Upload
faurflaviu
View
234
Download
9
Embed Size (px)
DESCRIPTION
a
Citation preview
Şef Lucrări Dr. Furău Cristian George
MOARTEA CELULARĂ
Procesul de îmbătrânire limitează durata de viaţă a omului.este involuntar şi duce la un proces cumulativ de modificări
celulare, tisulare şi sistemice.
Teorii: Teoria legăturilor incrucişate – legături puternice între
moleculele organice determină instabilitate chimică, insolubilitatea ţesutului conjunctiv şi a ADN
Teoria radicalilor liberi – creşterea producerii de radicali liberi
Teoria imunologică – îmbătrânirea sistemului imun (celulele T şi B) face ca recunoşterea celulelor proprii să scadă şi să crească distrugerea acestora
Teoria suprasolicitării – prin acumularea leziunilor determinate de episoade stresante se reduce rezistenţa.
FIZIOPATOLOGIA SENESCENŢEI
In viaţa celulei există trei stadii:
îmbătrânireaagoniamoarte.
MOARTEA CELULARĂ
Îmbătrânirea celulară volumul celulei, ritmul mitotic coeficientul de celule moartemodificări nucleare:
condensarea nucleilorhipercromiepicnoze nuclearefragmentare – cariorexiscarioliză
Modificari citoplasmaticescaderea bazofiliei citoplasmeilipide si pigmentivacuolizarea citoplasmei.
MOARTEA CELULARĂ
Agonia celulară:Modificări:
nucleareale organitelor citoplasmaticefiguri mielinicemodificări ale pseudopodelor
MOARTEA CELULARĂ
Moartea celulară
Este instantanee.Post mortem celula are formă:
rotundăretractarea pseudopodelorcolorarea difuza a nucleului si citoplasmei
umflarea şi dispariţia mitocondriilorpignoza ,cariorexis, carioliza nucleara
MOARTE CELULARĂ
Moartea celulara fiziologică este esenţială pentru dezvoltarea şi funcţionarea normală a organismelor multicelulare.
Apoptoza este un proces înnăscut, conservat din punct de vedere evolutiv, prin care celulele sistematic îşi inactivează, îşi dezasambleză şi îşi degradează propriile componente structurale şi funcţionale pentru desăvârşirea propriului lor deces.
Ingestia celulelor apoptotice de către macrofage nu induce eliberarea enzimelor proteolitice toxice. Fragmentarea celulelor are loc fără scurgerea conţinutului celular în spaţiul extracelular.
Absenţa inflamaţiei reprezintă o trăsătura crucială permiţându-se astfel moartea celulei fără deteriorarea celulelor adiacente.
APOPTOZA CELULARĂ
Moarte fiziologicaNu sunt implicati lisosomiiSe sintetizeaza proteine
care demonteaza componentele specifice ale celulei
Degradarea ADN de o endonuclează care nu este de natura lisosomala
condensarea cromatinei fără afectarea integrităţii lisosomilor
Celula isi micsoreaza volumul
Nu sunt afectate celulele vecine
Celulele sunt fagocitate de catre macrofage atrase de modificarile plasmalemei.
APOPTOZA CELULARĂ
Declansarea apoptozei de factori extracelulari
Activarea unor enzime numite CASPAZEProteaze care acţioneaza prin mecanismul
cisteinei ce scindează lantul polipeptidic
lângă un rest de acid asparticlimfocitele ucigaşe:
peptida FASdomeniu letalreceptorii morţii
APOPTOZA CELULARĂ
Consecinţele apoptozeiCromatina se condensează şi se fracmentează.
Picnoza: nucleul nu are detaliiCariorexis: fracmentare nuclearăCarioliză: dizolvă nucleul
Celula se va condensa- formeaza corpii apoptotici ce vor fi fagocitaţi
APOPTOZA CELULARĂ
Importanţa apoptozeiintervine în embriogeneză la modelarea ţesuturilor (distrugerea ţesutului dintre degete la embrion)moartea unor neuroni în AVC pe lănga necroză este datorată şi apoptozei
APOPTOZA CELULARĂ
• in Parkinson, Alzheimer se pierd neuroni datorită apoptozei
• nu se întălneşte la apoptoză la celulele maligne
• HIV omoară limfocitele T prin apoptoză
• citostaticele induc apoptoza la celulele maligne
exagerarea apoptozei, datorită eliberării locale de mediatori, expresia unor receptori pentru mediatorii apoptozei sau alte cauze de stimulare a apoptozei (ex. în infecţii, boli autoimune, iradiere, ischemie, defecte genetice)
reducerea apoptozei datorită unor tulburări de reglare endocrină şi paracrină, defecte genetice, infecţii virale; scăderea apoptozei predispune la infecţii persistente, boli autoimune, formarea unor tumori, hiperfuncţie.
APOPTOZA PATOLOGICĂ
NECROZA Cfr. nekrosis = nwrtificare, de la nekros = nwarte.Moarte celulara patologică, oprirea patologică şi definitivă a
proceselor vitale la nivelul unei celule, al unui grup de celule sau al unui ţesut si transformările anatomopatologice rezultate.
digestia enzimatică a celulei, de către enzimele proprii celulei (autoliza) sau provenind din lizozomii leucocitelor migrate (heteroliza);
b) denaturarea proteinelor, atât a celor structurale, cât şi a enzimelor, exprimate prin alterarea structurii tridimensionale, care explică tendinţa de calcificare a tesuturilor moarte, prin disponibilizarea unor legaturi normal saturate ale lanţurilor proteice de aminoacizi;
distrugerea nucleelor: picnoză, cariorexis carioliză.
NECROZA CELULARĂ
De coagulareDe lichefacţieDe cazeificareEnzimaticăGomoasăFibrinoidă
TIPURI DE NECROZĂ
De coagulareDe lichefacţieDe cazeificareEnzimaticăGomoasăFibrinoidă
TIPURI DE NECROZĂ
Ischemia acută prin denaturarea (coagularea) rapidă a proteinelor celulare
„ necroză structurată”Contur celular păstratCitoplasmă intens eozinofilăAbsenţa nucleului
Macroscopic: zonă bine delimitată, poligonală, palidă, de consistenţă scăzută
NECROZA DE COAGULARE
NECROZA HEMORAGICĂEste o necroză de coagulare
determinată de oprirea bruscă a circulaţiei sanguine
Zona de necroză este roşie, hemoragicăApare în organele cu dubla vascularizaţie
(pulmon), cu cinsistenţă redusă (intestin) sau prin blocarea drenajului venos (testicul)
NECROZA DE COAGULARE
De coagulare
De lichefacţieDe cazeificareEnzimaticăGomoasăFibrinoidă
TIPURI DE NECROZĂ
Infarctul cerebral (ischemia acută):Autoliză – hidrolaze lizozomale neuronaleConţinut crescut de lipideConţinut scăzut de proteine structurale
Inflamaţia purulentă (bacterii piogene):Heteroliză – hidrolaze leucocitare
NECROZA DE LICHEFACŢIE
De coagulareDe lichefacţie
De cazeificareEnzimaticăGomoasăFibrinoidă
TIPURI DE NECROZĂ
Mecanism inflamator de tip imun
Necroză astructurată
Aspect macroscopic al necrozei din centrul leziunilor tuberculoase (asemănător cu brânza).
NECROZĂ DE CAZEIFICARE
De coagulareDe lichefacţieDe cazeificare
EnzimaticăGomoasăFibrinoidă
TIPURI DE NECROZĂ
A ţesutului adiposEste rezultatul acţiunii lipazelor pancreatice
asupra ţesutului adipos intra- şi peri-pancreatic (cito-steato-necroză)
Pancreatita acută necrotico-hemoragică
NECROZA ENZIMATICĂ
De coagulareDe lichefacţieDe cazeificareEnzimatică
GomoasăFibrinoidă
TIPURI DE NECROZĂ
Leziune caracteristică ce apare numai în sifilis ( Treponema pallidum)
Macroscopic: zonă de necroză, fermă, cauciucată (gumă arabică)
Microscopic: masă amorfă, acelulară
NECROZA GOMOASĂ
De coagulareDe lichefacţieDe cazeificareEnzimaticăGomoasă
Fibrinoidă
TIPURI DE NECROZĂ
Apare în :Baza ulcerului peptic cronicPeretele arterial (vasculite, HTA severă)Nodulii Aschoff (febra reumatoidă)
NECROZA FIBRINOIDĂ
FIZIOPATOLOGIA CREȘTERII TUMORALEFIZIOPATOLOGIA CREȘTERII TUMORALE
CREȘTERE TUMORALĂ =Multiplicare celulară haotică și nelimitată, în condiții în care nu este necesară refacerea tisulară.
-Tumoră-Neoplasm
-Tumoră-Neoplasm
TUMORATUMORA
Benignă
Malignă
-Rată de creștere scăzută;-Creștere regulată;-Multiplicare limitată; -Celule conform tiparului de origine; -Celulele nu pot migra.
FIZIOPATOLOGIA CREȘTERII TUMORALEFIZIOPATOLOGIA CREȘTERII TUMORALE
-Rată de creștere mare-Creștere neregulată;-Multiplicare anarhică, nelimitată; -Celule diferite de tiparul de origine; -Celulele migrează.
Tumori benigne
Tumori maligne
FIZIOPATOLOGIA CREȘTERII TUMORALEFIZIOPATOLOGIA CREȘTERII TUMORALE
-compresiuni;-obstrucții;-hipersecreție.
-compresiuni;-obstrucții;-metastazare și cancerizare.
IMPLICAŢIIIMPLICAŢII
Prefix țesut- sufix: om-osteom;
-miom;-fibrom.
Prefix țesut- sufix: om-carcinom sau
epiteliom;-sarcom;
-melanom;-limfom;
Excepție:-leucemie
Prefix organ- sufix: tipul de cancer
-hepatocarcinom;-liposarcom.
DENUMIREDENUMIRE
FIZIOPATOLOGIA CREȘTERII TUMORALEFIZIOPATOLOGIA CREȘTERII TUMORALE
BOALĂ CANCEROASĂ
Inductori (mutații)Promotori
(dezvoltare)Compleți
(mutații și dezvoltare)
FACTORI CARCINOGENETICI
Fizici:-traumatisme;
-radiații.
Chimici:-solvenți organici;
-pesticide;-micotoxine;-nitrozamine;
-gudroane;-hidrocarburi policiclice aromate.
Virusuri:-herpes;-papova;
-retro.
FIZIOPATOLOGIA CREȘTERII TUMORALEFIZIOPATOLOGIA CREȘTERII TUMORALEFACTORI CARCINOGENETICI
Fizici: Chimici: Virusuri:
Alterare ADN:-direct;-RLO.
Alterare enzimelor: -reparatorii ale ADN;-detoxifiante.Imunodepresie.
Alterare ADN. Activați în organism (precancerigeni).
Alterare ADN (inserție).
Dire
ct
Dire
ct
Dire
ct
Indi
rect
Indi
rect
FIZIOPATOLOGIA CREȘTERII TUMORALEFIZIOPATOLOGIA CREȘTERII TUMORALE
ADN
Factor carcinogenetic
Mutație care afectează controlul
mitozelor.
ADN
Multiplicare haotică
FIZIOPATOLOGIA CREȘTERII TUMORALEFIZIOPATOLOGIA CREȘTERII TUMORALE
PROONCOGENĂ = CODIFICĂ PROTEINE REGLATOARE ALE MITOZEI ȘI APOPTOZEI
Factor carcinogenetic
ONCOGENĂ = CODIFICĂ PROTEINĂ REGLATOARE AFECTATĂ
Mutație
-Proteină reglatoare modificată (hipo sau hiperactiv).-Proteină reglatoare în exces.
GENĂ SUPRESOARE TUMORALĂ = CODIFICĂ PROTEINE FRENATOARE A ONCOGENELOR
Inhibă
FAZELE ONCOGENEZEIFAZELE ONCOGENEZEI
ONCOGENEZA =
1. Inițierea1. Inițierea
2. Promoția 2. Promoția
3. Progresia 3. Progresia
1. Inițierea = mutații ale protooncogenelor și genelor supresoare.
FAZELE ONCOGENEZEIFAZELE ONCOGENEZEIONCOGENEZA =
Prooncogenă
Genă supresoare tumorală
Agent carcinogenetic Oncogenă
Inhibiție
EȘEC ONCOGENIC
A
Succesul oncogenic presupune mutații la nivelul ambelor categorii de gene!
ASTFEL :
1. Inițierea = mutații ale protooncogenelor și genelor supresoare.
FAZELE ONCOGENEZEIFAZELE ONCOGENEZEIONCOGENEZA =
Succesul oncogenic presupune mutații la nivelul ambelor categorii de gene!
ASTFEL :
Prooncogenă
Genă supresoare tumorală
Agent carcinogenetic
I H I B I Ţ I ETUMOARE BENIGNĂ
Multiplicare
Mutație ineficientă
B
1. Inițierea = mutații ale protooncogenelor și genelor supresoare.
FAZELE ONCOGENEZEIFAZELE ONCOGENEZEI
ONCOGENEZA =
Succesul oncogenic presupune mutații la nivelul ambelor categorii de gene!
ASTFEL :
Prooncogenă
Genă supresoare tumorală
Agent carcinogenetic Oncogenă
TUMOARE MALIGNĂ
Agent carcinogenetic
I H I B I Ţ I E
Mutație ineficientă
MultiplicareC
FAZELE ONCOGENEZEIFAZELE ONCOGENEZEI1. Inițierea = mutații ale protooncogenelor și genelor supresoare. ONCOGENEZA =
Succesul factorilor oncogenici indirecțipresupune ineficiența mecanismelor de detoxifiere!
AGENT CARCINOGENETIC
INDIRECT
Substrat metabolic
Metabolit cu efect carcinogenetic direct.
REACŢII DE INACTIVARE
(DETOXIFIERE)EFICIENTE
EȘEC AL INIŢIERII
ONCOGENICE
ASTFEL :
FAZELE ONCOGENEZEIFAZELE ONCOGENEZEI1. Inițierea = mutații ale protooncogenelor și genelor supresoare. ONCOGENEZA =
Succesul factorilor oncogenici indirecțipresupune ineficiența mecanismelor de detoxifiere!
ASTFEL :
AGENT CARCINOGENETIC
INDIRECT
Substrat metabolic
REACŢII DE INACTIVARE
(DETOXIFIERE)INEFICIENTE
MUTAŢIIMetabolit cu efect
carcinogenetic direct.
SUCCES AL INIŢIERII
ONCOGENICE
FAZELE ONCOGENEZEIFAZELE ONCOGENEZEI
ProoncogenăOncogenă
Celulă inițiată
Reparare ADNProoncogenă
Oncogenă
Moarte
Oncogenă
Cancerizare
Factor carcinogenetic
Celula inițiată are trei căi de evoluție:
2. Promoția = transformarea celulei inițiate în celulă preneoplazică.
FAZELE ONCOGENEZEIFAZELE ONCOGENEZEI
ONCOGENEZA =
a-Multiplicare timpurie: -Alterarea diferențierii celulare (celulă preneoplazică).
b-Expansiune clonală: -Mutiplicarea clonei câștigătoare în competiție (clona neoplazică)
-Clone multiple în competiție selectivă.
ONCOGENĂ
CELULĂ INIŢIATĂ
PROCESE ONCOGENE PARALELE
FAZELE ONCOGENEZEIFAZELE ONCOGENEZEI2. Promoția
a-Multiplicare timpurie:
ONCOGENĂ
ONCOGENĂ
ONCOGENĂ
CELULĂ PRENEOPLAZICĂ, SUȘA 1
CELULĂ PRENEOPLAZICĂ, SUȘA 2
CELULĂ PRENEOPLAZICĂ, SUȘA n
SELECŢIE NATURALĂ, PRIN COMPETIŢIE PE SPAŢIU ȘI
RESURSE
ONCOGENĂ
CELULĂ INIŢIATĂ
SELECŢIE NATURALĂ, PRIN COMPETIŢIE PE SPAŢIU ȘI RESURSE
PROCESE ONCOGENE PARALELE
EXPANSIUNE CLONALĂ
A SUȘEI “VICTORIOASE”
FAZELE ONCOGENEZEIFAZELE ONCOGENEZEI2. Promoția
b-Expansiune clonală:
ONCOGENĂ
ONCOGENĂ
ONCOGENĂ
CELULĂ PRENEOPLAZICĂ, SUȘA 1
CELULĂ PRENEOPLAZICĂ, SUȘA 2
CELULĂ PRENEOPLAZICĂ, SUȘA n
3. Progresie (cancerizare)= apariția celulei neoplazice și invazia țesuturilor adiacente și a organismului (metastazare).
FAZELE ONCOGENEZEIFAZELE ONCOGENEZEI
ONCOGENEZA =
ONCOGENĂ
CELULĂ PRENEOPLAZICĂ, SUȘA 2 (“Câștigătoare”)
MULTIPLICARE HAOTICĂ ȘI
METASTAZARE
CANCERIZAREA ORGANISMULUI
ONCOGENĂ
CELULĂ NEOPLAZICĂ, SUȘA 2 (“Câștigătoare”)
FAZELE ONCOGENEZEIFAZELE ONCOGENEZEI
MULTIPLICARE HAOTICĂ ȘI
METASTAZARE
CANCERIZAREA ORGANISMULUI
ONCOGENĂ
CELULĂ NEOPLAZICĂ, SUȘA 2 (“Câștigătoare”)
FAVORIZEAZĂ
-Colagenaza IV și a activatorului plasminogenului;
-Leziunile locale;
3. Progresie (cancerizare)ONCOGENEZA =
Diseminare limfatică și sanguină
Fixare la nivelul seroaselor
+
RĂSPUNSUL DEFENSIV AL ORGANISMULUI ÎN BOALA CANCEROASĂ
RĂSPUNSUL DEFENSIV AL ORGANISMULUI ÎN BOALA CANCEROASĂ
Modificările receptorilor membranari, ai celulei neoplazice:
-anticorpi anti-receptor complexe ag-ac
-activează complementul și fagocitele;-activează limfociteleT.
-activează limfocitele K
-activează macrofage
ONCOGENĂ
CELULĂ NEOPLAZICĂ
Fagocitoză
Citotoxicitate
Modificările receptorilor membranari, ai celulei neoplazice:
-anticorpi anti-receptor complexe ag-ac
-activează complementul și fagocitele;-activează limfociteleT.
-activează limfocitele K
-activează macrofage TNFONCOGENĂ
CELULĂ NEOPLAZICĂ
Fagocitoză
Citotoxicitate
Citotoxicitate
RĂSPUNSUL DEFENSIV AL ORGANISMULUI ÎN BOALA CANCEROASĂ
RĂSPUNSUL DEFENSIV AL ORGANISMULUI ÎN BOALA CANCEROASĂ
MANIFESTĂRILE BOLII CANCEROASEMANIFESTĂRILE BOLII CANCEROASE
Directe Indirecte
-cancerizarea organismului (metastaze);
-compresiuni;-obstrucții;-adenopatii;
-hemoragii, necroze și ulcere.
-cahexie, indusă de:-TNF;-epuizarea rezervelor energetice;
-manifestări hematologice:-anemie;-leucopenie;-trombocitopenie;
-factori endocrini ectopici, (ACTH, parathormon,
eritropoietina); -factori endocrini, de origine tumorală
endocrină:
-insulina (insulinoame);-catecolamine (tumorile
medulosuprarenalelor).
MARKERII TUMORALI
Markerii tumorali = substanțe apărute în organismul, în condițiile bolii canceroase.
-enzime (fosfataza acidă- cancer de prostată);-antigene tumorale (glicoproteine);
-antigene embrionare (antigenul carcinoembrionic-CEA din cancerele digestiv și pancreatic sau -fetoproteina , din cancerele digestiv și
hepatic);-antigenul specific prostatic (PSA- cancer de prostată);
-antigenul comun leucocitar (limfoame).