N.ghid Acordare Prim Ajutor

8/20/2019 N.ghid Acordare Prim Ajutor

1/43

MASURI DE ACORDARE

PRIM AJUTOR

Primul ajutor acordat uneori chiar de nespecialişti reprezintă o metodă eficientă

de salvare a vieţii în situaţii neprevăzute (accidente, traumatisme, stop cardio-respirator,

comă).Cea mai importantă regulă:

SĂ NU AGRAĂM STAREA ICTIMEI !

CAP " #Etape ale primului a$utor:

1. ncercăm să sta!ilim comunicarea cu persoana ranită " cu victima (prin între!ări

de #enul$ ce s-a întâmplat cu dumneavoastră%, mă auziţi? cum vă numiţi?, ce vă doare?

&unt şi situaţii în care victima nu poate vor!i din cauza traumelor provocate de accident,

dar dacă reacţionează şi răspunde prin #esturi la intre!ările noastre, la atin#eri sau la

altfel de stimuli e'terni, înseamnă ca este conştientă.

. acă nu răspunde şi nu reacţionează în nici un fel la stimulii ver!ali sau la

atin#eri, înseamnă ca nu este conştientă şi atunci tre!uie verificate imediat cele două

funcţii vitale$ respiraţia (dacă victima respiră spontan) şi circulaţia (dacă inima

funcţionează * controlul pulsului arterial: la nivelul #+tului - artera carotidă, la nivelul

incheieturii m+inii * artera radială).

1

Ce trebuie făcut:

• Evaluarea situaţiei accidentului / incidentului

• Evaluarea situaţiei victimei

• Anunţarea persoanei responsabile


2/43

. ea mai importantă metodă pentru a ajuta la salvarea vieţii unui om este

re%u%&itarea &ar'io(re%piratorie. ceasta este o tehnică de mare eficacitate, ce poate fi

aplicată şi de persoanele care nu au studii medicale.

/. 0ste !ine să se cunoască faptul că în caz de oprire a inimii, cel care acordă

primul ajutor dispune doar de * / minute pentru a efectua cu succes resuscitarea. upa

/ minute se considera că hipoxia cerebrală (lipsa de o'i#en la nivelul creierului) duce la

leziuni cere!rale care vor transforma !olnavul, eventual salvat, într-o fiinţă pur

ve#etativă.

A)C(ul re%u%&itării:

espectaţi etapele de acţiune în evaluarea funcţiilor vitale$

- A# Air*a+ * 0li!erarea căilor aeriene$ menţin+nd deschise şi li!ere căile aerienese permite circulaţia aerului între or#anism şi mediul înconjurator.

( )# )reat,ing * espiraţia$ procesul prin care patrunde aerul în plam+ni şi se

eli!erează dio'idul de car!on în aerul atmosferic.

- C# Cir&ulation. - irculaţia$ circulaţia s+n#elui prin or#anism.

A# Air*a+# - Eli.erarea &ăilor aeriene

0li!eraţi căile respiratorii prin ridicarea !ar!iei şi hipere'tensia capului apăs+nd pe frunte. Puneţi una dintre m+ini pe fruntea pacientului (astfel înc+t de#etul mare şi cel

arătător să răm+nă li!ere pentru a putea pensa nasul victimei c+nd i se face respiraţie #ură

la #ură.) n acelaşi timp, cu două de#ete de la m+na cealaltă ridicaţi !ăr!ia victimei. n

cazul victimei inconştiente este posi!il ca lim!a să-i cadă în spate spre farin#ele posterior

!loc+nd astfel căile aeriene superioare.


3/43

2ăc+nd o hipere'tensie a capului şi ridic+nd !ăr!ia, lim!a se ridică şi eli!ereazăcăile aeriene. 0li!eraţi #+tul de eventualele haine str+nse. ndepărtaţi orice cauză de

o!strucţie evidentă din #ură. ceasta poate fi$ dantura ruptă, proteze dentare rupte, saliva,

s+n#e etc. Nu pier'e/i timpul &aut0n' o.%tru&/ii a%&un%e!

)# )reat,ing - Re%pira/ia

Pastr+nd căile respiratorii li!ere a%&ulta/i1 %im/i/i şi o.%er2a/i dacă victima respiră

adecvat. 3ă aplecaţi asupra victimei cu faţa către torace şi ascultaţi la nivelul cavităţii !ucale a victimei z#omotele respiratorii, simţiţi dacă e'istă schim! de aer apropiind

o!razul de nasul şi #ura victimei, o!servaţi mişcările pieptului.

Pentru a decide prezenţa sau a!senţa respiraţiei ASCU3TA4I1 SIM4I4I 5I

EDE4I timp de minimum 4-15 secunde.

C# Cir&ulation - Cir&ula/ia

irculaţia este realizată de cord. 0valuarea acesteia se face prin verificarea pulsului.

Pulsul se poate simţi cel mai !ine pe artera carotidă care este situată în şanţul format de

unul din muşchii #+tului şi mărul lui dam. e#etele arătător şi mijlociu localizeaza

mărul lui dam şi vor aluneca lateral pe #+t p+nă se simte !ătaia în v+rful acestora. Pulsul

poate fi palpat pe am!ele părţi ale #+tului, dar niciodată în acelasi timp. ceastă etapă

poate fi e'ecutată simultan cu verificarea respiraţiei, de asemenea timp de 4-15 secunde.


4/43

n

urma

evaluării unui pacient inconştient ne putem confrunta cu una din situatiile descrise încontinuare$

A# i&tima nu re%piră 6i nu are pul%

Primul #est în aceasta situaţie este anunţarea situaţiei la 11, solicit+nd ajutorul

echipei medicale calificate şi cu dotare corespunzatoare, după care începem re%u%&itarea

&ar'io(pulmonară.

aca victima nu respiră, nu are puls şi sunteţi si#ur că va sosi ajutor profesionistcalificat, începeţi ventilaţia artificială şi compresiunile toracice. 0le se e'ecută succesiv.

n cazul în care sunteti sin#urul salvator, raportul ventilaţie - masaj cardiac

tre!uie sa fie de $14, acest lucru repet+ndu-se timp de un minut

n cazul în care sunteţi doi salvatori acest raport tre!uie sa fie de 1$4. &e e'ecută

15 cicluri, dupa care se face reevaluarea pacientului.

2iecare ciclu se începe şi se termină cu ventilaţie.

Te,ni&a 2entila/iei arti7i&iale

/


5/43

n#enuncheati l+n#a pacient. u capul victimei în hipere'tensie se menţine #ura

uşor întredeschisă cu o m+na, în timp ce cu cealaltă se susţine fruntea şi se pensează

nasul. 6nspiraţi profund aer, aşezaţi-vă etanş #ura pe #ura victimei, şi insuflaţi aer timp de

- secunde. n acelasi timp se verifică dacă toracele se ridică atunci c+nd noi insuflăm .

Te,ni&a ma%a$ului &ar'ia& e8tern

u victima asezată pe spate pe un plan dur, se localizează punctul de compresie

situat în partea inferioară a sternului. e#etul inelar

mer#e de-a lun#ul re!ordului costal p+nă la

apendicele xifoid (locul de înt+lnire a coastelor). 7a

acest nivel l+n#ă acest de#et se aşează alte două

de#ete, respectiv de#etul mijlociu şi cel arătător,

după care aşezăm podul palmei celeilalte m+ini,

tan#ent la cele două de#ete plasate pe piept, aceasta

este locul în care tre!uie făcute compresiunile

toracice. n#enuncheaţi l+n#ă victimă, faceţi două

ventilaţii, după care #ăsiţi punctul de reper cu

de#etul inelar, pornind din partea inferioară a

re!ordului costal, către apendicele 'ifoid (locul de înt+lnire a coastelor).

4


6/43

jun#+nd cu de#etul inelar la apendicele 'ifoid, aşezaţi de#etul mijlociu şi

arătător l+n#ă el, apoi aşezaţi podul

palmei celeilalte m+ini, acesta fiind

locul în care tre!uie facute

compresiunile.

şezaţi cealaltă m+nă (cea cu care

am reperat apendicele 'ifoid),

peste m+na situată pe stern fără ca

de#etele să se sprijine pe torace.

u coatele întinse, cu !raţele

perpendicular pe stern, liniaumerilor să fie paralelă cu linia lon#itudinală a pacientului, se fac compresiunile astfel

înc+t să înfundăm sternul cu o ad+ncime de apro'imativ /-4 cm (numar+nd cu voce tare,

8şi 1 şi şi şi / şi 499). 2recvenţa compresiunilor e'terne tre!uie să fie de :5-155"min.

)# i&tima nu re%piră1 'ar are pul%:

n acest caz, prima

etapă de acţiune constă

din efectuarea unui număr

de 15 ventilaţii artificiale,

după care vom anunţa 11

solicit+nd ajutor medical

calificat. ;e reîntoarcem,

reevaluăm starea

pacientului şi vom acţiona

în funcţie de ceea ce vom constata. n cazul în care situaţia va fi nemodificată, vom

continua ventilaţia pacientului verific+nd periodic pulsul pacientului.


7/43

C# i&tima re%piră 6i are pul%:

aca victima respiră şi are puls, dar este inconştientă, o vom aşeza în poziţia

laterală de si#uranţă.

n#enunchind l+n#ă victimă,vom eli!era căile aeriene prin

hipere'tensia capului şi

ridicarea !ar!iei. şezăm

!raţul cel mai apropiat al

victimei în un#hi drept faţă de

corp, iar ante!raţul se îndoaie

în sus. 3om trece celălalt !raţ al victimei peste torace, aşez+nd dosul palmei pe o!razul

victimei.

&e ridică #enunchiul (cel opus faţă de salvator) victimei, tră#+ndu-l în sus şi

menţin+nd piciorul pe pam+nt. u o m+na vom prinde umărul opus faţă de salvator şi cu

cealaltă m+nă #enunchiul

pacientului. l vom întoarce

lateral spre salvator= ne asi#urăm

că se sprijină pe #enunchi şi pe

cot, rearanjăm capul în

hipere'tensie şi deschidem #ura.

nunţăm la 11 solicit+nd ajutor medical calificat. ;e reîntoarcem apoi la

victimă, reevaluăm situaţia şi suprave#hem pacientul p+nă la sosirea echipajului medical.

De9o.%tru&/ia &ăilor aeriene %uperioare

>


8/43

?!strucţia căilor aeriene înseamnă !locarea căilor aeriene superioare cu un !ol

alimentar sau un corp strain. 3ictima se va sufoca. ?!strucţia poate fi incompletă sau

completă.

Pa&ient &on%tient

aca victima este conştientă va indica acest lucru prin prinderea #+tului cu o

m+na sau cu doua m+ini.

n cazul o!strucţiei incomplete, respiraţia este z#omotoasă, pacientul este aplecat

în faţă şi încurajat să tuşească.

acă aceasta nu dă rezultate va tre!ui sa încercaţi o altă manevră - mane2ra

eimli&,= se aplică atunci c+nd o!strucţia devine completă. propiaţi-vă de victimă din

spate, cuprindeţi-o pe su! !raţe, îndepărtaţi picioarele, aşeazaţi-vă o m+na la mijloculdistanţei dintre om!ilic şi apendicele 'ifoid, cu cealaltă m+nă prindeţi m+na încleştată şi

faceţi mişcări !ruşte înăuntru şi în sus. ceste mişcări vor comprima diafra#mul

care la r+ndul lui va comprima plam+nii şi presiunea creată în !ronhii va arunca corpul

strain în cavitatea !ucală. 2aceţi aceste mişcări p+nă eli!eraţi căile aeriene.

:


9/43


10/43

CAP ;# Primul a$utor


11/43

Dega$area a&&i'entatului. 3ictima unui accident de circulaţie va fi menajată la

ma'im. &e vor evita #esturile !rutale sau mo!ilizarea lui e'cesivă. &coaterea

accidentatului din autovehiculul avariat se va face cu cea mai mare !l+ndeţe, proced+ndu-

se la de#ajare prin eli!erarea metodică, treptată, la nevoie cu sacrificarea materialelor

care îl acopera. 0ste interzisă e'ercitarea de tracţiuni asupra părţilor vizi!ile (mem!re,

cap, haine) pentru de#ajarea accidentatului.

n primul r+nd vor fi de#ajate capul, faţa, toracele, în vederea creării posi!ilităţii

de a se efectua respiraţia artificială şi masajul cardiac la nevoie. oloana verte!rală şi

capul se vor lăsa, pe c+t posi!il, în poziţia #ăsită iniţial. n timpul mo!ilizării victimei se

va asi#ura menţinerea fi'ă a a'ului format din cap-ceafă-torace.

11


12/43

Dega$area pa&ientului traumati9at la locul accidentului se face doar în scopul

prevenirii pericolului iminent care poate să apară. e#ajarea victimei se face de persoane

!ine instruite, ştiind faptul că o mo.ili9are in&ore&t e7e&tuată poate agra2a 7oarte mult

%itua/ia pa&ientului# După 'ega$are1 2i&tima 2a 7i intin%ă &u .l0n'e/e pe o pătură# 0a

va sta pe spate, cu capul aşezat mai jos decat toracele.

Crmătoarele situaţii pot impune de#ajarea pacientului$

• pacientul se află într-o încăpere cu fum sau foc=

• pacientul se află într-o maşină insta!ilă, ce urmează a se răsturna=

• pacientul se află într-o maşină cu pericol iminent de e'plozie.

nainte de a începe de#ajarea victimei se verifică să nu fie prinse picioarele

pacientului de pedale, se desface centura de si#uranţă. &alvatorul introduce o m+nă su! !raţul victimei şi va menţine capul în a', iar cealaltă m+nă se introduce prin spatele

victimei, se a#aţă de cureaua victimei şi cu mişcări uşoare se încearcă scoaterea ei din

autoturism, av+nd permanent #rijă de menţinerea capului imo!ilizat de umărul

salvatorului.

1


13/43

?dată scoasă din maşină, aşezarea ei pe sol impune de asemenea respectarea

anumitor re#uli cu foarte mare stricteţe şi anume$ capul va fi menţinut în permanenţă în

a'.

n cazul în care victima este #ăsită culcată pe !urtă, e'aminarea nu se poate face

dec+t dupa aşezarea ei în decu!it dorsal (culcat pe spate). Pentru acest lucru este nevoie

de minimum trei persoane. Cnul dintre salvatori se aşează la capul victimei, îl va pune în

a' şi îl va imo!iliza comand+nd întrea#a operaţiune de întoarcere. eilalţi salvatori se vor

aşeza lateral de victimă, c+t mai aproape de ea, ridic+nd !raţul dinspre salvatori în sus,

l+n#ă capul victimei. 7a comanda celui aflat la cap, toţi salvatorii vor efectua întoarcerea

în acelaşi timp, menţin+nd în permanenţă coloana pacientului în a'.

? dată aşezat pe spate, se poate efectua e'aminarea primară şi secundară a

pacientului, iar pentru transport se poate folosi tar#a metalică, de lemn sau vacuum.

E2aluarea primara a pa&ientului traumati9at

n cazul pacienţilor traumatizaţi este foarte important să ştim e'act ce tre!uie şi ce

nu tre!uie sa facem. Orice greşeală comisă poate agrava starea bolnavului punându-i

viaţa în pericol.

?!iectivul principal urmărit în cazul pacienţilor traumatizaţi constă în asi#urarea

tratamentului precoce şi corect pentru ca acest lucru poate îm!unatăţi semnificativulterior rea!ilitarea !olnavului. Principiul fundamental care tre!uie sa conducă

comportamentul nostru în timpul unei ur#enţe este$

A NU AGRAA STAREA ICTIMEI!

&ecvenţele urmărite în cazul acestor situaţii sunt similare cu cele înt+lnite la

pacienţii fără traumatisme. E2aluarea 9onei 6i %iguran/a %al2atului ram+n în atenţia

noastră.

• să devină si#ur locul accidentului$ semnalizare, staţionarea vehiculelor=

• îndepărtarea accidentatului de pericolul iminent sau de cauza accidentului

evit+nd riscurile şi " sau a#ravarea situaţiei=

• eli!erarea căilor aeriene - în acest caz nu se face hipere'tensia capului ci

su!lu'aţia mandi!ulei=

• verificarea respiraţiei prin$ %imt ( 2ă' ( au'=

1


14/43

• verificarea pulsului.

• dacă este necesar se încep imediat manevrele de resuscitare, e'cepţie

fac+nd situaţia în care se constată e'istenţa unei hemora#ii masive, c+nd se realizează

hemostaza apoi se vor începe manevrele de resuscitare.

n toate cazurile de traumă se are în vedere posi!ilitatea e'istenţei leziunii de

coloana cervicală.

Su%pi&iunea e8i%ten/ei le9iunii 'e &oloană &er2i&ală apare:

• la orice pacient politraumatizat (pacienţii care au mai mult de doua leziuni

din care cel puţin una pune viaţa în pericol)=

• la orice pacient care a suferit un traumatism la nivelul capului=

la orice pacient care prezintă traumatism la nivelul toracelui în apropierea capului=

• la orice pacient conştient, care acuză dureri la nivelul #+tului=

• la orice pacient care prezintă crepitaţii sau deformări la nivelul #+tului.

Infirmarea suspiciunii de leziune la nivelul coloanei cervicale se poate face

numai pe baza examenului radiografic

tenţie sporită tre!uie acordată imo!ilizării coloanei verte!rale cervicale. Pentru

acest lucru folosim #ulere cervicale.

Gulerele &er2i&ale pot fi de mai multe tipuri$ ri#ide, moi, dintr-o !ucată, din doua

!ucăţi. Pentru fi'area #ulerului cervical întotdeauna este nevoie de minimum două persoane. Cn salvator se asează la capul pacientului, va fi'a capul şi cu o mişcare fermă

va aşeza capul în a', cel de-al doilea salvator va fi'a #ulerul cervical. 6mportant este să se

îndepărteze toate hainele din jurul #+tului pacientului. &e începe cu introducerea #ulerului

dinspre partea posterioara a #+tului fara a-l mai mişca.

1/


15/43

Tran%portul traumati9atilor pe targi

Pentru aşezarea pacientului pe tar#a de lemn se cunosc minimum trei modalităţi$

( Una 'in 2ariante ar fi prin aşezarea tăr#ii l+n#ă victimă, la comanda celui carefi'ează capul victimei, aceasta se întoarce lateral şi un salvator va împin#e tar#a su!

pacient. Pentru a ne ajuta de această metodă este nevoie de minimum patru salvatori.

Cnul din salvatori se aşează la capul pacientului menţin+ndu-l în a', ceilalţi trei salvatori

se vor aşeza lateral de pacient astfel$ un salvator se poziţionează în dreptul toracelui

aşez+nd o m+nă pe umărul victimei şi cealaltă m+nă la nivelul şoldului, al doilea salvator

se poziţionează în dreptul şoldului, asez+nd o m+nă la nivelul toracelui, încruciş+nd m+na

lui cu cea a salvatorului aşezat în dreptul toracelui. ealaltă m+nă o va aşeza pe coapsavictimei. el de al treilea salvator se aşează în dreptul picioarelor victimei.

- O

alta

14


16/43


17/43


18/43

CAP =# Primul a$utor Nu 'e%7a&e/i .an'a$ul pentru a 2eri7i&a %tarea plăgii! A%igura/i2ă &ă

.an'a$ul nu e%te prea %tr0n%1 a&e%t lu&ru put0n' opri &ir&ula/ia %anguină!?#3erificaţi

dacă pacientul este şocat.

Răni la ni2elul &apului1 g0tului1 %patelui 6i .a9inului

;u mişcaţi (deplasaţi) victima (dec+t în cazul unui pericol imitent), deoarece

puteţi să-i a#ravaţi situaţia. Suna/i la "";#

2i'aţi capul şi #+tul victimei în poziţia în care a fost #ăsită, prin aplicarea

palmelor pe părţile laterale ale capului.

si#uraţi o menţinere a căldurii corpului prin pături sau haine.

• Nu mişcaţi victima

• Imobilizaţi regiunea cefei cu un guler de plastic rigid

• Dacă suspectaţi o fractură de membru, imobilizaţio• !ransportaţi victima pe targă spre punctul medical

1:


19/43

CAP @# Primul a$utor


20/43

Arsura de grad III interesează dermul în totalitatea lui. 2lictenele au conţinut

san#uinolent. urerea nu mai este at+t de intensă, poate să şi lipsească, deoarece

terminaţiile nervoase pot fi sau sunt distruse complet.

Arsura de grad IV interesează toate straturile pielii, apare necroza (moartea

celulelor).

3o&ali9ări peri&uloa%e 6i ar%uri gra2e %unt:

• faţa, #+tul - pentru că arsurile la acest nivel pot fi urmate de complicaţii la

nivelul aparatului respirator=

• toate arsurile care sunt în apropierea feţei (pleoape), m+inii, peroneului,

zonele de fle'ie ale mem!relor, leziuni circulare la nivelul mem!relor=

• arsurile care depăşesc mai mult de 5F din suprafaţa corpului, indiferentde #radul de arsură=

• arsurile de #radul 666 şi care depăşesc 15 F din suprafaţa corpului=

• arsurile complicate cu fracturi şi cu distru#eri masive de ţesuturi moi=

• arsuri profunde provocate de su!stanţe acide sau de curent electric.

Primul ajutor în cazul pacienţilor care au suferit o arsura respecta princiipiile deja

discutate. &i#uranta salvatului este primul lucru de care tre!uie sa ne asi#uram. ontrolulnivelului de constienta si evaluarea functiilor vitale conform protocolului G sunt si ele

vala!ile.

Cara&teri%ti&i:

Arsurile provocate de flacără. 6mportant în aceste situaţii este oprirea c+t mai

rapidă a arderii cu jet de apă. cest lucru este vala!il şi pentru situaţiile c+nd flacara este

deja stinsă, deoarece în acest moment arsura se poate propa#a în continuare în

profunzime. &e îndepărtează hainele pacientului, cu condiţia ca acestea să nu fie lipite de

piele, iar manevra de dez!răcare să producă distru#eri tisulare. ? dată cu dez!răcarea

pacientului, se va asi#ura protecţia acestuia de hipotermie.

Arsurile provocate de substanţe chimice. &pălarea suprafeţei arse cu jet de apă în

aceste situaţii tre!uie să fie de o durată mai mare, pentru a fi si#uri că se îndepărtează

5


21/43

orice urmă de su!stanţă care a provocat arsura. Profunzimea arsurii este direct

proporţională cu timpul de contact, cu concentraţia su!stanţei şi proprietaţile acesteia.

Arsurile provocate de curentul electri &. 6mportant este îndepărtarea pacientului

de sursa de curent (sau invers). Dotdeauna se are în vedere posi!ilitatea leziunii la nivel

de coloana cervicală (datorită mecanismului acţiunii). rsurile electrice produc leziuni

at+t la suprafaţă, c+t şi în profunzimea or#anismului. Hesuturile sunt distruse prin

mecanism termic. &e caută poarta de intrare şi poarta de ieşire a curentului electric. cest

lucru este important pentru că ne furnizează informaţii privind traseul urmat de curent

prin or#anism. istru#erea tisulara este ma'imă la punctul de intrare. acă sunt

vizate vase importante, apar #an#rene, iar dacă traseul intersectează inima pot apărea

#rave tul!urări în activitatea inimii sau chiar moartea.

• "palare bl#ndă cu $et de apă, numai pentru regiunile afectate%

• Este interzisă folosirea cremelor, unguentelor, substanţelor

uleioase%

• "e folosesc pe c#t posibil pansamente sterile sau c#rpe foarte

curate, umezite%

• Nu se pune g&eaţă 'n contact direct cu tegumentul%

• "e acoperă pacientul pentru a preveni pierderea de caldură

• "pălaţi regiunea afectată cu ser fiziologic ( arsurile c&imice

necesita spălări repetate, care se continuă p#nă la sosirea a$utorului

medical calificat

• Indepărtaţi orice constricţie ( ceas, ciorap etc)

1


22/43

Cap # Primul a$utor


23/43


24/43


25/43

• atele Iramer (confecţionate din s+rmă)

• atele pneumatice (#onfla!ile)

• atele vacuum

tele improvizate$ din sc+ndura, cren#i de copac.

ra&turile mem.rului %uperior:

"racturile claviculei se produc mai frecvent prin traumatisme indirecte şi mai rar

directe, sediul de predilecţie constituindu-l zona medie a claviculei. Poziţia în care tre!uie

să se efectueze imo!ilizarea provizorie este cu cotul de partea !olnavă împins către spate

şi în sus.

"racturile humerusului (!raţului) se produc mai frecvent prin traumatism direct.

7a imo!ilizarea fracturii, putem folosi drept atelă chiar toracele de care se fi'ează

se#mentul fracturat cu ajutorul unei eşarfe.

"racturile antebraţului se produc mai frecvent prin traumatism direct.

6mo!ilizarea fracturii se poate face cu oricare tip de atelă specială sau folosind atele

improvizate.

"racturile oaselor mâinii se imo!ilizează pe faţa palmară de la cot la de#ete

ra&turile mem.rului in7erior:

4


26/43

"racturile femurului se produc prin traumatism direct sau indirect. Pentru

imo!ilizare se folosesc două atele ine#ale. tela mai lun#ă se aplică pe faţa laterală

e'ternă a mem!rului inferior şi se întinde de deasupra oaselor !azinului p+na la calc+i.

tela mai scurtă se aplică pe partea internă şi se întinde de la re#iunea in#hinala p+nă la

călc+i. +nd femurul este fracturat în apropierea #enunchiului, imo!ilizarea se poate

realiza folosind o sin#ură atela trecută prin partea din spate a mem!rului, din re#iunea

fesieră p+nă la călc+i.

"racturile gambei sunt foarte frecvente, iar imo!ilizarea poate fi facută cu orice

tip de atelă.

"ractura de rotulă se produce prin cădere în #enunchi, se imo!ilizează în atele

posterioare.

"racturile costalenu se imo!ilizează, cu e'cepţia voletului costal. 3oletul costal

este minimum du!la fractura la două coaste învecinate. 6mo!ilizarea se face prin

înfundarea zonei respective, împiedic+nd astfel mişcările se#mentelor la acest nivel.

&emnele şi simptomele constau în dificultatea respiraţiei, mişcarea parado'ală a

se#mentului (în inspir, c+nd toracele se destinde fra#mentul se înfundă= la e'pir, c+nd

toracele se micşorează, fra#mentul se deplasează spre e'terior), durere, cianoză.


27/43

"racturile la nivelul bazinului ?dată depistată fractura la acest nivel, pacientul

ram+ne nemişcat, nu se mai permite mo!ilizarea lui şi se ţine pe un plan dur în poziţie

culcat pe spate

Imo.ili9area unei 7ra&turi %e 7a&e a%t7el:

• lavicula$ se utilizează doi colaci de p+nză răsuciţi şi le#aţi la spate=

• !raţ $ 1- atele aplicate pe !raţ şi apoi le#area !raţului de torace=

• Antebraţ $ 1 - atele aplicate pe ante!raţul respectiv şi suspendarea ante!raţului

cu ajutorul unei feşe le#ate de #at=

• "icior $ de o!icei imo!ilizarea cuprinde în intre#ime mem!rul respectiv.

Pentru fi'area oricarui tip de atelă, tre!uie avut #rijă ca aceasta să nu apese pe

răni sau să produca răni accidentatului. Pentru aceasta orice o!iect folosit drept atelă va

fi infăşurat în faşă sau c+rpă.

a re#ulă #enerală, orice atelă tre!uie să depaşească deasupra şi dedesu!t am!ele

articulaţii ale osului fracturat, imo!iliz+ndu-le.

Pentru victima suspectă de o le9iune a &oloanei 2erte.rale, măsurile sunturmătoarele$

• &e urmăreşte menţinerea permanentă a coloanei verte!rale în linie dreaptă, capul

fiind ţinut ceva mai jos dec+t picioarele, at+t în timpul ridicării, c+t şi al transportului=

• apul şi #+tul accidentatului se menţin într-o poziţie care să asi#ure

permea!ilitatea căilor respiratorii superioare=

>


28/43

• 6mo!ilizarea unui accidentat cu leziuni ale coloanei verte!rale se face pe un plan

tare (sc+ndură lată, uşă etc.) pe care !olnavul este aşezat cu faţa în sus, între perne sau

haine, pentru a evita deplasările laterale.

• Dacă este posibil, nu deplasaţi victima)• Nu mişcaţi membrul facturat şi nu 'ncercaţi să reduceţi factura)

• n caz de &emoragie aplicaţi o compresă curată tifon ori vată sau la

nevoie, propria dumneavoastră m#nă, apăs#nd plaga pentru a opri

s#ngerarea) -enţineţi o presiune constantă asupra plăgii ce puţin . minute)

Dacă este posibil, ridicaţi membrul rănit gamba sau braţul0 deasupra

nivelului inimii) C#nd s#ngerarea sa oprit, fi1aţi pansamentul cu a$utorul

unui banda$ Nu desfaceţi banda$ul pentru a verifica starea plăgii2 Asiguraţivă

că banda$ul nu este prea str#ns, acest lucru put#nd opri circulaţiasanguină20)3erificaţi dacă pacientul este şocat)

• Nu aplicaţi niciodată garou, 'n afara situaţiei 'n care &emoragia nu pote fi

controlată altfel, iar victima este 'n pericol de moarte) 4arourile măresc riscul

de amputaţie ulterioară2

• n caz de şoc 'ntindeţi victima pe spate dar nu o deplasaţi dacă a suferit

răni la spate sau g#t) Dacă victima este inconştientă şi prezintă răni grave la

ma1ilar sau la faţă, sau vomită, se 'ntoarce pe lateral şi vă asiguraţi că

respiră bine) 3ă asiguraţi că victima nu suferă de frig, acoperiţio cu păturisau &aine0) *idicaţi picioarele victimei pe un sul sau o grămadă de &aine)

"unaţi la 556)

• Nu se vor da alimente sau lic&ide victimei)

• Dacă sunteţi nevoiţi să deplasaţi victima fără asistenţă medicală, faceţio

numai după fi1area membrului fracturat cu o atelă făcută dintro bucată de

lemn sau dintrun ziar rulat.

:


29/43


30/43

Cap F#Primul a$utor


31/43

După tipul 2a%ului le9at1 ,emoragia poate 7i$

• arterială ( s+n#ele este de culoare roşu deschis, !ine o'i#enat şi ţ+şneşte ritmic,

sincron cu !ătăile inimii=

• 2enoa%ă * s+n#ele este de culoare roşu închis (mai putin o'i#en, mai mult dio'id

de car!on), se e'teriorizează cu presiune constantă, relativ modestă=

• &apilară$ este o hemora#ie difuză, fără a se identifica un vas de cali!ru mai mare

ca sursă principală a hemora#iei=

n 7un&/ie 'e %e'iul %0ngerării1 ,emoragia poate 7i:

• e8ternă$ s+n#ele se scur#e în afară, printr-o soluţie de continuitate te#umentară

(pla#ă)

• internă$ s+n#ele se acumulează într-una din cavităţile normale ale or#anismului=

• e8teriori9ată$ caracterizată prin hemora#ie internă într-un or#an cavitar, urmată

de eliminarea s+n#elui la e'terior pe cai naturale

( epi%ta8i%: hemora#ia mucoasei nazale=

( ,emateme9a: eliminarea pe #ură, prin varsătură, de s+n#e amestecat cu chea#uri şi

eventual resturi alimentare

n hemora#ii puternice poate fi s+n#e roşu, proaspăt, nealterat sau în s+n#erări

reduse poate fi vărsătură cu aspect de zaţ de cafea (c+nd s+n#ele sta#nează în stomac).( melena: e'teriorizarea s+n#elui acumulat în tu!ul di#estiv, prin defecaţie.

&caunul este lucios, ne#ru, moale, de aspectul si culoarea păcurei.

( ,ematuria$ reprezinta hemora#ia la nivelul aparatului urinar, e'teriorizat prin

micţiune.

După &antitatea 'e %0nge pier'ut1 ,emoragia poate 7i:

• mi&ă$ se pierde o cantitate de s+n#e p+na la 455 ml

• me'ie$ se pierde 455-1555 ml de s+n#e şi apar următoarele semne$ a#itaţie,

ameţeli în ortostatism=

• mare$ cantitea de s+n#e pierdută 1555-1455 ml iar semnele clinice sunt

următoarele$ paloare, tahicardie, transpiraţii reci, hipotensiune arterială, tahipnee=

1


32/43

• &ata&li%mi&e: pierderi de s+n#e de peste 1455-555 ml, tensiune arteriala,

nemasura!ilă, pacient inconştient.

Oprirea %0ngerării poartă 'enumirea 'e ,emo%ta9ă# 0a poate fi spontană în

cazul unor hemora#ii mici, prin intervenţia mijloacelor proprii or#anismului, dar de cele

mai multe ori este necesară intervenţia altor persoane, care să realizeze hemostaza.

emo%ta9a poate 7i pro2i9orie %au 'e7initi2ă#

@emostaza provizorie se poate realiza prin$

• compresiune di#itală=

• pansament compresiv=

• #arou.

Compre%iunea 'igitală. ompresiunea corect e'ecutată pe vasul rănit tre!uie să

se aplice deasupra rănii în cazul unei hemora#ii arteriale şi su! pla#a în cazul unei

hemora#ii venoase, ţin+nd cont de sensul circulaţiei. +nd hemora#ia nu poate fi

stăp+nita prin compresiune e'ercitată la distanta, se poate folosi compresiune directă în

care caz compresiunea vasului ce s+n#erează se face cu de#etul introdus direct în pla#ă.

ceastă metodă nu poate fi dec+t de scurtă durată, tre!uind să recur#em la alta care s-o

suplinească şi să o completeze.

C0te2a e8emple 'e po%i.ilită/i 'e &ompre%iune 'igitală$Pan%amentul &ompre%i2 este una din cele mai eficiente metode folosite pentru a

realiza o hemostază provizorie. n lipsa unui pansament steril se poate folosi pentru a

pune pe pla#ă o !atistă, o c+rpă curată, peste care se str+n#e pansamentul circular (faşă).

Apli&area garoului este ultima variantă la care apelăm. Jaroul poate fi

improvizat folosind curea, cravata, fular, sfoară etc. &e foloseşte doar în cazuri e'treme şi

în situaţia în care hemora#ia nu se putea controla prin alte metode. 0ste important să se

oprească hemora#ia fără a comprima e'cesiv ţesuturile. Jaroul, odată cu oprirea

s+n#erării, produce oprirea circulaţiei s+n#elui în porţiunea de mem!ru situată dedesu!tul

lui. in această cauză, menţinerea sa mai mult de ore poate duce la complicaţii deose!it

de #rave.

Dotdeauna la montarea unui #arou tre!uie ataşat un !ilet, care însoţeşte !olnavul,

şi pe care se notează o!li#atoriu următoarelele date$ nume1 prenume1 ora e8a&tă a


33/43

apli&ării garoului. in 5 în 5 de minute se slă!eşte puţin #aroul pentru a permite

iri#area se#mentului de mem!ru su!iacent. idicarea #aroului se face doar în condiţii de

spital şi de personal competent.

emo%ta9a 'e7initi2ă se o!ţine prin o!literarea permanenta si definitiva a vasului

care s+n#ereaza, cel mai folosit procedeu fiind prin li#atura cu fire.

• Aplicaţi o compresă curată tifon ori vată0 sau la nevoie, propria

dvs) m#nă apăs#nd plaga pentru a opri s#ngerarea) Suna/i la "";#

• -enţineţi o presiune constantă asupra plăgii ce puţin . minute)

• Dacă este posibil, ridicaţi membrul rănit gamba sau braţul0

deasupra nivelului inimii)

• C#nd s#ngerarea sa oprit, fi1aţi pansamentul cu a$utorul unui

banda$ Nu desfaceţi banda$ul pentru a verifica starea plăgii2 Asiguraţivă

că banda$ul nu este prea str#ns, acest lucru put#nd opri circulaţia

sanguină20)

• 3erificaţi dacă pacientul este şocat)

• Nu aplicaţi niciodată garou, 'n afara situaţiei 'n care &emoragia nu

pote fi controlată altfel si victima este 'n pericol de moarte) 4arourile

măresc riscul de amputaţie ulterioară2


34/43

Cap H# Primul a$utor


35/43


36/43

CAP# "# Alte %itua/ii &are impun a&or'area primului

a$utor

Con2ul%ii >%pa%me?

Semnele %unt: mişcări dezordonate, involuntare, !uze învineţite, spume la #ură, mişcări

de rotaţie ale ochilor, scr+şnirea dinţilor= convulsiile se termină în #eneral în 5 secunde

şi pot fi urmate de confuzie sau pierderea cunoştinţei.

• mpiedicaţi victima să se rănească ea însăşi în timpul convulsiilor, dar nu-i

o!strucţionaţi mişcările, nu-i introduceţi nici un o!iect între dinţi, nu-i daţi să

!ea sau să măn+nce.

• acă victima încetează să mai respire, începeţi imediat respiraţia #ură la #ură,

căile respiratorii fiind menţinute li!ere.

• upă convulsii, întindeţi victima pe o parte şi verificaţi dacă respiraţia este

re#ulată. Suna/i la "";#

• acă victima este conştientă, se va aşeza în poziţie antişoc (culcat pe spate cu

picioarele ridicate mai sus dec+t nivelul capului)

Rea&/ii alergi&e

• &olicitaţi imediat ajutor medical

calificat

• şezaţi victima c+t mai conforta!il

• Eonitorizaţi semnele vitale


37/43

3o2ituri la ni2elul &apului

• şezaţi victima în poziţie

conforta!ilă

• 3erificaţi dacă e'istă s+n#erare. 6n

caz de s+n#erare, aplicaţi un !andaj steril

• Drimiteţi c+t mai cur+nd victima

într-un centru medical specializat

ipogli&emie

Poate fi dată de lipsa unei mese, de un efort neaşteptat, dar şi fără a avea o

le#atură cu aceşti factori precipitanţi.

n timpul zilei hipo#licemia determină transpiraţii, nervozitate, tremur şi foame,

iar în timpul somnului pot apărea transpiraţii nocturne, vise neplăcute şi cefalee

dimineaţa devreme. acă hipo#licemia se menţine pot apărea confuzii, comportament

anormal, pierderea stării de conştienţă sau convulsii. tacurile de hipo#licemie sunt periculoase şi dacă sunt frecvente prevestesc o evoluţie defavora!ilă.

• acă pacientul este conştient, i se administreză zahăr, !om!oane sau !ăuturi

nealcoolice ce conţin zahăr.

• acă pacientul este inconstient se impune administrarea de #lucoză

intravenos. 0ste !ine ca pacienţii să ai!ă asupra lor o fiolă de #luca#on pentru cazurile în

care accesul la asistenţă medicală este înt+rziat (1 m# intramuscular).

>


38/43

Stări 'e 6o& >in%u7i&ien/ă &ir&ulatorie?1 ,emoragie internă

Semnele %unt: transpiraţii reci, slă!iciune, respiraţie nere#ulată, frison, paloare sau !uze

şi un#hii violacee, puls rapid şi sla!.

A%7i8iere

Simptome: încetarea respiraţiei, faţă v+n+t+, m+ini şi picioare reci, !ătai sla!e ale inimii,

impercepti!ile

• "unaţi la 556)

• Nu se vor da alimente sau lichide victimei.

• Întindeţi victima pe spate dar nu o deplasaţi dacă a suferit răni la

spate sau gât.

• Dacă victima este inconştientă şi prezintă răni grave la maxilar sau

la faţă, sau vomită, se întoarce pe lateral şi să vă asiguraţi că

respiră ine.

• !ă asiguraţi că victima nu suferă de frig, acoperiţi"o cu pături sau

haine.

• #idicaţi picioarele victimei pe un sul sau o grămadă de haine, cu

condiţia ca acest lucru să nu fie dureros

Ce trebuie făcut9

•$e indepartează persoana de locul unde s"a produs asfixia.•$e apelează la $erviciul de %mulanţă•&ersoana se aşează pe spate, cu capul intr"o parte.•$e asigură liertatea mişcărilor respiratorii.

$e încearcă respiraţia artificială până când persoana începe sărespire

:


39/43

ne&

Prim(a$utor:

• &e apelează ur#ent la &erviciul de

m!ulanţă.

• Persoana se scoate din apă, se intinde

pe spate şi i se verifică respiraţia.

• &e încearcă eliminarea lichidului

în#hiţit prin e'ercitarea unor presiuni consecutive asupra a!domenului - Meto'a

eimli&,

3e6in >3ipotimie?

Simptome: Pierderea temporară a cunoştinţei fără dispariţia pulsului (put+nd indica o

afecţiune #ravă).

Prim(a$utor:

• Persoana se aşează pe spate, cu capul

mai jos dec+t trunchiul, în scopul iri#ării creierului

• &e verifică pulsul şi respiraţia şi seîndepărtează hainele str+mte.

• acă este necesar, se apelează la

&erviciul de m!ulanţă.

Otră2ire

Simptome: ificultăţi respiratorii, transpiraţie, dureri a!dominale sau de piept, vomă,

diaree, #reaţă, pierderea cunoştintei, !uze uscate, arsuri în jurul !uzelor sau ale pielii.

• Prim(a$utor:

&e analizează locul şi modul în care s-a produs otrăvirea şi se transporta persoana în

cauza departe de sursa de otrăvire.

A


40/43

• &e verifică dacă persoana este

conştientă, precum şi respiraţia şi pulsul acesteia.

acă este necesar, se apelează &erviciul de m!ulanţă

• acă mai e'ista alte persoane

suspecte, se incearcă aflarea tipului de otravă şi cantitatea in#erată.

• n caz de vomă, persoana se

poziţionează pe o parte.

Degerătura apare cel mai adesea la picioare, faţă şi m+ini, ca urmare a unor

temperaturi foarte scăzute, iar umiditatea, încălţămintea şi hainele ude sunt cauze care

contri!uie la pierderea căldurii corpului. &e poate trata în cazurile uşoare prin &eai 'e mentă?#

Da&ă %emnele %unt per%i%tente 6i 2iolente1 .olna2ul 2a 7i tran%portat ime'iat la

%pital#

Mu6&ătura 'e animal prezintă pericolul de a transmite tur!area. &e

spală"dezinfectează imediat rana, după care accidentatul se transportă de ur#enţă la spital.

Mu6&ătura 'e 6arpe# el muşcat va fi imo!ilizat (mişcările tre!uie limitate la

minimum). easupra muşcăturii se va aplica o le#ătură str+nsă, se va spăla locul cu apă şi

săpun şi se va aplica #heaţă. Se 2a tran%porta a&&i'entatul 'e urgen/ă la %pital#

/5


41/43

n cazul ro%ăturii datorate !ocancilor sau a unor haine nepotrivite se dezinfectează, se

aplică un pansament steril, se suprave#heaza evolutia. 6n caz de suprainfectare se solicita

ajutor medical.

Tră%nirea se produce c+nd se circulă pe timp de furtună. 0a poate fi evitată co!or+nd

de pe v+rfuri sau creste şi dacă ne adăpostim din vreme, dar nu l+n#ă o st+ncă sin#uratică,

un copac, l+n#ă pereţii uzi de st+ncă sau în #ura unor peşteri.

A!EN:IE

Notaţi momentul evenimentului2

Notaţi acţiunile de prim a$utor 'ntreprinse2

Notaţi circumstanţele de producere a evenimentului2

/1


42/43

/


43/43

CAP# ""# Reguli generale 'e &omportare

Documents

N.ghid Acordare Prim Ajutor