Nicolae Darascu

  • View
    263

  • Download
    2

Embed Size (px)

Text of Nicolae Darascu

UNIVERSITATEA OVIDIUS

Facultatea de ArteSpecializarea P.A.P.D

Nicolae Darascu

Coordonator: Prof.dr. Ibram Nuredin

Student: Serban Sorin Alexandru

1

A vrea ca dup moarte s se spun despre mine: a fost un ndr zne navigator i un pictor bun. N. DARASCU

2

Pictorul Darascu este din cei mai de curand sositi la notorietate. Prima lui expozitie abiea dateaza din anul trecut. Cu toate ca tanar, el ar fi putu sa imiteze graba absolventilor scoalei de Belle Arte, care inc anedespartiti bine de copilarie, cauta in contactul timpuriu cu publicul, multumiri de vanitate si glorii ipotetice; - si cu talentul lui, Darascu si-ar fi facut indata un nume pizmuit. Arta nu e scoala si diploma pe care o confera scoala nu insemneaza in efortul unei vieti de artist mai mult decat un certificate de frecventa. Darascu a inteles din timp ceea ce trebuie sa fie arta si cata vigoare dobandeste confruntata indelung cu viata. Un sir intreg de ani el a ratacit pe tarmii Mediteranei, prin muzee, a strabatut Italia, Franta, a muncit in dogoarea soarelui si in apoteoza lunilor cu flori. Cand s-a intors anul trecut in Romania ca sa faca o statie de cateva luni sis a plece din nous pre Venetia si Mediterana, Darascu, putin cunoscut si de catre putini, a Tudor Arghezi fost primit de catre pictorii nostrii cei Creion 0,300x0,240 mai buni, ca un camarad si ca un (Fila in cartea de onoare a casei Al.Bogdan-Pitesti) egal. Noutatea perspectivelor lui, de Biblioteca Academiei Romane, Cabinetul de stampe o puritate am putea zice musicale, care in tablourile lui s e infatiseaza ca un ideal si ca o dogma, coloritul delicat si viu abundant al palentei lui si cu toate acestea au impus pe Darascu fara intarziere. Ceea ce altii obtinusera cu greu in timp de ani Darascu cuceri in cateva zile. Pictura lui Darascu e o arta fericita, darnica, optimista. Artistul manuieste soarele, cerul, vegetatia, lumea cu pasiunea si franchetea naturii de la care a invatat gestul mare si liber de a construe. El evita detaliile si credem ca le dispretuieste. Tablourile lui, peisaje, privelisti, marea, zarea, sunt insa adancite, si de un suflet bate in fiecare, ca si cum ar fi niste finite ganditoare. Nu toate lucrarile au fost facute in strainatate. In expozitia actual, Darascu are multe tablouri din tara, in care se vede felul lui admirabil de a pricepe pamantul romanesc cu viata lui si temperamental lui nou si generalizator. Expozitia lui, in total interesanta si de o frumusete decorative fermecatoare, atesta un talent profund si o cariera artistic despre care se va spune cand se va sfarsi , ca a fost stralucita. E credinta noastra si situatia delicate in care se gaseste artistul, laudat in propriul lui catalog, nu ne impiedica so afirmam cu satisfactie pentru picture romaneasca.

TUDOR ARGHEZI.Expozitia pictorului N.Darascu in Rampa, anul II, no 442-443, 31 martie 1913

3

Dup veacuri care au nsemnat preluarea, apoi asimilarea i transpunerea ntr-un spirit particular acestor locuri i acestor oameni a unei picturi de mai veche tradi ie, arta romneasc s-a afirmat, n secolul al XIX-lea, cu o for uimitoare, nu n prelungirea celei vechi, ci pe un drum paralel. In timp ce prima se epuiza, c utnd o inutil vitalizare sub orizonturi str ine tradi iei noastre (T t r scu, Constantin Lecca, Mi u Popp, chiar Grigorescu n prima lui faz i pentru pu in timp, din fericire) r s rea un arbore cu dou trunchiuri geminate, falnice i plinede sev . Unul, numit Grigorescu, primea din plin lumina soarelui, bucurndu-se de ea i r sfrngnd-o la rndu-i n jur, iar cel lalt, numit Andreescu, aflat n zona umbrit , misterioas , se nutrea din taina tulbur rii crepusculare, tr ind n incertitudinea luptei de a str bate spre lumin . Din bucuria unuia i din lupta, prea curnd curmat , a celuilalt, a rodit o coal bogat n pictori care au p strat, fiecare n parte, cel pu in o f rm din seva, din spiritul, care a dat via , cu aproape un secol i jum tate n urm , colii romne ti moderne de pictur . Cine era Nicolae D r scu ? B rbat impozant ca statur , cu o figur expresiv construit ,viril , cu planuri acuzate, dar lipsite de asprime, de o elegan care f cea s se vorbeasc mult despre el n cercurile mondene ale Bucure tiului, D r scu arbora costume de o impecabil croial , t iate n cele mai fine stofe engleze ti, ciorapi ecosez, nc nev zu i la noi, p l rii moi, u oare ca un fulg, i e arfe de m tase n jurul gtului, care strneau pn i invidia lui Ion Minulescu, c ruia, se pare, c i le trecea uneori. Petrecndu- i o bun parte a existen ei n c l torii Fran a i Italia, dar i Anglia, Spania, urmnd coastele nsorite ale Mediteranei i pe acelea, adesea tumultoase ale M rii Negre D r scu i f cea periodic apari ia n ar . De obicei venea nc rcat cu roadele zilelor de munc n fa a evaletului, aducnd n ar lumina sudului Fran ei i atmosfera colorat a Vene iei, c rora le al tura aici imagini ale Deltei i Balcicului, ale Arge ului i Cmpulungului sau ale rarelor momente petrecute n cas , n fa a unei naturi moarte sau a unui buchet de flori. Purta n snge nevoia orizonturilor largi a drumurilor desf urate n fa a sa, bucuria de a se l sa dus pe ntinsul apelor, pe care le st pnea ca un ncercat lup de mare. De altfel, anul 1932 l-a petrecut aproape n ntregime n Anglia, la HulI, supraveghind construc ia unei cor bii un cuter construit dup proiectele ntocmite de el nsu i, i pe care avea s - i petreac o bun parte atimpului. i cum era s nu tnjeasc toat via a dup neobosita ntindere a m rilor, cnd D r scu era un fiu al apelor, n scut la Giurgiu, la 18 februarie 1883 (1885 ipl cea s spun n anii cnd vrsta ncepuse s -i devin o povar ) P rin ii viitorului pictor erau venetici la Giurgiu. Tat l, Constantin D r scu, func ionar la Prim rie i apoi "cerealist", deci ocupndu-se cu nego ul de cereale- ocupa ie frecvent i rentabil ntr-un port ca Giurgiul celei de a doua jum t i a veacului trecut- era macedonean, neam stabilit n comuna D r ti,din jude ul Vla ca, de la care, de bun seam , c i-a luat i numele. Trebuie s fi fost n scut n jurul anului 1850, innd seam de faptul c , prin 1873, i se n scuse primul copil, Alexandrina, i, patru ani mai trziu, al doilea, Valeria, ambele surori ale lui Nicolae care, modeste pensionare, mai tr iau nc n 1949. Intr-o fotografie veche, Constantin D r scu pozeaz sprijinit de o balustrad traforat , cu un aer dezinvolt, f r hain , doar n vest , i sprijinindu- i cotul de o carte: vanitatea func ionarului de la Prim rie. Sigur c familia sa era destul de nst rit dac judec m dup fotografia Sultanei D r scu, bunica pictorului. O femeie b trn , a ezat pe un scaun-forma i ornamentele snt cele curente prin anii 70-80 ai secolului trecut-cu o inut falnic , dreapt , purtnd o rochie elegant , al de dantel i bijuterii, asemenea so iilor de mici boierna i sau negustori mai inst ri i. Pentru bun starea, dac nu chiar bog ia familiei, pledeaz i c s toria lui Constantin cu fiica lui Dimitrie Konstantiny, zis Or vi eanu, b n ean de origine, profesor i director al liceului romnesc din Arad i autor al unei istorii a mineritului

4

la romni, tip rit la Timi oara n 1856. Melania, frumoasa tn r cu p r lung negru, cochet mbr cat , cu o privire catifelat , pierdut sub sprncenele ce indic un temperament fierbinte, apare n scrierile biografilor lui D r scu drept Melania D r scu, n scut Kinsky.S mai fi fost m ritat nainte de a-l fi cunoscut pe Constantin D r scu, greu de afirmat; s fi p strat i numele mamei sale nume rar ntlnit n acea parte a rii, este o alt ipotez , ns , att prima, ct i a doua, pn acuma, i probabil i n viitor, greu de elucidat. Cert este c r mne v duv n 1895, dat la care cele dou fete erau probabil m ritate, urmnd s - i creasc singur fiul. In 1901, chemat la recrutare, D r scu a fost scutit de serviciul militar fiind, dup formula vremii, "fiu unic la femeie v duv ". Greut ile materiale nu au ocolit-o pe tn ra v duv i nici pe ncep torul ntr-ale picturii, cu toate c o m tu nst rit poate o fiic a f loasei bunici i-a asigurat mai trziu lui Nicolae D r scu ntre inerea la studii n Franta . Intre 1890 i 1894, tn rul Nicolae urmeaz cursurile colii primare dinGiurgiu i chiar din acei ani ncepe s deseneze. Apoi, din 1894 pn la 1901, l afl m elev al gimnaziului din localitate, coal excelent , care avea s devin liceu, cu profesori reputa i i cu un director de mare prestigiu i d ruire fa de coal , Droc-Barcianu. V znd c elevul persevereaz ntr-ale desenului, un profesor cu bun intui ie l-a ncurajat, ndemnndu-l poate i spre coala de arte frumoase din Bucure ti, unde avea s se nscrie n 1902. Sosind n Bucure ti, dup ce absolvise, f r grab , clasele gimnaziale, Nicolae D r scu avea s g seasc o Capital apt , poate, s -I impresioneze pe un tn r giurgiuvean, ns nu i capabil s -i impun prin via a-i artistic : Grigorescu, la un zenit ce se confunda cu amurgul, Andreescu, o firav amintire, Luchian, speran a c tre care se ndreptau privirile multor admiratori i tineri ndr zne i i, n sfr it, academi ti i epigoni ai lui Grigorescu. Nu era prea mult, dar, din fericire, coala de arte frumoase, pe care avea s-o frecventeze, cu rare prezen e la examene, intre 1902 i 1906, era totu i un creuzet prin care treceau, in etapa de inceput a form rii lor, mai to i cei care, dup stagii de perfec ionare la Munchen sau Paris, vor constitui apoi vigurosul m nunchi de arti ti care, n epoca dintre cele dou r zboaie mondiale, au impus personalitatea colii romne ti de picturi. Ajungind in Bucure ti, primul eveniment artistic-moment de referin in istoria artei romne ti-care la intmpinat pe D r scu a fost expozi ia organizat de Luchian in casa Assan. La acea dat , Luchian mai avea amintirea celor v zute la Paris, oferind de,ci un spectacol artistic, o adev rat surpriz pentru un tn r abia pornit pe calea picturii i, tot atunci, n 1902, avea loc prima expozi ie organizat de proasp t ntemeiata "Tinerime artistic ". In sfr it, n 1904, studentul care ocolea ct i st tea n putin orele de pictur ale lui G. D