Necesarul de Lipide

7/22/2019 Necesarul de Lipide

1/28

NECESARUL DE LIPIDE

Dr.Maria Nitescu

Sef de lucrari


2/28

NECESARUL DE LIPIDE

Compozitie,structura, clasificare

Digestia si absorbtia

Clasificare nutritionala

Rolul lipidelor in organism

Ratia de lipide

Surse alimentare

Efectele consumului neadecvat


3/28

COMPOZITIE,STRUCTURA SI CLASIFICARE

Denumirea stiintifica provine de la lipos=gras

Clasificare biochimica:

Lipide saponificabile-au in structura lor

acizi grasi

Acilgliceroli-trigliceride

Fosfogliceride-fosfolipide(lecitina)

Sfingolipide-(prezente in creier) Cerurile-(piele,coaja fructelor)


4/28


Structuri lipidice nesaponificabile:nu

contin acizi grasi

Terpene(carotenoizi,vitam.A,E,K)

Steroizi: -steroli

-hormoni steroizi

-vitam.D2 si D3

Prostaglandine


5/28


Principalele grupe care se regasesc in grasimile

alimentare sunt:

-acilglicerolii(trigliceride)- 95%

-fosfolipide-sterolii(colesterolul)

Trigliceridele

-includ majoritatea grasimilor alimentare

-sunt:solide-grasimi animalelichide-uleiurile vegetale(exceptie untul de cocos-

vegetal)


6/28


Prin metabolizarea trigliceridelor rezulta acizi grasi siglicerol

Clasificarea acizilor grasi:

-dupa lungimea lanturilor de C:

lanturi scurte16 C

-dupa gradul de saturare a atomilor de H:

acizi grasi saturati - AGS

acizi grasi mononesaturati - AGMS

acizi grasi polinesaturati - AGPS


7/28


-dupa forma cis sau trans:

acizi cis-grasimi naturale animale si vegetale

acizi trans-apar prin hidrogenarea uleiurilor-margarina

-procentul de AGS sau AGPN-decid daca grasimea estesaturata sau nesaturata.

Acizii grasi saturati

-acidul miristic(C14) si palmitic(C16) -aterogeni si

trombogenetici-acidul stearic(C18)-colesterolemiant si trombogenetic


8/28


Acizii grasi mononesaturati

-acidul oleic(C18)-cel mai raspandit(ulei de masline,ulei

de arahide,grasimea din oua,porc si vita,pasare,uleiul

din germeni de porumb)

-acidul palmitoleic(C16)

Acizii grasi polinesaturati

-acidul linoleic(C18si 2 duble leg).

-acidul linolenic(C18SI 3 duble leg).-acidul arahidonic(C20si 4 duble leg).


9/28


Proprietatile AGNS:

-se pot gasi in formele cis sau trans;

-la dublele legaturi aditioneaza cu usurinta halogeni,oxigen sau hidrogen-proprietatea de hidrogenare este

utilizata la fabricarea margarinelor;-se oxideaza mai usor decat AGS, rezultand peroxizi,

aldehide, cetone si alti produsi care dau gustul simirosul de ranced.Prezenta antioxidantilor(tocoferoli,palmitat de ascorbil) previne sau intarzie oxidarea.

-dubla leg. face ca AGNS sa fie lichizi la temp.obisnuita;

-AGPNS-nu pot fi sintetizati de orgs., sunt esentiali sauindispensabili


10/28


Acidul linoleic - omega 6

-se gaseste in uleiuri vegetale,seminte, nuci,si faina de grau

-este adevaratul acid gras esential pt om deoarece din el se pot

sintetiza ac.arahidonic si ac.linolenic

Acidul arahidonic-se gaseste in cant.mici in grasimile animale si poate fi sintetizat in

orgs din acid linoleic

-are rol important in sinteza eicosanoizilor:

-tromboxanii sunt vasoconstrictori si fav.agregarea plachetara

-prostaciclinele sunt vasodilatatoare si inhiba agregarea plachetara

-leucotrienele au potential inflamator


11/28


Acidul linolenic-alfa linolenic

-intra in compozitia creierului, cortexului cerebral,al centrului vederiisi retinei; fav.dezv.neuronilor la nou nascutii alimentati la san;

- se gaseste in cant reduse in grasimile vegetale si animale.

- din acidul alfa linolenic se sintetizeaza in orgs acidul

eicosapentaenoic si acidul docosahexaenoic ( omega 3).

Fosfogliceridele(fosfolipidele)

-intra in structura lipidelor de constitutie

-intra in structura membranelor celulare si subcelulare-structura de baza este acidul fosfatidic care este alcatuit din glicerol

esterificat cu 2 molecule de acizi grasi si o molecula de acid

fosforic.


12/28


Lecitina-cel mai important si abundent fosfolipid

-se poate sintetiza la nivelul ficatului in cantitate suficienta nevoilororganismului

-contine acizi grasi, acid fosforic si colina care-i confera proprietatide emulsificare si transport al grasimilor

-se gaseste in structura tuturor celulelor si are un rol favorabil inmetabolismul lipidelor(colesterolului).

-are proprietatea de a pune in suspensie grasimile din sange evitand

depunerea lor pe artere(recomandata persoanelor cu risc pt bolicardiovasculare).

-cel mai bogat aliment in lecitina este galbenusul de ou,urmat deboabele de soia


13/28


Steridele(colesterolul)-se sintetizeaza in ficat in proportie de 60%,iar aportul alimentar este

de 40%.

-excesul din surse exogene este daunator, se gaseste numai in

alimente de origine animala.

-indeplineste numeroase roluri:

sta la baza sintezei hormonilor steroizi si acizilor biliari

intervine in celula in procesul de osmoza si difuzie,

favorizeaza retinerea apei in tesutul adipos, faciliteaza metabolizarea unor toxine bacteriene sau parazitare.


14/28

Digestia si absorbtia lipidelor

Grasimile alimentare ajunse in tubul digestiv sunt alcatuite dintrigliceride majoritatea, fosfolipide si steride in cantitati mici.

Hidroliza grasimilor fin emulsionate(galbenus deou,smantana,frisca,crme) incepe in stomac sub actiunea lipazeigastrice.

In duoden, chimul gastric cu grasimi produce secretia decolecistochinina,hormon ce stimuleaza vezicula si cailebiliare.Acizii biliari din bila scad tensiunea superficiala agrasimilor si le emulsioneaza.

Trigliceridele sunt hidrolizate de lipaza pancreatica, fosfolipidele de

catre fosfolipaza, iar colesterinele de colesterolesteraza.Hidroliza trigliceridelor se face pana la acizi grasi si glicerol,dar omica parte ramane sub forma de di- si mono- gliceride care seabsorb ca atare.


15/28

Digestia si absorbtia lipidelor

Grasimile gata emulsionate si grasimile lichide la temperatura

corpului( uleiuri vegetale) se hidrolizeaza mai repede decat

grasimile solide.

Din enterocite, AG14 C sunt

reesterificati cu glicerol sau colesterol si impreuna cu mici

cantitati de proteine formeaza chilomicroni si lipoproteine cu

densitate foarte mica.Chilomicronii,forma majora de transport a

grasimilor,trec in vasele limfatice si prin canalul toracic ajung in

sange.

Glicerolul rezultat din hidroliza grasimilor este absorbit usor si trece

in circulatia portala.


16/28

Rolullipidelor in organism

Au rol energeticeliberand 9,3 kcal / 1gram consumat.Ele ard

complet pana la CO2si H2O.

-un adult normoponderal inmagazineaza in tesutul adipos 80.000-

100.000 de kcal.

-sinteza si hidroliza grasimilor se gasesc in echilibru cand aportulalimentar este = cu cheltuiala organismului.Daca energia primita

depaseste necesarul,lipogeneza este mai importanta decat

lipoliza si cresc depozitele de grasime.Acumularea de grasime se

face fie prin formarea unor adipocite noi(hiperplazie) fie prin

supraincarcarea adipocitelor existene(hipertrofie).In prima

copilarie predomina hiperplazia,iar in restul vietii hipertrofia.

-daca exista deficit caloric lipoliza este mai intensa decat

lipogeneza.


17/28


Rol plastic,secundarfata de cel energetic:

-intra in structura tuturor celulelor

-intra in constitutia creierului,SNP, si ficatului

Au rol structuralfiind al 3-lea component al organismului dupaapa si proteine

mai sunt necesare grasimile alimentare pentru ca aducAGPNS(linoleic,linolenic,arahidonic) care sunt nesintetizabilide catre organismul uman.

Din distributia tesutului adipos => alte roluri:

-prezenta lui subcutanat confera protectie antitraumatica si

contribuie la mentinerea homeotermiei-distributia in jurul organelor vitale le confera protectie si fixare


18/28


Tesutul adipos este oricand o rezerva energetica, daca bilantul

caloric este negativ.

Solubilizeaza si favorizeaza absorbtia vitaminelor

liposolubile :

A, D, E, K.

Sunt precursoare a:

-prostaglandine

-tromboxani

-prostacicline

-leucotriene

Confera gust deosebit si satietate mancarurilor.


19/28

Clasificarea nutritionala a lipidelor

Una din cele mai utilizate clasificari tine cont de compozitia

alimentelor in lipide privita prin prisma raportului AGPN/AGS.

I. Lipide cu valoare biologica mare:

-contin 50%-80% AGPN

-raportul AGPN/AGS =5-6-necesar zilnic 15-20 g

-surse: ulei floarea soarelui,soia,dovleac

II. Lipide cu valoare biologica medie:

-contin 20%-22% AGPN

-raportul AGPN/AGS =0,4-0,8

-necesarul zilnic 40-60 g

-surse: ulei de masline,untura de pasare, porc


20/28


III. Lipide cu valoare biologica redusa:

-contin 5%-6% AGPN

-raportul AGPN/AGS =0,03-0,05

-nu satisfac nevoile zilnice

-surse: untul,grasimea de vita,seu de oaie,unt de cacaoRaportul n-3/n-6( n-3 acid linolenic care are C18 si 3 duble legaturi

/ n-6 AGPN-acidul linoleic care are C18 si 2 duble legaturi) este in

corelatie inversa cu mortalitatea prin cancer.Raportul propus

de nutritionisti ca acceptabil este intre 1/4 si 1/10

Raportul pentru risc aterogenla numarator are AG saturati cu

12,14 si 16 atomi de C , iar la numitor AG mono si

polinesaturati


21/28


Rapoarte pentru risc trombotic

AGS cu 14,16,18 atomi de C / AG mono+polinesaturati.

- omega-3/ omega-6

In consens cu aceste concluzii, specialistii americani recomanda

urmatoarea ratie de lipide :-lipidele totale sa acopere 30% din ratia energetica zilnica din care:

10% AGS

10% AGMNS

10% AGPNS in parti egale n-3/n-6


22/28

Surse alimentare de lipide

Vizibile-usor de identificat

Invizibile(ascunse)-prezente in alimente de origine animala

Grasimile-aduc proportii diferite de lipide:

-smantana 20%-30%-untul 80%

-untura de porc 99,6%

-uleiurile 99,9%

-margarina 82%

Zaharoasele-unele sortimente:-ciocolata

-halvaua

-prajituri,torturi,etc.


23/28

Surse alimentare de lipide

Laptele integral: 3,6 %

Branzeturile: 15%-30%

Carnea si preparatele din carne: 5%-35%

Ouale: 12 g lipide-100g de ou(6 g/ou)

Cereale si leguminoase uscate: 1-2g%

Soia: 20g%Exista si inlocuitori de grasime.


24/28

Ratia zilnica

Recomandarile din tara noastra si cele OMS sunt :

-20%-35% din valoarea calorica a dietei ( 20% la sedentari,persoane

in varsta,femei in perioada maternitatii,obezi,dislipidemici,cei cu

boli hepatice,pancreatice,ale cailor biliare,enterite si sindrom de

malabsorbtie; 35% se recomanda la copii,adolescenti,adulti cu

mare cheltuiala de energie)

-0,7-1 g/kg corp/24 h la sedentari

-1,5-2 g/kg corp/24 h la persoanele cu cheltuiala mare de energie

-2g/kg corp/24h la copii si adolescenti

-AGPNS trebuie sa acopere minimum 2% din valoarea caloricatotala a dietei

-pentru profilaxia efectelor dislipidemiante si aterosclerozante se

recomanda ca raportul AGPNS/AGS >= 1.


25/28

Ratia zilnica

Recomandarile europene recente(2004) bazate pe datele acumulate

cu privire la implicarea AGS in patologia umana sunt urmatoarele:

-lipidele sa reprezinte sub 30% din aportul energetic total

-sub 10% din ratieenergetica totala sa fie AGS

-sub 2% din ratia energetica totala sa fie AG trans-sub 7%-8% din ratia energetica totala sa fie AGPNSomega 6

-omega 3- acid linolenic 2 g/24 h + 200mg/24 h acizi grasi cu lanturi

foarte lungi


26/28

Ratia zilnica

Recomandarile OMS- 2007:

-Lipidele sa reprezinte sub 30% din aportulcaloric total (24 ore);

-AGS sa fie sub 7% din aportul caloric total;-AGPNS sa fie 8-10% din aportul caloric total;

-Raportul omeg 6/ omega 3 sa fie 4-6/1;

-AG trans sa fie sub 1% din aportul caloric

total;-Colesterolul sa fie sub 300 mg/zi .


27/28


Riscurile pt sanatate sunt in legatura cu patologia legata de

metabolismul lipidelor, cu bolile cardiovasculare si

cancerogeneza.

Factorul major care creste colesterolul sanguin este reprezentat

de lipidele saturate(AGS).

AGMNS scad LDL colesterol(colesterolul rau).

Uleiurile bogate in AGPNS n-6 par a promova obezitatea, cresc

riscul de calculi biliari si al unor cancere.

Seria n-6 a AGPNS actioneaza antitrombotic si antiaterogen,

confera protectie fata de unele boli renale auto-imune, si atragatentia ca protectori ai bolilor cardiovasculare si digestive.

Pentru a preveni imbolnavirile se recomanda a tine cont de 5

principii:


28/28


-eliminarea grasimilor in asezonare si gatit-reducerea consumului de carne rosie

-inlocuirea alimentelor cu multe grasimi cu versiuni ale acestora culipide scazute

-indepartarea grasimilor din alimentele grase(pielea de la carnea de

pasare)-inlocuirea alimentelor bogate in lipide saturate cu alternative

alimentare mai sarace(carne rosie cu peste).

Regimul alimentar sarac in grasimi dar suficient caloric, nu aduceprejudicii daca este de scurta durata.Prelungirea lui poate aveaefecte nefavorabile mai ales cand cheltuiala de energie a orgs

este mare(anumite profesiuni sau activitati sportive).Absenta sau insuficienta indelungata a grasimilor din dieta priveaza

orgs. de AG esentiali si de vitaminele liposolubile.

Documents

Necesarul de Lipide