11

NEO-ENEOLITICUL ÎN OLTENIA€¦ · Mehedinți) și cel moral, prin pasiune pentru neo-eneolitic și regiunea în care am crescut și trăiesc încă, Oltenia. dr. Cătălin Nicolae

  • Upload
    others

  • View
    9

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

  • NEONEO--ENEOLITICUL ÎN OLTENENEOLITICUL ÎN OLTENIA:IA:

    HĂRŢILE ARHEOLOGICEHĂRŢILE ARHEOLOGICE

    dr. CĂTĂLIN NICOLAE PĂTROI

    DROBETA TURNU SEVERIN

    2019

    ISBN 978-973-0-30937-9

  • Coperta 1:

    Harta cu așezările și descoperirile culturii Starčevo-Criș din Oltenia (regiunea

    administrativă).

    Toate drepturile asupra acestui volum aparțin autorului. Orice reproducere, integrală sau

    parțială, prin orice procedeu, a unor pagini din această lucrare, efectuate fără autorizația

    autorului este ilicită și constituie o contrafacere. Sunt acceptate reproduceri strict rezervate

    utilizării sau citării justificate de interes științific, cu specificarea respectivei citări.

    All rights reserved. This book is protected by copyright. No part of this book my be

    reproduced in any from or by any means, including photocopying or utilized any information

    storage and retrieval system without written permission from the copyright owner.

    ISBN 978-973-0-30937-9

    Adresă corespondență:

    Cătălin Nicolae Pătroi

    Email: [email protected]

  • CUPRINS

    Prefață p. 5.

    I. Cadrul geografic p. 6.

    II. Manifestări culturale din Oltenia în Neolitic și Eneolitic p. 17.

    III. Abordări istoriografice ale perioadei Neo-Eneolitice din Oltenia p. 21.

    IV. Indexul localităţilor şi culturilor Neo-Eneolitice din Oltenia p. 27.

    V. Catalogul așezărilor și descoperirilor atribuite culturilor neo-eneolitice prezente în

    Oltenia (teritoriul administrativ) p. 31.

    V. 1. Aspectul cultural Cîrcea (Cultura Gura Baciului-Cîrcea) p. 32.

    V. 2. Cultura Precriş p. 36.

    V. 3. Cultura Starčevo–Criş p. 38.

    V. 4. Cultura Vinča p. 52.

    V. 5. Cultura Dudeşti p. 57.

    V. 6. Cultura Vădastra p. 61.

    V. 7. Cultura Boian p. 68.

    V. 8. Cultura Gumelniţa p. 71.

    V. 9. Cultura Sălcuța p. 74.

    V. 10. Cultura Cernavoda I p. 90.

    V. 11. Cultura Tiszapolgar p. 91.

    V. 12. Cultura Bodrogkeresztur p. 91.

    V. 13. Cultura Sălcuţa IV – Herculane II – III p. 92.

    V. 14. Cultura Cernavoda III p. 97.

    V. 15. Aspectul Cultural Orlea-Celei p. 101.

    V.16. Cultura mormintelor tumulare din eneoliticul final din Oltenia p. 104.

    V.17. Situri si descoperiri neo-eneolitice nedeterminate cultural p. 105.

    VI. Concluzii p. 115.

    VII. Bibliografie p. 118.

    Abrevieri p. 139.

    Abstract p. 140.

    Ilustrație p. 141.

  • PREFAȚĂ

    Dorinţa de a avea adunate la un loc, într-un singur volum, toate descoperirile și informațiile despre

    perioada neo-eneolitică din Oltenia, m-a determinat să realizez o bază de date care a fost transpusă în lucrarea

    instrument Neo-eneoliticul în Oltenia. Repertoriu de așezări și descoperiri, publicată în anul 2013. La șase

    ani distanță de acel moment, datorită faptului că au apărut informații noi despre situri neo-eneolitice dar și

    pentru că unele obiective deja cunoscute nu fuseseră incluse în baza de date din anul 2013, am decis reluarea

    acestui subiect.

    Forma actuală cuprinde punctele deja repertoriate, la care s-au adăugat informații noi, acolo unde a

    fost cazul, dar și un lot de situri neo-eneolitice recente, datorate diverselor faze de cercetare arheologică

    derulate în Oltenia. Scopul lucrării este acela de a reactuliza baza de date deja existentă și de a realiza un set

    de hărți pentru fiecare manifestare culturală neo-eneolitică atestată pe teritoriul Olteniei, regiunea

    administrativă, alcătuită din județele Mehedinți, Dolj, Gorj, Olt și Vâlcea. Față de anul 2013, când în spațiul

    public lipseau informațiile despre localizarea siturilor arheologice din planurile urbanistice generale ale

    localităților din Oltenia, cu mici excepții, situația s-a schimbat în bine, cei interesați putând constata acest

    lucru consultând platformele online ale serviciilor de urbanism din județele Olteniei.

    Marcarea siturilor arheologice, în coordonate Stereo 70, în cuprinsul regulamentelor de urbanism cu

    care lucrează administrațiile publice locale constituie cel mai bun mijloc de a le proteja de distrugeri în culpă

    ori întâmplătoare, de braconaj arheologic, de lipsa de interes privind cercetare ori punerea în valoare a

    acestora. Nu trebuie scăpat din vedere nici faptul că datorită vechimii mai mari și a materialelor de construcție

    folosite de către comunitățile neo-eneolitice, urmele acestora sunt mai greu de identificat și de păstrat în

    comparație cu siturile din alte perioade istorice. O fortificație neolitică, cu șanț și val de pământ este mai ușor

    de distrus decât o cetate dacică ori romană ce are fortificații masive din cărămidă ori blocuri de piatră. De

    aceea, fragilitatea stațiunilor neo-eneolitice impune o mai mare implicare în protejarea acestora, lucrarea de

    față, prin adunarea într-un singur studiu a tuturor informațiilor cunoscute, fiind una dintre primele măsurile ce

    trebuiau luate în această direcție.

    Evident, fără cercetare, valorificarea informației obținute din punct de vedere științific și cultural și

    punerea în valoare, cu efecte în zona educației și culturii, eforturile noastre pot aduce puține beneficii

    monumentelor și societății. Cum, pentru zona Olteniei, vorbim de sute de situri cu vestigii din perioda neo-

    eneolitică, consider că cercetarea acestora sistematic este prioritară, de aceea breasla arheologilor și instituțiile

    statului (muzee, univeristăți, institute de cercetare, etc.) cu atribuții în domeniul cercetării trebuie să

    prioritizeze acest demers. Pentru zona Olteniei, cercetările realizate în siturile neo-eneolitice în ultimii 30 de

    ani sunt foarte puține, aspect ce poate fi constatat doar consultând Cronica Cercetărilor Arheologice din

    România ori baza de date existentă pe platforma online a Institutului Național al Patrimoniului. Printr-o

    înlănțuire nefericită de cauze și efecte, instituțiile de profil sunt lipsite de ceretători și datorită faptului că din

    punct de vedere financiar zona nu este atractivă dar și pentru că universitățile au renunțat în a mai pregăti

    tineri pentru profesia de arheolog. Sunt câteva sincope constatate de subsemnatul, care pot fi depășite printr-

    o starategie coerentă și o prioritizare spre cercetare.

    Cum vedetele acestui studiu sunt siturile neo-eneolitice din Oltenia și nu oamenii care au stat în spatele

    readucerii acestora în atenția publică, mă alătur și eu efortului de protejare a acestora prin diversele

    instrumente avute la îndemână: cel legal, prin prisma locului de muncă (Direcția Județeană pentru Cultură

    Mehedinți) și cel moral, prin pasiune pentru neo-eneolitic și regiunea în care am crescut și trăiesc încă, Oltenia.

    dr. Cătălin Nicolae Pătroi

    Drobeta Turnu Severin

    2019

  • III. ABORDĂRI ISTORIOGRAFICE ALE PERIOADEI

    NEO-ENEOLITICE DIN OLTENIA

    Din punct de vedere climatic, comunităţile umne din Oltenia neo-eneolitică au trăit în Holocen în

    perioada Atlanticului – aprox. 6200-3000 BC – o perioadă climatică caldă ce are ierni blânde. Mai este

    cunoscută şi sub numele de optim climatic. Finalul acestei perioade este abundent în precipitaţii iar umezeala

    relativă a aerului ridicată (A. Boroneanţ 2012: 23).

    Alexandru Păunescu, unul dintre deschizătorii de drumuri dedicate cercetării mezoliticului în zona

    Porților de Fier, publică în anul 2000 lucrarea Paleoliticul și mezoliticul din spațiul cuprins între Carpați și

    Dunăre, volum în care stațiunile arheologice din Oltenia și descoperirile întâmplătoare își găsesc locul.

    Pentru arealul de vest al Olteniei şi cu precădere zona Porţilor de Fier o discuţie recentă şi bine nuanţată

    despre aspectele tranziţiei de la mezolitic la neolitic găsim în volumul Adinei Boroneanţ apărut în anul 2012.

    Au fost valorificate astfel cercetări mai vechi, realizate de către Vasile Boroneanț ori rodul unor săpături

    recente făcute chiar de către autoare, toate cuprinse în lucrarea Asecte ale tranziției de la mezolitic la neoliticul

    timpuriu în zona Porților de Fier.

    Cele două lucrări sunt un bun instrument pentru cei mai puțin inițiați în încercarea de a acoperi o

    bibliografie mult mai vastă, alcătuită din sute de studii dedicate mezoliticului și trecerii spre neoliticul timpuriu

    în România și în special în Oltenia. Prin urmare, recomand ca înainte de a încerca înțelegerea perioadei

    neolitice să fie parcurse cel puțin aceste două surse.

    Printre deschizătorii de drumuri din arheologia Olteniei și în special al cercetării neoliticului se

    regăsește și Constantin Moisil cu studiile sale din anii 1911 (Privire asupra antichităţilor preistorice din

    România, BCMI, IV) și 1926 (Repertoriu arheologic de localităţi istorice, preistorice şi altele din judeţul Gorj.

    Arhivele Olteniei, 1.) ce au orientat generații întregi de cercetători spre identificarea și studierea vestigiilor

    arheologice din județul Gorj.

    În anul 1939 Dumitru Berciu publică volumul ,,Arheologia preistorică a Olteniei,, în care abordează

    toate culturile neolitice și eneolitice cunoscute la acea vreme pe teritoriul Olteniei.

    De la cercetările de la Verbiţa, judeţul Dolj şi stratigrafia de acolo se poate porni la analiza neoliticului

    timpuriu din Oltenia (D. Berciu 1939, 1954, 1958, 1959, 1975).

    O lucrare definitorie pentru perioada neolitică timpurie şi eneolitică o reprezintă volumul ,,Contribuţii

    la problemele neoliticului din România în lumina noilor cercetări,, din anul 1961 în care Dumitru Berciu

    prezintă și rezultatul cercetărilor de la Sălcuţa, comuna Plopşor din judeţul Dolj. Dumitru Berciu reia discuțiile

    în anul 1966, la un mod mult mai extins, la întrega perioadă neolitică și eneolitică de pe teritoriul României în

    volumele Zorile istoriei în Carpaţi şi la Dunăre, apărut la editura Ştiinţifică, Bucureşti și La izvoarele istoriei

    publicat în anul 1967 la aceeași editură.

    Alexandru Păunescu a publicat în anul 1970 volumul Evoluţia uneltelor şi armelor de piatră cioplită

    descoperite pe teritoriul României, o primă lucrare dedicată acestui subiect și care are o cuprindere a

    întregului spațiu cultural românesc din perioadele neolitice și eneolitice și care a reprezentat fără îndoială un

    nou reper în abordarea unor subiecte legate de materiile prime, resurse și exploatare, tehnica de lucru, etc.

    În anul 1972 apare la editura Meridiane volumul Harta arheologică a României sub coordonarea unui

    colectiv compus din Emil Condurachi, Vladimir Dumitrescu, Mircea D. Matei. În volum se regăsesc hărțile

    culturilor comunităților umane de la sud de Carpați de pe teritoriul Olteniei din mezolitic, neolitic și eneolitic.

    La Editura Academiei Române, același autor prolific Eugen Comșa, bun cunoscător al perioadei

    neolitice și eneolitice de pe teritoriul României, publica în anul 1974 Istoria comunităţilor culturii Boian,

    Bucureşti, lucrare ce face referiri și la stațiunile arheologice din Oltenia.

  • IV. INDEXUL LOCALITĂȚILOR ȘI CULTURILOR

    NEO-ENEOLITICE DIN OLTENIA

    Cultura Starčevo–Criş: Com. Breznița-Ocol; Com. Burila Mare, Sat Crivina. 1; Com. Burila Mare, Sat Izvoru Frumos. 1; Com. Burila Mare, Sat Izvoru Frumos. 2; Com. Burila Mare, Sat Izvoru Frumos.

    3; Com. Burila Mare, Sat. Vrancea. 1; Com. Burila Mare, Sat. Vrancea. 2; Com. Burila Mare, Sat. Vrancea.

    3; Sat Căpățânești, Com. Broșteni; Com. Corlăţel, Sat Drăgaica; Com. Devesel, Sat Batoţi. 1; Com. Devesel,

    Sat Batoţi. 2; Com. Devesel, Sat Scăpau.1; Com. Devesel, Sat Scăpau.2; Com. Devesel, Sat Tismana; Sat

    Drăgaica, Com. Corlăţel; Com. Dubova. 1; Com. Dubova. 2; Com. Dubova. 3; Com. Dubova. 4; Com.

    Dubova. 5; Com. Dubova, Sat Plaviseviţa; Com. Eşelniţa. 1; Com. Eşelniţa. 2; Com. Eşelniţa. 3; Cartier Gura

    Văii, Oraş Drobeta Turnu Severin; Com. Hinova, Sat Ostrovu Corbului.1; Com. Hinova, Sat Ostrovu

    Corbului.2; Sat Ostrovu Mare. 1, Com. Gogoşu; Sat Ostrovu Mare. 2, Com. Gogoşu; Ostrovu Simian (insula),

    Com. Simian; Com. Pristol; Com Robănești, Sat Bojoiu; Com. Şimian. 1; Com. Şimian. 2; Com. Şimian. 3;

    Com. Şvinita. 1; Com. Şviniţa. 2; Com. Com. Şviniţa. 3; Com. Şviniţa. 4; Com. Vlădaia, Sat Almăjel;

    Oraş Drobeta Turnu Severin, Cartier Gura Văii. 1; Oraş Drobeta Turnu Severin, Cartier Schela Cladovei. 1;

    Oraş Drobeta Turnu Severin, Cartier Schela Cladovei. 2; Oraş Drobeta Turnu Severin, Cartier Schela

    Cladovei. 3; Oraş Drobeta Turnu Severin, Insula Ostrovu Banului. 1; Oraş Drobeta Turnu Severin, Insula

    Ostrovu Banului. 2; Oraș Orșova (Judeţ Mehedinţi); Com. Almăj; Sat Amărăşti, Com. Fărcaşu; Cartier Banu

    Mărăcine, Municipiul Craiova; Sat Basarabi, Oraş Calafat; Oraş Bechet; Com. Bistreţ; Sat Bobeanu, Com.

    Drăgoteşti; Sat Bojoiu, Com Robăneşti; Com. Carpen, Sat Cleanov; Sat Căciuleşti, Com. Dobreşti; Com.

    Cârcea. 1; Com. Cârcea. 2; Com. Cerăt; Oraş Craiova; Sat Curmătura, Com. Giurgiţa; Sat Damian, Com.

    Sadova; Com. Daneţi, Sat Locusteni; Com. Drăgotești. 1; Com. Ghercești; Sat Golenţi, oraş Calafat; Sat

    Gubaucea, Com. Vela ; Sat Padea, Com. Drănic; Sat Pârşani, Com. Pieleşti; Com. Robănești, Sat Lăcriţa

    Mică; Com. Sălcuţa; Com. Terpeziţa, Com. Şimnicu de Jos. 2; Com. Verbiţa; Com. Verbiţa, Sat Verbicioara.

    1; Com. Verbiţa, Sat Verbicioara. 2; Oraş Calafat, Sat Basarabi;(Judeţ Dolj); Comuna Brastavăţu, Sat

    Cruşovu 1; Com. Brebeni; Cartier Cireaşov, Oraş Slatina; Com. Deveselu; Com. Dobrosloveni; Sat Frăsinet,

    Com. Vlădila; Com. Grădinile. 1; Com.Gradinile.2; Com. Ipoteşti; Com. Mărunţei, Sat Comani; Com.

    Milcov, Sat Stejaru. 1; Com. Studina 1; Com. Studina 2; Sat Ulmii; Com. Verguleasa; Sat Vădastra, Comuna

    Vădastra; Oraș Drăgănești–Olt; Oraş Slatina; Oraş Slatina, Sat Sărăcesti;(Judeţ Olt); Sat Boroșteni, Com.

    Peştişani; (Judeţ Gorj); Com. Bujoreni; Oraş Drăgăşani; Com. Mihăeşti, Sat Negreni; Com. Mihăeşti, Sat

    Govora. 1; Com. Mihăeşti, Sat Govora 2; Com. Mihăeşti, Sat Stupăreni; Sat Olteni, Com. Bujoreni; Com.

    Scundu; Oraş Râmnicu Vâlcea, 1; Oraş Râmnicu Vâlcea, 2; Oraş Râmnicu Vâlcea, 3; (Judeţ Vâlcea).

    Cultura Vinča: Com. Dubova; Com. Gârla Mare; Com. Gogoşu, Sat Balta Verde; Com. Gogoşu, Sat Ostrovu Mare; Com. Hinova; Com. Hinova, Sat Ostrovu Corbului; Ostrovu Banului (insula),

    Drobeta Turnu Severin; Cartier Schela Cladovei, Oraş Drobeta Turnu Severin; Ostrovu Șimian (insula), Com.

    Șimian; Com. Pristol; Com. Salcia; Com. Şvinita; Com. Vlădaia, Sat Almăjel; (Judeţ Mehedinţi); Com.

    Bistreţ; Com. Cârcea; Sat Cleanov, Com. Carpen; Com. Drănic, Sat Padea; Com. Gherceşti, Sat Gârleşti;

    Com. Leu, Sat Leu Mic; Com. Leu; Com Podari, Sat Gura Văii; Com. Rast; Com. Robăneşti, Sat Bojoiu;

    Com. Şimnicu de Jos; Com. Verbiţa, Sat Verbicioara. 1; Com. Verbiţa, Sat Verbicioara. 2 (Judeţ Dolj);

    Com. Dobrosloveni, Sat Reşca; (Judeţ Olt); Com. Schela, Sat Gornăcel; Com. Slivileşti, Sat Sura; (Judeţ

    Gorj), Marița, com. Vaideeni (Județ Vâlcea).

    http://ro.wikipedia.org/wiki/Burila_Mare,_Mehedin%C8%9Bihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Burila_Mare,_Mehedin%C8%9Bihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Burila_Mare,_Mehedin%C8%9Bihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Burila_Mare,_Mehedin%C8%9Bihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Burila_Mare,_Mehedin%C8%9Bihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Burila_Mare,_Mehedin%C8%9Bihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Burila_Mare,_Mehedin%C8%9Bihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Burila_Mare,_Mehedin%C8%9Bihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Corl%C4%83%C8%9Bel,_Mehedin%C8%9Bihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Devesel,_Mehedin%C8%9Bihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Devesel,_Mehedin%C8%9Bihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Devesel,_Mehedin%C8%9Bihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Devesel,_Mehedin%C8%9Bihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Devesel,_Mehedin%C8%9Bihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Corl%C4%83%C8%9Bel,_Mehedin%C8%9Bihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Hinova,_Mehedin%C8%9Bihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Hinova,_Mehedin%C8%9Bihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Gogo%C8%99u,_Mehedin%C8%9Bihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Gogo%C8%99u,_Mehedin%C8%9Bihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Gogo%C8%99u,_Mehedin%C8%9Bihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_%C8%98imian,_Mehedin%C8%9Bihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_%C8%98imian,_Mehedin%C8%9Bihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_%C8%98imian,_Mehedin%C8%9Bihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Vl%C4%83daia,_Mehedin%C8%9Bihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_S%C4%83lcu%C8%9Ba,_Doljhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Verbi%C8%9Ba,_Doljhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Verbi%C8%9Ba,_Doljhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Verbi%C8%9Ba,_Doljhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Brastav%C4%83%C8%9Bu,_Olthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Brebeni,_Olthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Dobrosloveni,_Olthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Gr%C4%83dinile,_Olthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Ipote%C8%99ti,_Olthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_M%C4%83run%C8%9Bei,_Olthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Milcov,_Olthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Studina,_Olthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Studina,_Olthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Pe%C8%99ti%C8%99ani,_Gorjhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bujoreni,_V%C3%A2lceahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mih%C4%83e%C8%99ti,_V%C3%A2lceahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mih%C4%83e%C8%99ti,_V%C3%A2lceahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mih%C4%83e%C8%99ti,_V%C3%A2lceahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mih%C4%83e%C8%99ti,_V%C3%A2lceahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Scundu,_V%C3%A2lceahttp://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2mnicu_V%C3%A2lceahttp://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2mnicu_V%C3%A2lceahttp://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2mnicu_V%C3%A2lceahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Gogo%C8%99u,_Mehedin%C8%9Bihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Gogo%C8%99u,_Mehedin%C8%9Bihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Hinova,_Mehedin%C8%9Bihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Hinova,_Mehedin%C8%9Bihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Pristol,_Mehedin%C8%9Bihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Salcia,_Mehedin%C8%9Bihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Vl%C4%83daia,_Mehedin%C8%9Bihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_C%C3%A2rcea,_Doljhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Leu,_Doljhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Leu,_Doljhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Rast,_Doljhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Verbi%C8%9Ba,_Doljhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Verbi%C8%9Ba,_Doljhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Dobrosloveni,_Olthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Schela,_Gorjhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Slivile%C8%99ti,_Gorj

  • Harta 9. Așezările și descoperirile atribuite culturii Vinča din Oltenia.

    Map 9. Settlements and discoveries of the Vinča culture in Oltenia (administrative region)

    Com. Bistreţ (Judeţ Dolj)

    a. ,,Ferma 3,,

    b. Fragmente ceramice Gumelniţa şi Vinča descoperite pe plaja malului de sud în zona Bazinului 1.

    c. I. Chicideanu-Moţoi şi al. 2003.

    Sat Bojoiu, Com. Robăneşti (Judeţ Dolj)

    a.,, La Grădini,,

    b. Pe malul de nord-est al râului Teslui.

    c. M. Nica, L. Rãdoiescu 2001-2002: 7–26;

    http://ran.cimec.ro/sel.asp?descript=bojoiu-robanesti-dolj-situl-arheologic-de-la-bojoiu-la-gradini-cod-sit-

    ran-73941.01

    * Mai multe informații despre acest sit: C. N. Pătroi 2013: 90.

    http://ran.cimec.ro/sel.asp?descript=bojoiu-robanesti-dolj-situl-arheologic-de-la-bojoiu-la-gradini-cod-sit-ran-73941.01http://ran.cimec.ro/sel.asp?descript=bojoiu-robanesti-dolj-situl-arheologic-de-la-bojoiu-la-gradini-cod-sit-ran-73941.01

  • BIBLIOGRAFIE

    Andreescu R., R.

    2002 - Plastica antropomorfă gumelniţeană. Analiză primară. Monografii, III, Bucureşti.

    Andreescu R. et al.

    2007 - Vlădila, com. Vlădila, jud. Olt, Campania 2006. Cronica Cercetărilor Arheologice. p. 396-397;

    Andreescu R. et al.

    2008 - Grădinile, com. Grădinile, jud. Olt, Campania 2007. Cronica Cercetărilor arheologice. p. 329-330 ;

    2009 - Grădinile, com. Grădinile, jud. Olt, Campania 2008. Cronica Cercetărilor arheologice. p. 115;

    Andreescu R. et al.

    2011 - Neo-eneoliticul în judeţul Olt. Stadiul cercetărilor arheologice. Muzeul Oltului, 1, p. 15-34.

    Andrei N.

    1996 - Timpul începutului. Editura Aius, Craiova.

    Andrieşescu I.,

    1921 - Din preistoria Olteniei.

    Babeş M.

    1971 - Les fouilles rcheologiques en Roumnie. Dacia, n.s., XV, p. 383;

    Bartosiewicz L. et al.

    2006 - Size ranges of prehistoric cattle and pig at Schela Cladovei (Iron Gates Region, Romania). Analele

    Banatului, S.N., Arheologie–Istorie, XIV, 1, p. 23-42.

    Băjenaru R., Ridiche F.

    2013 – Un topor de tip Vidra din Oltenia. Interdisciplinritate în Arheologie şi Istorie – In memoriam Liviu

    Măruia. Arheovest, I, Timişoara, p. 115-117. ISBN 978-963-315-153-2.

    Băjenaru R., Popovici S.

    2016 – Varia Metalurgica (II). Topoare preistorice de metal din colecția Muzeului Romanațiului. SCIVA,

    tom 67, nr. 1-2, p. 117-124.

    Bărcăcilă Al.

    1924 - Antiquites pre et protohistorique des environs de Turnu -Severin, Dacia, I, p. 280-297.

    Bâlcu S., M., Andreescu R.

    2003-2004 - Piscul Cornişorului. 1945-1946, Studii de Presitorie, 2, p. 143–180.

    Beldiman. C.

    2007 - Industria materiilor dure animale în preistoria României. Resurse naturale, comunităţi umane

    şi tehnologie din paleoliticul superior până în neoliticul timpuriu. Asociaţia Română de Arheologie, Studii

    de Preistorie–Supplementum, 2. Editura Pro Universitaria. Bucureşti.

    Beldiman C., Sztancs D. M.

    2010 - Strčevo-Criş Culture In Romania: Aspects Of Technology Of Skeletal Materials. Analele Universităţii

    Creştine „Dimitrie Cantemir”, Bucureşti, Seria Istorie, S. N,, Anul 1, nr. 4, p. 52-75 .

    Bem C.

    2000-2001 - Noi propuneri pentru o schiţă cronologică a eneoliticului românesc. Pontica, XXXIII–XXXIV,

    p. 25–121.

    Benea M., Blejan M., Garoafă D. 2009 - Unelte litice descoperite pe teritoriul comunei Popeşti (judeţul Vâlcea). Studiu petrografic şi

    arheologic. Buridava, 7, p. 7–29.

    Berciu D.

    1934 - O colecţie de antichităţi din judeţul Romanaţi-Gheorghe Georgescu–Corabia. BCMI, 27, fascicolul

    80, p. 70–80.

    1935 - Săpături şi cercetări arheologice în ultimii trei ani–1933-1935. Buletinul Comisiunii Monumentelor

    Istorice, XXVIII.

    1937 a - Colecţia de antichităţi “Gh. Georgescu–Corabia”. Caracal, p. 1-13.

    1937 b – Primele consideraţiuni asupra neoliticului din Valea Dunării Inferiore în legătură cu descoperirile

    din judeţul Vlaşca. Buletinul Muzeului Vlaşca, vol. II, p. 31, 73.

    1939 - Arheologia preistorică a Olteniei. Craiova.

  • ABSTRACT On the geographical map of Europe, Romania is between 43 degrees 37'07 "and 48 degrees 15'06"

    north latitude and between 20 degrees 15'44 "and 29 degrees 41'24" east longitude and is located right in the

    temperate climate area. Oltenia knows in the Eneolithic period a diversity of cultural events that are the result

    of some populations of south of the Danube origins. The territory where they settled and developed is a

    favorable one. Bordered in the north by the massifs: Mehedinti, Vâlcan, Parang, Căpăţânii and Cozia from the

    Southern Carpathians, Oltenia steps down in smooth lines from the highest area represented by the

    Subcarpathians of Oltenia towards the lower region in the Danube meadow. For understanding the geology of

    the area where is evolving Salcuta Culture is sufficient the analysis of the Danube Gorge area where can be

    observed the geological past of the whole region. The geological period to which we refer is the Holocene. It

    is characterized by fluctuating periods with warm and long summers (4200-4000, 2050-1700 BP), cold and

    short summers (4000-3900, 3700-3400, 3300-2100 BP), with dry summers (3900-3700, 3000-2900 B.P), rainy

    summers (4500-4200, 3350-3000, 2900-2150 B.P). By its geographical position Oltenia is located on a

    corridor that is bound in its Southern part binds by a similar area of Bulgaria made of rivers Struma–Isker-

    Maritza. This geographical reality has allowed cultural connections with the southern Balkans area, with

    Macedonia, Epirus, Anatolia and the Aegean islands, leading to an exceptional cultural development. In the

    Neolithic period Oltenia is not only an interference area of cultural currents from the south, east and west, but

    also a link, a bridge between prehistory civilizations from the south of the Danube in the Balkan-Aegean-

    Anatolian space and those from the north of the Carpathians in Transylvania and the Hungarian Plain.

    The early Eneolithic, period ranging chronologically between cca.5000-4000 BC., captures in Oltenia

    region elements of Vinča cultural communities, evolutionary phase Vădastra and Boian (xxx Istoria

    Românilor 2001: 148). These cultures are followed by the entry of new groups of populations namely

    Gumelnita culture communities in evolutionary phase Gumelniţa B1 and which are original from the area of

    Wallachia. Settlements are attested in the points of Cârcea Commune; Dobreşti Commune, Dolj County,

    Commune Dobrosloveni-Reşca; Commune Fărcaşele-Sat Fărcaşu de Sus; Commune Mărunţei-Bălăneşti;

    Commune Spineni-Profa; City Drăgăneşti-Olt, Olt County (C. N. Pătroi 2013: 28).

    We are now in the developed period of Eneolithic cca.4600/4500 - 3800/3700 BC. The stratigraphy

    discovered in various sites in Oltenia that had a long existence in the Neo-Eneolithic shows that for the late

    Eneolithic period in this area have developed communities known as Sălcuţa. To capture more clearly their

    characteristic features the proposed analysis will be reported to micro zones: Eastern Oltenia and Western

    Walachia, Central Oltenia, Western Oltenia and Eastern Banat, and other similar issues in the neighboring

    territories. Chronologically, the time when Sălcuţa Culture is evolving is that of the neo glacier period (5000-

    2000 BC). It should also be noted that the sea level was 20m below the current one in the period before 6300

    B.C., which allowed a connection between the Aegean islands and Europe as well as with Western Anatolia

    which facilitated the contacts between populations. Although the number of discoveries is quite consistent,

    systematic research has been carried out in few settlements in Oltenia: Salcuta ,,Piscul Cornișorului,,

    Verbicioara, Cerăt, Șimnic, Curmătura, Gârlești-Ghercești, Dolj County, Ostrovul Corbului, Almăjel, Valea

    Anilor, Mehedinţi County, Drăgăneşti-Olt ,,Corboaica,, Slatina ,,Strehareț,,, Brebeni, Olt County. The

    obtained information shall be supplemented with those from the systematic research of Banat from Baile

    Herculane "Peștera Hoților,,", Caraş-Severin, County.

    http://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Dobrosloveni,_Olthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_M%C4%83run%C8%9Bei,_Olt

  • ILUSTRATIE/ILLUSTRATION

    Harta cu așezările și descoperirile atribuite culturii Vinča din Oltenia

    (regiunea administrativă)

    Map with settlements and discoveries attributed to the Vinča culture in Oltenia

    (administrative region)

    Planșa IV