-Weil

PROBE VESTIBULARE INSTRUMENTALEPROBE VESTIBULARE INSTRUMENTALE

•Probe vestilatori giratorii, Probe vestilatori giratorii, •probe vestibulare calorice - se excită labirintul cu apă probe vestibulare calorice - se excită labirintul cu apă la 30la 3000 sau 44 sau 4400 , ,•proba galvanică – electrod pe tragus şi mastoidă, proba galvanică – electrod pe tragus şi mastoidă, electronistagmografia – analiza potenţialelor corneo-electronistagmografia – analiza potenţialelor corneo-retiniene.retiniene.


SINDROMUL VESTIBULARSINDROMUL VESTIBULARDDpdv topdv topografic se împarte în: periferic şi central.pografic se împarte în: periferic şi central.

SINDROMUL VESTIBULAR PERIFERICSINDROMUL VESTIBULAR PERIFERIC

-determinat de leziuni la nivelul aparatului de recepţie sau determinat de leziuni la nivelul aparatului de recepţie sau rădăcinilor şi nervului vestibular determinate de: rădăcinilor şi nervului vestibular determinate de:

- inflamaţii ale urechii medii sau interne, traumatisme cu comoţie - inflamaţii ale urechii medii sau interne, traumatisme cu comoţie labirintică, hemoragii labirintice, tulburări circulatorii la nivelul labirintică, hemoragii labirintice, tulburări circulatorii la nivelul arterei auditive interne, tumorii de unghi pontocerebelos, nevrite arterei auditive interne, tumorii de unghi pontocerebelos, nevrite toxice şi medicamentoase.toxice şi medicamentoase.

- asociază fenomene din partea nervului auditiv (acufene, - asociază fenomene din partea nervului auditiv (acufene, hipoacuzie),hipoacuzie),

- este armonic datorită concordanţei semnelor cu partea - este armonic datorită concordanţei semnelor cu partea afectată,afectată,

- se caracterizează prin: vertij intens sub formă de crize - se caracterizează prin: vertij intens sub formă de crize paroxistice, exacerbat de modificările poziţiei capului, deviaţii paroxistice, exacerbat de modificările poziţiei capului, deviaţii tonice, nistagmus rotator sau orizontal.tonice, nistagmus rotator sau orizontal.


SINDROMUL VESTIBULAR CENTRALSINDROMUL VESTIBULAR CENTRAL

- determinat de leziuni care interesează căiile şi nucleii determinat de leziuni care interesează căiile şi nucleii vestibulari, eventual centri corticali temporali vestibulari, eventual centri corticali temporali

- se întâlneşte în: SM, siringobulbie, tumori de trunchi cerebral, se întâlneşte în: SM, siringobulbie, tumori de trunchi cerebral, tumori de fosăcerebrală posterioară, accident vascular cerebral tumori de fosăcerebrală posterioară, accident vascular cerebral în teritoriul VB – sindromul Wallenberg.în teritoriul VB – sindromul Wallenberg.

- nu asociază semne de leziune cohlearănu asociază semne de leziune cohleară

- dizarmonic, neexistând o concordanţă între sensul dizarmonic, neexistând o concordanţă între sensul nistagmusului şi al deviaţiei tonice,nistagmusului şi al deviaţiei tonice, care sunt posibile în toate care sunt posibile în toate direcţiile,direcţiile,

- vertijul are intensitate scăzută, caracter continuu şi durează o vertijul are intensitate scăzută, caracter continuu şi durează o perioadă lungă de timp.perioadă lungă de timp.


NERVUL GLOSOFARINGIAN – IXNERVUL GLOSOFARINGIAN – IX

Nerv mixt: motor, senzitiv, Nerv mixt: motor, senzitiv, vegetativ şi senzorial cu rol vegetativ şi senzorial cu rol în deglutiţie, secreţie în deglutiţie, secreţie salivară şi funcţia gastrică.salivară şi funcţia gastrică.


OriginOriginee::

- aparenaparentata, 3-4 răd, 3-4 răd. - . - şanşantt olivă olivă--peduncul cerebelos infpeduncul cerebelos inf.., în p, în p. s. supup.. bulbbulb

- reala,reala,**ppt. t. fibrele somatofibrele somato--senzitivesenzitive = ggl = ggl. . superior = superior = EhrenritterEhrenritter - inervează - inervează senzsenz. 1/3. 1/3 post post.. limbă, limbă, mucoasa faringelui, palatul mucoasa faringelui, palatul moale, trompa Eustache, moale, trompa Eustache, casa timpanului, sinus casa timpanului, sinus carotidiancarotidian

*p*pt. t. fibrele senzorialefibrele senzoriale – ggl – ggl. . InfInf. . AnderschAndersch - - inervează inervează senzorial senzorial 1/31/3 post post. . limbă limbă (gustul amar). Ramurile (gustul amar). Ramurile centralecentrale - - la nc tractusului la nc tractusului solitar din bulb şi nucleul solitar din bulb şi nucleul Nageotte situat la extremNageotte situat la extrem.. sup a tractului solitar.sup a tractului solitar.


*p*pt. t. fibrele motoriifibrele motorii – n – nc. mc. motor dotor dinin partea rostrală a nc ambigu partea rostrală a nc ambigu - - conectat cu tractul corticonuclear bilateral. Fibrele se distribuie la conectat cu tractul corticonuclear bilateral. Fibrele se distribuie la muşchii: constrictor sup faringe, stilofaringianmuşchii: constrictor sup faringe, stilofaringian, s, stiloglos, palatoglos, tiloglos, palatoglos, ridicătorul vălului palatin, muşchridicătorul vălului palatin, muşchiii uvuleii uvulei

*p*pt.t. fibrele parasimpatice fibrele parasimpatice – – din ndin nc. c. salivar infsalivar inf. . – n– nv.v.IX – IX – nv. nv. mic pietros superficial, - mic pietros superficial, - ganglgangl. . otic – notic – nv. v. auriculotemporal – glauriculotemporal – gl. . Parotida.Parotida.


EXAMENUL CLINICEXAMENUL CLINIC

Examenul funcExamenul functtiei motorii :iei motorii : -- motilitatea peretelui posterior al motilitatea peretelui posterior al faringelui şi deglutiţia pentru solide faringelui şi deglutiţia pentru solide – anamnestic ( jenă în deglutiţie, – anamnestic ( jenă în deglutiţie, oprire pasageră a bulbului, oprire pasageră a bulbului, facilitare a deglutiţiei prin ingestie facilitare a deglutiţiei prin ingestie de lichide)de lichide) - inspecţia evidenţiază, tracţiunea - inspecţia evidenţiază, tracţiunea peretelui posterior al faringelui de peretelui posterior al faringelui de partea sănătoasă ,,semnul cortinei partea sănătoasă ,,semnul cortinei Vernet’’ mai evident când pronunţă Vernet’’ mai evident când pronunţă e, o, a. Semnul dispare repede prin e, o, a. Semnul dispare repede prin acţiunea compensatorie a fibrelor acţiunea compensatorie a fibrelor vagospinale.vagospinale.


Examenul funcţiei senzitiveExamenul funcţiei senzitive::sensibilitatea tactilă perete post sensibilitatea tactilă perete post faringe şi pilieri lojă faringe şi pilieri lojă amigdaliană.amigdaliană.

Examenul funcţiei senzorialeExamenul funcţiei senzoriale: : investigarea gustului în investigarea gustului în treimea posttreimea post.. înapoia ,,V’’ înapoia ,,V’’ lingual – gustul amar .lingual – gustul amar .

Examenul funcţiei reflexeExamenul funcţiei reflexe: : reflexul faringianreflexul faringian,, excitarea excitarea peretelui posperetelui postt faringe faringe =>=> contracţia musculaturi contracţia musculaturi faringiene cu senzaţia de faringiene cu senzaţia de greaţă, vomă.greaţă, vomă.


PARALIZIA NERVULUI GLOSOFARINGIANPARALIZIA NERVULUI GLOSOFARINGIAN

Se manifestă prinSe manifestă prin:: -sesemnmn funcţional – disfagia pentru solide, funcţional – disfagia pentru solide, -semn motor – paralizia muşchiului constrictor superior, semn motor – paralizia muşchiului constrictor superior, -semn senzitivo-senzorial – alterarea sensibilităţii generale şi semn senzitivo-senzorial – alterarea sensibilităţii generale şi gustative în treimea posterioară a limbii.gustative în treimea posterioară a limbii.

Tulburările de deglutiţie pentru solide reprezintă semnul cel mai Tulburările de deglutiţie pentru solide reprezintă semnul cel mai important. important.

Paralizia muşchiului constrictor superior împiedică declanşarea Paralizia muşchiului constrictor superior împiedică declanşarea şi desfăşurarea primului timp al deglutiţiei.şi desfăşurarea primului timp al deglutiţiei. În paralizii bilaterale, tulburările de deglutiţie sunt severe, În paralizii bilaterale, tulburările de deglutiţie sunt severe, alimentele pătrund în laringe. alimentele pătrund în laringe. MModificări ale timbrului vocii prin modificarea aspectului odificări ale timbrului vocii prin modificarea aspectului faringian ( cutie de rezonanţă).faringian ( cutie de rezonanţă). Paralizia determină deplasarea peretelui faringian spre partea Paralizia determină deplasarea peretelui faringian spre partea sănătoasă (Vernet).sănătoasă (Vernet).


NEVRALGIA GLOSOFARINGIANNEVRALGIA GLOSOFARINGIANAA

Sindrom dureros caracterizat Sindrom dureros caracterizat prin crize paroxistice cu localizare prin crize paroxistice cu localizare faringiană, la baza limbii sau faringiană, la baza limbii sau regiunea amigdalianăregiunea amigdaliană

cu iradiere spre ureche, cu iradiere spre ureche, unghiul mandibular, regiunea unghiul mandibular, regiunea submaxilară.submaxilară.

Cuprinde Cuprinde douadoua forme clinice: forme clinice: primarprimaraa, , secundarsecundaraa,,


1. NEVRALGIA GLOSOFARINGIANĂ PRIMARĂ, 1. NEVRALGIA GLOSOFARINGIANĂ PRIMARĂ, --

frecvent după 40 de ani; raportul femeii/bărbaţi de 1/1.frecvent după 40 de ani; raportul femeii/bărbaţi de 1/1.ddebutebut - - brusc în plină stare de sănătate aparentă, perioada între brusc în plină stare de sănătate aparentă, perioada între crize este de săptămâni-luni.crize este de săptămâni-luni.--ddurereurere - - la baza limbii cu iradiere în ureche, unghiul mandibulei, la baza limbii cu iradiere în ureche, unghiul mandibulei, arcada dentară. Este unilateralăarcada dentară. Este unilaterală, , asemănătoare cu ,,o lovitură de asemănătoare cu ,,o lovitură de cuţit’’ sau ,,şoc electric’’cuţit’’ sau ,,şoc electric’’, , durata la debut 20-30 sec. şi creşte cu durata la debut 20-30 sec. şi creşte cu evoluţia boliievoluţia bolii,,cedează brusccedează brusc

intercritic – bolnavul este asimptomatic.intercritic – bolnavul este asimptomatic.puseuri dureroase şi remisiuni puseuri dureroase şi remisiuni ((1-5 ani1-5 ani))ccrizele sunt mai frecvente ziuarizele sunt mai frecvente ziua-criză: crisparea feţei, ducerea ivoluntară a mâinii la faţă criză: crisparea feţei, ducerea ivoluntară a mâinii la faţă sau ureche,sau ureche, întreruperea masticaţiei, fenîntreruperea masticaţiei, fen. v. vasomotoriiasomotorii

-apariţia crizelor: deglutiţia lichide, căscatul, stănutul, apariţia crizelor: deglutiţia lichide, căscatul, stănutul, tusea, suflatul nasului, deschiderea gurii, mişcarea limbiitusea, suflatul nasului, deschiderea gurii, mişcarea limbii

fforme grave – crize dureroase forme grave – crize dureroase f. . frecvente, insomnia frecvente, insomnia →→ epuizarea epuizarea bolnavului. În timp crizele devin mai frecvente cu perioade bolnavului. În timp crizele devin mai frecvente cu perioade interparoxistice mai scurte şi mai rebele la tratament. interparoxistice mai scurte şi mai rebele la tratament. Examenul neurologic = normal.Examenul neurologic = normal.


2. NEVRALGIA SECUNDARĂ – SIMPTOMATICĂ2. NEVRALGIA SECUNDARĂ – SIMPTOMATICĂ

Se deosebeşte de cea primară prin : Se deosebeşte de cea primară prin : *este continuă cu crize dureroase paroxistice*este continuă cu crize dureroase paroxistice*intensitate mai mică*intensitate mai mică*durerea localizată în regiunile profunde ale gâtului cu *durerea localizată în regiunile profunde ale gâtului cu iradiere auriculară şi mandibularăiradiere auriculară şi mandibulară*hipo sau anestezie în teritoriul respectiv*hipo sau anestezie în teritoriul respectiv*semne de atingere a ramurii motorii*semne de atingere a ramurii motorii*semne din partea nervilor vecini *semne din partea nervilor vecini *extinderea ariei dureroase peste limitele nervului IX*extinderea ariei dureroase peste limitele nervului IX*evoluţie progresivă cu agravare.*evoluţie progresivă cu agravare.

Etiologie: tumori infiltrative de bază de craniu, traumatisme Etiologie: tumori infiltrative de bază de craniu, traumatisme cerebrale,cerebrale, arahnoidite cerebrale, meningioame, neurinoame, arahnoidite cerebrale, meningioame, neurinoame, infecţii amigdaliene.infecţii amigdaliene.


TRATAMENTULTRATAMENTUL

MEDICAMENTOS:MEDICAMENTOS:

• antialgice şi sedative (rezultate îndoielnice) antialgice şi sedative (rezultate îndoielnice) • badijonare cu cocaină 4% a bazei limbii, regiunibadijonare cu cocaină 4% a bazei limbii, regiunii i amigdaliene,amigdaliene, pperete posterior al faringeluierete posterior al faringelui• infiltraţii locale cu xilină a zonelor dureroaseinfiltraţii locale cu xilină a zonelor dureroase• medicaţia antiepileptică (rezultate mulţumitoare) Fenitoin 2-medicaţia antiepileptică (rezultate mulţumitoare) Fenitoin 2-3tb/zi, carbamazepină 600-1000 mg./zi3tb/zi, carbamazepină 600-1000 mg./zi

CHIRURGICAL CHIRURGICAL

• secţionarea endocraniană a nervului se bucură de rezultate secţionarea endocraniană a nervului se bucură de rezultate stabile. stabile. • Nevralgiile secundare beneficiază de tratament chirurgical Nevralgiile secundare beneficiază de tratament chirurgical pentu înlăturarea cauzei.pentu înlăturarea cauzei.


NERVUL VAG – PNEUMOGASTRIC XNERVUL VAG – PNEUMOGASTRIC X

Nerv senzitivo-motor (somatic şi vegetativ) cu cel mai lung traiect . Nerv senzitivo-motor (somatic şi vegetativ) cu cel mai lung traiect . Vagus = nomad, vagabond.Vagus = nomad, vagabond.

ORIGINEA REALĂORIGINEA REALĂ – FIBRE: – FIBRE:--pasasimpatice preganglpasasimpatice pregangl.. visceromotorii visceromotorii – din nc – din nc.. dorsal al vagului dorsal al vagului (pneumo-cardio-gastro-enteric) – gangli(pneumo-cardio-gastro-enteric) – gangli. . previscerali sau viscerali previscerali sau viscerali intramurali din zonele: cardio-aortică, musculatura netedă bronşică, intramurali din zonele: cardio-aortică, musculatura netedă bronşică, esofag,esofag, ssttomac, intestin subţire, colon ascendent şi transvers.omac, intestin subţire, colon ascendent şi transvers.


--somatomotoriisomatomotorii – – porţiunea mijlporţiunea mijl.. a n a nc. c. ambigambiguuu, inerveazu, inerveazaa: : constrictorul mijlociu şi constrictorul mijlociu şi inferior faringian, muşchinferior faringian, muşchiii i laringelui, muşchii vălului laringelui, muşchii vălului palatului.palatului.


--somatosenzitivesomatosenzitive – gangl – gangl. . jugular: jugular: fibre centrale şi fibre periffibre centrale şi fibre perif.. la n la nc.c. tractului solitar ce asigură senzitiv: tractului solitar ce asigură senzitiv: duramater – faţă postduramater – faţă post.. cerebrală, cerebrală, mucmuc. . faringiană (impreună cu nfaringiană (impreună cu nv.v. IX), IX), mucmuc. . laringiană, perete postlaringiană, perete post. . conduct conduct auditiv extauditiv ext.. porţiune teg porţiune teg. . retroauriculară.retroauriculară.

--viscerosenzitiveviscerosenzitive – gangl – gangl. . plexiform – plexiform – fibre centrale la nucleifibre centrale la nucleii i fascfasc. . solitar şi solitar şi formaţiunea reticulată – fibre formaţiunea reticulată – fibre periferice, ce se termină cu periferice, ce se termină cu interoceptorii mucinteroceptorii muc.. faringiene, faringiene, laringiene, căi resplaringiene, căi resp.., tub dig, tub dig.. şi gl şi gl.. anexe, peretele aortei.anexe, peretele aortei.


Originea aparentă din şanţul colateral, post Originea aparentă din şanţul colateral, post bulbar, înapoia olvei prin 10-15 filamente ce se bulbar, înapoia olvei prin 10-15 filamente ce se unesc, formând un trunchi unic.unesc, formând un trunchi unic.

TRAIECTTRAIECT

pe sub floculonodular pe sub floculonodular – gaura jugulară între IX – gaura jugulară între IX (ant) şi XI (pos(ant) şi XI (postt) – regiunea gâtului către vena ) – regiunea gâtului către vena jugulară int şi carotida int, apoi între jugulara jugulară int şi carotida int, apoi între jugulara int şi carotida comună până în regiunea int şi carotida comună până în regiunea inferioară a gâtului de unde au traiecte diferiteinferioară a gâtului de unde au traiecte diferite.. RRamuri:amuri:-- meningială, auriculară în fosa jugulară, meningială, auriculară în fosa jugulară, -- faringiafaringiannă, pt glomus carotidian, nă, pt glomus carotidian, nv. v. laringian laringian supsup.., n, nv.v. recure recurennt drept, ramt drept, ram. . cardiace in regcardiace in reg. . cervicalăcervicală- nervul recurent stâng, ramul cardio-pulmonar, - nervul recurent stâng, ramul cardio-pulmonar, ramurii esofagiene în regiunea toracicăramurii esofagiene în regiunea toracică- ramuri: gastrice, hepatice, enterice, celiace în - ramuri: gastrice, hepatice, enterice, celiace în regiunea abdominală.regiunea abdominală.


Funcţia reflexăFuncţia reflexă →→ paricipă la paricipă la reflexele dereflexele de:: deglutiţie, tuse, vomă, deglutiţie, tuse, vomă, sinosino--carotidiene şi cele secretorii: carotidiene şi cele secretorii: gastrointestinale şi hepatobiliare.gastrointestinale şi hepatobiliare. Participă şi la reglarea reflexă a Participă şi la reglarea reflexă a respiraţiei, masticaţiei şi respiraţiei, masticaţiei şi vasomotricităţi.vasomotricităţi.


EXAMENUL CLINICEXAMENUL CLINIC

1.1. EXAMENUL FUNCŢIEI MOTORII SOMATICEEXAMENUL FUNCŢIEI MOTORII SOMATICE cuprinde cuprinde::

- analiza motilităţii vălului palatin: - analiza motilităţii vălului palatin: ** static – se observă poziţia luetei cu curbura sastatic – se observă poziţia luetei cu curbura sa ** dinamic – se apreciază motilitatea prin pronunţarea vocalelor a, e dinamic – se apreciază motilitatea prin pronunţarea vocalelor a, e şişi se observă ridicarea vălului, lueta menţinându-se median.se observă ridicarea vălului, lueta menţinându-se median.

în:în: - lezarea unilaterală, apare asimetrie a- lezarea unilaterală, apare asimetrie a vălului cu căderea sa şi devierea devălului cu căderea sa şi devierea de ppartea artea sănătoasă.sănătoasă.- leziunea bilaterală, apare căderea - leziunea bilaterală, apare căderea vălului de ambele părţi cu imobilizarea vălului de ambele părţi cu imobilizarea sa.sa.


-analiza deglutiţiei în special pentru lichide. analiza deglutiţiei în special pentru lichide. În lezÎn leziuiunea unilaterală – lichidele reflunea unilaterală – lichidele reflueează pe nas sau/şi ază pe nas sau/şi trahee, apare şi reflexul de tuse. trahee, apare şi reflexul de tuse. În lezÎn leziuniunile bilaterale – pătrunde în trahee. ile bilaterale – pătrunde în trahee.

RRidicarea laringelui în timpul deglutiţieiidicarea laringelui în timpul deglutiţiei poate fi absentă sau poate fi absentă sau parţială = semnul ,,mărului lui Adam’’, Ledoux. parţială = semnul ,,mărului lui Adam’’, Ledoux. Anamneza Anamneza - - tulburări de deglutiţie.tulburări de deglutiţie.

- examenul laringelui - examenul laringelui - - notarea caracterului vocii, a tulburărilor notarea caracterului vocii, a tulburărilor respiratorii şi a reflexului de tuse. respiratorii şi a reflexului de tuse. FFonaţie → voce răguşită, onaţie → voce răguşită, oboseală rapidă în timpul vorbirii, pierderea tonurilor înalte.oboseală rapidă în timpul vorbirii, pierderea tonurilor înalte.

Paralizia muşchilor adductori →Paralizia muşchilor adductori → modificării accentuate de modificării accentuate de fonaţie cu respiraţie normală, iar a muşchilor abductori produc fonaţie cu respiraţie normală, iar a muşchilor abductori produc modificări discrete ale fonaţiei cu mari tulburării respiratorii cu modificări discrete ale fonaţiei cu mari tulburării respiratorii cu dispnee şi stridor. dispnee şi stridor. ** În paralizii unilaterale În paralizii unilaterale =>=>: voce răguşită, fără modificări : voce răguşită, fără modificări evidente de respiraţie, reflex de tuse = normal.evidente de respiraţie, reflex de tuse = normal.** În paralizii bilaterale apar modificări severe: tulburări de În paralizii bilaterale apar modificări severe: tulburări de fonaţie (afonie) reflexul de tuse este abolit, dispnee cu stridor.fonaţie (afonie) reflexul de tuse este abolit, dispnee cu stridor.


2. EXAMENUL FUNCŢIEI SENZITIVE:2. EXAMENUL FUNCŢIEI SENZITIVE:

se cercetează sensibilitatea cutanată şi mucoasă.se cercetează sensibilitatea cutanată şi mucoasă.

3. EXAMENUL FUNCŢIEI REFLEXE:3. EXAMENUL FUNCŢIEI REFLEXE:

reflexul velopalatin, reflexul faringian.reflexul velopalatin, reflexul faringian.

4. EXAMENUL FUNCŢIEI VEGETATIVE,4. EXAMENUL FUNCŢIEI VEGETATIVE,

stabileşte tulburări cu origine vagală = parasimpatică. stabileşte tulburări cu origine vagală = parasimpatică.

În leziuni bilaterale apar : dispnee accentuată, crize de În leziuni bilaterale apar : dispnee accentuată, crize de sufocare, disfagie, tahicardie, bronhoplegie, pareză intestinală. sufocare, disfagie, tahicardie, bronhoplegie, pareză intestinală.

Paralizia bilaterală acută este frParalizia bilaterală acută este freecvent cvent iincompatibilă cu viaţa.ncompatibilă cu viaţa.


NEVRALGIA VAGALĂNEVRALGIA VAGALĂDDurere paroxistică în teritoriul de distribuţie a nervului, în urere paroxistică în teritoriul de distribuţie a nervului, în special pe ramura auriculară sau laringiană superioară. special pe ramura auriculară sau laringiană superioară. Diferenţierea nevralgiilor vagale Diferenţierea nevralgiilor vagale – – dificildificila - da - datorită atorită anastomozelor cu nervii IX, rădăcinile Canastomozelor cu nervii IX, rădăcinile C

22-C-C5 5 şi cu sistemul şi cu sistemul

simpatic. Prezintă două forme, simpatic. Prezintă două forme, primară şi secundarăprimară şi secundară, în raport , în raport cu caracterul durerii şi depistarea factorilor etiologicii.cu caracterul durerii şi depistarea factorilor etiologicii.

DISESTEZIA RAMURII AURICULARE A NERVULUI XDISESTEZIA RAMURII AURICULARE A NERVULUI XPaParoxisime dureroase cu caracter fulgurant localizate în roxisime dureroase cu caracter fulgurant localizate în regiunea laringiană cu iradiere spre ureche şi/sau partea regiunea laringiană cu iradiere spre ureche şi/sau partea profundă şi inferioară a gâtului. profundă şi inferioară a gâtului. Încidenţă rară, mai frecvent la femei de vârstă mijlocie. Încidenţă rară, mai frecvent la femei de vârstă mijlocie. Caractere :Caractere : - durerile declanşate de înghiţitul în gol,- durerile declanşate de înghiţitul în gol, - durerea este maximă în zona dintre cartilajul tiroid şi os hioid - durerea este maximă în zona dintre cartilajul tiroid şi os hioid → zonă unde nervul stăbate membrana tiroidiană,→ zonă unde nervul stăbate membrana tiroidiană, - durerea este declanşată sau agravată de: tuse, vorbire, - durerea este declanşată sau agravată de: tuse, vorbire, căscat,căscat,- - durerea poate avea caracter permdurerea poate avea caracter perm.. cu exacerbări paroxistice, cu exacerbări paroxistice, - în criză fonaţia devine dureroasă, penibilă.- în criză fonaţia devine dureroasă, penibilă. - durează zile, săptămâni cu remisiuni îndelungate. - durează zile, săptămâni cu remisiuni îndelungate. Ex. ORL = normal.Ex. ORL = normal.


PARALIZIA NERVULUI XPARALIZIA NERVULUI X

Se manifestă prin tulburări motorii, senzitive şi vegetative.Se manifestă prin tulburări motorii, senzitive şi vegetative.

- Pareza unilaterală determină: hemipareză velopalatină, - Pareza unilaterală determină: hemipareză velopalatină, hemivăl căzut, hipoton cu luetă trasă de partea sănătoasă. hemivăl căzut, hipoton cu luetă trasă de partea sănătoasă. Voce nazonată, tulburări de deglutiţie a lichidelor (refluare pe Voce nazonată, tulburări de deglutiţie a lichidelor (refluare pe nas). nas). Senzitiv → hemianestezie a vălului, pilierilor anterior şi Senzitiv → hemianestezie a vălului, pilierilor anterior şi posterior şi jumătate din faringe. posterior şi jumătate din faringe. Reflexul velopalatin este diminuat sau abolit.Reflexul velopalatin este diminuat sau abolit.

- Leziunea bilaterală → tulburări grave - Leziunea bilaterală → tulburări grave dede deglutiţi deglutiţie e a lichidelor, a lichidelor, tulburări de fonaţie cu disfonie → afonie. tulburări de fonaţie cu disfonie → afonie. Tulburări vegetative grave – tulburării circulatorii cu tahicardie, Tulburări vegetative grave – tulburării circulatorii cu tahicardie, tulburării respiratorii cu bronhoplegie, frecvent cu sfârşit letal.tulburării respiratorii cu bronhoplegie, frecvent cu sfârşit letal.


PARALIZIA DE NERV RECURENTPARALIZIA DE NERV RECURENT

MMai frecventă decât a nervului vag. Nervul recurent primeşte ai frecventă decât a nervului vag. Nervul recurent primeşte multe fibre de la ramura internă a nervului XI. Se distribuie la multe fibre de la ramura internă a nervului XI. Se distribuie la toţii muşchi laringieni exceptând cricotiroidianul. toţii muşchi laringieni exceptând cricotiroidianul.

Are acţiune pe abductorii corzilor vocale. Are acţiune pe abductorii corzilor vocale.

-Paralizia unilateralăParalizia unilaterală este mai fercventă la bărbaţii ( 2/1) este mai fercventă la bărbaţii ( 2/1) CCaracterizaaracterizattă prin: voce stă prin: voce strridentă, bitonalidentă, bitonala a cu imposibilitatea de cu imposibilitatea de a cânta, tulburării respiratorii. a cânta, tulburării respiratorii. -Reflexul de tuse este păstrat. Reflexul de tuse este păstrat. -La exLa ex.. laringoscopic apare pareză unilaterală a corzii vocale. laringoscopic apare pareză unilaterală a corzii vocale.

- Paralizia bilaterală- Paralizia bilaterală este mai rară. este mai rară. În debut acut (manevre chirurgicale) apare obstrucţie În debut acut (manevre chirurgicale) apare obstrucţie respiratorie datorită opoziţiei corzilor vocale pe linia mrediană. respiratorie datorită opoziţiei corzilor vocale pe linia mrediană. =>=> traheostomia de urgenţă. traheostomia de urgenţă. În debulul lent progresiv apar : stidor şi dispnee, tulburării de În debulul lent progresiv apar : stidor şi dispnee, tulburării de fonaţie → affonaţie → afononie. ie. Reflexul de tuse este diminuat sau absent.Reflexul de tuse este diminuat sau absent.


BOALA LUI ROSKAM BOALA LUI ROSKAM – – HIPERREFLECTIVITATE SINOCAROTIDIANĂHIPERREFLECTIVITATE SINOCAROTIDIANĂ

Se caracterizează prin manifestări sincopale. Se caracterizează prin manifestări sincopale. Există trei forme în raport cu simptomele produse de Există trei forme în raport cu simptomele produse de compresiunea sinusului carotidian: compresiunea sinusului carotidian:

1. Tipul vagal1. Tipul vagal (cardioinhibitor) (cardioinhibitor) - - bradicardie – stop cardiac cu bradicardie – stop cardiac cu durată de 2-15secunde. Decomprimarea, atropinizarea, durată de 2-15secunde. Decomprimarea, atropinizarea, denervarea medicamentoasă, adrenalina previn aceste denervarea medicamentoasă, adrenalina previn aceste fenomene al căror arc reflex se închide în bulb.fenomene al căror arc reflex se închide în bulb.

2. Tipul tensiodepresor2. Tipul tensiodepresor - - hipotensiune arterială independent de hipotensiune arterială independent de bradicardie după compresiunea sinusului. Nu răspunde la bradicardie după compresiunea sinusului. Nu răspunde la aattropină. Administrarea prealabilă de adrenalină previne ropină. Administrarea prealabilă de adrenalină previne fenomenul.fenomenul.

3. Tipul cerebral3. Tipul cerebral - - diminuarea stării de cunoştinţă, pierderea diminuarea stării de cunoştinţă, pierderea tonusului muscular, zgomote auriculare, ameţeli, tulburări de tonusului muscular, zgomote auriculare, ameţeli, tulburări de vedere, convulsii de tip epileptic. Fenomenele sunt influenţate vedere, convulsii de tip epileptic. Fenomenele sunt influenţate de denervarea sinusului carotidian.de denervarea sinusului carotidian.


NERVUL SPINAL (ACCESOR) – XINERVUL SPINAL (ACCESOR) – XI

ForFormat din unirea rădăcinii craniene cu cea spinală. mat din unirea rădăcinii craniene cu cea spinală. După un scurt traiect comun fibrele bulbare se ataşează nervului X şi După un scurt traiect comun fibrele bulbare se ataşează nervului X şi se distribuie prin ramurile acestuia.se distribuie prin ramurile acestuia.

Rădăcina craRădăcina crannianăiană – ram int, mai mică – ram int, mai mică,, ia naştere din partea inf a ncia naştere din partea inf a nc.. ambiguu ambiguu conectat cu fconectat cu faasciculul cortico-nuclear sciculul cortico-nuclear bilateral.bilateral.- rădăcina aparentă – 4-5 filamente sub - rădăcina aparentă – 4-5 filamente sub rădăcinile nervului Xrădăcinile nervului X- traiect – bilateral - traiect – bilateral →→ gaura j gaura juugulară se gulară se uneşte cu ramuneşte cu ram ext pe o scurtă porţiuneext pe o scurtă porţiune,, se distribuie la muşchi faringelui, se distribuie la muşchi faringelui, vălului palatin şi nerv recurent.vălului palatin şi nerv recurent.Rădăcina spinalăRădăcina spinală – filamente care ies – filamente care ies din nc spinal (C1-C5). Fidin nc spinal (C1-C5). Fibrelebrele urcă, se urcă, se unesc → în craniuunesc → în craniu ( (foramen magnumforamen magnum)). . SeSe une unescsc cu rădăcina inf cu rădăcina inf,, ies din craniu ies din craniu ((gaura jugularăgaura jugulară)), se separă de aceasta, se separă de aceasta,, se distribuie muşchilor sternose distribuie muşchilor sterno--cleidocleido--mastoidieni şi trapez.mastoidieni şi trapez.


- - Muşchiul sternocleidoMuşchiul sternocleido--mastoidian: flectează şi înclină mastoidian: flectează şi înclină capul de partea contractată şi capul de partea contractată şi rotează capul de partea opusă.rotează capul de partea opusă.

- Trapezul – înclină capul de - Trapezul – înclină capul de partea contractată, proiectează partea contractată, proiectează capul înapoi, ridică şi duce capul înapoi, ridică şi duce umărul înapoi, ridică şi apropie umărul înapoi, ridică şi apropie omoplatul de linia mediană.omoplatul de linia mediană.

EXAMENUL CLINIC:EXAMENUL CLINIC: - pentru ramura internă, este - pentru ramura internă, este comun cu cel al nervului X,comun cu cel al nervului X,-ramul extern este explorat prin ramul extern este explorat prin analiza: analiza: • • motilităţmotilităţiii,i, • • tonicităţitonicităţiii,,

• • troficităţtroficităţiii muşchilor i muşchilor sternocleidomastoidian şi trapez. sternocleidomastoidian şi trapez. SSe cere bolnavului să execute e cere bolnavului să execute mişcări ale capului şi umărului.mişcări ale capului şi umărului.


PARALIZIA NERVULUI XIPARALIZIA NERVULUI XI

Se manifestă prin semne din partea muşchilor sternocleidomastoidian şi Se manifestă prin semne din partea muşchilor sternocleidomastoidian şi trapez de aceaşi parte.trapez de aceaşi parte.

- Leziunea unilaterală a sterno- Leziunea unilaterală a sterno--cleidocleido--mastoidianului: ştergerea reliefului mastoidianului: ştergerea reliefului muscular, hipotonie marcată, atrofie de muscular, hipotonie marcată, atrofie de diferite grade, capul înclinat de partea diferite grade, capul înclinat de partea sănătoasă.sănătoasă.

- Leziunea bilaterală: capul în uşoară - Leziunea bilaterală: capul în uşoară extensie, nu se poate face flexia capului.extensie, nu se poate face flexia capului.


- Paralizia muşchiului trapez: umărul - Paralizia muşchiului trapez: umărul coborât şi dus înainte, spaţiu coborât şi dus înainte, spaţiu supraclavicular adâncit, coborârea supraclavicular adâncit, coborârea scapululei, devierea înafară a marginii scapululei, devierea înafară a marginii spinale a omoplatului, ştergerea reliefului spinale a omoplatului, ştergerea reliefului şi hipotonia muşchiului trapez, atrofia şi hipotonia muşchiului trapez, atrofia muşchiului, dificultatea abducţiei şi muşchiului, dificultatea abducţiei şi ridicare a braţului.ridicare a braţului.

Etiopatologie:Etiopatologie: paralizia izolată este rară, paralizia izolată este rară, frecvent apare împreună cu cea a nervilor frecvent apare împreună cu cea a nervilor IX şi X. IX şi X. Poate apare în: focare osteomielitice la Poate apare în: focare osteomielitice la nivelul foramen magnusm, regiunea nivelul foramen magnusm, regiunea cervicală superioară, pahimeningite, cervicală superioară, pahimeningite, intervenţii chirurgicale în regiunea intervenţii chirurgicale în regiunea cervicală, anevrism de arteră vertebrală.cervicală, anevrism de arteră vertebrală.


NERV XII - HIPOGLOS

Origine – nc hipoglosului, partea post bulb, paraseste bulbul prin santul preolivar, iese din craniu prin canalul hipoglosului.


La emergenta da un ram meningeal si primeste un ram de la radacina ant C1. Trece intre a carotida int si v jugulara int, trece in regiunea submandibulara si intra in limba.


Inerveaza ms. extrinseci si intrinseci limba, Inerveaza ms. extrinseci si intrinseci limba,

cu exceptia ms palatoglos (n.X)cu exceptia ms palatoglos (n.X)


Leziune unilterala:Leziune unilterala:Hemiatrofie linguala ± fasciculatiHemiatrofie linguala ± fasciculatiIn situ → deviatie de partea In situ → deviatie de partea sanatoasasanatoasaIn protruzie → deviatie de partea In protruzie → deviatie de partea leziuniileziunii

Leziune bilaterala:Leziune bilaterala:Mucoasa plicaturataMucoasa plicaturataTulburari de deglutitieTulburari de deglutitieTulburari de fonatie → consoane Tulburari de fonatie → consoane lingualelinguale


SIND. DE NERVI CRANIENISIND. DE NERVI CRANIENI


Cursul urmator:Cursul urmator:

??


Documents

Nn. Cranieni