Elemente de conservare și educație ecologicăjudețul Timiș

ARIANATURALĂPROTEJATĂLACULSURDUC

Prof.univ.dr. Ionel SamfiraUniversitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului Timișoara

Facultatea de Agricultură

Biolog dr. M- Kiss Andrei, C.P.I.Muzeul Banatului Timișoara

Secția de Științele Naturii

Autori:

Nota editorului:Opiniile exprimate în acest material al proiectului nu reflectă în mod necesar opiniile Programului SEE, al

autorităților UE sau ale consorțiului acestui proiect.

Așezarea geografică a judeţului Consiliul Județean Timiș, pilon important în acest proiect, Timiş îi conferă o amplasare își aduce aportul științific prin definirea stării de privilegiată, din mai multe puncte conservare a Ariei naturale protejate Lacul Surduc.de vedere. Este cel mai vestic judeţ Rezultatele proiectului sunt:al României, totodată fiind și cel Ÿdefinirea şi delimitarea clară a habitatelor și speciilor mai mare judeţ al ţării, 8697 km². protejate,

Istoria și tradiția multiculturală a Ÿactualizarea inventarului și a bazei de date privind flora locuitorilor județului se îmbină şi fauna,

armonios cu diversitatea biologică a Ÿreglementarea funcţiei de turism ecologic şi recreere acestor meleaguri. astfel încât acesta să nu afecteze biodiversitatea

Consiliul Județean Timiș are printre obiectivele sale existentă,strategice, pe termen mediu și lung, dezvoltarea durabilă, Ÿelaborarea planurilor de acțiune privind conservarea protecția și regenerarea mediului înconjurător. Aceste habitatelor și speciilor reprezentative,obiective sunt în concordanță cu conservarea Ÿmăsuri educaţionale – training pentru experţi,biodiversității în Uniunea Europeană, care se bazează pe Ÿmăsuri de promovare şi de conştientizare a importanţei Directiva Păsări (2009/147/CE) și Directiva Habitate conservării mediului înconjurător.(1992/43/CEE).Proiectul BeNatur a fost conceput pentru îmbunătățirea Aria naturală protejată Lacul Surduc, cunoscută și ca gestionării și implementării siturilor Natura 2000 în acumularea Surduc a fost amplasată pe râul Gladna, între ecoregiunile din Sud Estul Europei. Ca rezultat final se localităţile Surducu Mic, Fârdea şi Mâtnicu Mic. Se află într-așteaptă definirea unei strategii transnaționale comune și o depresiune care a putut să fie inundată, şi închisă printr-elaborarea Planurilor de Acțiune comune Transnaționale un baraj, realizând o cotă a apei de 198 m, iar surplusul de pentru conservarea speciilor și habitatelor comune în apă este folosit pentru o centrală microelectrică.zonele partenere. Construcţia barajului a început în 1972, iar acumularea a

ajuns în 1977 la 25 milioane m³, urmând să ajungă la 51 milioane m³.

1

Suprafața lacului este de 362 ha, fiind cel mai mare lac de Din anul 2000, Lacul Surduc a fost declarat Arie naturală acumulare din judeţul Timiş. Inițial a avut ca scop protejată de interes naţional pentru protejarea florei şi asigurarea cu apă potabilă a zonei Timişoara, apărarea faunei.împotriva inundaţiilor cât şi pentru turism, pescuit sportiv Atractivitatea peisajului, prezența apei, a diversității şi alte forme de agrement. biologice, habitatele și speciile protejate din rețeaua

ecologică Natura 2000, fac din Lacul Surduc un punct de referință pentru ecoturism, zona protejată atrăgând un număr mare de vizitatori.Lacul de acumulare Surduc

2

Valoarea ecologică și științifică a carpen (Carpinus betulus) (cod Natura biodiversității Ariei naturale protejate 2000- 9130),

Lacul Surduc rezidă din multitudinea Ÿpăduri dacice de gorun (Quercus petraea), de habitate și specii cu valoare fag (Fagus sylvatica) şi carpen (Carpinus ecofaunistică deosebită. Habitatul betulus) cu Carex pilosa (cod Natura 2000- acvatic și cel de pădure din zona 9170).

tampon se completează reciproc Unul dintre habitatele acvatice reprezentative f o r m â n d u n a n s a m b l u n a t u r a l este cel cu cod Natura 2000- 3130, reprezentat de

remarcabil. comunități danubiene de Littorelletea uniflorae și Cele mai valoroase habitate evaluate științific Isoeto-Nanojuncetea, care se regăsește în partea de

din rețeaua ecologică europeană Natura amonte a lacului. Pe plan național se întâlnește și în 2000 sunt următoarele: Muntenia, Lunca și Delta Dunării. Ocupă Ÿcomunități danubiene Littorelletea suprafețe de la 200-500 m2, până la mai

uniflorae și Isoeto-Nanojuncetea multe ha. Ocupă stațiuni la altitudine între (cod Natura 2000- 3130), 50-350 m. Relieful caracteristic este

Ÿcomunităţi palustre cu Glyceria reprezentat de terenuri plane sau foarte fluitans şi Leursia oryzoides, cod R ușor înclinate, cu substrat alcătuit din

5301, depozite aluviale, luto-nisipoase Ÿcomunităţi danubiene cu Typha profunde, definind soluri aluviosoluri,

angustipholia şi Typha latifolia, (cod uneori slab salinizate.Natura 2000- 3140), Vegetația acetui habitat realizează un Ÿcomunităţi antropice cu Polygonum singur strat și este alcătuit din speciile:

aviculare, Lolium perenne, Sclerochlea Littorelletea uniflorae, Isoeto-Nanojuncetea Cyperus dura şi Plantago major (cod Natura fuscus, Cyperus flavescens, Gnaphalium uliginosum,

2000- 9130), Isolepis supina, Lindernia procumbens, Elatine triandra, Ÿpăduri balcanice de fag (Fagus Juncus bufonius, Limosella aquatica, Lythrum

s y l v a t i c a ) c u A r e m o n i a hyssopifolium, Cyperus michelianus. agrimonioides (cod Natura 2000- Valoare conservativă a habitatului 3130 este apreciată ca

91K0), fiind moderată.Ÿpăduri dacice de fag (Fagus sylvatica) şi

Quercus petraea

Fagus sylvatica

Leursia oryzoides

Carpinus betulus

Glyceria fluitans

3

Lacul Surduc - habitat Natura 2000- 3130 comunități danubiene Littorelletea uniflorae și Isoeto-Nanojuncetea

ZONA INUNDABILĂlimita de inundabilitate maximă

Suprafaţa 43 hectareLacul Surduc – ortofototplanul habitatelor Natura 2000- 3130 și 3140

Isoeto-NanojunceteaLittorelletea uniflorae

Lacul Surduc - habitat Natura 2000- 3140, comunităţi danubiene cu Typha angustipholia şi Typha latifolia

Typha latifolia Typha angustipholia

4

Dintre numeroasele poate să conțină substanțe chimice cu elemente de faună efect de dereglare al metabolismului

menționăm: nevertebra- din perioada de clocire (număr mai tele acvatice, amfibieni puțin de ouă, reducerea rezistenței cojii,

( B o m b i n a b o m b i n a , H y l a comportamente atipice).arborea, Salamandra salamandra), reptile (Emys Foarte valoroase sunt și speciile acvatice orbicularis, Natrix tessellata), pești (crap, plătică, șalău, cuibăritoare printre care menționăm: corcodelul mic somn, știucă, clean, biban, roșioară, guvid), avifaună (Tachybaptus ruficollis), lișița (Fulica atra), rața

acvatică, cu precădere specii și populații de iernare mare (Anas platyrhynchos), rața cârâitoare (Gavia stellata, Egretta alba, Ciconia ciconia, (Anas querquedula), găinușa de baltă

Tachybaptus ruficollis, Aythya ferina, Aythya (Galinula chloropus) și altele.fuligula, Aythya niroca, Anas platyrhynchos, În sezonul hivernal Lacul Surduc este vizitat Fulica atra și altele), păsări răpitoare (Buteo de numeroase specii acvatice care iernează buteo, Falco tinnunculus, Falco pelegrinus, până la perioada înghețării apei. Cele mai Accipiter gentilis, Circus aeruginosus, Strix însemnate populații de iernare sunt uralensis, Athene noctua și altele) precum și următoarele: rața cu cap castaniu (Aythya

specii de pasaj (Coracias garrulus și altele). ferina), rața mare (Anas platyrhynchos), rața cu Un element avifaunistic deosebit în preajma moț (Ayhtya fuligula), rața sunătoare (Bucephala

habitatelor umede este barza albă (Ciconia ciconia clangula), rața mică (Anas crecca), lișiţa (Fulica atra), L.), oaspete de vară, în perioada martie – septembrie, corcodei (Tachybaptus ruficollis, Podiceps cristatus,

specie cu statut de conservare vulnerabil. Cuibărește în Podiceps nigricollis), egreta mare (Egretta alba), stârcul Comuna Fârdea și localitățile învecinate, cuibul fiind cenușiu (Ardea cinerea), cormoranul mare (Phalacrocorax

amplasat pe stâlpi electrici. Starea de conser- carbo) și altele. Rareori apar specii de cufundari, gâște vare a acestei specii depinde atât de acest sălbatice, călifari și chiar cormorani mici. N u m ă r u l

mod de cuibărire cu riscurile aferente de mare de păsări asigură prezența electrocutare cât și de calitatea și codalbului (Halilaeetus cantitatea bazei trofice. În anii secetoși albicilla).hrana berzei colectată din agrocenoze

Hyla arborea

Somn

Ciconiaciconia

Egretta alba

Buteobuteo

Aythya ferina

5

Habitatul de pădure aflat în imediata apropiere a apei

favorizează prezența păsărilor răpitoare atât în perioada de

cuibărit cât și în sezonul de iernare. Amintim astfel următoarele specii: șorecarul

comun (Buteo buteo), șorecarul încălțat (Buteo lagopus), viesparul (Pernis

În zona Lacului Surduc și a apiorus), uliul găinilor (Accipiter pădurilor adiacente acestuia se gentilis), uliul păsărar (Accipiter mai pot observa următoarele nisus), șoimul rândunelelor (Falco specii de păsări: ciocănitori, subbuteo), vânturelul roșu (Falco sfrâncioci, codobaturi, lăcari, tinnunculus), șoimul călător (Falco ciocârlani, ciocârlii, pițigoi, pelegrinus), heretele de stuf (Circus țiclean, cojoaică, pitulici, silvii, aeruginosus), heretele vânăt (Circus p re s u r i , p o r u m b e i s ă l b a t i c i , cyaneus). Speciile de bufnițe sunt rândunele, lăstuni, mierle, sturzi, cinteze, reprezentate prin: cucuvea (Athene noctua), vrăbii și altele.ciuf de pădure (Asio potus), huhurez mare

(Strix uralensis), huhurez mic (Stix aluco), striga (Tyto alba).

Stixaluco

Ciconia Ciconia

Buteolagopus

Falcopelegrinus

Falcotinnunculus

Circusaeruginosus

Accipiter gentilisAthenenoctua

Tyto alba

6

Habitatele menționate sunt populate cu numeroase explicând numărul mare de vizitatori ai acestei zone. În specii de pești, amfibieni, reptile și mamifere, precum și vederea cunoașterii și conservării pe termen lung ale diverse nevertebrate. acestor valori au fost elaborate planuri de acțiuni Bogăția avifaunistică atestă existența surselor trofice referitoare la habitate și specii care vor trebui aplicate și corespunzătoare speciilor și a dinamicii bioecologice respectate întocmai.optime a sistemului ecologic.Peisajul atrăgător și geo-biodiversitatea stau la baza dezvoltării ecoturismului și a turismului de agreement

7

CiocănitoarePiţigoi

Sturz

Ciocârlan

CintezăPitulice

Mierlă

O latură importantă a turismului de masă a devenit ŸEcoturismul poate fi considerat ca cea bună practică de ecoturismul. Ecoturismul trebuie să îndeplinească turism din punct de vedere al conservării naturii şi următoarele condiţii: conservarea şi protecţia naturii; dezvoltării durabile. Produsul ecoturistic se desfăşoară folosirea resurselor umane locale; caracterul educaţional, şi este condus astfel încât să protejeze şi să pună în respectul pentru natură prin conştientizarea turiştilor şi a valoare mediul natural şi diveristatea culturală a zonei.comunităţilor locale; impactul negativ minim asupra ŸEcoturismul contribuie în mod pozitiv la protejarea mediului natural, cultural şi social. ariilor naturale. Ecoturismul oferă modalităţi practice În natură în general cum este și cazul Ariei naturale Lacul pentru bunul management şi protecţia ariilor naturale Surduc, este foarte important ca vizitatorii să cunoască și (spre exemplu: oferirea ajutorului financiar în acţiunile să respecte următoarele principii unanim acceptate ale de reabilitare a ariilor naturale, strângerea deşeurilor ecoturismului. Acestea definesc un cadru moral și practic abandonate, sau contribuţii îndreptate către al exersării acestui gen de agrement: organizaţiile de conservare).ŸEcoturismul se desfăşoară în cadrul naturii şi se bazează ŸEcoturismul contribuie la dezvoltarea durabilă a

pe experienţa directă şi personală a turiştilor în natură. comunităţilor locale într-un mediu natural nealterat. În cazul zonei protejate strict, a sanctuarelor științifice, Beneficiile locale pot proveni din folosirea ghizilor locali, ecoturismul presupune existența unui ghid de cumpărarea de bunuri şi servicii locale, folosirea specialitate. facilităţilor locale.

ŸEcoturismul contribuie la o mai bună înţelegere, ŸEcoturismul trebuie să asigure o reducere a impactului apreciere şi satisfacție de a descoperi, a cunoaşte și a negativ asupra comunităţii locale vizitate şi să ocroti natura, cultura locală tradiţională și alte valori contribuie la conservarea mediului ambiant, a comunitare. habitatelor și speciilor, a culturii şi tradiţiilor locale.

8

9

Ÿ care va putea acumula cunoștințele necesare și să-și Potenţialii eco-turişti au un nivel înalt de educaţie şi de formeze aptitudinile dorite, atât individual cât și nivelului aşteptări, aşadar gradul de satisfacere legat de produsul familiei lui, astfel devenind un promotor de informații ecoturistic este esenţial. privind conservarea biodiversității.

ŸMarketingul pentru ecoturism oferă clienţilor informaţii Copiii trebuie învățați să cunoască, să ocrotească și să complete şi responsabile care conduc la creşterea respecte natura în limita posibilităților lor. Să participe respectului pentru mediul natural şi cultural al zonelor direct și afectiv la anumite activități educative și vizitate, în vederea obținerii unei calității umane comunitare, în cadrul cărora pot să înțeleagă ce înseamnă statornice cu atașament pozitiv față de mediul biodiversitatea, peisajul, resursele naturale și echilibrul înconjurător și biodiversitatea naturală. ecologic atât de dorit

Problema protecţiei mediului ambiant și a naturii este de o Trebuie să-i educăm pe copii încă din preșcolaritate, în importanță majoră printre multe alte probleme ale sensul cunoașterii și păstrării mediului natural în care omenirii. Păstrarea patrimoniului natural, a bogățiilor trăiesc. În cadrul activităților pe care le desfășurăm cu moștenite, protejarea florei, faunei, a resurselor naturale, a copiii le dăm posibilitatea să contribuie la plantarea și solului și subsolului, a atmosferei, a apei cât mai curate îngrijirea unui pom, a spațiilor verzi, a florilor ce sunt deziderate majore ale dezvoltării durabile care se pot înfrumusețează locul în care trăiesc.realiza și prin educația ecologică permanentă. Aceste Prin acțiuni comune desfășurate în cadrul educației deziderate vor trebui transmise din generație în generație ecologice, programe extracurriculare, prin serii de acțiuni pentru perpetuarea cunoștințelor acumulate, precum practice de cunoaștere și protejare a habitatelor și continuarea tradiților și bunelor practici comunitare. În speciilor se așteaptă formarea unor personalități acest proces grupul țintă este tânăra generație în formare, complexe atașate valorilor biodiversității.

Ecoturismul trebuie să răspundă aşteptărilor turiştilor.

Toate aceste elemente constituie principalul mijloc de fiind pusă în pericol chiar regenerare a calității mediului înconjurător, conservării viața acestora consumând naturii și conștientizării factorilor antropogeni care deseori pește care a crescut dezechilibrează și distrug ambientul natural. în astfel de ape.Este necesar să le dezvăluim copiilor pericolul dispariției Unele acțiuni ale omului, cum ar unor habitate carcateristice speciilor de plante și de fi: defrișarea pădurilor, distrugerea animale, a efectelor nocive ale vânării și pescuitului vegetației, desecarea mlaștinilor, transformarea traseelor intensiv. turistice, a popasurilor în locuri de depozitare a deșeurilor, De asemenea, trebuie să le vorbim deschis, cu exemple parcarea și curățirea autoturismelor în locuri nepermise, reale, despre pericolul în care se află insectele în urma în spații verzi; infectarea apelor prin spălarea poluării cu substanțe chimice a agrocenozelor, a apelor și autoturismelor cu detergenți și alte asemenea activități aerului. Mai trebuie să le amintim copiilor despre duc la degradarea mediului, lucru care se răsfrânge în mod cantitățile însemnate de pești care au murit datorită direct asupra omului și sănătății lui.reziduurilor din apă ajunse aici prin neglijența oamenilor, 10

11

Odată cu dezvăluirea pericolului ecologic înfățișăm pădurilor în pantă, pășunatul intensiv, constituirea unor copiilor și pasionanta lume a păsărilor, viața lor în depozite clandestine de deșeuri.colectivitate, ingenioasele lor mijloace de comunicare, ŸLacul Surduc prin cele 362 ha reprezintă unul dintre cele taina migrațiilor, importanța pădurilor care constituie mai importante puncte de atracție turistică din județul sistemul ecologic de cea mai mare însemnătate, precum și Timiș, în prezent aici instalându-se o comunitate nouă contribuția plantelor la menținerea și existența vieții pe cu locații temporare și permanente în ciuda faptului că pământ. din punct de vedere arhitectural și al sănătății publice În vederea educării comunităților locale și a fermierilor în spațiul nu a fost amenajat cu infrastructura necesară. special, în spiritul ecologiei moderne și respectului față de ŸDin cauza construcților amplasate în imediata valorile patrimoniului natural, vă propunem o analiză vecinătate a luciului de apă, precum și prin practicarea paralelă a preocupărilor în zona Ariei naturale protejate pescuitului și a sporturilor nautice a fost anihilată Lacul Surduc. liniștea necesară dezvoltării bioecologice a populațiilor

faunistice rezidente.Puncte slabe:ŸCa o prioritate majoră se impune reglementarea ŸAria naturală protejată Lacul Surduc se află în

locativă și diminuarea poluării lacului cu ape menajere.proximitatea a mai multor comunități rurale. În mod tradițional aici se practică activități agricole de Puncte tari:subzistență, intercalate cu agricultură intensivă, precum ŸConsiliul Județean Timiș a impus pe considerente și exploatarea pădurii și creșterea animalelor. Datorită științifice o zonă tampon pentru a menține calitatea acestora, în strânsă concordanță cu structura și orografia apei cât și statutul de conservare a habitatelor și terenului, mediul ambiant este suprasolicitat prin speciilor protejate.chimizare, favorizarea aluviunilor, defrișarea intensivă a ŸImplicarea pozitivă a administrației locale U.A.T. Fârdea.

Existența planurilor de acțiune privind pescuit controlat, dezvoltarea unei infra-conservarea pe termen lung a habi- structuri de mediu (colectare deșeuri, tatelor și a speciilor prioritare (habi- colectare ape uzate din zona turistică

tatul 3130 și barza albă). locuită permanent).Printre restricțiile impuse prin zona Este și în interesul vital al comuni-

tampon amintim următoarele: practicarea tăților umane ca prin educația agriculturii intensive pe pantele de ecologică să inițieze și să promoveze

la coada lacului, defrișarea păstrarea biodiversității în general și pădurii pe panta adia- a valorilor patrimoniului natural în

centă lacului, turism și special.

12

ŸBrustureanu Diana, Samfira I., (2008), Aspects regarding ŸOrder no. 19/2010 approving the Methodological Guide biodiversity and preservation of natural protected for proper assessment of the potential effects of plans or area/Surduc Lake, Timis county, Scientific Papers of projects on protected natural areas of communityYoung Researchers, vol.3., Editura Agroprint Timişoara, ŸOrder no. 1964/2007 on the creation of the protected ISSN 1221-5279, pg.3-6 area of sites of Community importance, as part of the

ŸDoniță N., Mihaela Paucă Comănescu, Popescu A., European ecological network Natura 2000 in RomaniaSimona Mihăilescu, Iovu-Adrian Biriş, Habitatele din ŸLaw no. 5/1991 ratifying the Convention on Wetlands of Romania, (2005), Editura Tehnică Silvică București, ISBN International Importance especially as Waterfowl 973-96001-4-X Habitat, done at Ramsar on 2 February 1971 - The Official

ŸOltean et al., (1994), Lista roșie a plantelor superioare din Gazette No. 18/26.01.1991România, Editura Academiei Române București ŸLaw no. 13/1993 ratifying the Convention on the

ŸSamfira I., Moisuc Al., Sarateanu V., Marusca T., Conservation of European Wildlife and Natural Habitats Harmanescu M., Popescu C., Herbei M., (2011), in Europe, Bern, 19.07.1979 - Official Gazette No. Methodological elements used in grassland research, 62/25.03.1993Editura Mirton Timișoara, ISBN 978-973-52-1028-1 ŸGD. 1.284/2007 (OJ. 739/31.10.2007) regarding the

ŸSamfira I., Moisuc Al., (2007), Ecopratotehnica, Editura establishment of Special Protection as part of the Eurobit Timişoara, ISBN 978-973-620-294-0 European ecological network Natura 2000 in Romania

ŸRomania Wildlife Series, Editura Haco International ŸMO. 207/2006 (OJ no. 284/29.03.2006) approving the ŸGovernment Emergency Ordinance no. 57/2007 on content of the standard form Natura 2000 and

protected natural areas, natural habitats, wild flora and completing its manualfauna, approved with amendments and completions by Law no. 49/2011

Literatura

Parteneri

Nimfea – Environment and Nature Conservation Association (LP) (HU)www.nimfea.hu

Strandja Nature Park Directorate (BG)www.strandja.bg

Timis County Council (RO)www.cjtimis.ro

Province of Ravenna (IT)www.provincia.ra.it/Argomenti/Europa-e-relazioni-internazionali/Cooperazione-Territoriale-Europea/Programma-SEE-Sud-Est-Europa/BE-NATUR

Veneto Region Commissions’ Coordination Project Unit (IT)www.regione.veneto.it/Ambiente+e+Territorio/Territorio/Reti+Ecologiche+e+Biodiversità/

Consortium of Management of Torre Guaceto - Brindisi (IT)www.riservaditorreguaceto.it

DDNI Danube Delta National Institute for Research and Development (RO)www.ddni.ro

LBDCA Lake Balaton Development Coordination Agency (HU)www.balatonregion.hu

AREC - Agricultural Research and Education Centre Raumberg-Gumpenstein (AT)www.raumberg-gumpenstein.at

VIETU Vienna University of Technology, Centre of Public Finance and Infrastructure Policy (AT)www.tuwien.ac.at

ETANAM - Development Agency for South Epirus - Amvrakikos (GR)www.etanam.gr

Municipality of Cacak (RS)www.cacak.org.rs

Parteneri asociaţi

University of Klagenfurt – Department of Economics (AT)www.mpa.uni-klu.ac.at

DDBRADanube Delta Biosphere Reserve Authority (RO)www.ddbra.ro

Protect Biodiversity

Enjoy nature

Long lasting preservation