s ` p t ` m \ n a l d e m o r a v u r i g r e l e

Anul XIV nr. 42 (671) 1199--2255 ooccttoommbbrriiee 2200004432 de pagini – 15.000 lei |n urma alegerilor interne,

PSD s-a ales cu un viitor solid:Tineretul Social-Demolat

„Chiar am crezut c` se schimb` ceva\n bine“

La stabilirea primului loc pe buletinul de vot fiecare candidat are argumentele lui: Petre Roman sus]ine c` a fost premier arogant cu mult înaintea lui N`stase; Gigi Becali propune tip`rirea listei în ordine analfabetic`; B`sescu plînge zicînd c` ia pentru un vecin bolnav;

Vadim este el însu[i bolnav; iar N`stase se gr`be[te c`-l a[teapt` acas` o ]ar` pe moarte [i mîine-poimîine trebuie s-o îngroape

oat` tinerimea pesedist` plînge cu lacrimi decrocodil. Iar b`tr\netul r\de cu lacrimile lui de di-

nozaur. Acum o lun`, pu[tanii lui Ponta cî[tigaser`alegerile interne ale partidului. Erau tineri, erauale[i de c`tre oameni. Aveau înainte o via]` politic`de tr`it [i multe conturi de umplut. Dar [ansa pecare N`stase le-a dat-o cu o mîn`, le-a luat-o înapoitot el, cu dou`. Citi]i în pagina noastr` de interviuricum se smiorc`ie junii din PSD.

T

T

\nd Adrian N`stase l-a plantat \nBiroul Electoral Central pe Dan

Matei Agathon, t`ticul Parcului Dracula,ne-am \ntrebat: oare ca s` sug` voturilepoporului? Ancheta Academiei Ca]avencudin pagina 3 arat` o alt` fa]` a lui Aga-thon, \n afar` de cea de om c`ruia \iscap` prostiile pe gur`. Ba arat` [i un altspate. Exist` un Agathon c`ruia \i scap`banii statului printre degete, bani carese scurg inteligent \n buzunarele marilorprieteni ai PSD-ului. Citi]i [i face]i cruce!

C

Pagina 3 Pagina 4

Dup` ce a supt din s\ngele lui Dracula,

Agathon, pus s` stoarc` [i cerneala de pe [tampile

Cu \mbr\nceli [i \njur`turi \n fa]a Biroului Electoral Central, s-a declan[at

LISTERIA ELECTORAL~Alo,

BEC-ul! Da]i,dom’le, numai cîte o

candidatur`, s` se-ajung`[i aici în spate, la noi,

`[tia din marja deeroare!

...Cum,dom’le, cum n-am fost

aicea? P`i, mi-a ]inut locul unb`trînel înc` din ’90. Cum nu l-a]iv`zut, c` e aici de trei mandate…Acum s-a dus la coada cealalt`, c`

[i-a l`sat saco[a în fa]` [i la[efia partidului.

CATEGORIAVORBIT F~R~ ZAH~R

Maria Dobrescu (senatorPSD): „Nu fac comentarii celpu]in 24-48 de ore.“

CATEGORIA UNORA LE PLACECRAHUL

Mircea Geoan` (ministrude Externe): „Exist` undeva o\ncurajare s` cr`c`n`m defici-tul?!“

CATEGORIAMARTORII LUI RAHÓVA

Gigi Becali (pre[edintePNG): „Eu la ce am fost martor,c` nu [tiu nimic?“

CATEGORIAECONOMIA S-AN~SCUT LA STAT

Ion Iliescu (pre[edinteleRomåniei): „Ideea c` prin pri-vatizare totul merge strun` nueste adev`rat`.“

CATEGORIAEMIL BOBU

Petre Roman (pre[edinteFor]a Democrat`): „Eu s\nt ovoce cunoscut` [i recunoscut`,care este alta dec\t ceea ce sevede.“

Viorel Hrebenciuc (depu-tat PSD): „Conjunctura nu mi-apermis s` m` ]in de cuv\nt.“

Ion Iliescu (pre[edinteleRomåniei): „Trebuie s` jude-

c`m [i ra]ional.“Tudor Mohora (deputat

PSD): „Am fost informa]i dedomnul deputat PNL Puiu Ha-[otti c` cei doi [i-au retras in-ten]ia de a demisiona.“

CATEGORIAIARNA NU-I CA OVARA

Iuliu P`curariu (senatorPD): „Senatul nu este bordel.“

CATEGORIADIN APENDICITAG|NDIRII

Ion Iliescu (pre[edinteleRomåniei): „Spre deosebire deun inginer, care lucreaz` cu ma-terii inerte, un medic lucreaz`cu materie vie, organizat` su-perior, cu oameni. Cu at\t maidificil` e activitatea pediatrului,care lucreaz` cu o fiin]` uman`necuv\nt`toare.“

CATEGORIAVENI, VIDI, GIGI

Gigi Becali (pre[edintePNG): „Politica romåneasc` e ojungl` plin` cu fiare \n care eutrebuie s` intru [i s` pot s` ies.“

„La Pite[ti am primit premiulde Superman al politicii romå-ne[ti.“

„E o datorie sf\nt` fa]` de p`-m\ntul \n care m-am n`scut.“

|ntunericitul

2 academia CA}AVENCU Nr. 42, 19-25 octombrie 2004

DEMNITARII SPUNLUCRURI TR~sNITE

Biroul Romån de Audit alTirajelor a eliberat

Certificatul de Audit pentru

revista Academia Ca]avencu\n conformitate cu Standardele Interna]ionale de Audit

IInntteerrnneett:: http://www.catavencu.ro EE--mmaaiill:: office@catavencu.romarius.bortea@catavencu.ro

NNParticiparea lui Miron Mi-trea \n conducerea cam-

paniei electorale a PSD a fost uncompromis negociat \n trei cupre[edintele Iliescu [i premierulAdrian N`stase. Miron Mitrea apus niscaiva condi]ii, una din-tre ele fiind \n leg`tur` cu oame-nii din jurul lui N`stase, maiprecis ca ace[tia s` se ocupe„dracului“ de campania prezi-den]ial`, nicidecum de cea departid, la aceast` or` existånd oruptur` destul de tensionat` \n-tre oamenii de la partid [i ]u]eriilui Adrian N`stase. Ba mai mult,\n pres` apar [tiri cu forcepsuldate, f`r` acordul partidului, ceeace s-ar putea s` duc` la un schimbintens de [uturi la ]urloaie.

NBalaurul Justi]iei romåne[ti,Rodica „Satanoiu“, cea de-

spre care se spune c` de la Co-troceni [i tot controleaz` 25-30%din deciziile din acest domeniucorigent atåt de contestat de Uni-unea European`, se pare c` [i-adat acordul [i pentru cine trebu-ie s` fac` parte, dar mai ales [i-aspus p`rerea despre cine nu tre-buie s` fac` parte din BiroulElectoral Central. S` fie vreunsemn r`u prevestitor despre cese va-ntåmpla cu alegerile?!

NNAflat \n „vederile largi“ aleProcuraturii, Nicu Ghear`,

adus la lumin` prin sp`lare lapostul \nmormånt`rilor [i deshu-m`rilor de interlopi, OTV, esteprotejat de c`tre un serviciu se-cret sub un statut special. A[a-dar, cazul Nicu Ghear`, autoexi-

lat \n Spania, este unul special,cu multe implica]ii \n lumeapolitic`, de[i cercet`rile Procu-raturii \l vizeaz` \n foarte multecazuri din ultimele dosare ata-cate recent de c`tre institu]ia luiIlie Boto[.

NNNCic` de curånd, la omare reuniune de par-

tid, un fost ministru de Internel-a \ntrebat pe actualul ministrude Externe: „Ia zi, Mirceo, vii lamine, la Cluj?“. Era vorba, v-a]idat seama, de o invita]ie pentrua combate \mpreun` pe tarlauapoliticii, nicidecum (doar) pen-tru un pahar de must [i o felieproasp`t` de slan`. R`spunsulExternelor a fost de-a dreptulhalucinant: „Nu [tiu, m`i, Ioane,sun-o pe Mihaela [i \ntreab-o!“.

NNMarius Nistor este nepo-tul lui Ion Dumitru, direc-

torul general al regiei autonomeRomsilva. Pån` aici, nu e nimic\n neregul`. Neregulile \ncepdin ziua \n care Marius Nistor,care este inginer silvic la OcolulBucure[ti, a \nceput s`-[i con-struiasc` un viloi de neam prost,la Pipera. Pe o suprafa]` de o ju-m`tate de hectar de p`dure. Par-tea cea mai nasoal` a problemeieste c` nici terenul [i nici viloiulnu sunt ale lui Nistor, ci ale un-chiului lui Nistor, Ion Dumitru,care [i-a trecut averea ne\nre-gistrat` pe numele nepotului,exact ca-n Era Nepotist`.

NNNCorpul de Control alregiei Romsilva, con-

stituit dintr-o companie de in-

spectori, a demarat un controlf`r` precedent pe raza ocoluluisilvic Bor[a, Maramure[. Sem-nale vechi [i noi pretind c` p`-durea Bor[ei a fost m`cel`rit`de mafia local`. Extrem de per-cutant`, mafia local` a organi-zat o sut` de chefuri [i orgii,pentru cei o sut` de inspectoriai Corpului de Control al Rom-silva. Povestea cu m`celul p`-

durii a fost mu[amalizat`, iarvina pentru m`cel a c`zut pemoa[tele lui Chereche[, fostuldirector al Direc]iei silvice Ma-ramure[, adus de PSD la cårmadirec]iei \n 2001 [i decedat \ntoamna aceluia[i an.

Acciduzzu

Legend`N bårf` pentru care nu

b`g`m måna-n focNN bårf` cu parfum de

credibilitateNNN bårf`-beton

Bårfe, [menuri, [u[anele

((BBUULLEETTIINNUULL AACCAADDEEMMIIEEII))REDAC}IA:{{tteeffaann AAGGOOPPIIAANN IIoonn BBAARRBBUU Redactor-[ef adj.: MMaarriiuuss BBOORR}}EEAARedactor-[ef: DDoorruu BBUU{{CCUUTrebi juridice: DDoorruu CCOOSSTTEEAARR`zzvvaann CCUUCCUUIIBirou Investiga]ii: MMaarriiuuss DDRR~~GGHHIICCIISecretar general de redac]ie:GGaabbrriieell DDRROOGGEEAANNUUConsilier tehnic: FFlloorriinn IIAARRUU AAlliinn IIOONNEESSCCUUEEuuggeenn IISSTTOODDOORR{ef Birou Investiga]ii: CCoorrnneell IIVVAANNCCIIUUCCAAuugguussttiinn JJUULLEEAARedactor artistic: OOccttaavv MMAARRDDAALLEE Redactor-[ef adj.: LLiivviiuu MMIIHHAAIIUU{ef Birou Externe: IIooaann TT.. MMOORRAARR{ef Birou Distrac]ii-Amuzament:

VViioorreell MMOO}}OOCCDDrraaggoo[[ MMUU{{AATTGrafician: BBooggddaann PPEETTRRYYSecretar de redac]ie: DDaann SSTTAANNCCIIUUBirou Investiga]ii: IIuulliiaann TT~~NNAASSEE {ef Birou Social-Politic: MMiirrcceeaa TTOOMMAAMMiihhaaii BBUURRCCEEAA (documentarist)Reporteri: AAlleexxaannddrruu CC~~UUTTII{{,, AAlleexxaannddrruu

DDUU}}UU,, DDaanniieell GGOOAACCEE,, CC`tt`lliinnMMAATTEEII,, AAlleexxaannddrruu VV~~RRZZAARRUU

{ef Sec]ie Moravuri U[oare: DDrraaggoo[[ VVAASSIILLEE

General Manager: SSoorriinn VVUULLPPEE [i cititorii no[tri, care s\nt la fel de inteligen]i ca noi.

Marketing Director: SSoorriinn AAXXIINNTTEEaxu@catavencu.ro

PR&Events Manager: LLaauurraa IIVV~~NNCCIIOOIIUU--IIOONNII}}~~laura@catavencu.ro

Promotion Manager: RRooxxaannaa BBOODDEEAAroxana.bodea@catavencu.ro

Traffic: IIooaannaa IInnggrriidd WWEEIINNEERRIICCHH ioana@catavencu.ro

Coordonator distribu]ie: CCrriissttiiaannDDOOMMNNII}}EEAANNUUcristi@catavencu.ro

Design: ©© 22000022 CCoonncceepptt MMuullttiimmeeddiiaa –– VVllaadd AARRGGHHIIRR && FFlloorriinn IIAARRUU

Tehnoredactare: CCoorriinnaa MM||}}~~

CCoommeennzzii ppuubblliicciittaarree llaa PPuubblliimmeeddiiaa IInntteerrnnaattiioonnaallMMiirrcceeaa IIoonneessccuu –– sales manager002211..330055..3322..4400mmiirrcceeaa..iioonneessccuu@@mmppgg..rrooRRaalluuccaa MMoohhoorraa –– senior sales manager

DDIIFFUUZZAARREE pprriinn NNDDCC GGrroouupp 22000000 SRL,, TTeell..:: 002211..220055..7722..0000;; FFaaxx:: 002211..222233..2211..0000

AAbboonnaammeennttee pprriinn RRooddiippeett SS..AA.. NNrr.. ddee ccaattaalloogg 22000022 ssaauu ddiirreecctt llaa Academia Ca]avencu

AADDRREESSAA RREEDDAACC}}IIEEII::BBuulleevvaarrdduull RReeggiinnaa EElliissaabbeettaa 77--99,, eettaajj 66,,

SSeeccttoorr 33,, BBuuccuurree[[ttiiTTeell..:: 331144..0022..3355;; 331144..0022..3388;; 331144..0022..3399FFaaxx:: 331144..0022..5588

IISSSSNN 11222211--55559977TTiipp`rriitt llaa TTiippooggrraaffiiaa Romånia liber`

A[ez`m\ntul cultural

Andreea Marin vrea s` inventezeargint`ria de aur La nunta Sturdze[tilor de la Ia[i,mirii au d`ruit fiec`rui invitatc\te o pies` de argint`rie, ocutiu]` din argint cu însemnelefamiliei [i cu dou`-trei bom-bonele glazurate \n interior. Oprieten` de-a noastr` carest`tea aproape de Andreiu]aMarin ne-a spus c` vedeta, diva,starul – ce mai! – a f`cut omutri]` telegenic`, a[a cumnumai ea [tie, de s-a auzit la treimese mai încolo: „Din argint? Cejenant e! Nu puteau s` o fac`din aur?“. Noroc c` }iri are omusta]` baban` care îi maiacoper` ro[ea]a din obraji…

Prîslea cel B`trîn [i merele de aur

Bula demnitarului

Moment istoric la Palatul Victoria: se preg`te[te schimbarea papuculuide fier al Danei N`stase cu papucul de catifea al Mihaelei Geoan`

Gigi Becali încercînd s` intre triumfal pe por]ile larg închise ale Patriarhiei, ca Mihai Viteazu c`lare pe Dan Pavel

Auzi,b` Dane, da’ Patriarhu’ `sta

nu e el patron aici, nu? Aaa, el e camca Meme Stoica: doar angajat adminis-trator la ~ l de Sus. Deci e clar, n-are

ce s` vorbeasc` el direct cumine.

Tati,mie mi-e fric`!

Dac` te face neneaIliescu prim-ministru, a[acum zice mama, o s` fii la

fel de arogant [i degras ca nenea

N`stase?

Drag` Pre[edinte al PSD,

stimate Domnule N`stase,Adi[or. Te-ai precipitat ca o pre-peli]` care a pierdut trenul mi-gra]iei cånd l-ai desemnat peDan Matei Agathon drept repre-zentant al PSD \n Biroul Elec-toral Central, \n loc s`-]i fi datmai \ntåi cu o crava[` pestede[te [i s` te gånde[ti de [aseori, \nainte de a semna o sin-gur` dat`, dac` e bine ce sem-nezi sau dac` e groas`, c` egravid`. {tiu c` \n urma numiriisale \n BEC, Agathon s-a retrasca racul de pe lista de candida]iai PSD Bac`u, pentru a nu fi \nincompatibilitate zoologic` curechinii lui Hrebenciuc, dar mai[tiu [i cine este Agathon [i cu cese m`nånc`, iar dac` eu [tiucine este, trebuie s` [tie musai[i electoratul. Dom’ N`stase,Agathon nu este crustaceul carevrea s` par`, ci bampirul careeste. Drag` Pre[edinte, Ady, \]ireamintesc c` Agathon a reu[its`-l vampirizeze pån` [i pe Dra-cula, pe care l-a buzun`rit de osut` [ase miliarde de lei, pe carele-a f`cut plocon milionarului peparai Ilie Carabulea din Sibiu,proprietarul b`ncii „Carpatica“,sponsor al Partidului Matale [istea de prim` m`rime pe firma-mentul corup]iei na]ionale, cete arde ca Lucifer \n bezna tran-zi]iei.

{i dac` nu mai ]iiminte, Bombonele,

\]i aduc aminte c` ai semnatcu månu]a Matale cea catifelat`,cu care bele[ti marmote [i caprenegre, o Hot`råre de Guvernprin care „Fondul Dracula“ setransfer` de la BCR la „Carpa-tica“ lui Carabulea, care a fostf`cut cet`]ean de onoare al ora-[ului S`li[te, la aceea[i cere-monie \mpreun` cu ‘Tale [i cuBunicutza. Mai \ncolo, „Carpa-tica“ i-a \mprumutat un purcoide lovele lui Gheorghe Medin]u,fost vicepre[edinte al PSD Arad,contra unei euro[p`gi [i f`r` ab-solut nici o garan]ie. Iar mai de-parte, Medin]u a fost arestat deProcuratur`, f`r` nici o contri-bu]ie a poli]iei, asta din motivulc` Poli]ia Romån` este condus`\ntr-o direc]ie necunoscut` decons`teanul Matale, chestorulToma Zaharia din T`rt`[e[ti,secretar de stat la Interne. Deunde poli]ia necorupt` a[teapt`ca Zaharia s` fie externat cu totcu ‘Tale, c` cu tale-quale nu maimerge, Tat`.

Dac` n-ai aflat \nc`,afl` acum,

Adi[oare, c` scandalul Me-din]u, acuzat de euro[pag` pen-tru un credit de treizeci de mi-liarde, a f`cut obiectul [edin]eiCamerei Deputa]ilor din 17 mar-tie 2003, \n care deputatul Miha-ela Ionescu s-a referit la trans-ferarea fondurilor Proiectului deinvesti]ii „Dracula Park“ într-obanc` obscur`, „cunoscut` prin

faptul c` pân` anul trecut ofe-rea credite cu dobând` foartemare, în timp ce eventualii cli-en]i nu erau atra[i s`-[i depun`banii, c`ci ace[tia ob]ineau do-bânzi foarte mici. În plus, înspatele b`ncii se afla a[a-numi-tul baron local Ilie Carabulea.Acesta nu e nici pe departe vreunspecialist bancar. Acum 13 ani,era dispecer de autobaz` detransporturi. Pe måinile unuiastfel de om au intrat o sut` [asemiliarde de lei, s`ltând sub-stan]ial fondurile b`ncii“. P`i,Tat`, nu vezi \n ce rahat ai intratdin cauza lui {paghaton? {i maiafl`, drag` Pre[edinte, c` f`r`contribu]ia Matale, Agathon nu[i-ar fi permis s` m`tr`[easc`hotelul „Bulevard“, pe care i l-avåndut datornicului pe vecie alpoporului romån, Corneliu Ia-cubov, far al corup]iei na]ionale,ce pålpåie peste un Bac`u sleitde vampiri, precum o p`dure derafin`rii pe care a pus laba Ovid-iu Tender.

{i mai afl` c` Agathon le-a eliberat

Fra]ilor P`unescu, \n 2002,\n plin mandat de ministru alTurismului, un titlu de propri-etate pe terenul cu o suprafa]`de o mie de metri, din Bati[tei14, care este proprietatea Pri-m`riei. Terenul a fost transmis\n administrarea ArCuB, prinefectul Hot`rårii ConsiliuluiGeneral al Municipiului Bu-cure[ti, \n 1997. Sursele noas-tre, postate vizavi de terenul cupricina, sus]in c` [paga care ac`zut de pe Hotelul Interconti-nental l-a coco[at pe {paghaton[i a s`rit h`t bine de un miliardjumate. Societatea „Interconti-nental“ a Fra]ilor P. [i-a pus \ncap s` construiasc` un imobil peterenul \n cauz` [i a solicitatcertificat de urbanism la fostul[i actualul supus al Matale, Ne-culai On]anu, primar la 2. Situa-]ia lui Agathon este cu atåt mainelegiuit`, cu cåt protejatulVostru nu avea nici o calitate s`elibereze un titlu de proprietate,cåt` vreme apropitarul terenu-lui este Prim`ria, iar adminis-tratorul terenului [i imobiluluidin Bati[tei 14 este ArCuB.

{i pentru c` tot au \nceput

s` ias` la iveal` matrapaz-låcurile fostului ministru al Tu-rismului, afl`, domnule Pre[e-dinte, cum a måntuit Agathoninfrastructura turistic` de pe Li-toral [i pe ce bani. Ca Agathons` poat` m`tr`[i Litoralul, Gu-vernul Matale a f`cut prima dat`curat la societatea Neptun-Olimp, unde ac]ionarul princi-pal era Ministerul Agathon alTurismului. |n 2001, campania\mpotriva corup]iei l-a arestat pePascal Rafte, directorul generalal societ`]ii Neptun, fost de]inutpolitic [i membru al PN}CD,acuzat c` a prejudiciat statulMatale cu [apte miliarde de lei.

Poli]ia Matale l-a mai acuzat peRafte [i de \nchirierea unor viledin sta]iunea Neptun, afacerecare a generat o gaur` evaluat`de Exper]ii Matale la dou` sutetreizeci de mii de parai. Apoi,Guvernul Matale a continuat pri-vatizarea Litoralului prin Di-rec]ia general` de strategie, pri-vatizare, dezvoltare [i investi]iidin Ministerul Mitrea al Trans-porturilor Matale.

Ministerul Agathon a f`cut privatizarea

praf, dar pe el nu l-a s`ltat\nc` nimeni, c` n-a fost de]inutpolitic. A våndut barul-discotec`„Marea Neagr`“, cu o suprafa]`construit` de aproape patru sutede metri p`tra]i [i una total` decinci sute, cu incestuoasa sum`de un miliard de lei le[ina]i deinfla]ie. A asasinat complexul„Constan]a“, cu o suprafa]` to-tal` de opt mii de metri p`tra]i,cu penibilul pot de [ase miliardede lei ame]i]i de tranzi]ie. A pul-verizat barul „Bowling Olimp“,cu o suprafa]` total` de peste unhectar, contra unei jerpelite sa-co[e de nici trei miliarde. A \n-str`inat barul-discotec` „Nep-tun“, cu o suprafa]` de dou` miide metri p`tra]i, cu un pre] ca o\njur`tur` de mam`, de [asesute de milioane. A tran[at cusatårul, ca un criminal \n serie,salba de nestemate pe care oreprezentau bufetele „Cire[ica“,„Egreta“ [i „Delfinul“, la pachetcu grupurile sanitare „Panora-mic“ [i „Belvedere“, adev`ratesanctuare igienico-sanitare aleciviliza]iei mileniului III, \nsu-månd peste dou` mii dou` sutede metri, pentru un c`cat uscatde nici dou` miliarde.

Mai bine nici nu-]i spun

ce a f`cut Agathon cu restau-rantul „Cl`bucet“, c` s-ar puteas` faci cl`buci la gur`, DomnulePre[edinte. Dar sunt obligat s-ofac, c` asta mi-e meseria. Dom-nule Pre[edinte, Nea Poporel,Tat`: afl` c` dup` „Cl`bucet“,Agathon a asasinat [i „Calul B`-lan“, o adev`rat` minune a Pon-tului Euxin. Pontul \n[f`cat dehien` \l descalific` definitiv dinstirpea uman` [i-l damneaz` cape unul dintre cei mai \nver-[una]i pr`d`tori ai planetei.Numai pentru cei aproape [asemii de metri cåt m`soar` „CalulB`lan“, \n Antichitate [acalul arfi fost crucificat pe o mie decruci; \n Evul Mediu ar fi fost arspe o mie de ruguri; \n Epoca Lu-minilor i s-ar fi extirpat cei omie de ochi; iar pe vremea Vam-pirului din Carpa]i, ar fi fost tras\ntr-o mie de ]epe. Putem \n-dr`zni s` gåndim o pedeaps` peseama groz`viilor s`vår[ite deAgathon \n Regimul Matale?}eap`, Ady, pauz`, DomnulePre[edinte. Cu cinci miliarde ju-mate a fost asasinat calul demarele hingher al tranzi]iei.S-ar putea ca pån` la urm`s`-n]eleg c` l-a enervat „Cl`bu-cetul“, dar cu „Calul“ ce-a avut,vai de p`catele Tale?

{i pentru c` o crim`nu vine

niciodat` singur`, sub lovi-turile sale de ciocan, scalpel [itopor s-au pr`bu[it neputin-cioase a[a: biata cofet`rie „Mi-moza“. {ase sute de metri demimoz` pentru un gunoi de treimiliarde de balegi de lei \m-p`iate cu perje. Restaurantul

„Prahova“, de peste o jum`tatede hectar, cu un jeg de cinci mi-liarde de c`c`reze de leoaic`beat`. Restaurantul cu numele-metafor` „Popasul C`prioare-lor“, care-]i rupe realmente su-fletul [i face s`-]i [iroiasc` Ol-turi [i Arge[uri [i Mure[uri delacrimi pe obraz, cu o generoas`suprafa]` de paisprezece mii demetri, a fost realmente \mp`iatpentru dou` miliarde. „PopasulMoartea C`prioarelor“ ar trebuis` fie numele lui adev`rat. {tiuce sim]i]i [i schi]a]i \n acestemomente dramatice, DomnuleDoamne Pre[edinte. V` v`d, v`aud: a]i schi]at c` pune]i månape pu[c`, pentru a gr`bi moar-tea c`prioarei, care se zvårco-le[te neputincioas` pe Litoralulromånesc, cu botul plin de sånge.

Iat` de ce, DomnulePre[edinte al PSD,

nu pot s` am nici o \ncredere\n clan]a Biroului Electoral Cen-tral, månjit` cu Agathon, biroupe care \l v`d capabil de oricegroz`vie, \n Ziua Marii M`sluiriGenerale. Iat` pentru ce, drag`Ady, \]i propun s` facem un ra-]ionament, ca-ntre noi, romåniide bine. Dac` Agathon este \n-tr-atåt de inocent, de[i Agathons-a \nconjurat de o serie de jafuripenale, precum Ilie Carabulea,Corneliu Iacubov [i Fra]ii P`u-nescu, [i dac` Matale l-ai ]inutpån` acum la piept pe Agathon,ca-n sånul lui Avraam [i l-ai \n-[urubat \n BEC, ia spune-mi, o-glind`, oglinjoara mea, cine ac`lcat pe bec [i care este cel maipenal Ady N`stase din ]ar`?

Cornel IVANCIUC

unora le placejaful

3

{meandrele democra]ieiA[a-zisul scrutin preliminar, din sep-tembrie, r`mîne în istoria PSD dreptun vodevil penibil cu arome de bom-bonel [i bunicu]`. Nici nu s-au deschisbine urnele [i ciorov`iala a r`bufnit.Mai întîi au fost l`sa]i la vatr` junii luiPoant`, apoi s-au studiat dosarele, afost infiltrat PUR-ul, în fine, s-a ajuns [ila impunerea clientelei de la centru.Un caz ciudat s-a petrecut la Ia[i, undeomul impus de centru e chiar… dinIa[i, nimeni altul decît fostul prefectNeculai Apostol. Firesc era ca „disi-dentul“ Apostol s` fi trecut prin furcilecaudine ale bîlciului pre-electoral închiar circumscrip]ia pe care a p`sto-rit-o, nu s` fie impus de sus. Cum celce a f`cut c`r]ile la Ia[i e Solcanu, s-adovedit din nou c` [menurile de-mocra]iei în varianta „Cotiza]i la PSD“sînt cu mult mai sinuoase decît mean-drele Bahluiului.

Familia, celula de baz a activismuluicomunist Dac` Revolu]ia român` ar fi fost maiserioas`, fostul pre[edinte al UASCR(adic` al organiza]iei studen]ilor co-muni[ti) ar fi fost b`gat la zdup pentruc` s-a aflat în fruntea procesului desiluire a con[tiin]elor tinerei genera]ii.Odiosul pupincurist Ani Matei, b`rba-tul cu prenume de fat`, cel care ocupaaceast` înalt` func]ie comunist` pîn`în decembrie ’89, s-a dat o vreme lafund, de fric`. Dup` care Ani a re-ap`rut, cu tupeul tipic fo[tilor activi[ti,ca [i cînd ar fi fost o fat` mare. Acum,culmea ironiei, ca fost stîlp al orînduiriicomuniste, f`t`l`ul este director ad-junct la Institutul Na]ional de Adminis-tra]ie [i ne ajut` s` trecem la normeleadministra]iei publice europene! Iar cafost absolvent de matematic`, normal,a ajuns profesor universitar doctor,care pred` managementul la Facul-tatea de Administra]ie Public` de laSNSPA, acolo unde fosta activist` desector, so]ia sa, este decan!

Un ministru banal sepreg`te[te de scandal! Pentru c` risca s` r`mîn` f`r` coledzi,cel mai inutil ministru al Educa]iei,domnul Athanasiu, a zburlit din mus-ta]` [i [i-a postat fundul pe locul întîila Senat pe listele filialei bihorene apartidului. O mi[care cum nu se puteamai bun` pentru fostul rector al Uni-versit`]ii Oradea, Teodor Maghiar, care[tie sigur c` fiul s`u (ajuns [i el rector,ca pe vremea voievodatelor) nu var`mîne f`r` finan]`ri babane, în cazulîn care va cî[tiga PSD-ul alegerile. Întoat` istoria postdecembrist`, filialaPSD Bihor a purtat ghinioane tuturormembrilor s`i de vaz`: Florian Serac(fost prefect, cercetat de PNA), sena-torul Du]` (ajuns tot client al PNA),Valentin Ionescu (fug`rit de aleg`tori,nu a c`lcat de vreo trei ani pe la biroulparlamentar), Liviu Maior (ejectat denevoie ca ambasador in Canada, dincauza unor scandaluri mai fierbin]i),Aurel T`r`u (tat`l contrabandistului cupetrol). Athanasiu nu [tie îns` în cecloac` se bag` [i nici ce gust bun aremierea afacerilor necurate!

Platon [i Aristotel preliminîndu-se-n cartel

Avatarurile lui {pagathon \n ]ara [p`garilor f`r` frontiere

academia CA}AVENCU Nr. 42, 19-25 octombrie 2004

fin

c`

Dan Matei Agathon, întemeietorul unui dracula parc de distrac]ii, gestionat în parteneriat cu Necuratul, în mijlocul c`ruia se va în`l]a [i Biserica Bîntuirii Neamului

Sta]ilini[ti]i, oameni

buni, la Dracula Park vor filocuri de munc` pentru toat`

lumea! Uite, dumneata, care mi-aipovestit c` ]i s-a scos rinichiul celbun, ai putea juca pe monstrul lui

Frankestein. Iar matale, m`icu]`, carete-ai plîns c` nu ]i-a venit pensia de trei

luni, te-ai putea în`l]a pe o m`tur` la primapal` de vînt. Ceilal]i o s` lua]i furci [i

topoare [i v` bag pe to]i în sala„Resurection 1907“, unde o s` tre-

buiasc` s`-i alerga]i pe ni[te japonezicare au cump`rat la intrare caf-

tane medievale de boierimoldoveni inscrip]ionate

cu „Vot`m PSD“.

Sta]ilini[ti]i, oameni

buni, la Dracula Park vor filocuri de munc` pentru toat`

lumea! Uite, dumneata, care mi-aipovestit c` ]i s-a scos rinichiul celbun, ai putea juca pe monstrul lui

Frankenstein. Iar matale, m`icu]`, carete-ai plîns c` nu ]i-a venit pensia de trei

luni, te-ai putea în`l]a pe o m`tur` la primapal` de vînt. Ceilal]i o s` lua]i furci [i

topoare [i v` bag pe to]i în sala „Resurec-tion 1907“, unde o s` trebuiasc` s`-i

alerga]i pe ni[te japonezi care aucump`rat la intrare caftane me-dievale de boieri moldoveni in-

scrip]ionate cu „Vot`mPSD“.

4 academia CA}AVENCU Nr. 42, 19-25 octombrie 2004

Cuget,deci subzist

Aceste interviuri au fost adev`rate, s\nt reale [i vor fi autentice

Daciana Sårbu, ferpar

Reporter: Ce p`rere ave]i despreaceste [unt`ri ale tinerilor din TSD?

Daciana Sårbu: N-am reu[it dinprima! Lupt`m \n continuare!

Rep.: Cum v` explica]i c` locul dum-neavoastr` nu a fost clintit?

D.S.: Eu puteam chiar s` mai pierdc\teva locuri, dar tot a[ fi avut [anse s` fiupe pozi]ii eligibile. |n Arge[ s\nt, statisticvorbind, mai multe astfel de locuri dec\t\n jude]ele unde colegii mei erau pe liste.

Motto TSD: „Nu trebuie s` a[tept`mindiferen]i zorile! Mai putem mi[ca [i noip`m\ntul spre ele!“.

Alexandra Braica, AradReporter: Ce a]i \n]eles din mutarea

dumneavoastr` de pe locul 1 pe locul 3?Alexandra Braica: Am \n]eles c` a

fost un vis, m` rog, e mult spus, nu amf`cut din pozi]ionarea mea pe liste unscop \n sine, s` ajung \n Parlament. C\ndm-am \nscris \n alegerile preliminare,am spus c` este o experien]` pentrumine. Mul]i m-au catalogat drept naiv`,spun\nd: „Ce [tii tu, n-ai nici o [ans` s`intri \n cursa asta!“. P\n` la urm`, naivaasta a ajuns pe locul \nt\i, \ncurc\ndmulte socoteli. Chiar am crezut c` seschimb` ceva \n bine.

Rep.: Iat` c` nu a]i avut nici o [ans`.A.B.: A fost o mare lec]ie de politic`.Rep.: Ce e politica acum?

A.B.: Politica se face mai profunddec\t a[a, ce se vede pe afar`…

Rep.: Cum adic`, mai profund?A.B.: Adic`, exist` mai multe planuri,

nu doar cele ce se v`d. Nu e de ajuns s`[tii doar teorie. Politica e o curs` de rezis-ten]`.

Rep.: Iat`, debutul dumneavoastr` \npolitic` a fost un [ut \n plex.

A.B.: Am fost un mic trofeu care a fostar`tat [i scos \n vitrin` o lun` de zile.Era p`pu[ica blond` ce are [i ceva \n cap,pe care lumea a ales-o. A trecut luna, amfost pus` acolo unde cred unii c` mi-elocul, sub tejghea. Spre deosebire demine, al]ii trebuiau s` prind` un ultimtren. ~sta a fost argumentul de la cen-tru. Eu se pare c` am tot timpul din lume.Unii spun c` noi, tinerii, s\ntem cu tupeu[i ni[te impostori, fiindc` vrem s` neasum`m astfel de responsabilit`]i, c\ndnoi nu [tim care ne e lungul nasului.

Rep.: Cine e de vin`?A.B.: Nu pot s` [tiu.Rep.: Cine v-a luat locul?A.B.: Nu [tiu cine…Rep.: V` spun eu: Chiper.A.B.: Da, este [eful PSD local. A ter-

minat la preliminare pe locul 2. Apoi, PURare locul 2. Este [efa PUR, care a spus c`a meritat acest loc prin cei zece ani detras. Poate c` locomotiva PSD trebuie s`fie un om cu experien]` [i nu o blond`.Poate [i o doz` de misoginism. ~sta eghinionul meu.

Rep.: Vinova]ii s\nt N`stase [i Coz-månc`.

A.B.: Eu cred c` lucrurile astea nu se

\nt\mpl` doar la noi \n partid.Rep.: Pleca]i din partid?A.B.: C\nd plec din partid, plec din

politic`. Eu r`m\n \n partid [i poate c` ceicare prind ultimele trenuri nu vor mai fi.

Cornel Vasile, Ialomi]a

Rep: De pe 2 pe 5.Cornel Vasile: S\nt \n politic` din

’90. Am fost vicele unei comune, apoi pri-marul ei [i cel mai t\n`r primar din ]ar`.Acum s\nt sup`rat, fiindc` am participatla competi]ia intern` [i am ob]inut un

rezultat bun, zic eu. Am ajuns pe locul 5,ceea ce \nseamn` c` alegerile preli-minare nu au contat.

Rep.: Nu s\nte]i \n[elat \n a[tept`ri?C.V.: Eu cred c` am destul timp s`

confirm activitatea politic`, nu e cevatemporar [i superficial.

Rep.: Politica se face la Bucure[ti, cucreionul.

C.V.: Eu vreau s` v` spun c` politicase face \n teren. Noi, cei din Ialomi]a,avem [apte primari, [apte viceprimari,83 de consilieri locali. Asta spune fan-tastic de mult. Eu \nsumi s\nt consiliermunicipal.

Rep.: De ce Chelbea [i nu Vasile?C.V.: Nu [tiu, oricum, Chelbea, fost

inspector [colar, nu m` reprezint` pemine, nu voi face campanie pentru dum-nealui. Voi face \ns` campanie pentrudomnul {tiuc`.

Rep.: Nu v-au c`lcat pe principii ast-fel de m\n`rii?

C.V.: Da, ce s` spun? S\nt sup`rat [is\nt \ndrept`]it s` fiu.

Rep.: Lui Cozmånc` nu-i pas` deVasile.

C.V.: Da, e posibil.Rep.: Iar N`stase zice: „Cine e, b`,

Cornel? M` doare \n cot c` s-a sup`rat!“.C.V.: Da, politica de foarte sus se face,

cred c` la modul temeinic, dar a[tept`rileoamenilor s\nt aici, jos. Dar eu nu m`pot substitui unui partid.

Rep.: C\nd ve]i fi mare [i tare, tot a[a,ca ei, ve]i face politic`?

C.V.: Cred c` e loc pentru fiecare.Rep.: De ce v` e team` s` spune]i

adev`rul despre aceste m\n`rii?C.V.: Fiindc` cred c` se vor revizui

aceste liste, fiindc` nu exist` logic`. Sin-cer. Nu v`d logica. Oricum, peste 4 ani voifi primarul Sloboziei. E o onoare s` fiiales [i-n echipa de rezerve a Na]ionalei.

Nicolae Mera, AlbaRep.: De pe 2 pe 5. Cum se nume[te

chestia asta?Nicolae Mera: Poftim? Ha-ha. E o

chestie care m-a marcat. Rep.: |i ur\]i pe N`stase [i Cozmånc`?N.M.: Nu [tiu, nu am fost la fa]a locu-

lui.Rep.: Nu \ncepe]i s` g\ndi]i ca un

b`tr\n?N.M.: Cum s` v` spun? Am intrat \n

partid c\nd era \n Opozi]ie. Am b`tut Albade-a lungul [i de-a latul. Am fost deza-m`git. Prin mine au fost dezam`gi]i oa-menii din Alba, care s\nt oameni dintr-obucat`, oameni de cuv\nt. Ce o s` lespunem acum, \n campanie, c\nd noipentru preliminare le-am spus una [i aie[it de-a-ndoaselea?

Rep.: Spune]i peste tot c` PSD nu ecorupt, acest mic exerci]iu democraticnu arat` c` este?

N.M.: Domnule, s\nt sup`rat. Nu amcuvinte. Ce pot s` mai comentez?

Eugen ISTODOR

Pesedist, t\n`r [i refuzat: „S\nt sup`rat!“ N`stase [i ai lui au jertfit, s`pt`m\na trecut`, p`dure t\n`r`. Dup` ce au tr\mbi]atc` alegerile preliminare s\nt sfinte, [i-au b`gat pe liste membri puri[ti [i con-silieri cotroceniza]i. Rezultatul a fost m\n`rie curat`. Braica de la Arad, de pelocul 1 a ajuns pe 3. Apostolache de la Prahova, de pe 2 pe 5, Badea de laD\mbovi]a, de pe 8 a s`rit pe 10, Cornel Vasile de la Ialomi]a a regresat pe 5 depe 2. Nicolae Mera de la Alba a zburat [i el c\teva locuri. Ace[ti oameni s\nttineri. Ei, spre deosebire de Cozmânci [i {p`gari, [i-au ob]inut locurile cinstit,fiind ale[i de chiar membrii de partid. Politica de la Bucure[ti se-mpute.

Daciana Sârbu, revoltat` c` tinerele pesediste nu-[i g`sesc locul eligibil pe listele unui partid de blonde

Cornel Vasile regretînd c` n-a fost mai devreme în partid, cînd ar fi putut deveni pre[edinte la Organiza]ia de Mineret

E revolt`tor: de 15ani încoace aceia[i b`trîni în

fa]`! Ne-am s`turat! Oare cînd vaveni [i vremea noastr`, a tine-

rilor oportuni[ti?

Au dreptate Daciana [i Alexandra: dac` aveam alt`

vîrst`, acum eram departe. În SUA sau în Canada.C` apucam [i noi s` prindem azil politic, cum au prins

al]ii mai b`trîni decît noi, c`rora domnul Iliescu,pe-atunci mai tîn`r, le-a oferit o [ans` cînd

a chemat minerii s`-i bat`!

Cîndv`d atîta nedreptate

în PSD, mîine a[ emigra! Darunde? – m`-ntreb. În Spania? E

grea munca în agricultur`! În Ame-rica? Nu m` pricep la calculatoare!Z`u, chiar îmi pun problema: de ce

ne-au scos b`trînii de pe listelepentru Parlament dac` noi sîn-

tem atît de preg`ti]i s`nu facem nimic?

Alexandra Braica, pe punctul de a în]elege c` în PSD exodul creierelor a început înc` înainte de înfiin]are

teoriaconstipa]iei

5academia CA}AVENCU Nr. 42, 19-25 octombrie 2004

|n num`rul trecut ziceam c`nu am citit nici un ziar. |n nu-m`rul `sta, sub amenin]areapenaliz`rilor, le-am citit pe toate.{i, a[a cum mi se \nt\mpl` \ntot-deauna, am descoperit c` presa,privit` \n ansamblu, are conti-nuitate. S` vedem dac` am drep-tate.

Am s` \ncep cu [tirea AdrianN`stase, care a fost descris depres` ca un bun cre[tin, aflat \npelerinaj cu girofar ca s` vad`moa[tele f`c`toare de minuniale Sfintei Parascheva. Pe primapagin` din Na]ionalul de joi,aflu c` „o copil` posedat` a fostvindecat` l\ng` racla SfinteiParascheva“. Ca s` vezi alt` mi-nune, „Georgel Popescu, un sol-dat \n v\rst` de 22 de ani, din co-muna Holboca, jude]ul Ia[i, dat\n urm`rire dup` ce a p`r`situnitatea militar`, a fost re]inutde jandarmi, ieri, chiar l\ng`Moa[tele Sfintei“. Deci moa[telelucreaz` la nivel social. Pe de alt`parte, moa[tele au fost vizitate[i de Adrian N`stase. Dup` vizi-t`, Adrian N`stase nu a p`rutdeloc schimbat, nu a urlat, nu af`cut spume [i nu s-a dat cu ca-pul de racl`. A[adar, moa[tele nulucreaz` [i la nivel politic, decitot trebuie s` vot`m.

|n schimb, Libertatea are cutotul alt` p`rere despre Adrian

N`stase. Spre exemplu, minu-na]i-v` cum \ncepe textul delemn despre m`rirea pre]urilor:„Degeaba \ncearc` Guvernul s`ajusteze una-alta pe la pre]uri –vezi ieftinirea p\inii! – c` pro-duc`torii [i comercian]ii fac totce [tiu ei“. Ai dracu’ produc`tori[i comercian]i, numai \n ciudaGuvernului fac. Eu zic c` trebuief`cut ceva cu \ntreprinderileastea private, c` numai dup`profit umbl`. |n loc s` stea lini[-tite \n b`ncile lor, s` acceptescumpirea gazelor [i carburan-]ilor [i s` pun` de la ei ni[te bani,m`car p\n` dup` alegeri, seapuc` [i scumpesc totul, tocmaiacum, c\nd se ieftinise p\inea.

Al]i dinozauri \n JurnalulNa]ional: „Autostrada Bechteltrece prin neolitic“: 14 echipe dearheologi cerceteaz` o por]iunea autostr`zii. P`i, de-aia mergegreu, c` au \nceput din neolitic.Parc`-i v`d: 5 arheologi \n fa]`, 4b`ie]i cu smoal` \n spate, 3 culopata cu pietri[ etc. Mai vine unarheolog, mai g`se[te un ptero-dactil, \mprumut` pick-hammer-ul de la muncitori. De-abia a[tepts` merg [i eu pe acolo [i s` v`d]`ranii pe margini cu cergi, cre-ioane de 2 metri, co[uri de rafie[i trilobi]i.

S\mb`t`, Na]ional public`,printr-o minune, un „document

exploziv intrat \n posesia“ lor, de-spre care se crede c` e strategiasecret` de campanie a Alian]eiD.A. Documentul se sper` s` \lpraf pe B`sescu. Printr-o alt` mi-nune, aceast` [tire este preluat`de televiziunea Antena unuia dinPSD. Totu[i, pe dou` pagini deziar, nu este prezentat nici unfacsimil al documentului sen-za]ional, ceea ce las` impresia c`ziarul d` semne de intoxica]ie.A[a se \nt\mpl` c\nd \nghi]i cevastricat v\r\t pe g\t direct din la-boratoarele de cofet`rie ale par-tidului aflat la conducere.

Este de l`udat, la modul se-

rios, profesionalismul [i curajulcelor de la Jurnalul Na]ional,care au reu[it s` se infiltreze \nlumea trafican]ilor de droguri.Unde au stat c\teva zile. Evolu]ialor era redat`, zi de zi, \n titlul depe prima pagin`. Exemplu: luni,„Reporterii no[tri au intrat \n b\r-logul trafican]ilor“, mar]i, „Re-porterii no[tri au \nregistrat dis-cu]iile dintre dealerii de droguri“,joi, „Capitala a devenit o pia]` destupefiante“. Este de remarcat c`,\ncep\nd de miercuri, pe primapagin` nu s-a mai scris nimic de-spre reporteri. O verig`-lips`.S\nt curios: nu au mai fost pe

teren sau nu li s-au acceptat ti-tlurile „Reporterii no[tri, for]a]ide \mprejur`ri, trag pe nar` dou`linii la un pre] promo]ional“ sau„Reporterii no[tri s\nt indigna]ide pre]urile seringilor din Romå-nia“ sau „Reporterii no[tri jur`c` au v`zut un urs mov careplutea pe Jupiter \n companiaunui ibric cu cap de p`pu[` carec\nta Bach“.

|n concluzie, presa are conti-nuitate. Am avut dreptate. Cuto]ii avem dreptate \ntotdeauna,uneori.

C`t`lin MATEI

l JurnalistulNicu Pop,redactorul-[ef alcotidianului bihorean Infor-ma]ia de Vest, a fost arestatpentru trafic cu ]ig`ri. Marfa decontraband` nu valora mult,abia 200.000 de euroi. Dac` v`aduce]i aminte, la ziarul pa-tronat de Adi T`r`u, pe numelelui de Interpol „Prin]ul contra-bandei cu petrol“, mai lucreaz`o alt` nestemat` a preseior`dene, Lili Sime, cercetat`pentru c` a [antajat, a pretins[i a primit suma de 2.000 deeuro de la o biat` candidat`peremist` la postul de consilierlocal dintr-o comun`. Ce s`faci, nici în pres` a[chiile nusar departe de patron! Iat`,gazetei lui T`r`u îi lipse[ter`bdarea, c` tutun are [i pen-tru contraband`! l C`t`lin Tolontan, \n GazetaSporturilor de joia trecut`:„Remarcabil` lupta colegilor dela Academia Ca]avencu\mpotriva fe]elor vechi [i noicare stau cu fundul pe dosareleSecurit`]ii. Cum naiba se facec` dintre cele c\teva ziare carese mai bat \n Romånia, unuleste de umor [i altul de sport?Nu e deloc amuzant!“. Noi at\tam avut de citat!

Ze]arul Ivan

cuv\ntul care se ]ine de continuitate

c a n a l u lmass-midian`vodari

Adrian N`stase rugîndu-se s`-[i adune în colec]ie votul Sfintelor Hoa[te din Moldova

Doamne-ajut`,hai c-o fac [i pe-asta! Dup` ce

am pupat atîtea b`trînici în campaniaelectoral`, ce mai conteaz` înc` o bab`care nici m`car nu-mi cere s`-i m`resc

pensia [i s`-i compensezmedicamentele?!

Multe lucruri pe lumea astafunc]ioneaz` pe baza unor legiproprii. Pelerinajul e unul din-tre ele. Am fost [i eu în pelerinajla moa[tele Sfintei Parascheva[i, dac` pîn` la urm` nu am maiajuns s` le s`rut, m`car sîntmul]umit c` am v`zut tot felulde lucruri.

Un pelerinaj e un drum ini-]iatic. Treci prin tot felul de gre-ut`]i, lupta te purific` [i, la sfîr-[it, dac` ai trecut probele, vinerevela]ia sau mîntuirea. Ca unnetrebnic ce sînt, am ales dru-mul u[or. Ce s` m` înghesui cuto]i nesp`la]ii prin trenurile su-praaglomerate? S` m` lase! Ias` iau eu autocarul Patriarhiei.Am pl`tit taxa de 1.250.000 delei, în care intrau dusul, întorsul[i ceva cazare, [i miercuri dediminea]`, de la [ase [i jum`-tate pîn` la opt [i un sfert, peun frig n`praznic [i un vînt t`ioscare-mi spuneau clar c` Dom-nul m` cam pune la \ncercare,st`team [i a[teptam autocarulcare nu mai venea. Între timp,pe lîng` mine se înmul]eaucredincioasele [i credincio[iiclasei de mijloc [i de sus, caredebarcau din tot felul de auto-turisme luxoase. La opt [i, în au-tocarul firmei Nick Trans, înce-pea pîn` la urm` pelerinajul.Vorbeam de acele legi proprii.Una din ele e c`, la microfonul[oferului, p`rintele a ]inut oslujb` de vreo patruzeci deminute. Ce-or fi zis oamenii dinBucure[ti care, în graba lorc`tre serviciu, î[i mai ridicauochii c`tre autocarul Nick Trans

[i vedeau zeci de oameni închi-nîndu-se de zor, la toate stopu-rile? O alt` lege, la urma urmeide bun-sim], e c` într-o c`l`toriecare dureaz` 9 ore, ni[te oamenicu credin]` nu or s` asculte Ra-dio Europa FM sau Radio 21.Fiind un drum ini]iatic, ore în-tregi, la casetofonul [oferului,p`rintele a pus, tare, pentru as-cult`tori, o slujb` în greac`,dou` casete cu coruri religioasec`lug`re[ti, o caset` cu muzic`religioas` cîntat` de m`icu]e [ichiar [i un album al unuia careavea impresia c` face o minu-nat` muzic`. Delicioase erauversurile lui: „Cît sînt de dator,/ Drag Mîntuitor, / Sînt cel maidator, / Drag Mîntuitor“! De alt-fel, de cum a început muzica, ze-cile de b`trîni [i b`trîne au ridi-cat mîinile instinctiv, încercînds` o opreasc` de la butoaneledin tavan. Cineva zicea, în spa-tele meu: „Ce muzic` cumplit`,ce pedeaps` de la Dumnezeu,oof!“. În zadar, c`ci nu le-a folo-sit la nimic: în nici 10 minute, obun` parte din ei dormeau, re-semna]i. O alt` lege de carevreau s` fac caz, zîmbind, e c` laun pelerinaj autocarul cu credin-cio[i nu opre[te, pentru pipi, laun McDonald’s sau într-un po-pas. În baza acestei legi, opririlese fac la biserici. Primul nostrupipi a fost la Episcopia Buz`ului.

Aici, un anume domn înalt cabradul, pe la vreo 50 de ani, lespunea celorlal]i b`ie]i din grup:„Om avea ap` cald` acolo? Hais` vorbim ca între b`rba]i. Noi lacur ne mai sp`l`m cu ap` rece,dar dînsele crede]i c` suport`?“.Legea asta totu[i nu s-a respec-tat pîn` la cap`t. În Ia[i am maioprit la Mîn`stirea Frumoasa [ila Mîn`stirea Cet`]uia, dar aufost [i opriri laice, pe unde avrut [oferul. {i iat` c` în celedin urm`, dup` opt ore, Ia[iul seapropie. Un grup de doamne ascos, atunci, c`r]ile de rug`-ciuni. Cum zicea una: „Acum, cuburta plin`, s` încerc`m s` în-cepem Comunicarea“. Este in-

teresant c` un pelerin nu credec`, dac` d` un acatist la o bise-ric`, ruga sa ajunge la Dumne-zeu. La fiecare biseric` pe lacare am trecut, toat` lumea î[icopia de pe foile originale [i l`saacelea[i acatiste peste tot.

La coad`La ora opt [i ceva seara, cînd

m-am a[ezat la coad` la SfîntaParascheva, coborîsem deja ne-num`rate str`zi ca s` pot ajungela cap`tul ei. {irul gros, pe patrusau cinci rînduri, [erpuia înspatele catedralei Trei Ierarhi pemai mult de doi kilometri. M-am

a[ezat la coad` [i, în clipa ur-m`toare, în spatele meu deja seadunaser` patru sau cinci sutede persoane. Erau oameni careveneau special s` se a[eze larînd noaptea, sperînd c` va mer-ge mai repede [i c` vor sta nu-mai 6-7 ore, nu 9 sau 10, ca al]ii.Minunile erau la tot pasul. Cur]iînchise se deschideau brusc [icîte-o ]iganc` ie[ea cu o m`su]`plin` de pahare cu ceai, „doarcinci mii“. Coada era dublat` decoada paralel` a celor care vin-deau scaune, covrigi, iconi]e cubec, c`r]i de rug`ciuni, de c`lu-g`ri]a care strîngea bani pentruM\n`stirea Dumbravele din Bo-

de[ti, de c`lug`rul care cereaajutor pentru Sf\ntul Pahomiecel Mare – Neam] sau de c`lu-g`ri]a care cerea pentru m\-n`stirea din One[ti. Sau de ze-cile de cer[etori c`rora glume]iile spuneau: „Mai sta]i, c` v`d`m mai spre diminea]`“.

{i totu[i, cei care reu[eau s`ajung` la Sf\nt` ie[eau ferici]i.

Alexandru V~RZARUalexvarzaru@yahoo.com

6 academia CA}AVENCU Nr. 42, 19-25 octombrie 2004

mama natur`tat`l alcoolic

reportaj cu ]ara de g\t

Pelerinaj \n autocarul Credin]ei

România.Mici fragmentede neant.Fere[te-te de greci [i c\nd \]i v\nd reviste|mi amintesc [i azi cu pl`cere cumam fost eu \n Grecia f`r` s`-miiau nimic de citit. Un coleg aveaCrase banalit`]i metafizice, dar[i-a uitat-o \n autocar. A[a c` amajuns la un stand de ziare inter-na]ionale. Fiind o sta]iune popu-lat` de un num`r mare deromåni, m` a[teptam s` descop`ro mul]ime de reviste \n romå-ne[te. Din p`cate, nu am g`sitdec\t una singur`. Printre Figaro-uri, New York Times-uri [i TheGuardian-uri, trona singurareprezentant` a presei din Romå-nia, publica]ia Rebusache. N-amnimic cu integramele, da’ de obi-cei prefer ca, dac` tot e s` \micump`r o revist`, s` nu fiu obligats` o scriu eu \nainte s` o citesc.M`car \n concediu.

Supermarket-ulNa]ional de Art`M` aflam \ntr-un mic supermar-ket, n-aveam nici o treab` acolo,nici m`car nu [tiu cum am ajuns\n fa]a acelei v\nz`toare \n v\rst`,cu [apc` [i ochelari. Era cald \nmagazin, mult mai cald dec\tafar`, [i asta mi-era suficient. |nfa]a tejghelei, un t\n`r o \ntreab`pe v\nz`toare: „Ave]i Santal decire[e?“. „Nu mai avem, s-a termi-nat ieri.“ „Dar v`d acolo ocutie…“ „E goal`.“ „Tu[nad verdeave]i?“, \ntreab` t\n`rul. „Nu maiavem dec\t albastru.“ „Dar ce eaici, doamn`? Muzeu?“ |n acelmoment am \n]eles de ce m`aflam \n acel magazin: voiam unSantal de cire[e [i un Tu[nadverde.

Internet-gri[ cu lapteFiind plecat cu treburi din Bu-cure[ti, m-am dus la un Internet-café din ora[ul meu natal. Ei bine,cred c` era primul loc de genul`sta \n care nu se fumeaz`! Civi-liza]ia s-a n`scut \n acela[i ora[ cumine! |n`untru, numai oameniunu’ [i unu’, maximum clasa adoua, care probabil c` oricums-au l`sat de mult de tutun. Unuls-a apropiat de mine [i m-a \ntre-bat: „Tu e[ti la gr`dini]` sau la[coal`?“. Dup` c\teva minute a ve-nit un t`tic s`-[i ia b`iatul acas`.Copilul a pl\ns. Am revenit dup` os`pt`m\n`. Aceea[i atmosfer` re-laxant`. Mda, m` rog, ne-a camderanjat un pu[ti care s-a apucats` urle: absolut \nt\mpl`tor, credeu, din neaten]ie, \i disp`ruser`20.000 de sub tastatur`…

Vidul plîngeriiCe a]i gîndi dac` lîng` dumnea-voastr`, în troleu, ar sta o doam-n` care ar plînge tot drumul,juma’ de Capital`? În ordinea nu-merelor de pe tricou: a b`tut-oso]ul, l-a prins cu alta, deces \nfamilie sau t`iat ceap`? Dar nu...La un moment dat, prime[te untelefon [i, tipic feminin, spune:„Vai, fato, plîng de o or` f`r` s`m` opresc, ‘tu-i m`-sa lui de fondde ten!“.

Ethos, Porthos [i Aramis

La moa[tele Sfintei Parascheva, pelerinii fl`mînzi sînt obliga]i s` seîntîlneasc` la coad` cu Adrian N`stase – Cucoana F`c`toare de Minciuni

Prostia romåneasc` este c` deo chestie nu scapi c\nd ea e h`i-tuit`, arestat`, ci tocmai c\nd \n-gropi frica din pl`m\ni, din oase,din creier. Iar c\nd lucrul `sta egata, romånul nostru se f`le[tecum nu se poate cu asta. Intra]i, \nBucure[ti, \n pasajul ce leag` stra-da Academiei de Palatul Tele-foanelor. Abia acolo ve]i avea cer-titudinea c` s-a dus dracului MISAlui Gregorian Bivolaru, chiar dac`el e ascuns bine de poli]ie. NeaGregoriane, biete Grig, ]i-a muritMi[carea de Integrare Spiritual`\n Absolut. }i-a murit. Un nebun,un incon[tient, unul de-al t`u pecare l-ai penetrat degeaba a scos lafereastra lui trei steaguri, trei cer-tificate de deces. Pe unul e scris:„Bl\nda MISA 1987-2004“, pe altul:

„Major`ri de pre]! Dame pentruconsuma]ie 113%, stupefiante sin-tetice 116%. Nu includ TVA“. Pe ul-timul: „Stima]i sectan]i, pedofili,trafican]i, proxene]i de r\nd, LO-CA}IE |N RENOVARE!“. Grigule, tula ascunz`toare, cu fete, ]elin` [iportocale, e[ti degeaba! }i-a murit\n pasaj Mi[carea. Mi[carea ta e\n lichidare, e utopie second hand.Grigule, dup` cum ai fugit, ca unc\rn`]ar, nu ca un vegetarian, sevede c` nu ai nimic din absolutulcu care ]i-ai penetrat minorele.Uite, \n pasaj, un romån ]i-a omo-r\t Mi[carea. A b`ut la urin` de vir-gin` [i s-a uns cu menstrua]ia deziua a treia p\n` i s-a urcat \n]ele-gerea la cap.

Eugen ISTODOR

Infrac]iuni \n Absolut:

MISA a fost omor\t`!

Paragini Aurii

7academia CA}AVENCU Nr. 42, 19-25 octombrie 2004

La Foc[ani, \n provincia manechi-nului Opri[an, ceva se \nt\mpl` \npie]e. M`rarul [i p`trunjelul stau cu-min]i la locurile lor. Ba chiar [i por-tofelele, fiindc` marele baron, de c\nda f`cut primul milion, nu se mai ames-tec` prin mul]imi cu g\ndurile din ti-nere]e. {i totu[i, ceva se \nt\mpl`.

Buletinele pie]arilor dispar din bu-zunarele proprietarilor pre] de c\tevaminute, timp \n care \[i las` datele pelistele cu semn`turi pentru candidatu-ra lui N`stase la pre[edin]ie. Taxatoriicer pie]arilor actul de identitate, le copi-az` datele pe liste [i apoi semneaz` \nlocul acestora. Simplu [i eficient. Ni-meni nu scap`, iar dac` gogo[arii, cas-trave]ii [i p`st\rnacul ar avea [i ei bule-tine, cu siguran]` ar semna pentru can-didatura lui N`stase.

Colegii no[tri de la Ziarul de Vran-cea i-au prins la locul faptei, \n Pia]aMoldovei din Foc[ani, pe taxatorii Tin-cu]a Iordache [i Ginel M`lureanu(foto). Luat` prin surprindere, Tincu]aa declarat pentru fanii ei din toat` ]aradoar c`: „Eu at\t v` spun: am [i eu undirector, un administrator, \ntreba]i-ipe d\n[ii despre chestiunea aceasta“.Ginel, \n schimb, a fost mai generos \nvorbe [i b\lb\ieli, dup` cum urmeaz`:

Reporter: Pie]arii spun c` i-a]i obli-gat s` semneze pentru N`stase...

Taxatorul Ginel: ...N-am obligat

pe nimeni, i-am \ntrebat care vor...Rep.: Dumneavoastr` s\nte]i mem-

bru PSD?Taxator: Nu, nu s\nt membru PSD...Rep.: {i de ce str\nge]i semn`turi

pentru N`stase, dac` nu s\nte]i mem-bru PSD?

Taxator: Dar nu, deci a fost aceast`list`, deci o list` de la... cum se d` pede-a r\ndul...

Rep.: Dar cine v-a dat lista?Taxator: Deci i-am \ntrebat... care

vor...Rep.: Dar cine v-a dat lista?Taxator: Am avut noi liste...Rep.: De unde s` le ave]i? C` eu,

dac` a[ vrea s` fac rost de o astfel delist`, n-am de unde.

Taxator: Deci n-am obligat pe ni-meni...

Rep.: Dar spune]i cine v-a dat listeleastea...

Taxator: De la partid, dar nu [tiucine s\nt... nici nu [tiu cum \i cheam`...

Rep.: {i de ce a]i umblat s` str\nge]isemn`turi? Simpatiza]i PSD-ul?

Taxator: P`i, dac` ni le-a dat de laservici...

Rep.: De la servici vi s-au dat?Taxator: Da... dar am rupt lista...Rep.: Numai una a]i avut? {i a]i

rupt-o? P`i, a]i muncit degeaba ast`zi...Taxator: P`i, dac` am v`zut c` face

lumea panaram`...Rep.: De ce au f`cut panaram`,

dac` spune]i c` nu i-a]i obligat? Le-a]ifalsificat semn`turile oamenilor?

Taxator: N-am obligat, dom’le, penimeni...

Rep.: Colega dvs. a fost l\ng` dum-neavoastr` c\nd s-au str\ns semn`-turile?

Taxator: Da, dar...Rep.: Cum o cheam` pe colega dum-

neavoastr`?Taxator: Iordache Tincu]a...

Rep.: V-a]i transformat \n agen]ielectorali...

Taxator: Nu, m`i... c` nici nu-mimai trebuie a[a ceva...

Rep.: {i dup` ce completa]i listele,unde le ducea]i, c` doar nu le punea]i\n ram`, acas`, le ducea]i la partid, nu?

Taxator: Da, acolo...Eugen ISTODOR

O poveste pitoreasc`, al c`rei parfum de[pag` \]i ia nasul mai ceva ca mirosul deoaie pe care \l au unele vaci, s-a petre-cut \n anul 2001. Sucursala Br`ila aBankcoop a scos atunci la v\nzare, \ncalitate de creditor la SC Insula Mare aBr`ilei SA, c\teva sute de vite, adic` totat\tea vaci pentru lapte, br\nz`, carne,ou`. Vacile acestea de ras` [i familiebun`, cum nici \n Mall nu prea g`se[ti,au fost cump`rate de c\teva persoanefizice la pre]ul unei oi medii spre mici.Cum p\n` [i un ]`ran de la ora[ \[ipoate da seama de diferen]a dintre ovac` [i o oaie, societatea Insula Mare adepus la IPJ Br`ila o pl\ngere penal` \nleg`tur` cu aceast` v\nzare dubioas` decare se ocupase firma Reconversie [iValorificare Active (RVA), \n calitate delichidator al Bankcoop. Cercet`rile aufost \ncepute [i \ncepute au [i r`mas. La\nceputul cercet`rilor, patronul RVAavea un ditamai morcovul \n corp [i,cum-necum, morcovul s-a transformatimediat \ntr-o palm` b`tut`, inclusiv peum`rul patronului. Acesta le povesteaunora sau altora, mereu acelora[i, c`dosarul penal [i-a luat un concediu pen-tru muuu-muuu-muuuult timp. Prieteniioilor [i vacilor [tiu de ce!

Jurnalul lui {eptelu

bursa [p`gilor{paga nu-i ca vaca! {paga e ca oaia!

N`stase se bate pentru puterepe pia]` [i pe moarte

Ginel din Foc[ani umblînd cu turma mobil` prin pie]e dup` semn`turi pentru Adrian N`stase

8 academia CA}AVENCU Nr. 42, 19-25 octombrie 2004

Mareaurnire

E BINELiviu MIHAIU

E bine. Poate \ntr-o zi, dac`vom ie[i [i noi, romånii, cu ni[teDacii spa]iale, e bine s` ai pe mar-ginea C`ii Lactee [i ni[te [uru-buri, li]e, [urubelni]e sau cureleca s` ni le putem repara.

Alin IONESCUE foarte bine. {i s` v` spun de

ce. Eu obi[nuiesc s`-mi scot so]iaîn spa]iu la sfîr[it de s`pt`mîn` [isîmb`ta trecut` am zis s` ie[imundeva mai retras, deasupra Po-lului Sud, c-acolo nu prea vinelumea. Ne-am suit în Matiz [i-n-tr-o juma’ de or` am fost la Taver-na Sovieticului. So]ia a coman-dat mici de foc` cu mu[tar, iar euam zis s` iau ceva deosebit [i-amcerut o por]ie de pastram` de ber-becu] „Laika“. O minune. Cînd s`plec`m, g`sesc ma[ina blocat` deo navet` a poli]iei japoneze. G`l-beji]ii parcaser` aiurea în fa]amea [i se duseser` s` pozezeni[te aurore boreale. Noroc c`cerul era plin de [urubelni]e [i,

pîn` la urm`, am g`sit una cares-a potrivit la portbagaj, de-amputut s` o mut doi metri mai în-colo ca s` ajungem acas` s` prin-dem [tirile de pe Cultural.

Viorel MO}OCDe c\te ori mi-a trebuit o [u-

rubelni]`, n-am dat de ea princas`. Prin urmare, mut\ndu-m`din spa]iul locativ \n cel cosmic,pot fi sigur c` o s` g`sesc una, laun moment dat, pe orbit`. {ti]i,eu, c\nd o s` fiu mare, vreau s`m` fac cosmonaut.

Gabriel DROGEANUDa, sigur c` e bine ce se \n-

t\mpl` \n spa]iu. De ce zic asta:eu cred c` este o oportunitate pen-tru noi, ar trebui s` profit`m desitua]ie. Cum? Simplu: constru-im o flot` de c`ru]e orbitale, pu-nem ni[te disponibiliza]i \n ele, lelans`m pe-aici, prin jurul plane-tei, b`g`m la difuzoare vocile dela O-Zone cu „Fiaaaare vechi, fi-aaaare vechi c’mp`r````m, fiaa-aare veeechi!“, radem tot ce g`-sim pe la col]uri, \n tomberoane,

\n navetele l`sate nesuprave-gheate prin parc`ri, de la fierb`-toare ruse[ti p\n` la [urubelni]e[i capace de canalizare, le trecemprin mai multe firme ca s` recu-per`m c\teva r\nduri de TVA [iapoi le export`m. Gata. A, s` nuuit: \n spa]iu se fumeaz`, oare,tot at\t de mult ca \n redac]ie?

Ioan T. MORARDup` mine, e bine c` cerul

nostru înstelat dobînde[te un ca-racter mai tehnic [i se umple de[urubelni]e, piese de schimb, sti-cle goale. A[ avea rug`mintea,îns`, la to]i c`l`torii cosmici, s`nu arunce [i pet-uri, pentru c`dau prost la telescop. Cine [tie,zic eu, gîndindu-m` mai serios laaceast` problem`, poate c` [i Ca-lea Laptelui nu a fost, la origini,decît o cistern` r`sturnat` în spa-]iul cosmic. {i, dac` e a[a, urma-[ii no[tri îndep`rta]i vor vedeaConstela]ia {urubului [i vor aveazodii cu ascendent în piuli]`!

Iulian T~NASECu riscul de a spune adev`rul

despre aceste [urubelni]e, voi \n-cepe prin a v` relata o mic` \n-t\mplare. |ntr-o diminea]`, amie[it din cas` ceva mai t\rziu de-c\t de obicei. Era deja sear` [i \nCosmos, cartierul unde stau eu \nTitan, era un aer pl`cut de toam-n`. Am f`cut c\]iva pa[i [i, cu lec-]ia \nv`]at` de la prietenul A. Du-]u, m-am a[ezat \n cap. |n c\tevaminute, m-am trezit cu o [urubel-ni]` \n stea \n m\na st\ng`. I-ammul]umit frumos antigravita]ieimetalo-casnice [i m-am \ntorsacas`. Oamenii m` a[teptau dedou` zile. Prin urmare, r`spun-sul este – de ce nu? – „da“.

NU E BINEAlexandru DU}U

Nu e bine c` spa]iul este pre-s`rat cu tot felul de [urubelni]e,biele, [tiplaizere, belivarezuri,gomexane, coclendere c`zute \nbaia de ulei, arbori coti]i la cota 1etc. Dac` mergi prudent cu ma-[ina, hai c` p-astea mai apuci s`le ocole[ti, dar dac` \ntr-o curb`g`se[ti o pat` de ulei pe care de-rapezi? Sau te treze[ti cu vreoprostituat` de pe margine \n toiulnop]ii? De c`ru]e nesemnalizatenici nu mai zic. {i apoi m` g\n-desc la to]i ]iganii `[tia cosmo-sari care colecteaz` fier vechi.Cine [tie ce boli mai aduc dinspa]iu odat` cu fierul `sta vechi?

C`t`lin MATEIEu cred c` nu e bine s` fie [u-

rubelni]e \n spa]iu pentru c` sepoate \nt\mpla s` mergi [i s` calci

pe una. P`rerea mea e c` e neno-ricire ce au f`cut cosmonau]ii`[tia, se [tiu ei. Visam, c\nd erammic, s` plutesc prin spa]iu [iacuma mi-e [i fric` s` m` maiduc, c` m` trezesc c` m` ard \nvreun muc de ]igar` sau c` mi selipe[te vreo bucat` de h\rtie igi-enic` folosit` de talp`, s` put` \nnaveta spa]ial` [i s` n-am nicip`m\nt s` m` [terg.

Marius BOR}EANu e bine, pentru c` aia nu-i

o [urubelni]` oarecare. E laser,frate. Mai exact, e pipiul luiR2D2, robo]elu’ `la rotund la capcare-i d` drumul lu’ ciudata mai-mu]a din pu[c`rie, s` te ]ii. La sf\r-[it, ce s` vezi? ~la negru, de or-bita greu... \l [tii... era caca lu’Ciubaca, m`!

(S` nu uit s` spun ce-am auzit:c\nd a pus piciorul pe Lun` [i av`zut pe ce a c`lcat, cic` Arm-strong [i-a-ntors privirea spreRomånia [i-a zis: „Un pas micpentru mine… B`, care te-ai c`-cat \n crater, nesim]itule?“.)

DEPINDEDan STANCIU

Dac` [urubelni]ele din cos-mos s\nt ni[te [urubelni]e com-plexe, cu airbag-uri de sidef reflec-torizante, cu procesor de intempe-rii uterin izolat cu folie de azbestcremos, racordate radial la ecranecatoptrice tip „gondol`“, cu sistemde fr\nare prin infuzie de colagen\n re]eaua filtrelor axiale, cu supa-pe abductoare anti\nghe] [i bra-

]e motrice din ciment cromat, cuaspersor de granule fotolumines-cente reglabil manual \ntr-o mar-j` de 14-15 jeturi pe minut \npunct fix sau 16-18 jeturi pe mi-nut la o dispersie aleatorie [i cum\nerul protejat de un man[onde grafit lavabil \n abur, atunci ebine. Dac` \ns` respectivele [uru-belni]e s\nt din clasa „rustic“, pebutuci de fag [i cu alimentareab`ii de ulei reciclat direct din pu],nu e bine, c` sc\r]\ie cerul.

ALTE P~RERIDrago[ MU{AT

(O s` v` ar`t cum am con-struit eu aceast` glum` de la vot.Mai \nt\i g`sesc un schepsis f`r`nici un haz.) Deci: dac` era \n spa-]iu, \nseamn` c` [urubelni]a din\ntrebare era [urubelni]`-stea?(Ha, ha. Acum urmeaz` gluma.)Sau era [urubelni]`-comet`? (Ha,ha, ha. Acum v` ar`t c\te glumepot s` fac cu aceea[i glum`.)Deci: [urubelni]`-constela]ie, [u-rubelni]`-anti-materie, [urubelni-]`-antiaerian`, [urubelni]`-soa-re, [urubelni]`-quasar, [urubelni-]`-quarc, [urubelni]`-extrateres-tr`, [urubelni]`-supernov`, [uru-belni]`-asteroid, [urubelni]`-me-teorit, [urubelni]`-Gagarin, [uru-belni]`-c`]ea, [urubelni]`-spa]iu,[urubelni]`-timp, [urubelni]`-Uni-vers, [urubelni]`-Infinit, [urubel-ni]`-OZN, [urubelni]`-pitic` alb`,[urubelni]`-pitic` neagr`, [urubel-ni]`-deplasat` spre ro[u, [urubel-ni]`-bucl` temporal`, [urubelni]`-dumnezeu nu arunc` cu zaruri.

Un pas cosmic pentru om– senza]ionalele voturi ale Academiei Ca]avencu –

Spa]iul cosmic din vecin`tatea P`m\ntului a devenit,u[or-u[or, un fel de Valea Prahovei a C`ii Lactee.|n spa]iul cosmic plutesc cuie, [urubelni]e, saci dinplastic, stilouri stricate, CD-uri sparte, \ntr-uncuv\nt, peste 100.000 de gunoaie. Deocamdat`, cene-a atras aten]ia au fost [urubelni]ele. Un aparat

de sudur` sau o l`di]` de c`p[uni ne-ar fi dat, caromåni, mai mult de g\ndit. A[a \ns`, fiind vorbadoar de [urubelni]e, n-am mai stat pe g\nduri[i-am votat: e bine sau nu c` s\nt [urubelni]e \nspa]iu?

Domnule Ioan Mircea Pa[cu,M` numesc caporal \n rezer-

v` Eugen Istodor [i, \n timp cemata erai ocupat s` tai somonul[i s` faci poante r`suflate sus, \nPoiana Bra[ov, eu m-am depla-sat jos, la c\mpie, \n satul Mogo-[e[ti. Pur [i simplu, m` plimbamprin jude]ul Giurgiu, c\nd un]`ran m-a oprit pe strada dinMogo[e[ti. Dumnealui era rupt\n fund, dar fericit c` tr`ise s`vad` clipa NATO. A[a c` a spus:„Domnule reporter, am verificat,\n declara]ia de avere a minis-trului Pa[cu nu e aceast` cas`,dar noi intr\nd \n NATO am \n]e-les c` nu trebuie s` ascundemnimic aliatului tradi]ional ame-rican care ne-a bombardat Plo-

ie[tiul, dar ne-a l`sat pe m\narusului“. Domnule Pa[cu, v` rogs` m` \n]elege]i… acest om s-ajurat pe m`-sa c` vila cu etajemulte e a lui mata. Acum, eu ces` fac? Nu am verificat dec\t laun colonel, care [i el a zis c` e alui mata. Deci, te rog, curm`-misl`biciunea de a poza, scrie,g\ndi despre o sl`biciune a matade a-]i face c`soiul din poz`. Fiiomenos cu o poz` [i spune doarat\t: „Exist`!“. Dac` nu e, nu e,dar de ce imaginea lui mata plu-te[te prin Mogo[e[ti? Ce refor-m` ai f`cut acolo ca s` te plac`acest ]`ran [i satul lui nenorocit?

Reporter de rezerv`Eugen ISTODOR

9academia CA}AVENCU Nr. 42, 19-25 octombrie 2004

baronul oval

Romånia va cump`raaparatur` medical` la kilogramNou! Premier` medical` \n Romånia [i \nlume! O anex` a Ordinului 1186/21.09.2004 alministrului S`n`t`]ii pentru aprobareanormelor metodologice privind verificarea\ndeplinirii criteriilor de acceptabilitate pentruinstala]iile radiologice – aici facem o pauz`, cas` v` trage]i un pic sufletul – introduceno]iunea de „Dispozitiv medical ca nou“! Cumsun`? Fix ca la t\rgul de telefoane mobile [ifierb`toare de import! Reforma sistemuluimedical merge, cu pa[i rapizi, \napoi. Parc` [iv`d medicii ie[ind cu aparatul de la service,unde i-au b`gat c\teva ciocane, l-au antifonat,i-au schimbat bujiile, au reglat pu]in uleiul,apoi merg\nd cu el prin saloane [i spun\nd pa-cien]ilor: „Uite-l, tat`, e ca nou! Ce dac` ef`cut dup` prima revolu]ie industrial`, e canou!“. Tare m` tem c` \n cur\nd o s` vin` mi-nisterul [i cu alte instrumente: seringa canou`, sp`lat` bine cu detergent, nu neap`ratscump, ci doar eficace, sau medicamentele canoi, re\nc`lzite a patra oar` \n ibric.

Partidul Social-Hipocrat

Scrisoare deschis` despre vila lui Pa[cu ministrul

Aflat la Oradea, ca s` se vad`cu aleg`torii sau ca s`-i bat`, nuse [tie sigur, Gigi Becali a de-clarat c`, de c\nd [i-a lansat can-didatura la Cotroceni, e b\ntuitde duhuri: „Vin tot felul de du-huri din astea necurate [i-mispune la ureche: «Are dreptateso]ia ta. Ai \n]eles?». Da’ vinedup` aia duhul sf\nt [i spune:«La lupt`, b`i Gigi, la r`zboi!».“Interesant. S` vedem dac` nucumva [i duhurile astea urm`-

resc de la Gigi acela[i lucru pecare \l urm`resc to]i cei din an-turajul lui: bani contra vorbe. |ncazul `sta, s` sper`m c` Gigi vada dovad` de luciditate [i, ca s`le pl`teasc`, va sc`dea doar dinsalariul lui Dan Pavel. La ale luiOg`raru [i Neaga s` nu umble,c` ne-a[teapt` meciuri grele \ncampionat.

Gigis Han

Grupul klingonienelor carebeau doar clorur` de zinc cu l`-m\ie salut` vestea c`, \n sf\r[it,Gigi Becali a devenit fericitulproprietar al unor terenuri peLun` [i pe Marte. De asemenea,grupul mini[trilor Ap`r`rii dinFor]a Stelar` care fac aranja-mente cu terenurile armatelorlor \l invit` pe Gigi Becali la un

schimb echitabil: terenurile depe Lun` [i Marte contra unorterenuri de l\ng` p`durile rezi-den]iale de pe planeta Aiotip dingalaxia Andromeda, respectivni[te terenuri din vecin`tateaaeroportului Imperiului dinAba]ia.

Remus [i Romulanus

Gigi Becali aude „La voce qui rit“

La sfaturile lui Dan Pavel [i Heidegger,

Becali cump`r` timpul [i spa]iul

H Dom’le, am ajuns la con-cluzia c` noi, intelectualii, habarn-avem de cultur`. Spre exem-plu, dac` Oana Z`voranu \ntrea-b` ni[te femei simple de pestrad` cine e mai tare: „Thaliasau Paulina Rubio“, ele [tiu s`r`spund`, dar eu sau Patapie-vici am amu]i. E clar, am cititNeamul {oim`re[tilor (eu) [i-ascris Omul recent (el) completdegeaba. H Numai eu, cu setea mea

nepotolit` pentru detalii, a[ fiputut s` observ c` doamna carese ocup` de machiaj la Copiiispun lucruri tr`snite se nume[tedoamna Covrig. H Un promo de la PRO TV

zice c`, iat`, s-a terminat Gar-cea, acuma trebuie s` v` mul]u-mi]i cu Louis de Funès. E ca [icum a[ zice: acuma, c` a muritBeethoven, trebuie s` v` mul-]umi]i [i cu Dan Bursuc. H La emisiunea Stele verzi

am v`zut un show prestat de uncampion mondial la fitness.Habar n-aveam c` exist` a[aceva. Oare o fi exist\nd [i uncampion mondial la jogging sauun campion interna]ional la \n-c`lzire cu dou`zeci de repet`ri?H L-am v`zut pe Giovanni

Becali prezent\ndu-[i Rolls-ul laemisiunea ProMotor. Spunea c`,de[i are de ceva timp ma[ina,de-abia a \nv`]at s` deschid`portbagajul. Deh, ce vin` are eldac` i s-au f`cut a[a t\rziu ceapa[i porumbul pe care le are dec`rat de pe c\mp?H Evident, manelistul Liviu

Gu]` [i-a schimbat numele \nReynolds. Eu pun pariu c` [i-apus numele `sta de la ni[te pi-xuri [i celelalte op]iuni erau BicGu]`, Liviu Parker [i Gu]` Pe-likan cu 4 culori.H Costi Ioni]` (invitat la Mi-

haela Tatu) a f`cut cea mai spe-cial` dedica]ie pe care mi-a fostdat s-o aud vreodat`: „Dedicaceast` melodie tuturor aceloracare \[i serbeaz` ziua de na[tereanul acesta!“. M`i Costi, te-aig\ndit sau nu, dar ai nimeritbine, fiindc` 2004 e [i an bisect,astfel c` nu i-ai l`sat pe-afar`nici pe cei de pe 29 februarie.Dar alt`dat` s` nu mai mergi peun public de ni[` [i s` faci de-

dica]ii mai generale, cum ar fi:„Dedic aceast` melodie celorcare exist` sau nu exist`!“.H Pe Realitatea TV aflu c`

recordul mondial la bostan a fostdobor\t de un fermier americanal c`rui dovleac c\nt`rea 100 dekilograme. |n a[teptarea mondi-alului de floare din 2006 de pestadioanele nem]e[ti, dau peAlfa TV, unde ne este prezentatacela[i concurs. Singura dife-ren]` este c`, pe Alfa TV, bosta-nul c\[tig`tor are 558 de kilo-grame. Care dintre cei doi re-dactori o fi mai greu de bostan?Sau e vorba de o politic` a trus-tului din care fac parte cele dou`televiziuni [i fiecare a dat [tirea\n func]ie de segmentul de pu-blic pe care vrea s`-l acopere?H Record absolut la emisiu-

nea de paranormal de joi sear`,de la Prima TV. Un nene a avut[ansa (sau ghinionul) de a intrade trei ori p\n` acum \n moarteclinic` [i de a tr`i (dac` \nmoarte clinic` se poate zice c`tr`ie[ti) de tot at\tea ori expe-rien]a decorporaliz`rii. Primadat` la patru ani, probabil a[a,mai mult \n joac`, s` vad` cumeste. Aceast` prim` decorpo-ralizare [i-o aminte[te doar dinpovestirile mamei, el fiind preamic. P`i, nu \n]eleg, s-a decor-poralizat [i mam`-sa cu el? Apoi,domnul Vinorel M\niosu (nu-mele mi se pare predestinatpentru o carier` de decorpora-lizator) a mai comis-o \n dou`r\nduri, pe la 25, respectiv 29 deani. Partea bun`, la c\t de des sedecorporalizeaz` omul `sta, arfi c` familia poate s`-l scoat` dela \ntre]inere m`car iarna. H M` uit pe TV Sport la Man-

chester United – Fenerbahce. |ncol]ul din dreapta sus v`d siglaunei alte televiziuni necunos-cute mie: MU TV. Dup` ini]iale [iculorile alb-ro[u, pare a fi postulTV al clubului-gazd`. Nu [tiudac`, dup` modelul TVR-ului,exist` [i un Manchester UnitedCultural sau Manchester United2, dar un Manchester United In-terna]ional ar fi binevenit.H La PRO TV am auzit fraza:

„F`r` de curent electric, locui-torii din comuna cutare \[i pe-trec serile \n rug`ciune, la lu-

mina l`mpilor de gaz, sau seuit` la televizor“. Probabil c` auni[te televizoare mai ciudate,a[a, care func]ioneaz` cu ben-zin`. Oare c\t o consuma untelevizor de-`sta \n ora[?H {i la Prima TV am auzit o

chestie interesant`, rostit` de odudui]`, o crainic`: „Singura\ntrebare care-mi vine pe bu-ze...“. |n fine, nu c` m-ar fi in-teresat mai mult \ntreb`rile ca-re-i vin domni[oarei respective\n minte, \ns` nu m` pot ab]ines`-mi exprim o curiozitate: oarecum or ar`ta punctele alea desuspensie ori exclama]iile ce-ivin nu pe buze, ci \n decolteu?H Noua genera]ie de recla-

me la detergen]i se laud` cumirosurile acestora. Vedem mainou la televizor detergen]i cul`m\ie, cu m`r verde, cu par` al-bastr`, cu arom` de perje, cuparfum de dude etc. Dom’le, da’parc` `[tia n-au pic de imagi-na]ie: ce bine ar prinde ni[te de-tergen]i cu arome de fasole cuc\rna]i, ostropel de g\sc`, ra]` pevarz` [i alte chestii! M`car prin

sp`lare s`-[i mai pun` [i pen-sionarii aromele astea pe haine,c` prin p`tare oricum nu-[i per-mit.H De ce e at\t de fin` cioco-

lata Milka? De acum, au aflat se-cretul [i ]`ranii no[tri, care arputea s` urmeze exemplul datde marmote [i s`-[i maseze va-cile pe spate. Da’ tare mi-e tea-m` ca nu cumva, tot din cauzatulburelului, s` se ajung` p\n`la urm` la masaje erotice. A-tunci, v`cu]ele noastre vor fichiar mai fericite dec\t surateledin Elve]ia.H La Realitatea TV a ap`rut

un nene chel, consilier de laPSD, care a zis, pe tema unuimic scandal cu ni[te afi[e elec-torale, c` „ne-am supus, pentruo perioad` scurt`, legii“. Evidentc` scurt`, nu cumva s` bat` laochi.H Am v`zut la Discovery un

documentar \n care cei doi rea-lizatori au m\ncat produse depatiserie pres`rate cu mac: pri-mul, un cozon`cel, iar al doilea,ni[te cornule]e. Ambii au cum-

p`rat dr`covenii de testare an-tidrog [i [i-au analizat de maimulte ori urina (pi[atul, adic` –s` \n]eleag` [i cei de la PSD plusPRM), la interval de c\teva cea-suri. Curios, la pu]ine ore dup`ce au m\ncat patiseriile, rezul-tatul testului a ie[it pozitiv. {iiat` cum, f`r` s` vrem, ajungemla Mutu: s` vezi c` `sta s-a \n-dopat \nainte de meciul cu Ce-hia cu covrigi cu mac la trei miicinci sute, c` merg la berea dedres, de dup` whisky.H Realitatea TV a trecut

printr-un proces cosmetic de re-branding, a[adar [i-a schimbat\nf`]i[area, sigla (cu atomul `la– parc` ar vrea s` transmit`subliminal c` cei de la Reali-tatea de]in bomba atomic`),numerele de telefon, clipurilepromo, decorurile, mobila dinstudio, unele rubrici, unii oa-meni. Din vechea structur` aur`mas doar titlul [i, din neferi-cire, tanti aia, care trece princadru din c\nd \n c\nd, c`r\nd unpachet cu merdenele sau mace-donii pentru [efa.

10 academia CA}AVENCU Nr. 42, 19-25 octombrie 2004

tunulcatodic

Sportul cu balonul p`tratReferindu-se la meciul Olanda-Fin-landa, cei de la TV Sport ne spun c`diavolii ro[ii i-au \nvins pe finlandezicu 3-1. Chiar dac` nu lucr`m la uncanal de sport, v` putem comunicaurm`toarele: diavolii ro[ii s\nt bel-gienii – la echipe na]ionale; cel maicunoscut diavol de club este diavolulmilanez (AC Milan); „B`tr\nadoamn`“ nu este bunicu]a Iliescu, ciJuventus Torino; „Portocala me-canic`” nu este doar un film cu Mal-colm McDowell, ci [i porecla uneiechipe na]ionale. Cum ar fi sunat„diavolii mecanici“ sau „diavolii cuportocale“? |n goana dup` cli[ee gen„\n seara asta Dumnezeu a fostromân“, o s` afl`m, \n cazul \n carebatavii ne bat, c` „\n seara astaDumnezeu a fost diavol“. {i dac` totveni vorba de diavolii sau zeii dinteren, trebuie s` recunosc c` [i eu\mi alint echipa na]ional` cu astfelde apelative. La meciul cu Cehia amscr\[nit \ntruna printre din]i: Dum-nezeii m`-sii!

Zei]a Furtuna

Stele verzi la minteSe pare c` rug`ciunile mele au fostascultate. Emisiunea Stele verzi de laPRO TV propune un format nou:b`taie cu pumnii \ntre vedete. Nu[tiu ce fapt` bun` am f`cut de amfost astfel recompensat. E drept,preferam ini]ial s` c\[tig la Loto, darasta e [i mai bine. {i am mai obser-vat c` aproape \ntotdeauna c\[tig`vedetele mai de bun sim]. S` v`dVIP-uri figurante cum s\nt b`gate \ncorzi este o realizare de-o via]`. Sin-gurul neajuns este c`, oric\t de lung`ar fi emisiunea, tot r`m\n totu[i omul]ime de vedete neb`tute. Regretc` nu s\nt artist ca s` m` cheme [ipe mine la PRO TV s` bat. At\t demult mi-a[ dori s` bat la PRO TV, nuv` imagina]i! M` trezesc uneori c`stau cu coatele pe pervaz, privesccl`direa \nconjurat` de neoane [isimt cum \mi pulseaz` bicepsul. A[\ncepe s` bat de la Acas` TV. Dup`ce termin cu Acas` TV, trec la seria-lele de „comedie“, bat [i acolo p\n`obosesc, dup` aia m` duc la Teo,unde r`storn c\teva mese [i m`opresc \n depozitul de casete cuArm` mortal` [i Dennis the Me-nace, unde stropesc cu benzin` [i\mi aprind o ]igar`. {i pe cuv\nt,dac` mi s-ar da [ansa asta, a[ [ic\nta ceva \nainte. Ce, nu merit`?

C`t`lin MATEI

Anacronica TV trampa [i ecranul

Bogdan Croitoru, un mare antitalent foarte mediatizat pentru c` joac` zilnic în proverbul „Fizz î[i schimb` blana, dar n`ravul de a se da cînt`re] ba“

Ini]ialtrebuia s` lupt cu Costi

M`rculescu [i s` cî[tig io pentru c`morm`i melodiile mai bine ca el. Cum Costinu s-a prezentat, mi l-au b`gat în ring pe

Liviu Gu]` [i mi-a zis produc`toarea c` tre’s` iau io b`taie, pentru c` `sta mai [i

cînt` pu]in, pe cînd io doarmorm`i.

}ara asta e ca Mutu: \]i d`Europa o [ans` [i tu te tatuezila inghinali. Dac` Mutu [i-a ta-tuat vreun dragon de prost gustdup` principiul „Prost-gusturilenu se discut`“, Romånia [i-a ta-tuat: o corup]ie mare care scoa-te fl`c`ri pe n`ri, un AdrianN`stase care scoate fl`c`ri pefund, o Securitate care scoateVadimi [i Oni[ori pe cur. Mutuse l`uda lui Mourinho c` el arecomportament latin, mu]ii careconduc Romånia se pot l`uda cuun comportament latrin. PSD-ul fur`, dar vinovat` este presa,care trebuie s` stea pe coji denuci, ca s` poat` V`c`roiu s` sefac` muci. De ce ur\m prostia,citi]i \n cele ce urmeaz`:

Mega-tupeu 2004 (3 punc-te): Senatul Romåniei. |ntru-c\t a publicat cic` un articoldef`im`tor la adresa sa, con-ducerea Senilatului Romåniei adecis s` ridice acreditarea Ro-måniei libere drept pedeaps` [i„\n consens“. De parc` ar fi Se-natul de f`cut ]uic` de la Arge[al lui tac-su, V`c`roiu [i com-pania de Senilori \mpart drep-

tatea ca Hitler de la B`rbule[ti.|n fond, ce-a f`cut PSD-ul e nor-mal: a omor\t Romånia liber` \nSenat.

Ultra-t\mpeu 2004 (2puncte): Paul P`curaru [iIuliu P`curariu. Dup` cum lespune [i numele, cei doi lideridin Senat ai Opozi]iei s\nt, cacivism, la nivel de oieri. Dac`din partea PSD-ului ne a[tep-tam s` chinuie Romånia cudemocra]ia lui mic`, PNL-ul [iPD-ul s-au al`turat Puterii lavotul \mpotriva ziarului Romå-nia liber`. „Recunosc c`, \n mo-mentul discu]iei din Biroul Per-manent, nu am [tiut de faptulc` legea prevede posibilitatearetragerii acredit`rii unui zia-rist, dar nu a unui organism depres`“ – a zis Bul` P`curaru dela PNL-Gala]i. Iat` deci c` po]is` fii \mpotriva democra]iei nunumai dac` e[ti r`u inten]io-nat, ci [i dac` e[ti, pur [i sim-plu, doar prost.

M`g`reu 2004 (1 puncte):Adrian N`stase. C\nd iese la\njurat Opozi]ia prin fabrici [iuzine, Adrian N`stase nu uit`

s` amenin]e muncitorii cu re-\ntoarcerea coali]iei din ‘96-2000 – uit\nd \ns` acel am`-nunt fundamental: opt dintrefo[tii mini[tri PN}CD-PNL-PDse afl` la d\nsul, \n ecua]iagre[it` PSD+PUR. DomnuleN`stase, ce-ar fi s` l`sa]i Opo-zi]ia \n pace [i s` v` ocupa]i de

ce face un prim-ministru seriosca dumneavoastr`, adic` defurat alegerile?

Bursucul drastic

ministerul p`rerii na]ionale

academia CA}AVENCU Nr. 42, 19-25 octombrie 2004

11

{i acum, s` vedem ce s-a\nt\mplat \n topul generalTupeu 2004:

1. Ion Iliescu 37 puncte

2. Adrian N`stase 23 puncte

3. PSD 16 puncte

Sistem bicameral romånesc:

Camera Deputa]ilor[i Jenantul Romåniei

Iliescu a trecut de la Volg` la vlag`Prinz\ndu-l o nou` idee cu gura des-chis`, Ion Iliescu a explicat la Sinaiade ce s\nt ]`rile occidentale undes\nt: „Au supt timp de secole dinvlaga altora!“. Domnu’ Iliescu, mai\ncet cu g`l`gia, c` poate vine supra-controlu’ [i v` prinde f`r` bilet \ntrenul integr`rii. P-orm` o s` pl\nge]ic` v-a dat jos la Olteni]a \n triaj,l\ng` locomotiva p`rinteasc` – dincare, de altfel, dup` cum vorbi]i, nicinu pare c` a]i fi cobor\t vreodat`.

Lenina Iliescu

N`stase are un z\mbet inteligent care nu zice nimicN`stase a declarat \ntr-o alocu]iune\n care se propunea pe el ca pre[e-dinte: „Romånia are nevoie de unz\mbet inteligent“. Am un mesaj per-sonal pentru premier: „Las`, Adi, c`8 ani de zile am avut un z\mbet com-plet cretin drept pre[edinte [i tot auavut str`inii \ncredere s` ne lase \nNATO, adic` s` ne dea o arm` pem\n`. De-acuma e clar c` ei nu seuit` la fa]`, ci doar la corp, [i le plac`[tia mai b`tr\iori, mai cl`tina]i [imai sl`b`nogi. Poate Ponta pestevreo 50 de ani, da’ tu \n nici un caz,c` \mb`tr\ne[ti ca Marlon Brando“.

Z\mbe]i de fericire

tupeu 2004

Paul P`curaru, un liberal care a alungat pe bun` dreptate ni[te ziari[tidin Senat pentru c` ace[tia tulburau tihna parlamentarilor cu uruitulreportofoanelor [i scîr]îitul infernal al pixurilor pe hîrtie

Ce s` fac, doamna Mona,a trebuit s` votez pentru retragerea

acredit`rii ziari[tilor de la „România Liber`“. Da’ ziaru’ `stae prea partizan [i prea vede totul în negru! De exemplu, în pagina

de „Decese“ o s` vede]i c` to]i oamenii buni, sufletele alese, coloneii(r), colegii nepre]ui]i, mamele iubitoare [i so]iile devotate... to]i, dar

absolut to]i, trec în nefiin]`, adic` mor pe capete ba fulger`tor,ba dup` o lung` [i grea suferin]`. Doar un încrîncenat ca

B`canu nu vrea s` observe c` totu[i ceva-cevas-a schimbat în ]ara asta!

Ce s` fac, doamna Mona,a trebuit s` votez pentru retragerea

acredit`rii ziari[tilor de la România liber`. Da’ ziaru’ `sta eprea partizan [i prea vede totul în negru! De exemplu, în pagina de

„Decese“ o s` vede]i c` to]i oamenii buni, sufletele alese, coloneii (r),colegii nepre]ui]i, mamele iubitoare [i so]iile devotate... to]i, dar abso-

lut to]i, trec în nefiin]`, adic` mor pe capete ba fulger`tor, badup` o lung` [i grea suferin]`. Doar un încrîncenat ca

B`canu nu vrea s` observe c` totu[i ceva-cevas-a schimbat în ]ara asta!

Unul dintre a[a-zi[ii anali[tipolitici, speciali[ti în PR [i înarta comunic`rii politice, l-amnumit pe „rafinatul“ BogdanTeodorescu, iubea puterea chiar[i atunci cînd ea era de]inut` dePCR, nu de partidele pe la cares-a perindat [i le-a p`pat banii.{i, înainte de a-l servi [i consi-lia pe poten]ialul dictator N`s-tase, Bogdan Teodorescu l-apupat în cur pe tovar`[ul Nico-lae Ceau[escu, dictatorul entitre. Iat` ce spunea tîn`rul ari-vist pe cînd era student în anulII la sec]ia de anali[ti politici dela Institutul de Construc]ii dinBucure[ti: „Unitatea dialectic`a politicii interne [i interna-]ionale a României [i-a g`sit ostr`lucit` reflectare în Cuvîn-tarea recent` a tovar`[ului Nico-lae Ceau[escu, rostit` la înaltatribun` a Marii Adun`ri Na]io-nale. Ea vine s` sublinieze fap-tul c` grija pentru pacea proprie[i pacea lumii este linia de con-duit` izvorît` din dorin]a fier-binte a poporului nostru – po-

por care a avut o istorie dra-matic` înfruntînd r`zboaie ne-dorite [i conflicte ce i-au ame-nin]at fiin]a – de a construi înlini[te propriul destin. Pe fun-dalul cursei înarm`rilor, pa[iiconcre]i de dezarmare [i pacepropu[i la ini]iativa pre[edin-telui României [i ilustra]i deHot`rîrea reducerii unilateralea armamentelor, efectivelor [icheltuielilor militare ilustreaz`continuitatea conceptual` [ipractic` a unei politici preocu-pate de destinele omenirii. «Maimult ca oricînd – ar`ta tovar`[ulNicolae Ceau[escu –, trebuiepuse pe primul plan intereselep`cii, asigurarea condi]iilornecesare ca uria[ele mijloace cese cheltuiesc pentru înarmare s`fie puse în slujba dezvolt`rii eco-nomico-sociale, a solu]ion`riigravelor probleme economice [isociale, inclusiv ale subdez-volt`rii»“. Nu mai cit`m dinopera m`rea]` de aplicat limbitinere pe un dos b`trîn [i zbîrcit,nu [tim dac` se afl` vreun doc-

tor în sal`, \n caz c` ne vine s`vomit`m. Am vrut s` v` atragemdoar aten]ia c`, totu[i, Revolu]ia

i-a n`ruit lui Bogdan Teodores-cu [ansa de a deveni un mareactivist de partid, dar i-a dat-o

pe aceea de a deveni tr`d`tor departide! Pungu]a cu 2 ghiolbani

mili]ia spiritual`

12 academia CA}AVENCU Nr. 42, 19-25 octombrie 2004

LIBERTE, Egalite,infrac]ionalite

PSD-ul de partid [i de stat, ghicicine va fi eliminat?Bun` ziua. Aici Radio Erevan Bu-cure[ti Romånia-Armenia-Cehia,scor 0 la 3. Transmitem [tirilemai departe. Cristian Diacones-cu, pre[edintele Consiliului deIntegritate Moral` al PSD, a de-clarat pentru prostul nostru dinRadio c`, ca s` evit`m s` vorbimcu cacofonii, candida]ii PSD cudatorii la stat vor fi elimina]i,adic` vor fi elimina]i, adic` vorfi chiar elimina]i?! Reporterulnostru ne-a declarat c`candida]ii, ca s` evit`m s`evit`m cacofonia, cu datorii lastat, nu vor fi elimina]i, c`cideoarece statul este chiar PSD,ceea ce este evident [i prin ur-mare nu se cade s` se eliminePSD pepe pesede, concluziafiind c`, ca s` nu mai evit`mnimica, candida]ii de stat cu da-torii la PSD vor fi cei elimina]i,nicidecum invers. Vremea este \nu[oar` \nc`lzire.

Candidat dracului

Familia R`zboiu a pus campania la receDana R`zboiu, cunoscut` pu-blicului ca celebr` proprietar` aunei celebre maimu]e, a fostaleas`, la mare lupt` probabil,imaginea unei campanii ini]iatede ministerul la care lucreaz`so]ul s`u, ministrul S`n`t`]ii.Este vorba de o campanie cepromoveaz` al`ptarea. N-ar fiexclus ca, dup` o campanie elec-toral` plin` de promisiuni, pese-di[tii s` se g\ndeasc` [i la ocampanie ce va \ndemna popu-la]ia la supt. P\n` atunci, \ns`, arfi interesant de aflat cam c\tecampanii s-au organizat, specialpentru so]iile demnitarilor, laExterne, Finan]e sau Comer].Pentru so]iile din popor au fostorganizate campanii zilnice doarpe la Agricultur`, Gospod`rireaApelor sau Munc`.

Laptele [i popcornul

Liceu, hotel al tinere]ii meleConform unei noi reguli a Minis-terului Educa]iei, liceele vorprimi, la fel ca hotelurile, stelecare s` indice gradul de perfor-man]` [i dot`rile pe care leofer` elevilor. Nu \n]elegem dece se trece la stele c\nd se poateinventa un alt sistem, mai l`mu-ritor. Privi]i [i dumneavoastr`.Nu e a[a c` v-ar fi mai u[or s`alege]i \ntre dou` licee dac` sis-temul de clasare ar suna a[a:„Liceul cutare, cinci calculatoare,schelet uman, 2 capre + trambu-lin`, Internet, 10 pahareBerzelius de om, tabel formulematematice, flori \n geam” sau„Liceul cutare, 1 calculator, cra-niu de vac`, 10 saltele pentrurostogoliri pe care le-a folosit\nsu[i Cioran, dar la alt liceu,tabel Mendeleev, liliac \n for-mol, DEX, harta Romåniei, ap`”?

Ani de Ciceu

Pentru ]ar` [i popor, s` servim alt dictator!

Inginerul de Instala]ii pentru Construc]ii Politice Bogdan Teodorescutrecînd de la Convingeri Comuniste la Manevre Pesediste pe fondul unor Constrîngeri Pur Materialiste

Victor Ponta, care candideaz`\n Gorj pe listele PSD-ului, a fostacas` la Marcel Tundrea, gor-jeanul care a f`cut pu[c`rie 12ani f`r` s` fie vinovat, [i, \n nu-mele statului, i-a cerut scuze.Plus ceva voturi, b`nuim, \n nu-mele PSD-ului. |n aceea[i idee,credem c` Ponta ar trebui s` can-dideze [i \n Ploie[ti. Acolo poates`-[i cear` scuze de la un alt con-damnat, care a scris Guvernuluide ]’[pe mii de ori despre in-justi]ia la care a fost supus. |lcheam` Nichit P`un, a fost liderde sindicat la Ambulan]a Ploie[ti[i [i-a permis s`-l acuze pe Da-niel Nicolae, directorul „Ambu-lan]ei“ Prahova, de corup]ie, de-lapidare, fals \n acte. Nicolae areplicat [i, servindu-se de falsifi-carea unor acte, i-a desf`cut con-tractul de munc`. Concediat ile-gal, P`un s-a adresat instan]ei,

dar s-a \mpotmolit la Curtea deApel Ploie[ti. Cazul s`u a fostjudecat de Predescu Camelia,so]ia unui bun prieten al lui Nico-lae. |n plus, spun unele surse dinPloie[ti, hot`r\rea de a proba ile-galit`]ile p`r]ii adverse s-a lovit\n cele din urm` de un nou hop:lui P`un i s-a copt un dosar penalpentru conducerea unei ma[inine\nmatriculate. Care ma[in`,culmea, apar]inuse chiar Poli]iei[i era, logic, c\t se poate de \nma-triculat`: 32 B 8622. Dovezileprocurate de P`un de la Bucure[tinu au f`cut pentru instan]eleploie[tene nici c\t o ceap` de-gerat`, astfel c` s-a pricopsit ra-pid cu un an de p\rnaie. Uite,de-aia ziceam c` ar fi bun unPonta pe listele de la Ploie[ti, s`-ifac` omului revizia de un an.

Poli]ia Brutier`

„Fuck!“, ar fi zis DonaldRumsfeld cînd subalternii i-auspus luna trecut` c` autorit`]ileromåne organizatoare, respec-tiv b`ie]ii lui Puiu Pa[cu de laMinisterul Ap`r`rii Na]ionaledin Romånia, insist` ca el s`treac` neap`rat pe la aeroportuldin Kog`lniceanu. „What thefuck am I looking for there, forGod’s sake?“, a recep]ionat unsatelit sovietic de spionaj c\ndmurmura reumatic Rumsfeld înbarb`. {i totu[i, pîn` la urm`, lainsisten]a p`r]ii romåne, Rums-feld a trebuit s` se fî]îie printremaidanezii de pe pista de laKog`lniceanu. Dup` toat` teva-tura, r`m\ne o întrebare: why?Pentru c`, pîn` la urm`, adev`-

rul iese întotdeauna la iveal`,am prins ni[te i]e cu care l-amputea trage pe domnul adev`rla suprafa]`. În primul r\nd, tre-buie spus c` administra]iaromån` [tie: americanii nuprea sînt interesa]i de baza dela Kog`lniceanu, în primul r\nddin cauza lipsei de interesstrategic, [i doi, din cauza ca-racterului dual al aeroportului– civil [i militar. Dar de ce s`nu se fac` ni[te afaceri, totu[i,dac` [tim lucrurile astea? Eibine, un mare latifundiar ma-chedon, care întotdeauna s-aaflat în rela]ii bune cu armata,de la care a [i luat mult p`m\ntpe l\ng` Bucure[ti, a cump`ratmasiv [i ieftin p`m\nt de la

]`rani în jurul Aeroportului Ko-g`lniceanu. Pentru c` psihozadebarc`rii americane este în-tre]inut` în mod sistematic,crede]i c` nu la fel de sistema-tic cre[te [i pre]ul terenurilordin zon`? Ba chiar [i num`rulcelor care nu au rela]ii sus, înminister, ci doar bani de pier-dut [i care cred c` e momentuls` cumpere în zon`? Ghinion.La ora actual`, ]`ranii nu maiau p`m\nt de vînzare, iar te-renurile se negociaz` cu ma-chedonul respectiv. Care? Nuspunem care, deocamdat`, c`ne ia la b`taie bodyguardul luicampion.

Donald Duck Rumsfeld

Baza american` de la Kog`lniceanueste Dracula Park 2

Sorin Oprescu, medicul [i[eful peste tot ce-i iese în cale,l-a chemat în instan]` pe colegullui de la „Universitar“, prof. dr.Dan Andronescu. Zice c` acestal-a insultat [i calomniat. În pe-rioada de maxim` turbulen]`când UMF avea dou` capete [i osingur` ceaf`, Andronescu l-aacuzat pe Oprescu c` are tupeu,c` e vl`star dintr-un arbore atâtgenealogic, cât [i securistic [ic`, [ef peste ’jde mii de organe,între care [i câteva spitale, acoborât rangul „Universitarului“de unde era la policlinica care

este. Cine l-a v`zut la fa]` peOprescu jr., a citit presa [i a tre-cut prin labirintul de schele [iholuri cutremurate din „Univer-sitar“ n-ar zice c` Andronescubate câmpii. La proba cu mar-tori, Oprescu i-a trimis s`-l de[i-foneze pe Rus (Nadina) [i peGiurescu (fiul). Nadina e jurna-list` la Burci, deci am clarificatproblema. Într-o scurt` pauz` dedemol`ri la Muzeul }`ranuluiRomân, fostul disident [i b`trâ-nul de cas` al PSD Dinu C. Giu-rescu a folosit foarte des cuvân-tul „regulat“ („personalul vine

regulat“, „tratamentele se facregulat“ etc.). Istoricul atât deregulat i-a mul]umit lui Oprescuc` l-a operat de hernie [i c` sesimte bine la [ase luni dup`,astfel c` poate merge regulat laM.}.R. pentru a chiureta cu sa-târul urmele l`sate de HoriaBernea [i Irina Nicolau. La vre-muri noi, anticomuni[ti regu-la]i!

Dr. Hook and The Medicine Big Show

Un scandal cu un istoric penibil:

Scandalul Oprescu [i istoricul Giurescu

Toat` noaptea am lucratla „Doctrina PSD-ului pentru

cî[tigarea alegerilor în doi pa[i“ [i, uite,e ora 11 [i n-a venit nimeni la sediu. Îi doa-

re-n cur, nene!... Da’ las’ c` [i pe mine m-a durutcînd am schimbat doar titlul [i data la documen-

tul `la vechi scris pentru CDR în ’96, de faptacela[i articol de-al meu din 1986, publicat în

Convingeri comuniste, pe care l-am con-trazis cuvînt cu cuvînt înc` de cînd

lucram la Tinerama.

Din ciclul „Oameni mici, cazuri de targ`“:

Justi]ia bag` Ambulan]ala bul`u

Darurile au fost aruncate

13academia CA}AVENCU Nr. 42, 19-25 octombrie 2004

Sula n-are nimic cu prefec-tura. {i nici SUA. Dar Fran]apare s` aib` ceva \n comun cuPrefectura Bucure[ti: cele treiculori de la intrare – ro[ul, albul[i albastrul. Or fi la derut`, cas`-i atrag` din nou \n ]ar` peminoritarii pleca]i cu c`]el, pur-

cel [i acordeon \n fa]` la Luvru.Probabil c` asta urm`re[te PSD-ul: s` aduc` popula]iile mino-ritare [i \n fa]a Prefecturii, dup`ce p\n` acum le-a adus doar\n`untru, pe func]ii.

Fran]a [i Costel

S-a astupat gaura din tricolor cu albuladus din Fran]a

Senza]ional! Avem pozele cucare Hrebenciuc ar fi putut s`-l[antajeze pe Stolojan! Iat`: \ntimp ce N`stase mu[ca de laacela[i cap`t de slan` r\nced`cu aleg`torii de la sate, Stolojan

o ]inea \ntr-o \mbuibare \n teri-toriu! Huo, mo[ierii! Voi habarn-ave]i de c\nd n-au dus romåniiun mic la gur`. Unde v` crede]i,\n campanie electoral` sau laziua lui Sechelariu? ~sta trebuie

s` fi fost telefonul primit deStolo de la Hrebe, despre carevorbea B`se la Turce: „Alo, dom-nu’ Stolo, te-am v`zut! Punemicu’ la loc, ho]omanule!“

Iulian Micu

Apa plat` c-un mic r`stoarn` candidatul mare IGP, sta]ie cu distrac]ieMa[ina de poli]ie furat` acumdou` s`pt`m\ni din fa]a IGP-uluia fost \n sf\r[it g`sit`. La efi-cien]a poli]iei noastre nu [timdac` ma[ina a fost g`sit` [i \nrealitate sau doar \n eviden]elede la Circula]ie; eventual, deja\nmatriculat` pe numele vreunui]igan din Suceava care nu s-amai sinchisit s` [tearg` \nsem-nele poli]iei de pe ea. De pema[in`, ho]ii nu au furat dec\tgirofarul [i sta]ia radio prin careacum pot asculta convorbirilegaborilor. Hai, c` girofarul maig`se[ti s`-l vinzi \n Vitan lajuma’ de pre] vreunui senatorpesedist nostalgic, care n-a mai\nc`put acum pe liste; c\t desprepatefonul `la dolby surround,singurul avantaj ar fi c` poli]i[tiin-or s`-[i mai consume tele-foanele mobile ca s`-i anun]e peinfractori c` vin \n razie.

GiroFarniente

Pe l\ng` unele trebi specificemai degrab` muncii de partid [ide stat, arhiepiscopul TeodosieTomitanul mai apuc` s` prind`[i c\te o ac]iune ce ]ine exclusivde obiectele de activitate pentrucare a primit autoriza]ie defunc]ionare. Omul se prezint`din c\nd \n c\nd, cu trusa descule, pe la nun]i, botezuri [ialte alea, mai ales atunci c\nd ede lucru pe la ceremonii cugulere albe. De la o vreme, \ns`,s-a constatat c` \n munca sa auap`rut unele deficien]e. Ei, nue vorba c` a b`gat la nunt` tex-tele de la \nmorm\ntare, nicichiar a[a. Nu se pune nici fap-tul c` fostul Snagovean nu semai obose[te s` prosl`veasc` el

oamenii Bisericii, ci invers: so-borul, corul, diaconii, responsa-bila cu g`leata \i c\nt` lui. Avemalt exemplu. Cu ocazia unuibotez \ntr-o familie PSD, |PS auitat ce nume a primit copila[ul[i, de[i avea [i o copiu]` dup`certificat \ntre foile atlasului re-ligios, a gl`suit: „Binecuv\ntea-z`, Doamne, pe roaba Ta… A-ceasta!…“. V` da]i seama: ru-moare \n incint`, asisten]a s-acrucit de a[a nume, iar feti]asigur i-a zis vreo dou` printregingii.

Ceaslovul r`u, pisica neagr`

culta noastr` cea de toate zileleTeodosie Tomitanul se roab` la Dumnezeu

14 academia CA}AVENCU Nr. 42, 19-25 octombrie 2004

natura de noapte

A]i mai auzit de sintagma„ardelean [mecher“? Folosi]i-odup` ce citi]i mai jos. La B`i-[oara, în jude]ul Cluj, autorit`-]ile inten]ioneaz` s` fac` turis-mul turismului. Ce ]i-e Predea-lul, ce mi-e P`ltini[ul! DraculaPark? Vax! Nimic pe l\ng` ce vors` fac` bravele autorit`]i arde-lene ale jude]ului Cluj din zonaB`i[oara. Parcare de 500 de lo-curi, sute de cabane, extindereare]elei de ap`, dou` pîrtii de schicu lungimea de 3,4 kilometri, in-stala]ii de cablu pentru 1.000 depersoane. Ce mai, o treab` ab-solut european`. Toate ca toatepîn` la fapte. {i faptele sînt de otriste]e f`r` seam`n. Acum cîte-va s`pt`mîni, jum`tate din braziide pe muntele B`i[oara, exactcum se observ` în fotografiaal`turat`, s-au d`r\mat. De atun-ci, a început un adev`rat com-plot al t`cerii. Turi[tilor care auajuns în zon` le-a stat inima înloc. S` vezi jum`tate de p`dure

culcat` la p`m\nt este ca [i cumai fi american [i ai vedea cum î]icad Gemenii. Fra]ii no[tri braziau c`zut , totu[i , exact pedirec]ia aprobat` într-un proiectde reabilitare [i dezvoltare alprefecturii clujene, care dateaz`de anul trecut. Problema st` înalt` parte. Am întrebat pe toat`lumea în leg`tura cu catastrofa[i am fost p`c`li]i \n fa]`: OcolulSilvic (deci Romsilva) spune c`p`durea a fost culcat` la p`m\ntde vînt. Cei de la cabana Minis-terului Ap`r`rii Na]ionale spunacela[i lucru. S`tenii din B`i-[oara spun tot c` un taifun a rasp`durea. P`durarii [tiu pe derost aceea[i lec]ie. Toat` lumeadin zon` are o singur` variant`:vîntul. M`i, dar vîntul `sta parc`a ac]ionat la comand`! R`-d`cinile întîmpl`rii trebuie c`u-tate în alt` parte. De pild`, într-oafacere. Datele sînt simple: p`-durea apar]ine s`tenilor din B`i-[oara, c`rora le-a fost retroce-

dat`. Proprietarii au vîndut so-ciet`]ilor care vor s` investeasc`în turism [i to]i au vrut s` prof-ite. Taifunul misterios a rezol-vat trei iepuri dintr-un foc: s-a

creat loc pentru o p\rtie privat`de schi, s-a produs [i cherestea[i nici nu se pl`te[te vreo tax` lastat deoarece vîntul este de vin`pentru respectiva defri[are. A]i

fi crezut c` ni[te ardeleni se potgîndi la asta?

Ecologic` Contra

cu m\inile curat-murdare|n sta]iunea B`i[oara din Apuseni,

Romsilva pl`te[te v\ntul s`-i m`ture copacii

Adrian N`stase a pupat-o-n gur’ pe Sf\nta Parascheva!Pentru c` nu pupase de mult cevanou, omul Adrian N`stase s-a dus[i el la Ia[i s` s`rute moa[teleSfintei Cuvioase Parascheva.V`z\nd coada uria[` care se \ntin-dea \n fa]` p\n` la racla cumoa[te, Adrian N`stase [i-a zis:„Am om!“. Astfel c` premierulN`stase l-a b`gat pe [est, \n fa]`,pe omul Adrian, gura lacom` aprim-ministrului put\ndu-se astfelbucura f`r` b`taie de cap de sfin-tele moa[te. V`z\nd stresul pre-mierului, \i propunem mai jos altec\teva variante pentru a pupa peviitor mai simplu toate sfintelemoa[te care \i vor mai ie[i \n calepe parcursul campaniei electorale: s` pupe prin reprezentan]i (s`-l fitrimis, de exemplu, pe adjunctulPonta s` pupe moa[tele – ca s`-ipovesteasc` [i lui cum a fost),s` le cumpere direct. „C\t poa’ s`fie, m`, {pag`, [i moa[tele astea?!Ia cump`r`-mi-le, s` le pup acas`!{i vezi, ia-mi c\te dou` buc`]i dinfiecare, s` fie una la Bucure[ti [iuna la Cornu, s` am una la cafea[i una la \nghe]at` c\nd o veniBerlusconi!“

Sf. Curioas` Parascheva

|n problemadrogurilor, situa]iapoli]iei romåne a r`mas ha[i[dereaServiciul Cazier [i Corpuri delictedin Constan]a a anun]at \ntr-oconferin]` de pres` c` 8 tone deha[i[ vor fi arse de poli]i[ti. Daaa,vor fi arse \ncet-\ncet-\ncet, \ncet,prin Office [i Space, de Don mari-Juan Ion Ion, care o s`-i dea din]igara lui lu’ Lazariuca – ia,p`pu[el, arde-o [i p-asta! –,Lazariuca lu’ Raluca Sandu, Ralucalu’ Ion Ion [i tot a[a, p\n` c\ndb`ie]ii or s` dea gata cele 8 tonede ha[i[, \n vreo s`pt`m\n` ju-mate de ars drogu’ la guri]`.

Drogostea din tei

Cine semneaz` cuv\ntculege furtunAdrian N`stase a semnat at\t demult la via]a lui, \nc\t [i-a \nv`]atnumele pe dinafar`. E drept c` [iMarian Vanghelie a semnat multla vea]a lui, \ns`, pentru primarulcare este, a semna \nseamn` a-]iaminti cele mai triste lucruri dinalfabet: literele. Spre deosebire deVanghelie, care este primar [i pa-tron al Uzinei „Semn`toarea“,Adrian N`stase a avut s`pt`m\natrecut` un moment \n care chiarnu mai avea ce semna. A pusm\na pe telefon, l-a chemat la or-dine pe Vanghelie [i i-a spus:„Marian, d`-mi ceva s` semnez, c`\nnebunesc!“. Vanghelie s-a con-format imediat [i a[a a ajunsN`stase s`-[i pun` semn`tura peun manifest francez, g`sit \ntr-oma[in` str`in` de c`tre un consili-er al lui Vanghelie, manifest cepledeaz` pentru ca limba francez`s` devin` „limba juridic` a Eu-ropei“. Dou` ore mai t\rziu,Vanghelie semna un manifest carepleda ca limba romån` cu gre[elis` devin` „limba \njuridic` a Eu-ropei“.

Alexandru Grangur

|n Mun]ii Apuseni au ap`rut catastrofele folositoare omului: v\ntul a ras p`durea pentru a se face p\rtie de schi

Acum, la sf\r[it de mandat,ce mai \nseamn` deputatul PSDCodrin {tef`nescu pentru Ro-månia, pentru Europa? P`i, uitece valoare de]ine: cerbi[ori lo-p`tari c\t calul, adu[i [i hr`ni]ipentru poftele lui Ceau[escu,c`priori, f`z`nei, iepura[i, bu-jorei romåne[ti, m`rg`ritarul,ghimpele, delta r\ului Neajlov,Codrii Vl`siei, cabana F\nt\na cunuc, Cantonul Islaz [i CantonulFlocosului, toate de secol 19.Adic`, a preluat Rezerva]iile

Naturale din Comana-Giurgiu,prin intermediul Asocia]iei„Bradul“. Uria[ul Codrin estedeputatul care [i-a t`iat bucatalui de univers, [i-a croit lumealui. Se poate \nchide ursuz \nlumea asta, poate tr`i din v\nat,din poamele p`m\ntului p\n` \nsecolul urm`tor. La ce i-ar folosilumea toat`? |i e suficient` feliaasta. Barba i-ar curge valuri,p`rul i-ar cuprinde pieptul [i pi-cioarele, pleata lips` ar [tergeg\ndurile inutile din minte, alea,

precum salvarea neamului, bu-n`starea omului oarecare. Co-drin, \n Codrul Vl`siei, ar fi unprea pa[nic Yeti, un prea bunDracula, pe care membrii PSDde secol 22, \n absen]a inexpli-cabil` a v\natului cu patru pi-cioare, \l vor alerga cu rachetelelor ecologice, \ntr-un pl`cut hun-ting de pe la apus de strat deozon.

Eugen ISTODOR

Eterna banalitate:

Codrin fur` Codrul Vl`siei

Incredibil! Senza]ional!Hilar! De foarte de r\s! |n co-muna Cornu exist` o femeie de32 de ani. I se spune Munci-toarea [i este elev` la liceu.Muncitoarea de la liceu lucreaz`\n domeniul Admnistra]ie/Gu-vern, cel mai probabil la fermalui N`stase de la Cornu. Munci-toarea este n`scut` \n zodia

Taurului [i ochii ei – at\]ia c\]iau mai r`mas – au o culoare denedescris. La sfatul g`inilor dinAdministra]ie/Guvern, Munci-toarea s-a \nscris pe site-ul dematrimoniale www.noi2.ro. Eaare 32 de ani, este la liceu, lu-creaz` \n Administra]ie/Guvern[i vrea sex. Sex, nu zgomot!Google, probleme, m`’?

Se \nt\mpl` pe Internetul comunei Cornu:

O muncitoare \[i caut`sexul cu mouse-ul!

Luni, pe la pr\nz, un domn penume Gheorghe Dinu, dac` nune \n[el`m, a trecut pe la BiroulElectoral Central (BEC) ca s`-[idepun`, oficial, candidaturapentru func]ia de pre[edinte alRomåniei. Din c\te se pare, nueste vorba de Dinu GheorgheVam`, de la Rapid. |n fine, ca s`nu ne mai lungim cu scrisul [i,\n consecin]`, nici cu cititul,haide]i s` vedem ce con]ine co-municatul prin care domnul

Dinu – candidat la pre[edin]ie,parc` – anun]a presei mareleeveniment de luni de la BEC.Mergem direct spre final, undeobserv`m, iat`, c` omul ofer`poporului o gr`mad` de virgulepuse anapoda, una fix \ntresubiect [i predicat. Dar cel maitare ne-a atras aten]ia urareaadresat` celorlal]i candida]i(domnul Dinu, din c\te ne amin-tim, vrea la Cotroceni): „Con-tracandida]ilor s`i, le ureaz`

succes [i mult FAYR PLAY“. M`rog, o fi „Fair“, nu „Fayr“, darcum adic` s` urezi cuiva „FairPlay“? Cum ar fi s` spui: „|]iurez fair play [i \ns`n`to[iregrabnic`!“? Sau, ca s` nu ne\ndep`rt`m prea mult de zonastadionului, „|]i urez «Nici omas` f`r` pe[te!»“ ori „|]i urez«Juca]i la loz \n plic!»“.

Loaz`-n plic

{i \ncepem a ura, pe la Cotroceni a colinda…

15academia CA}AVENCU Nr. 42, 19-25 octombrie 2004

CLO{CACUPUII DE [aur

Formula albastrului de Vorone], cu care este pictat peretele sudic al„Capelei Sixtine“ a Ortodoxiei, s-a pierdut pe vecie. Cel pu]in a[asus]in speciali[tii romåni. Se [tie doar c` \n compozi]ia lui intra unmineral adus de la mari dep`rt`ri, numit lapislazuli, lapis lazzarisau lazurit, care este un silicat de aluminiu, calciu [i sodiu.Z`c`mintele de lapislazuli provin din cea mai inaccesibil` provinciea Afganistanului, Badakhshan, unde sunt exploatate de peste 5.000de ani. |n stare natural`, mineralul este amestecat cu sodalit, calcit[i pirit`. El a f`cut obiectul unui nego] \nfloritor, \n toat` regiuneaM`rii Mediterane. |n Evul Mediu, din lapislazuli se ob]inea albastrulde Germania, cu o culoare luminoas`, al c`rei nume persan estemadan-e-char. Maestrul prerenascentist Cennino Cennini descrie pelarg modul de preparare a albastrului de Germania, \n celebra salucrare Trattato della Pittura. Secretul albastrului de Vorone] arputea fi reconstituit din re]etele lui Cennini. Rela]iile dintre Italia [icurtea lui {tefan cel Mare erau strånse [i o parte dintre me[teriicare au f`cut Vorone]ul puteau s` fi luat lec]ii de la italieni. Cenninia scris c` lazuritul sau lapis lazzari era pisat, iar pulberea ob]inut`era frecat` cu ap` pe o piatr` de porfir, cernut` printr-o sit` despi]er [i amestecat` cu „[ase uncii de r`[in` de pin, trei uncii demastic [i trei uncii de cear` nou`, pentru fiecare livr` de lapis laz-zari“. Mai departe, pasta ob]inut` se amesteca cu le[ie c`ldu]`,fr`måntat`, decantat` [i p`strat` \n b`[ici de porc. Pentru a-i redastr`lucirea, pasta era fiart` \mpreun` cu co[enil` pisat`, lemn deb`can [i alaun de roc`. Albastrul ob]inut se putea amesteca, maideparte, cu orpiment, r`[in` ro[ie de sånge de balaur, indigo,ametist [i porumbe. Pentru a fi folosit` \n tehnica fresco, pasta eralegat` cu g`lbenu[ de ou, clei de oase de pe[te sau cazein`. Din al-bastrul de Germania se putea ob]ine [i culoarea verde, prinamestec cu orpiment, àrzica [i giallorino.

Mahabharata infla]iei

Lu\nd exemplul electoral allui Vadim, care se arat` anulacesta nebun dup` evrei, neaNelu a dorit s`-[i trag` [i elimagine de filosemit declarat,cum se poart` acum, \nainte dealegeri. Ca atare, prin vocea lui,statul romån a recunoscut s`p-t`m\na trecut` c` a \ntreprinsun adev`rat m`cel \mpotrivaevreilor romåni, \n perioadacelui de-al doilea r`zboi mon-dial. A fost \ns` o manevr` elec-toral`, un mod de a abate aten-]ia de la o vin` mult mai recent`a statului romån fa]` de evreiistabili]i aici. Dezgrop\nd mor]iif`cu]i de al]ii, cu mult \nainte,Iliescu a dorit s`-i \ngroape sub-til pe evreii vii din mandatelesale. Au \nviat miile de mor]i dinpogromurile evreie[ti de acum60 de ani [i au fost trecu]i \numbr` miile de evrei cu careCeau[escu a f`cut comer] en-gros [i en-détail, export\ndu-icontra cost \n Israel. Nu s-a spusnimic nici de casele acestoraconfiscate atunci abuziv de sta-tul romån. {i, bine\n]eles, nu s-aspus o vorbuli]` despre cum ace-la[i stat romån, \n loc s` le retro-cedeze locuin]ele evreilor v\n-du]i, le-a v\ndut [i pe acestea.C\nd?... Tocmai \n anii de man-dat ai filosemitului de 2004, Ion

Iliescu. A[a a p`]it, de exemplu,Solomon Octavian, a c`rui cas`a fost preluat` de stat pe sim-plul motiv c` acesta a plecat \nIsrael; imobilul a fost v\ndutchiria[ului Boeru Gabriel, con-form unei legi iliesciene, de[iera revendicat` de proprietar.Dup` 10 ani de procese \n in-stan]`, prin care nu li s-au retro-

cedat locuin]ele confiscate,evreii romåni precum SolomonOctavian s\nt pe cale s` moar`,e drept, nu uci[i de gloan]e, defoame sau de sete ca \n m`-celurile din anii ’40, ci dintr-unmotiv mai actual, mai „curat“,f`r` v`rsare de s\nge: de necaz.Despre pogromul acesta t`cut,un fel de „lichidare prin luare

de locuin]`“, se va vorbi \ns`de-abia peste mul]i ani, la ale-gerile din 2064, c\nd statul ro-mån \[i va cere scuze pentruatrocit`]ile lui Iliescu.

Alexandru C~UTI{alexandrucautis@catavencu.ro

Loc de retrocedat cu capulCum a rezolvat Iliescu problema evreiasc` Albastru de Vorone]

descopery

Dan Ioan Popescu,D.I.P.utat sau [menator?

a sf\r[itul s`pt`m\nii tre-cute, o rachet` cont-cont a

traversat t\mplele uituce ale pre-mierului. Uitase c` l-a pedepsitpripit pe colegul s`u de partid, dlDan Ioan Popescu, pentru e[eculdin alegerile locale. Repara]ia nus-a l`sat a[teptat`: Dan Ioan Po-pescu a fost reinstalat s\mb`t`,f`r` explica]ii, \n fruntea Orga-niza]iei municipale Bucure[tiPSD. Mecanismul democratic \nbaza c`ruia a fost posibil acest

proces paradoxal este num`ruluria[ de eurovoturi pe care le a-duce cu sine ministrul Industri-ilor [i Resurselor. Voturile cumulte zerouri \n coad` provin dinconturile unor {mecheri pe careministrul \i pompeaz` cu sumeuria[e de bani. Iat` doar un mi-cu] exemplu. |n 2001, „{me-cherii“ primesc f`r` licita]ie uncontract de 122 de milioane deeuro; contractul „sare“ \n scurttimp la 281 de milioane de euro;\n 2003 primesc, f`r` licita]ie, uncontract de 360 de milioane deeuro garnisit cu achizi]ia (subform` de cadou) a unei uzine,sp`lat` \n prealabil de petele da-toriilor; la scurt timp li s-au mai

\ncredin]at direct 147 de mi-lioane de euro; mai primesc apoi,spre comercializare, marf` \nvaloare de 70 de milioane de euro\n 2004. TOTAL (cash): 850 de mi-lioane de euro. Noi ne oprim, delene, aici, dar s` [ti]i c` ei n-auavut hodin`, a[a c` au ajuns \nanul electoral la peste 1 miliardde euro. Bine, asta nu \nseamn`neap`rat c` ei n-au dat ceva \nschimb. Au dat \n primul r\nd ogaur` uria[`: \n 2004, un auditrealizat de o companie str`in` astabilit c` institu]ia aflat` \n pro-prietatea statului, de la care amuls D.I.P. pentru „{mecheri“ gi-gacontractele, se afl` \n situa]iade faliment. Datoriile companieidep`[esc cu 1.000 de miliarde ac-tivele curente. Practic, vorbimdespre un nou Bancorex, care senume[te Hidroelectrica. Ca r`s-puns la concluzia auditului, mi-nistrul a spus c` Hidroelectricanu poate fi introdus` \n falimentpentru c` e obiectiv de ho]ie, par-don, de importan]` strategic`. Pede alt` parte, „{mecherii“ au datcelor de la care au primit. Unuldintre ei se nume[te Dan IoanPopescu. Altul este Adrian N`s-tase. Oric\t s-ar du[m`ni, cei doiau ni[te conturi de rezolvat \m-preun`. Asta \nseamn` c` nu sepot desp`r]i. |i leag` grupul En-ergy Holding [i VA TECH HYDRO.{i, \n consecin]`, lista candi-da]ilor PSD pentru Senat, undelocul 1 – Adrian N`stase – e denedezlipit de locul 2: Dan IoanPopescu.

{eful vån`torilor v` explic` de ce a \nnebunit ursul lui N`stase

e 4 octombrie curent, Neculai{elaru, pre[edintele execu-

tiv al AGVPS, a rupt t`cerea. |ncon]inutul unei scrisori f`r` pre-cedent, pre[edintele {elaru \irepro[eaz` ministrului PetreDaea lucruri pån` acum inima-

ginabile: „Pe fondul (...) deran-jului exagerat \n toate categori-ile de p`duri, \ndeosebi prin p`-[unat [i exploat`ri forestiere de-zordonate, a avut loc o migra]ietemporar` a vånatului mare, \nspecial a ur[ilor [i mistre]ilor,din zonele \nalte spre depresiuni[i dealuri, ceea ce a condus (...)la cåteva atacuri aparent inex-plicabile ale ur[ilor asupra oa-menilor“. Era cu aproape dou`s`pt`måni \nainte de m`celul dela R`c`d`u-Bra[ov, \n care unurs sup`rat pe via]` a luat ome-nirea la omor. Sup`rarea ursuluiera provocat` de dispari]ia p`du-rii, f`cut` cu binecuvåntarea mi-nistrului Daea, måna ciung` alui N`stase. Ba mai mult decåtatåt, pre[edintele {elaru deplån-ge \mpu[carea selectiv` a mas-culilor dominan]i de urs din ob-servatoare speciale, practicat` cu„acordul tacit al G`rzii de Mediu[i al structurilor din teritoriu“ aleMinisterului Agriculturii. A[a s-aajuns la destructurarea popula]i-ei de ur[i din ]ar`, \n care predo-min` femelele [i exemplarele ju-venile, care dau o progenitur` pi-pernicit`. Comportamentul spe-cific al ur[ilor s-a modificat [i eidegenereaz` \n continuare, mo-mi]i fiind cu cadavre de animalesau hr`ni]i la „troac`“. „(...) Foar-te mul]i ur[i vor deveni, \ntretimp, dependen]i de hrana oferi-t` de om, iar al]ii carnivori, gu-noieri, cer[etori“. „Din acest mo-tiv, ursoaicele cu pui sunt for]ates` se apropie de om (...). Teamade om se diminueaz` pe zi cetrece (...), iar prin imita]ie ur[iivor deveni \n marea lor majori-tate semidomestici [i, ceea cepoate fi mai periculos, con[tien]ide superioritatea puterii lor fi-zice \n raport cu omul“, mai scriedl {elaru. Noi credem c` cel maicon[tient urs va pleca \ntr-o zi cutrenul la Bucure[ti, unde \i va luafa]a ministrului Daea, pentru c`l-a l`sat f`r` p`dure.

Un judec`tor de la |nalta Curte de Casa]ie [i Justi]ie \[i caut` dreptatea

nul Domnului 2004. Al dom-nului N`stase, \n care absur-

dul kafkian \mbrac` forme pure.|n care dl Mihai Ciubotaru, jude-c`tor la |nalta Curte de Casa]ie [iJusti]ie, la data de 15 septembrie1998, a depus cerere pentru a fire\nvestit \n func]ie. Dl Ciubota-ru \ndepline[te condi]iile legii: alucrat 45 de ani \n magistratur`[i a primit, din måna pre[edinte-lui Iliescu, Diploma „Meritul Ju-diciar“ Clasa I. Singurul „r`s-puns“ a fost acela c` nu [i-a mailuat salariul din 15 septembriecurent, de[i \n cursul aceleia[izile a judecat 64 de dosare. Ni-meni nu i-a comunicat c` esteeliberat din func]ie, cu atåt maimult cu cåt magistra]ii pot fi eli-bera]i doar prin decret preziden-]ial, la propunerea ConsiliuluiSuperior al Magistraturii, pentruurm`toarele cazuri: demisie,pensionare la termen, transfer\ntr-o alt` func]ie, incapacitateprofesional`, \n urma unei sanc-]iuni disciplinare, condamnare

definitiv` pentru o infrac]iune.Dl Ciubotaru nu este eliberat dinfunc]ie. Am c`utat o explica]ielogic` a t`cerii Justi]iei \n cazulCiubotaru [i am g`sit o mul]ime:dl Ciubotaru a judecat un procesde calomnie, intentat de fostulsenator PSD Radu Timofte jur-nalistului Ionel D`lban. Opiniaseparat` a dlui Ciubotaru, carenu subscrie la sentin]a comple-tului, \l ajut` pe ziarist s` cå[tigeprocesul la Strasbourg. Timofte\l amenin]` pe judec`tor cu repre-saliile. Alte amenin]`ri \i parvin\n urma sen]in]elor date de dlCiubotaru \n procesul lui MironCozma [i \n condamnarea gene-ralilor Chi]ac [i St`nculescu. |n-tre timp, Timofte ajunge [efulSRI, ziaristul moare de inim`rea, iar represaliile nu \ntårzies` se abat` asupra judec`torului,care este avertizat c` va fi evacu-at din mizeria de c`min unde estecazat de [ase ani, de cånd a fosttransferat la Bucure[ti. Dl Ciubo-taru informeaz` conducerea in-stan]ei supreme c` se va caza petrotuarul din fa]a Consiliului Bri-tanic. Asta ca s` fie solidar pån`la cap`t cu obiectivele programu-lui de integrare a Romåniei \nEuropa.

Biroul de Investiga]ii

Lista lu’ Secu se \ntoarce (III)Nicolae Medrega,un poli]ist politic

nul din rolurile fundamentaleale CNSAS-ului este decon-

spirarea fo[tilor securi[ti, schim-ba]i brusc la fa]` dup` Revolu]ie [icare doresc, f`r` pic de jen`, s`accead` la func]ii publice. C\t demult conteaz` verdictul CNSAS-ului, \ntr-o ]ar` \n care partideles\nt pline de fo[ti securi[ti, v` in-vit`m s` judeca]i singuri din cazulurm`tor.

|n anul 2000, \n partidul lui Vir-gil M`gureanu, denumit sugestivPartidul Noua Romånie, s-au aciu-at, cum era [i de a[teptat, o liot` de

securi[ti c\t se poate de \nvechi]i\n rele. Nicolae Medrega, unul din-tre ei, a [i candidat la func]ii pu-blice, vis\nd s` ajung` primar \nlocalitatea Bumbe[ti-Jiu [i apoiparlamentar romån. {i, bine\n]e-les, nu [i-a declarat calitatea depersoan` care a f`cut poli]ie poli-tic`. Dup` ce a ap`rut \n Moni-torul Oficial \n lista cu securi[ti aCNSAS-ului, Medrega s-a sim]itpesemne brusc vinovat [i [i-a re-vizuit atitudinea. Adic` s-a mutat\n Partidul Na]ional Liberal, deunde \n 2004 a ]intit iar func]iade primar \n localitatea gorjean`.De ce l-au acceptat liberalii at\t delesne pe un tip cu un trecut p`tat,consacrat public ca securist? Iat`o \ntrebare care nu a ap`rut nicio-dat` \n s`pt`m\nalul gorjean Tim-

pul, patronat de Mariana Medre-ga, sora securistului Medrega. |ncalitate de diriguitoare de pres`[i de sfetnic de tain` al baronuluiNicolae Mischie, Mariana a contri-buit, spun surse locale, la intrarea\n PNL a fratelui s`u. Nu \nt\m-pl`tor, spun acelea[i surse, Tim-pul a menajat PNL-ul \n campa-nia electoral` local`, av\nd ca miz`at\t sus]inerea lui Nicolae Medre-ga, c\t [i preg`tirea unei debarc`ri\n PNL a acoli]ilor lui Mischie. Deunde se vede c` securi[tii mani-puleaz` \n continuare informa]iile,de pe cu totul alte pozi]ii.

Cum s-a sc`patMitrea pe fuzetaaccidentului de la Guge[ti

e[ti proaspete cu accidentulferoviar de la Guge[ti, din au-

gust, `la cu vagoanele societ`]iiVGB, distribuitorul RAFO, care aus`rit în aer ca molotoavele. Vesteabun`: exist` un raport de cerceta-

re al AFER (Autoritatea Feroviar`Romån`), bine ferecat în seifurilelui Mitrea. Vestea proast`: am pusmîna pe el. Coafat un pic [i sem-nat de secretarul de stat Panait,de la Transporturi. Ajuta]i de c\]ivaspeciali[ti AFER, al]ii dec\t ceicare au f`cut raportul, am mirositprintre rînduri o serie de sc`p`ri.Hai s` le zicem sc`p`rile lui Mi-trea! Cea mai mare sc`pare decare a fost în stare ministrul a fostcea din diminea]a evenimentului,cînd, venit la Guge[ti, a declarat c`„s-a rupt fuzeta vagonului“ [i c`firma produc`toare de astfel depiese este vinovat` de dezastru.Ancheta AFER nici nu începuse,pentru c` incendiul nu era stins.Cum ar veni, Mitrea Gur` de Aur[tia ce voia s` [tie. C` CFR-ul nuare nici o vin`. Ce nu [tia Mitreaeste c` vagoanele, de felul lor, nude]in la purt`tor fuzete, ca bascu-lantele, ci fuse de osie. A[adar,AFER, dup` – aten]ie – numaipatru zile de anchet` (accidentul aavut loc pe data de 15 august a.c.),a confirmat prorocirea lui Mitrea.

Nenorocita de fuzet`, eventualdup` un [pri] la birtul g`rii, a pusîn cap vagoanele, le-a dat foc [iapoi a f`cut poc! Cu men]iunea c`inspectorii nu au folosit, totu[i,termenul de fuzet`, fiindc`, dinprincipiu, ceferi[tii nu prea obi[-nuiesc s` conduc` basculante. Dinraport reiese c` ancheta AFER nuse bazeaz` pe analiza de laboratora fusului de osie rupt – chestiuneelementar`, de altfel. Practic, afost vorba de o simpl` inspec]ievizual`. E drept c` analiza fusuluia fost cerut` de inspectorii AFER,a fost [i avizat`, pentru luna sep-tembrie, dar n-a fost niciodat` re-alizat`, pe motiv c` pe 19 augustraportul trebuia semnat deja dePanait [i livrat lui Mitrea, ceea ces-a [i \nt\mplat. Aceast` din urm`sc`pare va face ca SMR Bal[, pro-duc`torul de osii, s` cî[tige ine-vitabilul proces împotriva minis-terului. Iar ministerul s` pl`teasc`din buzunarul t`u, m`i, drag` citi-torule! A[a, de încheiere: procu-rorii care cerceteaz` cazul ar facebine s` citeasc` acele paragrafedin raport în care se poveste[tecum frînele vagoanelor au cedatcu cî]iva kilometri înainte de loculaccidentului (apar referiri la ni[tesc\ntei), dar ceferi[tii au l`sat tre-nul s` treac`, buim`ci]i probabilde somnul de la ora 4 diminea]a.E [i `sta unul din motivele pentrucare am decis s` r`resc c`l`toriilepe CFR.

C`pitanul Soare are telefon mobil.V` rug`m s` îlsuna]i la 0742...

l mai [ti]i pe c`pitanul Soare?B`iatul acela apar]in\nd unei

institu]ii \nc` neidentificate caresuna pe la u[ile vecinilor lui Ho-ria-Roman Patapiepici [i cerea in-forma]ii despre el? Ei bine, doam-nelor [i domnilor, un nou „c`pitanSoare“ a ap`rut pe strada Socie-t`]ii Civile! Fire[te, sub alt nume.Evident, [i acesta fals. Pentru c`putem s` îl deconspir`m pe jum`-

tate, haide]i s` v` spunem desprece este vorba.

S`pt`mîna trecut`, la Muzeul}`ranului Romån s-a prezentat unindivid care a spus c` îl preocup`problemele acestei institu]ii [i, du-p` ce a ar`tat o legitima]ie de IGP,a spus c` se nume[te George Cîm-peanu [i lucreaz` la un „departa-ment de probleme sociale“. Oa-menii i-au cerut s` fie mai explicit[i individul a spus c` ceea ce seîntîmpl` cu muzeul „afecteaz`imaginea Romåniei în lume“ [i c`din proprie voin]` vrea s` fac` cer-cet`ri pentru a rezolva problema.Ca urmare, a vrut s` vorbeasc` cuto]i cei implica]i în protestul îm-potriva desfiin]`rii de c`tre con-ducerea M}R-ului a s`lilor lui Ho-ria Bernea, „Ferestre“ [i „Timp“.Oamenii s-au conformat. Ulterior,unul dintre ei a mai fost sunat decîteva ori de acest domn de la IGP(?). Luni, am sunat la Inspec-toratul General de Poli]ie, de undeam aflat c`, într-adev`r, la Depar-tamentul de Rela]ii cu Publiculexist` un George Cîmpeanu, careare cincizeci [i unu de ani [i che-lie. Falsul C\mpeanu era tîn`r,avînd pîn` în 30 de ani. Pentru c`acesta [i-a l`sat num`rul de tele-fon, am avut curiozitatea s` for-m`m 0742.201.139 [i s` încerc`ms` vorbim cu el. Prima oar` ne-arugat s` îl sun`m dup` 10 minuteîntrucît tocmai era chemat de [efullui. De atunci, [eful lui îl ]ine ocu-pat întruna [i, fire[te, nu mai r`s-punde. Este extrem de interesantcum a ap`rut acest domn de la IGP\ntr-un context extrem de agitatpentru c`, dup` întoarcerea direc-torului Giurescu, acum 2 s`pt`-mîni, din tradi]ionalul s`u con-cediu de 6 luni pe an în America,la muzeu au început epur`rileprintre cei care au protestat. Dar,despre asta, data viitoare. S`pt`-mîna aceasta, împreun` cu IGP-ul,vom încerca s` afl`m cine este po-sesorul acestui num`r de telefon[i c`rei institu]ii \i apar]ine. Dac`cu primul Soare nu ne-a mers, cu`sta poate avem noroc.

Biroul de Investiga]ii

xXLdosarele chi Alexandru V`rzaru crede c` Ei turbeaz` cînd v`d ce [tim despre ei:– \ntre N`stase [i Dan Ioan Popescu e o leg`-tur` mai puternic` decît orice: banul;– o scrisoare pierdut` [i ajuns` la noi arat` cese întîmpl` din cauza vîn`rii excesive a ursuluide c`tre N`stase;– [i mai [tim ceva despre Justi]ie: via]a lini[tit`a unui judec`tor depinde foarte mult de deci-ziile pro-PSD pe care le ia în sala de judecat`.

1716 MANGLA CUM LAUDE academia CA}AVENCUNr. 42, 19-25 octombrie 2004

academia CA}AVENCU Nr. 42, 19-25 octombrie 2004

Gabriel Drogeanu a gustat din textele al`turate [i v` poate spune, \nainte s`-i urma]i exemplul, cam ce hram poart`:

– primul con]ine un concentrat de actual politiciancultivat \n fosta poli]ie politic`;– al doilea e plin de arsur` de la dezastrul feroviar„Guge[ti“ pe care oamenii lui Mitrea au \ncercat s-odreag` cu un raport coafa(n)t;– al treilea miroase de la o po[t` a [pioni \ncep`tori.

U

P

V

|

A

dosarele chix

codrul bunelor maniere

P`durea din Romånia moare, ani-malele din p`dure se duc [i ele,dar Romsilva nu se pred`. Ba dincontr`. Ave]i \n imagini parteav`zut` a unui pavilion de v\n`-toare din jude]ul Arge[, [i anumede la Mozacu, ridicat \n mijloculunui spa]iu bine c`ptu[it cu lop`-tari, pot\rnichi, fazani, ra]e s`lba-tice, mistre]i [i, evident, cu dem-nitarii aferen]i plus armele lor.Valoarea cabanei, care con]ine 11camere plus 2 apartamente, sal`de mese cu [emineu [i trofee,

sal` de conferin]e [i alte facilit`]i,este de 12,1 miliarde de lei, sum`care \n traducere liber` \nseamn`vreo 300.000 de euroi. Pe l\ng`imobil au mai crescut un teren detenis, o parcare, un complex de400 de hectare \n care se cultiv`intensiv v\natul. Ca s` [ti]i: aici afost o caban` de v\n`toare a luiCeau[escu. Ea a fost \mpu[cat` [i\n locul ei a ap`rut, normal, ocaban` de v\n`toare a actualilorceau[e[ti.

V\n`torul melcilor

Ce vr`ji a mai construit Romsilva mea (episodul XXXVII [i ceva)

Nicolae V`c`roiu, convins c` presa e util`doar toamna, dup` cules, cînd trebuie zdrobi]i strugurii. Opinia dumnealui.

Viorel Hrebenciuc [i Octav Cozmânc`, doi pesedi[ti ferici]i c` jocul democratic al alegerilor este atît de simplu cînd e[ti la putere încît îl po]i practica dup` orice reguli vrei tu

Spre deosebire de regele Juan Carlos, care l-a l`sat pe Franco s` moar` de moarte bun`, pre[edintele Ion Iliescu a ob]inut un spectaculos trofeula dictator mic, cu c`ciul` de blan`, doborît în extra-sezon, la Tîrgovi[te

Dana R`zboiu (live) [i Humphrey Bogart (poster)evocînd, dup` modelul din Casablanca, începutulunei frumoase prietenii între familia ministrului [i fondurile Ministerului

Dan Ioan Popescu, un server credincios de-allui N`stase, care [i-a înc`rcat contul la hard cu gigacalorii [i megawa]i

LEu, ca angajat` a

TVR-ului, primesc salariu de la stat.În schimb, so]ul meu, ca ministru, prime[te

banii tot de la stat. Ca o încununare a vie]ii noas-tre de familie, copilul nostru pe care îl voi al`pta

într-un spot publicitar finan]at de MinisterulS`n`t`]ii, iat`, a înv`]at [i el s` sug` de mic

tot de la stat. Mînca-l-ar mama debugetar durduliu!...

D`-i draculuide fraieri, Octave! S`

a[tepte, c` n-au încotro! Le-amordonat jandarmilor s`-i ]in` pe

B`se[ti la u[` la BEC pîn` la 10 pemotiv c` se spal` pe jos. Ce face?

C` ce-o s` zic` mîine presa?...P`i, ce le-am dictat ieri,

normal!

Majestate,uite a[a era ursul pe

care l-a împu[cat tovar`[ulNicolae Ceau[escu! Cînd m-a trim-

is s` fac „aport!“ de-abia l-am c`ratcu Verde], Bobu, Postelnicu [i patrup`durari de la Direc]ia I Securitateintern`. Trofeu mondial!... Dom’le, ofi avut [i comunismul excesele lui,

da’ la vîn`toare ob]inea rezul-tate mai bune decît voi,

monarhi[tii!

Majestate,uite a[a era ursul pe

care l-a împu[cat tovar`[ulNicolae Ceau[escu! Cînd m-a tri-

mis s` fac „aport!“, de-abia l-am c`ratcu Verde], Bobu, Postelnicu [i patrup`durari de la Direc]ia I Securitateintern`. Trofeu mondial!... Dom’le, ofi avut [i comunismul excesele lui,

da’ la vîn`toare ob]inea rezul-tate mai bune decît voi,

monarhi[tii!

Deci:www.paradisurifiscale.

org/psd... User name: „danioanpopes-cu“... Password: „n n n n n“... Enter... „Wel-

come Mister Popescu! You have: 2 new miliondollars unread in last 24 hours“... Cine dracu’

îmi trimite comisioane a[a mari în week-end, c`-mi ia o or` s` le descarc

acas` pe dial-up!

Deci:www.paradisurifiscale.

org/psd... User name: „danioanpopes-cu“... Password: „••••••“... Enter... „Wel-

come Mister Popescu! You have: 2 new milliondollars unread in last 24 hours“... Cine dracu’

îmi trimite comisioane a[a mari în week-end, c`-mi ia o or` s` le descarc

acas` pe dial-up!

Cese-ntîmpl`?

Nu-n]eleg de ce seface atîta caz de ziari[tiicare i-am dat afar` din

Senat. Mare jmecherie! P`i ce,eu numai o dat` m-a dat afar`chelnerii severi, c` cic` mi-ampierdut libertatea de expri-

mare de la primele sutede grame?! Hai sictiri,

p`rerea mea!

Viva maladivaRevista Viva a \mplinit o sut`

de numere, fie-i coper]ile u[oare[i tirajul masiv. • La aniversares-au prezentat vipurile obi[nuites`-i apar` \n pagini [i la \ntru-niri, dar parc` nu chiar toate c\teerau a[teptate. • Casa de mod`Nichi a adus de la Ia[i c\tevar\nduri de haine pe care le-auplimbat \ncolo [i-ncoace r\nduri-r\nduri de picioare manechi-noase, lungi, antrenate. Din cau-za cracilor cu pricina, nu m-amuitat deloc la haine, scuza]i... •Monica Tatoiu dezvirginase pen-tru aceast` ocazie o rochie rozfistichiu care-]i lua ochii. •Alexandre Eram a deflorat [i el,chiar acolo, o sticl` de whisky.Dup` ce a[teptase de i se ur\seca nevast`-sa, madam Esca, s`-[itermine conversa]ia plicticoas`cu Anna Lesko despre vopseluribune [i pensule mari, Eram n-amai avut puterea s` \nfrunte [iplictisul maladiv al a[tept`rii lacoada din fa]a barului. {i atuncia trecut \n dosul tejghelei, a\nh`]at un pahar [i o sticl`, [i-aturnat licoarea [i-a g\lg\it-o denu s-a v`zut. • Am fi poftit [i noic\te o revist` la plecare, dar hos-tesele dulci ne-au explicat s` nepunem pofta-n cui. Ceea ce am[i f`cut, folosind cuiele de carene at\rnaser`m, la venire, hai-

nele \n garderob`.

A[ da zilele Craioveide la mine

Ramona B`descu a promis,mai demult, c` ea personal se vaocupa s`-l aduc` pe Toto Cutu-gno s` c\nte la Zilele Craiovei.„Alora...“, a spus ea organizato-rilor evenimentului [i a precizatcu gl`sciorul ei muiat, binemuiat de un accent italienesc, c`de]ine totu[i dou` condi]ii f`r`de care, spiacente, nu-[i poateonora promisiunea. Cea dint\ieste s` fie declarat` ea \ns`[icet`]ean de onoare al urbei. Echiaro? Iar cea de-a doua, s`primeasc` 50.000 de euro – erealmente chiaro?! – din cares`-[i asigure onorariul ei, al lui,transportul, cazarea, masa [icele necesare la a[ternut pentruToto cel Cutugno. Fostul primaral Craiovei, Vasile Bulucea, im-plicat \n organizare ca sponsor, aprivit lung, miop [i pofticiosc`tre actri]`, a suspinat [i a re-fuzat. Ramona s-a extras ner-voas` din tranzac]ii [i a spus uncuv\nt care suna cam ca „Mer-da“, da’ nu l-am auzit totu[i preabine, iar ea n-a vrut s`-l repete.

Cel care s-a bucurat cel maizdrav`n a fost b`tr\nul Ion Pre-descu, fost senator PSD [i mi-nistru al Justi]iei \n guvernulV`c`roiu, care, av\nd sus]inereapreainsistent` a fiicei sale Ianca,a[ezat` pe scaunul de consilierPSD la prim`rie, s-a implemen-tat el, frec\ndu-[i palmele, pe lis-tele cu cet`]eni craioveni de vaz`[i de viitor.

Superbebe,super-plozi, ah, super-mame!

Am v`zut o buluceal` de plozila Teatrul Bulandra de la Gr`dinaIcoanei [i am dat s-o tulesc. Nu-ide mine, mi-am spus, g\ndin-du-m` c` unde-s pu[tani nu sefumeaz`, iar despre b`ut nici nupoate fi vorba. Dar mi-au atrasaten]ia c\teva superbe m`miciacompaniate de odrasle [i m-amluat, buimac, dup` ele. |n`untruse petrecea lansarea revistei Su-perbebe [i, de dragul super-mamelor, am stat s` v`d p\n` lacap`t. Am priceput bine c` OanaCuzino, Mona Nicolici, DanaS`vuic`, Rita Oni[ca, AndreeaBerecleanu fac, mmm, copii

frumo[i. C` indivizi politici pre-cum Cataram`, Gu[`, M`gurea-nu, T`riceanu, Boureanu au [iei suflet, din moment ce vin s`-[iarate odoarele la un asemeneaeveniment. {i c` vedete cu au-dien]e barosane ca M\ndru]`,Oreste, Cosmin Cernat, RobertTurcescu, Gabriela Vr\nceanu,Mihai Dedu las` fumurile acas`c\nd e vorba s` devin` p`rin]i depitici. Copiii defilau \ntr-o dulcedev`lm`[ie, \mbr`ca]i \n haineZ. Unii purtau body-uri din co-

lec]ia creat` de Andreea Escapentru acela[i Z al so]ului, Ale-xandre Eram. Ni[te actori de lateatrul Libelula interpretau per-sonaje la care pu[tii se uitaucam n`uci, iar m`micile, ah, m`-micile, priveau cu candoare c`trecadourile de la Sanosan preg`-tite de organizatori. |n`untru,noua revist` Superbebe fo[neapromi]`tor, a[a c` am cerut [i euuna. „{i o m`mic`, dac` se poa-te“, am zis...

Veninul [i c\nepa

Nu de foarte mult timp, s-adeschis în Pasajul Villacros dinBucure[ti, vizavi de egipteanulValea Regilor, un local nou, cuprofil ardelenesc [i destul descumpu], Bistro pe numele lui.S`pt`mîna trecut`, într-o sear`mai friguroas`, am poftit la ociorb` de fasole din meniu. Seîntîmpl`. }i se pune pata [i vrei.Neap`rat cu ceap`, eventualro[ie. {i nici nu se g`se[te pestetot în ora[. La pre]ul din meniu,

de 60 de mii de lei, chiar îmicreasem ni[te a[tept`ri. Ei bine,dup` cele 15 minute regulamen-tare, vin [i cele 2 ciorbe, pentrumine [i prietena mea. Pe o far-furioar`, era [i ceapa, într-ade-v`r ro[ie. Mam`, Doamne! Cumult` încredere, ne-am urath`mesi]i poft` bun` [i ne-amapucat s` ne lupt`m cu ciorbanoastr` de fasole. Din p`cate,înc` din prima clip` ne-am datseama c` lupta e prea u[oar`. Ce

r`zboi e `la în care tu ai toatearmele nucleare din lume, iarinamicul t`u, cu un b`], nu ]inela t`v`leal`?

Aveam în ditamai castronuldoar 14 boabe de fasole, careînc`peau în dou` linguri ju-m`tate. Prietena mea avea 8boabe. Fiindc` le-a terminat mairepede, m-am oferit cavalere[tes` îi împrumut dou` [i s` mi ledea ea alt` dat`, cînd poate. Nua vrut. {i asta nu era singura

problem` a ciorbei de fasole dela Bistro. Un alt aspect: ce era cuatîta o]et în ciorb`? Jur c` nicinu se sim]ea gustul de fasole, deparc` ar fi fost ciorb` de o]et. {ide-abia atunci am observat c`nici culoarea ciorbei nu erachiar ortodox`. În loc s` fiero[ie-maronie, cum e culoareaciorbei de fasole de cînd a f`-cut-o Dumnezeu, era alb`. Înfine. Cu dou` beri, cu [ase chi-fle, toat` afacerea ne-a costat220.000 de lei. Sînt banii de careîmi pare cel mai r`u anul `sta.Cîte nu a[ fi f`cut cu ei [i cîte nu

a[ fi mîncat de atî]ia bani! Ori-cum a trebuit s` mai cheltuiescpentru c`, dup` ciorba asta depomin`, a trebuit s` m`nînctotu[i ceva.

Bursucul gastric

Buc`t`rie: D; pre]: πππ.

18 academia CA}AVENCU Nr. 42, 19-25 octombrie 2004

MONDENII VECHI{I NOI

– indexul evenimentelor mondene –

Hip-hopa, fetic`! Ombladon a declarat pentru Star:„Dac` eram fotbalist, probabilalergam [i eu dup` curve mediati-zate“. În schimb, dac` Mutu ar fifost rapper, s\nt sigur c` [i-ar fif`cut 20 de tatuaje cu Dostoievski[i Cheloo de la Parazi]ii, s-ar fidopat cu iarb` [i s-ar fi pi[at \n lif-tul Rocsanei Marcu.

Parfum de fumeieIlie Dumitrescu \[i deschide o cafe-nea de super-fi]`: Cafeneaua Ar-mani. Mi-e team` c` suporterii obi[-nui]i, ca mine, n-or s`-[i permit`, lao ]igar`, dec\t ap` de cafea dinpenultima colec]ie [i miros de cafeapr`jit`, \n flacoane de 200 de ml.

Moda de la H`liwood Dup` Adi Minune, Nicolae Gu]`[i-a schimbat [i el numele, de-venind Nicolae Reynolds (\n cinsteaactorului favorit, Burt Reynolds).S\nt convins c` exemplul lor va fiurmat [i de al]i maneli[ti, inspira]ide alte celebrit`]i de la Hollywood:Vali „The Storm“ Snipes, DorelAmerican Ninja de la Pope[ti sauBursuc Ursu’ Baloo.

Aten]ie cu blondelepe sc`ri! La Na]ional TV, Gina Pistol [iCatrinel Sandu prezint` emisiuneaNu s\ntem blonde. Am \n]eles c`au un produc`tor care le spune-ncasc`, \n direct, cum s` nu fieblonde, c\nd s` respire [i unde s`duc` microfonul `la, adic` la gur`,toanto!

Kissul unei nop]i de toamn` S`rutul dintre Corina D`nil` [iAlexandru Papadopol (din cadrultelenovelei Numai iubirea) a fostlider de audien]`, ob]in\nd un ra-ting de 8,6%! Asta-i ]ara, e clar ceare de f`cut B`sescu \n telenovelaelectoral`, ca s` surclaseze con-curen]a: s`-l pupe pe Stolojan, larevenirea lui \n politic`, [i s` maiverse ni[te lacrimi \n episodul ro-mantic despre [antajul PSD.

Rochii care nu se v`dse uit` Dup` ce a sl`bit zdrav`n, MihaelaTatu [i-a donat hainele r`masemari s`racilor. Adev`rul e c` numai suporta s` le vad` peam`r\tele alea cum caut` pringunoaiele din fa]a blocului f`r` s`fie \mbr`cate sexy, \n rochii mulatepe [unculi]e, cum \i pl`ceau luiBebe Sexologul.Manea M`rin miliardar

Romånia,]ar`de p`cat

Localul b`lan LEGEND~: DDDD ca la mama acas`;DDD ca la tata acas`; DD ca la mine acas`; D ca la m`-sa acas`.

π ieftin ca braga; ππ caut`-te-n buzunar

\nainte de a intra; πππ e bine s` mergi \n ziua

de salariu ca s` nu tefaci de r\s;

ππππ numai dac` te invit`cineva care pl`te[te.

µ po]i s` [i adormi; µµ cur`]el; µµµ ai grij` pe unde p`[e[ti; µµµµ n-ai putea s` mai rabzi?

muzeul figuran]ilor de cear`

Drag` Mihnea,{tim c`, data trecut`, am scris de-spre tine ni[te lucruri care, din ne-fericire pentru sursa noastr`, nus-au dovedit a fi exacte. Într-a-dev`r, n-ai fost \n „Office“, la Pre-deal, pe 2 octombrie a.c., cu at\tmai pu]in al`turi de prietena ta,c`reia, \n orice eventualitate, \icerem scuze dac` i-am pricinuitoarece iure[ acas`, cu p`rin]ii. Iardac` ]i-ai spart capul juc\nd fotbal\n ziua aceea, a[a cum ne-a infor-mat tat`l t`u, Adrian N`stase, nepare r`u, sper`m s` nu se mairepete. În plus, n`d`jduim c` aifost titular [i c-ai dat dou`-treigoluri de kinogram`, dup` ce ]i-aif`cut lec]iile. Oricum, vrem s`\n]elegi c` n-a fost nimic personal:n-avem nimic cu tine, m`i, b`ia-tule, ce, ]i-ai tras cumva [apte dezece la ora de desen [i tu nu [tii s`m\zg`le[ti nici m`car o vil` cupiscin`? {i nici cu Andrei, fratelet`u mai mare, n-avem nimic de

\mp`r]it, de[i am aflat c` mergeperiodic cu ga[ca, \n „Office“, [i numai are timp s` joace fotbal cun`p\rstocii f`r` carnet de condu-cere, ca tine. Noi chiar credem c`e[ti un tip simpatic, de viitor (s-arputea s` ai o [ans`, dac` intri \npartidul liberal potrivit), spre de-osebire de taic`-tu, premierul. Pecare n-o s`-l sl`bim nici de-acum\nainte, pentru c` se poart` ur\t cucopiii ]`rii, pe care-i convinge, de lacele mai fragede v\rste, s` emi-greze. Te a[tept`m, a[adar, laredac]ie (Bdul Elisabeta 7-9), pen-tru a-]i oferi scuze publice: opr`jitur`, un sucule], ceva. Sau ogagic` de v\rsta ta, c`reia s`-i exa-minezi – numai dac` vrei – cerceluldin ureche sau buric. Nu te luadup` `ia mari: cu fetele trebuie s`\ncepi devreme. Abia dup` aia,c\nd te faci mare [i c\[tigi expe-rien]`, \ncepi s` te duci la curve [is` faci politic` \n Parlament. (A. C.)

Scrisoare deschis` \n „Office“,c`tre juniorul accidentat al lui N`stase

Ramona B`descu, protagonista seriei a IV-a din Caracati]a, stînd de vorb` cu Giovanni Becali, un calamar din fotbalul românesc

Banul de la Bistro nu se mai \ntoarce

Fotodocument: la petrecerea de lansare a revistei Superbebe, Gu[` & fiul preg`tescofensiva SuperPeDe

Don’ Giovanni,nu-mi g`se[ti [i mie un contract

s` m` transfer la un alt conte bogat?~la vechiu al meu, `la de respira greu, îl

[tii... s-a cam paradit. S` fie din cauz` c-ar`mas f`r` baterii la stimulatorul car-

diac în ziua cînd mi-au trebuitmie la epilator?

Don Giovanni, nu-mig`se[ti [i mie un contract s` m`

transfer la un alt conte bogat? ~ lavechiu’ al meu, `la de respira greu, îl [tii...

s-a cam paradit. S` fie din cauz` c-ar`mas f`r` baterii la stimulatorul car-

diac în ziua cînd mi-au trebuitmie la epilator?

Tati, tati, b`iatu’ lu’nenea Cataram` mi-a pus

piedic`! Pot s`-i dau cu pumnu’în gur` sau mai a[tept`m pîn`

la formarea GuvernuluiPNL-PD?

frumoasa[i chestia

19academia CA}AVENCU Nr. 42, 19-25 octombrie 2004

Prin anii ’80, c\nd se-ng\nac`ciula de astrahan cu c`ciula-burlan, \n Romånia era \n marevog` revista Moda, editat` deUCECOM. Pe vremea aia, gru-pul manechinelor care beaudoar ap` de ci[mea cu soiasalutau pe „Nicu [i Leana un-free“, la fel ca [i grupul decora-torilor de URSS. Gulerul devulpe argintie avea deja locullui \n istorie [i \n troleu, iar go-lul din stomac se purta la fel demult precum cercelul din buricacum.

Am pus m\inile tremur\nde[i nostalgice pe dou` din nu-merele revistei Moda, unul din’80, cel`lalt din ’86. La num`ruldin ’80 ne-a atras aten]ia sec-]iunea „Mature dressing girls“,cu copii mari acas`. Nu [tim ([inici n-am vrea s` afl`m) dac`modelele purtau chilo]i de tabl`pe dedesubt. Semnal`m totu[ifaptul c` pe vremea aia, spre de-osebire de ce se \nt\mpl` acum,\n revistele de mod` ap`reau [inevestele [mecherilor, nu doaramantele minore.

|n cel de-al doilea num`r –mon Popescu-Dieu! – pe cinecrezi c-am g`sit? A, uita]i-l a-colo, \n st\nga, blonziu [i, cul-

mea, cu fa]a la obiectiv, pe\nsu[i C`t`, pe-atunci doarC`t`lin Botezatu. Ce observ`me c`-n ’86 se purtau z`pada [ifularul roz, precum [i un \n-ceput de frez` tip Modern Talk-ing, cu perspective de \nflorire\n prim`var`, c\nd ies pe [traseb`ie]ii cu vehiculele de terenGloria, produse la „Tractorul“.

Mod` bucuriei

Senza]ioral!Din moda anilor ’80 se-ntoarce doar Botezatu!

Poli]ia programelor TV: Cum au inventat americanii televiziunea [i coperta

Sper s` nu v` schimba]i p`rerea bun` pe care o ave]i despre mine, darm`rturisesc: copertele numerelor 37, 41 [i 42 din septembrie [i octombrie2004 ale revistei TV Mania s\nt inspirate [i chiar mi-au pl`cut. Problema e c`mi-au pl`cut at\t de mult, \nc\t americanii de la Esquire, incapabili s` fie origi-nali, au \nceput s` le copieze cu o mare nesim]ire, \nc` de acum vreo 7 ani.Singura diferen]` ar fi c` au \nlocuit vedetele, dup` cum urmeaz`: pe AndreeaRaicu (TV Mania nr. 42, octombrie 2004) au \nlocuit-o cu Elizabeth Hurley(Esquire, iulie 1997), pe Florin C`linescu (TV Mania nr. 41, octombrie 2004)l-au \nlocuit cu George Clooney (Esquire, octombrie 1999), iar pe RaduMoraru (TV Mania nr. 37, septembrie 2004) cu David Letterman (Esquire, mai2000). A doua problem` ar fi c` Radu Moraru e mai miop dec\t ochelaristullor, c` p`rul grizonat al lui George Clooney e semnificativ mai sexy dec\t burtalui Florin C`linescu [i c` leul lor e mult mai puternic dec\t al nostru.

Tineret, mania ]`rii

VIP-u’ de la cablu (b\rfe din televiziune)

muzeul figuran]ilor de colec]ie! VECHI !

Fleo[c, presa mea...

Dup` a[tept`ri secularecare au durat un deceniu, afost editat Ghidul Presei Ro-mâne[ti. Publica]ia pofte[te s`acopere \ntreaga zon` a pre-sei române[ti scrise: local`,central`, corupt`, mituit`, mi-tuibil`, independent` sau at\r-n`toare, m` rog, toat` presa,ce s` mai lungim vorba! Eveni-mentul d`dea s` decurg` con-form uzan]elor. O gazd`, maiexact Mihai Tatulici, urma s`dea cuv\ntul mai multor spe-ciali[ti ai domeniilor men]io-nate anterior (cum spuneam,local`, central` etc., etc.).

Doar c` cel dint\i vorbitor,Cristian Tudor Popescu, a cli-pit nervos din pleoapele cugene \nguste [i a decretatt`cere absolut` p\n` nu dispardin sal` politicienii. „P` onoa-rea mea c` vreau s` s` duc`de-aici oamenii politici!“, aspus ‘mnealui. |ntruc\t cerereaplin` de tradi]ionalele sale p`-uri [i s`-uri p`rea s` aib` uncon]inut de bun-sim], TraianB`sescu [i Cozmin Gu[`, ve-ni]i \mpreun` la sindrofie, auplecat cu ghidul \n m\n` [icoada \ntre picioare, d\ndu-[iz`ul c` nu s-au sup`rat.

Clubul Romån de Stress`

interne]ef`r` b`tr\ne]e

20 academia CA}AVENCU Nr. 42, 19-25 octombrie 2004

Mai bine de un an de zileAcademia Ca]avencu a g`zduit\n condi]ii ni]el cam vitrege,adic` \n subsolul paginii 4, subinterviul lui Eugen Istodor, undemers civic care viza str\n-gerea de fonduri pentru ridi-carea unui monument: statuiaElisabetei Rizea ca simbol alrezisten]ei \mpotriva comunis-mului. |ntre timp, situa]ia acunoscut oare[ice turnur`, \nsensul c` cei care rezist` \nmun]i, mai precis \n vilele lorde la munte, s\nt acum comu-ni[tii, fondurile destinate mo-numentului s-au retras [i \nc`mai sun` adunarea din con-turile \n lei sau valut` de la

Banca „Ion }iriac“, c\t despredemersul nostru, acesta s-amutat din subsol \ntr-un apar-tament nou-nou], cu patru ca-mere, semidecomandat, pe In-ternet. Noua adres` la care opute]i vizita pe doamna Elisa-beta Rizea este www.elisa-betarizea.ro. Deocamdat`site-ul este \nc` la \nceput, \ns`realizatorii lui ne-au promis c`\n cur\nd vor exista destule ma-teriale acolo \nc\t el s` devin`suficient de interesant [i pen-tru alte categorii de persoanedec\t bunicu-meu.

Aten]ie, stima]i internau]i!De azi \nainte, la viru[i, tro-ieni, viermi, spam [i alte peri-cole care v` p\ndesc la navi-garea pe Internet, s-a mai ad`-ugat unul: Dana Barb, sora pre-mierului Adrian N`stase. „Vi-rusul“ Danabarb este destul depericulos, prezen]a lui fiind ra-portat` deocamdat` numai peforumul ziarului Evenimentulzilei. Mod de manifestare: Da-nabarb scaneaz` forumurilepresei de opozi]ie (at\ta c\t` amai r`mas ea), identific`, ape-leaz` telefonic [i apoi ac]ionea-z` \n judecat` pe cel care pos-teaz` online opinii \mpotrivadomniei sale. Ultima victim` senume[te Gabriel Corban, din

Bucure[ti. D\nsul a f`cut gre-[eala de a posta sub nume realo informa]ie despre cum aajuns Dana Barb, de la firma deavocatur` la care lucra, la SIFMuntenia. Seara a fost apelattelefonic de \ns`[i sora pre-mierului (de pe mobilul per-sonal 0722.697.745), anun]at c`a fost dat \n judecat` (10.000euro desp`gubiri) [i sf`tuit camai bine s` nu fac` public pro-cesul. Omul a f`cut exact pedos, de unde [i subiectul primeipagini din Evenimentul zilei devineri, precum [i sutele de co-mentarii de pe www.evz.ro.

Hacker, poli]ist texandanielgoace@catavencu.ro

Dac` voi nu m` WWW

eu v` wwwn Un fost amic de-al meu, actualmente prietenul fostei mele prietene, spuneac` nu aduce noroc s` fii supersti]ios [i tind s` \i dau dreptate. Prin urmare,nu sunt supersti]ios decåt cu num`rul 13. Nu m` sperie s` v`d bufni]elenoaptea, s` calc pe capacele de canalizare cu 5 sau 6 g`uri, s`-mi taie caleapisicile negre, s` sparg oglinzi, nu-mi pas` dac` m` \ntålnesc cu un pop`care car` c`ld`ri goale. |n general, nu mi-e fric` de nici una din supersti]iilede la wwwwww..oollddssuuppeerrssttiittiioonnss..ccoomm..n Dup` cum v-am mai spus, sunt fericitul posesor al unei frumoase [i ro[iima[ini fran]uze[ti. M-am dotat [i cu o instala]ie sonor` adecvat` [i ampurces la \ndeplinirea adev`ratului plan pentru care mi-am luat ma[in` nou`,aga]amentul. Desigur, \nainte m-am documentat serios, riguros [i temeinicpe Internet despre figuri, aranjamente [i pozi]ii de efectuat cu fata sau fetelela wwwwww..ccaarr--sseexx--ppoossiittiioonnss..ccoomm..n {i cum st`team eu \ntr-o zi [i m` plictiseam (nu, nu \n timpul muncii), amdat peste un site de agra, anta, ame, ptiu, c-am \ncurcat, a-na-gra-me. Ana-gramele sunt cuvintele formate din literele amestecate ale unui cuvånt, [ti]ivoi. {i m-am apucat [i am anagramat. La „Ion Iliescu“ mi-a dat „ice oil inUS“, care m-a cam speriat, m` a[teptam la ceva cu Moscova [i Rusia. Cåndam b`gat „Adrian N`stase“ [i am v`zut c` a ie[it ceva cu ass [i dana, amluat-o la fug` [i mi-am jurat s` nu mai intru niciodat` pe wwwwww..wwoorrddssmmiitthh..oorrgg//aannaaggrraamm..n {i ca s` m` \mpac cu domnul prim-ministru pån` \n noiembrie AdrianN`stase, am un link special pentru dånsul [i, \n general, pentru to]i oameniicare au mai multe milioane de dolari. Deci, cu numai 8 milioane de dolari –[i ce mai \nseamn` \n ziua de azi 8 milioane de dolari? – se poate vizitaAtlantida. Da, a]i citit bine. Ave]i o [ans` unic` s` vede]i imperiul disp`rut [idescoperit de curånd dac` v` \nscrie]i la wwwwww..aammeenntt..vvii//aattllaannttiiss..n Pån` nu demult, dansul din buric presupunea o fat` nurlie, \mbr`cat`sumar [i oriental, un abdomen plat [i capabil de ni[te mi[c`ri frenetice [imuzic` turceasc` sau ar`beasc`. Dar gata, toate acestea s-au schimbat. Defapt, nu toate. S-a schimbat muzica. Acum se poate leg`na, pardon, buricul [ipe heavy metal. Ce pleto[i? Ce ]inte [i bocanci? Viitorul este al dansatoarelordin buric pe heavy metal de la wwwwww..mmeettaallggooddddeessss..nneett..

Net plus ultra

Duios Elisabeta Rizea Cum o s` [i-o ia Dana \n Barb

interne]ef`r` b`tr\ne]e

Aceia dintre voi care se pricepla jocuri or s` zic`: „Ce dracu’ le-amai venit s` scrie despre un joccare nu a ap`rut \n ultimeleluni?“. Ei bine, promit s` v` des-t`inui motivul \n finalul cronicii.

}in neap`rat s` precizez de labun \nceput numele lui MichelAncel, creatorul genial al lui „Be-yond Good an Evil“ [i „Rayman“.La „PrinceofPersia“, chiar dac`nu a jucat dec\t rolul unui con-sultant, ideile lui Michel se v`dat\t de bine, \nc\t las` impresiac` colegii lui de la Ubisoft au stat[i au notat tot ce a zis el.

„PrinceofPersia“ este o aven-tur` care reediteaz` celebrul joc2D care a f`cut carier` pe plat-formele 386 [i 486. Ar fi bine s`\l juca]i m`car a[a, ca s` v` prin-de]i de ce cost` mai mult un Pen-tium 4 dec\t un Pentium 1.

Povestea e simpl`, conflictulla fel, iar personajele, cu excep]iamon[trilor de inspira]ie egip-tean`, s\nt pu]ine. Personajulprincipal, prin]ul, nu este senza-]ional. Uneori, mi s-a p`rut r`z-g\iat [i copil`ros, de[i, dac` e s`]inem cont de c\te zeci de mii deacroba]ii a f`cut la sute de metrideasupra p`m\ntului, e clar c` numai putea s` r`m\n` s`n`tos la

cap. Mai tot timpul jocului o s`fii \nso]it de o gagic`, fat` depre[edinte de pe vremea aia, caremai trage cu arcul, dar are talen-tul des`v\r[it de a muri exact c\nd]i-e lumea mai drag`. Tu te maiaperi c\t de c\t, dar ea nu fugeniciodat` din calea armatelor deoameni r`i cu s`bii. {i chiar dac`tu apelezi la scheme de atac demare spectaculozitate, ea nu arenici o treab` [i te pomene[ti c`trebuie s` \ncarci din nou doarpentru c` ea a mierlit-o. |n rest,e destul de anost` [i se strecoar`prin toate g`urile din perete,l`s\ndu-te pe tine s` te urci pepere]i. La propriu.

Camera este una dintre celemai de treab` camere pe carele-am v`zut la astfel de jocuri.Mai face ea c\teva faze, cam g`l`-gioase, pentru c` fiecare schim-bare de perspectiv` e \nso]it` deun zgomot, \ns`, una peste alta,ai acces la foarte multe unghiuride vedere, ca s` te prinzi ce ai def`cut \n continuare.

Marele talent al jocului estec` \n ultima parte \]i d` impre-sia, din cinci \n cinci minute, c`se termin`, c\nd de fapt mai ai def`cut alte chestii. |n plus, devinechiar romantic [i speculeaz` la

maximum ata[amentul pe care l-ai dezvoltat pentru fat` \n at\teaore de joc. Puzzle-urile s\ntpu]ine, interesante [i au o re-zolvare evident`, dar s` nu zice]inim`nui.

O problem` cu care cei carejoac` NFS cu dou` m\ini sauQuake cu s`ge]ile vor avea defurc` este num`rul mare de taste.Dac` stau s` m` uit la calcula-torul `sta la care scriu, am folositpe \ntregul parcurs al joculuiurm`toarele taste: Q, W, E, R, T, A,S, D, F, C, space, shift [i dou` demouse. |nc` un pas \nainte spreo carier` de pianist.

Ca grafic`, nu am nimic s` \irepro[ez. Nu e claritatea detali-ilor din Max Payne 2, ci mai de-grab` o seam` de filtre \n bunatradi]ie michelancelian`, care

dau o impresia de mister, de vis.{i un alt lucru care face to]i baniila jocul `sta e soundtrack-ul. |nc`\l caut pe Internet [i chiar l-amg`sit pe un CD care cost` c\tjocul. Merit`.

Una peste alta, jocul e o capo-doper` care te prinde odat` cete-ai obi[nuit cu tastele. Iar acuma venit momentul s` v` spun dece am f`cut aceast` cronic`: toc-mai se preg`te[te s` ias` pe pia]`continuarea: „The Warrior Wi-thin“, cu prin]ul mai neras, maisup`rat [i mai educat \n karate.{i pentru c` l-am terminat maidemult pe primul, am zis s`-midezmor]esc degetele scriind acesttext p\n` pun m\na pe al doilea.

Game Ovar

single player \mpotrivatuturor:

Prins \n Persia

hard de ner`bdarel Pentru posesorii de carnet cate-goria „a mic“ (Mobre, scutere [iPlay Station), Game Racing Simula-tions Inc. a lansat „Indoor RacingSimulator“ (foto), un dispozitivcare-]i aduce ma[ina de raliu di-rect la tine \n sufragerie. Scaun er-gonomic (perfect ajustabil), volan,set de pedale [i, op]ional, uneleron de Dacie, dac` chiar sim]i]i nevoia s` nu c\[tiga]i nici o curs` dinNFS Underground 2 (lansarea: pe 15 noiembrie). Costul \ntregii distrac]iise ridic` la suma de 499 de dolari (pentru modelul PRO, full option), plusvreo 50.000 m`m`liga din geam, \n caz c` s\nte]i \ncep`tori \ntr-ale Needfor Speed-ului. Aten]ie: nu l`sa]i femeile la volan, dac` vre]i s` mai salva]iceva din bibelourile din bibliotec`.l În afar` de vestea bun` cu TVA inclus (6.930.700 de lei pentru Play Sta-tion 2, la Best Computers) avem [i alte nout`]i pentru fanii consolelor:ni[te b`ie]i de[tep]i [i exaspera]i (cum tasta m`-sii s` joci shootere [istrategii \n timp real pe X-Box sau PS2, f`r` shortcut-uri?!) au ajuns la con-cluzia c` a[a nu se mai poate! {i, chiar \nainte de a-[i arunca juc`relele pegeam, le-a venit o idee glorioas`: s` ata[eze consolelor mouse-uri [i tasta-turi, prin intermediul unui dispozitiv – s`-i spunem simplu, „device“ – cutot dichisul, plus dou` porturi de PS/2. Chestie cum nu se poate mai salu-tar`, dac` ne g\ndim c` Halo 2 vine acu[ica, de Cr`ciun, pe consol` ([iabia la anul pe vremea asta pe PC!!!). Acu’, pe bune: cu banii pentru oplac` video Radeon X 800 Pro \]i iei dou` PS/2 [i tot \]i mai r`m\ne cevapentru cinci tastaturi Logitech, plus cin[pe hardoaice cu 7.200 de rota]ii peminut, de la M`t`sari.l În a[teptarea lui Half Life 2 (al [ase-lea preload tocmai a fost lansat deValve pe Internet), MonsterGecko alansat a[a-numitul „PistolMouse FPS“,care nu mai are nevoie de nici o\mpu[care (foto). Pac-pac: e o arm`de birou din aluminiu, dotat` cu sen-zor optic la 800 dpi, roti]` de scrol [i un pre] de 69,25 USD \n America.M` rog, nu c` pistol-mouse-ul ar fi prea scump pentru Romånia, dar, per-sonal, eu a[ prefera un pistol Carpa]i pentru jocurile electorale cu AdrianN`stase.

Arond Pumnul

21academia CA}AVENCU Nr. 42, 19-25 octombrie 2004

22 academia CA}AVENCU Nr. 42, 19-25 octombrie 2004

capitalulfra]ilor marx

Ciuceanu: \nc` una [i m` duceanuS`pt`m\na trecut`, Yasser ArAPAPS a citit Academia Ca]avencu [i a fostfoarte nu[tiucums`zic de un articol care zicea c` deputatul PRM RaduCiuceanu [i-a v\ndut sufletul, pe bani, B`ncii Interna]ionale a Religiilor,ceea ce este cu at\t mai miegreus`g`sesccuv\ntul de vreme ce Ciuceanueste pre[edintele Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corup]iei [i pen-tru peti]ii a Camerei Deputa]ilor. Pentru ca abuzul s` nu fie singur, ci\nso]it de o ironie patriotic`, iat` ce spune deputatul Radu Ciuceanu \n\ncheierea declara]iei sale de avere: „Consider c` acest chestionar-de-clara]ie de avere nu \[i are sensul [i nici meritul de a oglindi ceea ce nupoate fi dimensionat: iubirea de patrie [i rezisten]a direct` \mpotrivabol[eviz`rii ]`rii. De aceea, veritabilii veterani [i pu]inii \n via]` lupt`torianticomuni[ti ar fi trebuit s` fie exonera]i de acest ignobil chestionar des-tinat corup]ilor f`r` de num`r“. Trec\nd peste acest moment st\njenitor,Yasser se g\nde[te c` deputatul Ciuceanu ar putea cerceta abuzurileprivindu-se, pur [i simplu, \n oglind`.

Dormi lini[tit, calomnia lucreaz` pentru tine!La \nceputul lunii iulie, Mihai Bogza, pe atunci \nc` viceguvernator BNR,a declarat, f`r` s` dea vreun nume, c` aceea[i persoan` care s-a aflat \nspatele FNI a fost [i \n spatele B`ncii Romåne de Scont. Cu totul impre-vizibil de previzibil, Sorin Ovidiu V\ntu l-a dat \n judecat` pe MihaiBogza, pentru calomnie, ceea ce – repet`m – este foarte surprinz`tor [ideosebit de nesurprinz`tor, av\nd \n vedere c` Mihai Bogza nu a dat niciun nume [i nici unul din cele dou` prenume. Procesul se afl` pe rol laJudec`toria Sectorului 1 Bucure[ti.

Doamna Ene crediteaz` pe la geneDin noua componen]` a Consiliului de Administra]ie al BNR face parte [idoamna Maria Ene care, seara, vine pe la gene [i ne [opte[te c` PRM-uln-a avut – sau, poate, a avut – prea mult` minte atunci c\nd m-a propus\ntr-o asemenea func]ie, c`ci eu, adic` doamna Ene, am fost director ad-junct \n fostul [i mult prea r`posatul Bancorex. Se r`sucesc crediteleneperformante \n morm\ntul din piscina Fra]ilor P`unescu v`z\nd cine aajuns s` ridice m\na \n Banca Na]ional` care, Doamne fere[te, s` ajung`– la indica]iile doamnei Ene, adic` la indica]iile mele – s` acorde crediteneperformante unor fra]i performan]i.

Dolarii trag bine la GhizariDup` cum a]i aflat deja din emisiunile de [tiri ale postului Animal Planet,Emil Iota Ghizari nu mai este prim-viceguvernator al B`ncii Na]ionale. Celcare a semnat de zor bancnotele de 500.000 de lei a fost \nlocuit deFlorin Georgescu. {i, totu[i, spre deosebire de Mihai Bogza, care dinviceguvernator BNR a ajuns casnic`, Ghizari s-a scos bine de tot, fiindnumit sau autonumit [ef la societatea de decont`ri TransFond, cu unsalariu de c\teva miare de dolari pe lun`. S` fie primite!

Yasser ArAPAPS

Din nou

la cass`

Sima, Hossu [i Mure[an, to]i unu’ [i tunu’

Ioan Sima, fostul pre[edintede la Dacia Felix, s-a trezitmo]`ind \ntr-o conferin]` depres` \n care vorbea despreni[te afaceri de prin ‘93-’94.Personajele cu care Sima voias` se certe s\nt Mircea HoreaHossu, Jean François Velut,Ioan Avram Mure[an [i altenume cu conota]ii penale dinanturajul celor 3, dintre care alipsit doar numele lui MichaelJackson. Mai nimic de re]inut,acelea[i certuri pe vechile tu-nuri, care se pare c` nici p\n`-nziua de azi nu s-au redistribuitcorect \n societatea noastr`penal dezvoltat`. Restul filmului\l [ti]i, dar v` facem [i noi unrezumat: ciudatu’ Maimu], tur-bat la gratii. Da’ vine procurorul

`la mic, rotund la buzunar, [icu m\nu]a aia a lui \i d` drumu’din pu[c`rie, s` te ]ii. La sf\r[it,ce s` vezi? ~la negru de fura lagreu... \l [tii... era na[u’ lor, m`!

Guvernul V`c`roiuvoia s` fluidizezetraficul din [an]

{i totu[i, ceva-ceva a reu[it[i Sima s` spun` \n conferin]aaia de pres`. Anume c` \n pe-rioada de declin a b`ncii s-af`cut urm`toarea mare afacere:„Circa 40 de milioane de dolari,la cererea Guvernului V`c`roiu,au fost mobiliza]i pentru achi-zi]ionarea de produse petroliere(benzin`, p`cur`, motorin`),av\nd \n vedere criza de pepia]a romåneasc`“. Cum crizanu s-a redresat, e de \n]eles c`nea Nicu V`c`roiu o fi cheltuit

to]i banii pentru nevoi perso-nale. Adic` pe antigel.

Evangherla dup` Ioan

Apropo de Ioan Avram Mure-[an: omul `sta, care a stat c\]ivaani \n Elve]ia la r`coare – [i nupe mun]i, cum obi[nuiesc al]iinfractori romåni dornici de aertare, ci \n subsoluri –, mai are\nc` afaceri \n Romånia. Adic`mai are \n func]iune o firm`,Prodmobil M, de care se ocup`o asociat`: Ana Mure[an, nevas-ta. Firma Mure[anilor are obiectprincipal de activitate „produc-]ia altor tipuri de mobilier“, ceeace mi se pare [i normal: ce alt-ceva dec\t „alte tipuri de mobi-lier“ putea s` produc` firmaunor oameni cu domiciliu insta-bil?

Baltazar va acordaconsultan]` la domiciliu

Firma de consultan]` \n careBogdan Baltazar, fostul pre[e-dinte de la BRD, sus]ine c` seva implica de-acum \ncolo senume[te BALTAZAR BOGDANPF, a fost \nfiin]at` anul trecut[i-l are ca asociat pe BogdanBaltazar, n`scut \n Bucure[ti la22-09-1939. Sediul acestei firmede „consultan]` pentru afaceri[i management“ este acas` laasociat, de unde reiese c` \nc`o dat` am avut dreptate: dup`desp`r]irea de BRD, BogdanBaltazar va sta acas`. Hai c`nu-i chiar o tragedie s` ai unficus pe post de secretar`!

Romånia, ]ar` banier`Romånul s-a n`scut proletRomånul a tras dintotdeauna din greu, dar uite c`, a[a cum vedem [idin poza asta, uneori a mai [i \mpins. Iar c\nd n-a mai putut nici s`\mping`, atunci s-a oprit ca s` ridice. Ca s` ridice salariul \n ziua deleaf` [i sticla la gur` \n celelalte zile. Te ui]i la b`ie]ii `[tia [i te\ntrebi la ce \mpingeau ei cu at\ta hot`r\re. C` mas` de ping-pong nupare s` fie, iar cutie de table nici at\t. A, sigur c` da: e un strung! O fivorba de ni[te muncitori care nu mai aveau r`bdare s` se produc`]eava [i plimbau prin curtea \ntreprinderii utilajul cu care ar fi trebuits-o fac`.

Sfin]ii muncinici

Dragi cititori, dar mai alesdrag` membru al ConsiliuluiEuropei! Ceea ce urmeaz` s` î]ispunem e greu de probat subactuala administra]ie politic`.Poate nici sub urm`toarea. Dinp`cate. Este, fire[te, o povestecu fe]i frumo[i [i boga]i, cufunc]ii mari în ministere. Pescurt, este vorba de cum se facecontraband` de stat cu ]ig`ri pedirec]ia UE. Dac` nu [tiai, ebine s` [tii c` firmele care facexport în UE sînt împ`r]ite îndou` categorii. Cele care nu auavut niciodat` probleme, [i alec`ror TIR-uri primesc a[a-nu-mitul „culoar verde“ (cale b`-tut` prin Europa, pîn` la desti-na]ie, unde sînt în cele dinurm` v`muite). Cealalt` cate-gorie prime[te „culoar ro[u“,adic` controale frecvente la

toate v`mile din drum. Decieste riscant s` cari ]ig`ri cu oastfel de firm`. A[a c`, la Bu-cure[ti, Timi[oara, Arad, Craio-va, Ia[i [i Constan]a, cine tre-buie vorbe[te cu cine trebuie dela firmele care pot exporta pe„culoarul verde“ [i pîn` la urm`oamenii se în]eleg. E[ti TIR cumine, sînt dr`gu] cu tine. {i,sub faldurile autotrenurilor [iTIR-urilor c`rora UE le acord`încredere, se înghesuie [i ]ig`-rile noastre de contraband`. Ca[obolanii, sute de TIR-uri ser`spîndesc în toat` Europa.Domnule din UE, te rug`m doaratît. Spune-le vame[ilor dumi-tale s` controleze [i TIR-urileromåne[ti cu permis de „culoarverde“. Se spune c` la un trans-port de ]ig`ri se cî[tig` sute demii de euro. Nu în buzunarul

poporului romån ajung, ci laconduc`torii s`i. De aceea, caorice al]i romåni, vrem [i noi

m`car atît, s` moar` TIR-ulvecinului.

}igariada

Pove[ti de adormitUniunea European`(Ghid de contraband`)

|n noaptea de 2 spre 3 oc-tombrie, Genic` Boeric` a avutun somn agitat. S-a a[ezat \npat, a \nchis ochii, dar somnulrefuza s` colaboreze. S-a apu-cat s` numere oi, dar degeaba.S-a apucat s` numere bani, darerau prea mul]i. |n acest mo-ment, c\]iva masca]i din Bu-cure[ti se aruncau \n paturi [iadormeau bu[tean. Disperat,Boeric` s-a ridicat din pat, al`sat oile \n plata Domnului, al`sat banii \n pl`]ile TVA-ului[i s-a mutat \ntr-o alt` cas` de-asa din Craiova. |n clipa imediaturm`toare, un procuror din Bu-cure[ti visa c` aresteaz` unpe[te mare. Pe[tele avea burtaplin` de icre [i icrele miroseaua alcool. Boeric` s-a a[ezat \npat, a \nchis ochii [i a \nceputs` numere [lapi. Ajuns cu nu-m`r`toarea la 2004, cei c\]ivamasca]i s-au trezit, [i-au privitnevestele cu p`rere de r`u,

[i-au pus cagulele pe fa]` [i aucobor\t \n strad`, unde \i a[-tepta procurorul care \nc` semai g\ndea la visul cu pe[telemare. Exact c\nd Boeric` eraaproape s` adoarm`, procurorulle-a spus masca]ilor ceea ceaveau de f`cut \n diminea]aaceea: „Avem ceva de arestat laPite[ti!“. Cu cearc`ne violetepe sub ochii s`i mici de vie-zure, Boeric` s-a sculat din pat,s-a \mbr`cat \nc` o dat` [i s-a\ndreptat spre o alt` cas` de-asa din Craiova. La Pite[ti, pro-curorul le-a spus masca]ilor:„Mergem la Slatina, avem cevade arestat acolo!“. |n cel de-altreilea pat [ifonat \n acea noap-te de corpul s`u mic [i bogat,Boeric` a reu[it s` a]ipeasc` [is` se viseze num`r\nd oi \m-buteliate \n sticle de vodc`. LaSlatina, ordinul procuroruluis-a schimbat: „Mergem la Bal[,avem un viezure de arestat

acolo.“ Cu vocea lui Dol`nescu,oile au \nceput s` c\nte: „Boer-ro, Boerro“ [i „Mul]i ani tr`ias-c`!“. Trec\nd \n tromb` de Bal[,procurorul [i masca]ii s-au \n-dreptat spre Craiova, undeaveau ceva de arestat acolo. Laora 6 [i 7 minute, procurorulap`sa cu degetul \narmat pesoneria casei din Craiova unde,cu doar c\teva ore \n urm`,Boeric` num`ra oi. Cum ni-meni nu i-a r`spuns, echipa s-amutat \n fa]a celei de-a douacase. |ns` Boeric` se sp`la pedin]i \n cea de-a treia cas`, ac`rei sonerie a sunat fix la ora6 [i 32 de minute. Boeric` adeschis u[a larg deschis` [i aspus: „Domnilor, arestarea eservit`!“.

Culp fiction

Arestarea lui Genic` Boeric`, a[a cuma fost s` fie [i s` nu fie, de[i a fost

Boeric`, rim` cuautor necunoscut

Genic` Boeric`, maestrul de ce-remonii al at\tor petreceri cu politi-cieni, poli]ai, bancheri [i interlopi,s-a aflat pe vremuri [i de cealalt`parte a microfoanelor: a fost tobo-[ar \ntr-o trup` de l`utari. Se \nt\m-pla \nainte s` fac` p\rnaie pentrumanevre cu ocaua mic` la apro-zar [i, evident, cu [i mai mult timp\nainte s` se inventeze ramburs`-rile ilegale de TVA. |n fine, revenimla zilele noastre [i consemn`m –aici voiam s` ajungem – c`, recent,dup` ce a fost ag`]at de PNA \n-tr-un dosar cu evaziune fiscal` (alt`spe]` dec\t asta pentru care a fostarestat la \nceputul lunii), un crea-tor anonim a scos, special pentruGenic`, o rim` ce aminte[te vag decariera de l`utar: „PNA, ma[in`mic` / Unde-l duci pe Boeric`?“.Haios, dar tare ne temem c`, la c\]il`utari lucreaz` prin cele poli]ii,PNA-uri [i alte comitete ale statu-lui, r`spunsul o s` fie „Acase, undes`-l ducem?“.

PNA[ul

academia CA}AVENCU Nr. 42, 19-25 octombrie 2004

CLO{CACUPUII DE [aur

23

S`niu]` a derapatde pe derdelu[ \n brazd`

Ministrul Administra]iei [i In-ternelor, Marian Florian S`niu]`,a fost [i d\nsul la \nt\lnirea na-]ional` a poli]i[tilor specializa]i\n combaterea traficului de per-soane, organizat` la Sinaia. Cumnimeni nu s-a \ncumetat s` zic`un banc cu poli]i[ti, ministrulS`niu]` s-a sim]it dator s` des-tind` el atmosfera [i a declaraturm`toarele: „M` pronun] dinpostura de ministru de stat, mi-nistrul Administra]iei [i Inter-nelor, \mpotriva oric`rei ac]iunicare s` lezeze exercitarea profe-siei de ziarist, m` pronun] pentruprotejarea ziari[tilor cu ocaziamanifest`rilor \n care d\n[ii s\ntimplica]i. Pe de alt` parte, trebuies` recunoa[tem c` aplicarea legiinu este selectiv` [i, din acestpunct de vedere, nu trebuie s`facem din agresarea unor ziari[tica [i din agresarea unor poli]i[tisau agresarea unor agricultorisau a unor gestionari un cap`t de]ar`“. Se pot trage de aici dou`concluzii, trei metafore, opt clari-fic`ri, un[pe’ decizii, dou`’[‘optde teze [tiin]ifice [i nici o idee.Dar s` ne rezum`m la cele dou`concluzii: 1) aplicarea legii e camtotuna cu agresarea f`pta[ilor; 2)agresarea unui ziarist \n nici un

caz nu poate fi un cap`t de ]ar`.Dar ce poate s` fie, domnuleS`niu]`, dac` nu un cap`t de]ar`? |nceput de jude] sau mar-gine de provincie? V` zic eu: ecentru de Cornu [i periferie deT`rt`[e[ti.

Nea Nelu fa]` cu redac]iunea

Pe vremuri, c\nd savura nesspolonez la Editura Tehnic`, IonIliescu nici nu-[i \nchipuia c` vasta vreodat` la cafele cu [efii dela NATO. Nici nu se g\ndea c` vaajunge vreodat` la un summitNATO, poate doar \n calitate deprizonier de r`zboi rece. Dar iat`c` istoria, imprevizibil` [i maimereu nedreapt`, i-a \n[elata[tept`rile [i, s`pt`m\na trecut`,Nea Nelu s-a trezit \n mijloculsummit-ului NATO de la Bra[ov.{i, culmea, nimeni nu l-a contro-lat prin buzunare de dinamit`. In-trarea n-a fost \ns` la fel de per-misiv` cu presa. La alocu]iunealui Iliescu de la summit n-a fostl`sat` s` intre dec\t TeleviziuneaRomån`. To]i ceilal]i jurnali[ti aufost opri]i de jandarmii [i de SPP-i[tii mobiliza]i la 70 de metri \nfa]a Casei Armatei. La caravanaNATO, c\inele de paz` al demo-cra]iei a l`trat degeaba, iar NeaNelu nu i-a declarat nimic, nicim`car un „m`i, animalule!“.

www.freeex.org

protec]ia presei Unde merge regelerromilor pe jos: la tribunal

Haoleo, ce m\rjevie! Pentru c` a cerut„demisia de onoare a barosanilor din Par-tida Rromilor”, pre[edintele Nicolae P`unl-a dat \n judecat` pe Regele Cioab` [i \icere pagube morale const\nd \n dou` mi-liarde de lei plus coroana regal`. Iat` \n anvanpremiera premierei pledoariaap`r`rii:„Onorat` instan]`, rogu-v` s` te ridici \npicioare domnu’ jud`c`tor. Inculpatu’ jur`p` Sf\nta Beblee [\ p` ochii d\n cap s`spun` numa’ adev`ru’. Adev`ru’ este:Haoleo, domnu’ jud`c`tor, nu m` n`noro-ci, domnu’! |i dau lu’ derbedeu’ `sta orice,numa’ s` nu s-ating` d` coroan`. Pupa-]-a[ roba [\ coco[elu’ lu’ dum-neatale, domnu’ jud`c`tor, nu s` poat` s`stabilim daunele morale \n euro, dolari,bluji sau puradei? Ce-o s` mai pun io p`cap p-orm` dac` r`m\n f`r` coroan`?Bigudiurele lu’ coana rejina?! Nu s` poatea[a ceva, c` bigudiurele n-are at\tea petrepre]eoase ca coroana. Ce, f`r` coroanamea r`m\ne cu onoarea nerep`rat`, mon-jer? E un nenorojit, onorat` insistan]`.L-am primit la mine-n cas` ca p` copiiimei fugi]’ de-acas`. L-am omenit, am ridi-cat o iap` d` la mas` ca s`-i fac loc lui [iasta-i r`splata? S` jti]i c` dac`-mi eicoroana, Curtea regal` d` la Sibiu se vaadresa la Curtea aliat` [i prieten` de laBrusel. Da’ mai \nt\i s` ne ridiceinterdec]ia.“

Regele [i repatrierea!

Dup` ce am aflat (dinProSport) povestea lui IulianChiri]`, fosta glorie a C.F.R.-ului, despre cum i-a strînsCopos pe rapidi[ti, prin ‘90 [iceva, dup` o victorie în CupaUEFA, [i i-a dus la hotelul Flo-ra, la un concert, l-am apre-ciat [i mai mult pe Mutu, cuDostoievski [i Emineski ailui. Zicea Chiri]`: „A[teptam

l`utarii, dar a ap`rut una gra-s`. E cea mai tare sopran`din ]ar`, ne-a zis Copos, m`ib`ie]i, vreau s` v` cultiv! Ease chinuia, s`raca, dar noi nusavuram. I-am zis: Nea Geor-ge, adu, bre, un ]ambal [i ovioar`!“. P`i, schiuz mi, b`ifreierilor [i incul]ilor, batmister Mutu n-ar fi f`cut-ogras` pe dna Mariana Nico-

lesco nici în vecii vecilor. Maidegrab` s-ar fi suit lîng` eape scen` [i ar fi cîntat îm-preun` cîteva pasaje veseledin Recviemul lui Mourinhosau din B`rbierul de la F.C.Sevilla.

Clanul Mezzosoprano

Copos î[i dore[te juc`tori rapizi [i cultiva]i

Mie mi se pare foarte frumosfaptul c` Maica Domnului aparedin nou, doar la Seuca. Adic` neputem m\ndri cu faptul c` a alesRomânia ca s` î[i fac` apari]ia,s` intre din nou în circuit. Saupoate e în turneu prin mai multe]`ri europene! Dar [i a[a, tot mi

se pare marf`. M`car putemspera c` România este intro-dus` din nou în grupul ]`rilorunde e bine s` ai o apari]ie-dou`, a[a, de PR.

PeleriNaj Tunaru

{erbet de pe[te

{i dac` ]i-a[ da un [erbet de pe[te?Nu-]i las` gura ap`? Ce n-ai facepentru orice se poate înfuleca,linge, suge, ron]`i, sorbi, clef`i, bea,întinde pe pîine, pe piele, pe de[te?Pofta de mâncare, de la Gargantuaîncoace, nu a prea evoluat, ci doars-a specializat pe categorii de pro-duse. Dar ideea c` po]i ucide, fura,min]i, batjocori p`rin]i, c` î]i po]iface idol cioplit din brânz`, cioco-lat` sau chipsuri, a cam r`mas cunoi [i na[te în continuare pui vii,dar congela]i. Dac` te-ai uita latelevizor cu Biblia în mân`, ai puteanum`ra din 7 în 7 secunde promo-varea voioas` a beneficiilor p`ca-telor capitale. Cu p`rerea de r`u c`al optulea, prostia, nu a înc`put pelista copywriterilor de la agen]iaMarelui Creativ. Prostia e bonus,superofert`, cum se mai spune. Da-c` exist` un punct G al publicit`]ii,atunci e cu G de la Greed, adic` L`-comie pe limba pofticioas` a engle-zilor. Declinarea neobosit` a acesteimetehne care a dus lumea la obezi-tate se petrece zilnic sub ochii no[-tri superbi [i imberbi. Din cauza ei[i a unei nehaliri universale ajungb`trâni respectabili s`-[i fure pro-teza, tineri normali cu din]i s`n`to[is` se aga]e de degete cu arom` dechips [i s` fure mireasa pentru me-zel, ca în [tirile cu moldoveni pl`ti]iîn izmene [i covoare. Copiii halesc[i ei ca spar]ii, ca s` aib` putere s`construiasc` un viitor supraponde-ral al rebuturilor alimentare carenasc rebuturi mentale. La ce mutrenegre [i nervoase au masele popu-lare din hipermarket-uri, ai puteacrede c`, în loc s` bea, s-au apucatoamenii s` m`nânce de necaz. O fi[i asta vreo promo]ie punitiv` aCelui de Sus: starea de foamete, învremuri de supraofert` alimentar`.Pasul spre apocalips` a fost f`cut decreatura pofticioas` [i obraznic`.Creatorul deghizat în sculptor st` înfotoliu [i m`nânc` ciocolat` într-unmod în care nici un om nu ar fa-ce-o, cu ambalajul perfect intact.Creatura vrea [i ea s` bage în ea, cas` zic a[a, [i î[i distruge mulajul ori-ginar cu ciocanul Lui. E clar c` ce ebun [i lui Dumnezeu îi place [i nuîmparte cu nimeni. C`derea omului,în cazul nostru, se confund` cu sc`-derea hipoglicemiei. Omul a devenitîns` un demiurg bulimic [i pentruanimale. Pe acordurile de Judecat`de Apoi din Carmina Burana o fe-meie înghite [unc`. Se uit` în dulap[i ciupe[te, într-un orgasm papilar,felii fine, aproape transparente, lavederea c`rora ]ara fuge la frigider.O felie scap` [i este sim]it` de ojavr` oribil` pe care majoritateapopula]iei ar da-o cu capul de orice.{i o d`. Pu]in respect, m`i animale-lor! Minunat` starea de solidaritateuman`. Poft` bun` la euthanasie!

R`zvan EXARHU

comunicare pe care

reclame de ras

academia CA}AVENCU Nr. 42, 19-25 octombrie 2004

25

Astralul folose[te furtculisioane

abera]ia de libertate

Dup` cum se poate vedea,„S`geata Albastr`“ de pe c`ileferate are o concurent` pe [o-sele. De-abia a[tept`m s` le ve-dem lu\ndu-se la \ntrecere, care\nt\rzie mai mult, \ntr-o curs`cu acela[i tip de obstacole. Iar-na, obstacolul z`pad`, depus`masiv at\t pe carosabil, c\t [i peliniile de tren. Vara, obstacolulc`ldur`, care dilat` [inele, dar

[i umple p\n` la refuz drumurilena]ionale cu dou` benzi de ma-[ini plecate la mare. Pentru ocompeti]ie 100% echidistant`,ar trebui \ns` introdus pe tra-seele CFR un nou tip de obstacol,echivalent celui prezent tot tim-pul anului pe [osele. E vorba de[inele de cale ferat` pline degropi.

Transport Extrem

Bun` de \nfipt \n pomiimult prea apropia]i de carosabil

condica de sugestii [i reclame

f lagrant deliciu

Zilnic, societatea comercial`„Tat`l [i fiii“ v` ofer` un bogatsortiment de cabanos cu cartofipr`ji]i [i salat`. Ini]ial, compa-nia „Tat`l [i fiii“ se numea „Ma-ma [i tata“. Dup` na[terea pri-mului fiu, numele s-a schimbat\n „Tat`l, mama, fiul [i mama

lu’ mama“, dup` aia s-a schim-bat \n „Tat`l, fiul [i m`-ta“, dup`aia \n „Tat`l, fiii [i m`-sa“ [i, \nfinal, \n „Tat`l [i fiii“, cu alt`c\rcium` al`turat`, numit` „Ma-ma [i `la t\n`r“.

Cabanos „Trei Brazi“

Tat`l nostru care vinzi cartofi

Maica Domnului Reloaded

De cur\nd, Astral Telecom-ul, specializat \nserviciul de cablare TV, a \nceput s` ofere [i ser-vicii de telefonie fix`. Ideea le-a venit de la sine.Dac` tot \[i f`cuser` sigl` \ntorc\nd sigla FranceTelecom-ului, au mers mai departe. {i au f`cut[i \n afaceri invers dec\t compania francez`,care a ajuns din companie de telefonie fix`,companie [i de servicii de cablare TV. Ne punem

acum \ntrebarea ce se \nt\mpla cu Astralul dac`\[i lua alte sigle celebre, inversate. Spre exem-plu, dac` \[i lua ca sigl` un Johnnie Walker caremergea nu de la st\nga la dreapta, ci invers,ajungea s` fac` un lucru extraordinar. Probabilc` ob]inea din whisky, secar`.

Generalul dat de Gaulle

Locul viran din imagine, a[aplin de gunoaie cum este, secheam` c` a fost salubrizat. Maimult, Rosal a ]inut s` se laude c`

[i-a f`cut bine datoria. Restul demormane de gunoi nestr\ns dinCapital`, care nu poart` pan-cart` cu numele vreunei firme

de salubrizare, ne miros acum acurat` modestie.

Gavril De[eu

Dac` vrei, pu]i

|n Centrul Bucure[tiului, a-proape de Universitate, mai exactde Facultatea de Litere, au fostpostate ni[te ma[inu]e super-de[tepte, care se vor da probabilca premiu la vreo promo]ie. La

prima vedere ai zice c` locul afost ales strategic, ca ma[iniles` sfideze cu textul „Spunemisupersonic`“ alte promo]ii. Pro-mo]iile de studen]i de la Litere.Dar, judec\nd la rece, textul e c\t

se poate de corect [i respect` cutotul alte rigori. E scris pentrutrafic rutier, adic` pe \n]elesuloric`rui poli]ist de la Circula]ie.

Cratim` [i pedeaps`

v-am print vr`jitoarelorSpune-mi superafonic`

Dracula [i Emil Cioran, dou`dintre pu]inele produse româ-ne[ti care merg bine la export,au \n comun o \nclina]ie obse-siv` c`tre moarte (unul ca prac-tician, altul ca teoretician). Dac`Agathon a e[uat \n valorificareaturistic` a mitului Dracula, iat`c` o pensiune agroturistic` dinR`[inari ne surprinde cu un mar-keting cel pu]in \ndr`zne]. Aceas-ta este situat` exact \n cimitirulsatului, acolo unde se afl` laodihn` (ve[nic`) [i tratamentOctavian Goga [i o bun` parte afamiliei Cioran. Strategie, agro-nihilism sau simpl` coinciden]`?Cert este c` turismul românescn-a murit. Dup` loca]ie, condi-]iile se anun]` dintre cele maibune: loc cu verdea]`, unde nueste durere, nici \ntristare, nicisuspin. Iar pentru a r`m\ne \n at-mosfera cioranian` s-ar putea or-ganiza pentru turi[ti [i un mini-turneu de fotbal cu cranii de om,sport foarte \ndr`git de filozof \ncopil`rie. |n atari circumstan]e,m` g\ndesc c` firesc ar fi ca pre-darea camerelor s` nu se fac` laora 12 ziua, ca \n practica hote-lier` uzual`, ci la miezul nop]iisau la c\ntatul coco[ilor, c\nd se\ntorc v\rcolacii \n morminte.

Agen]ia de necroturism montan

Putem zice [i noi, o dat` cuvenerabilul nostru coleg, conu’Trahanache, c` „o ]ar` f`r` socie-tate civil` carevas`zic` c` nu oare“. Adic` e de bine, dar s` te fe-re[ti. Tocmai de aceea, Asocia]iade Comunicare Ethos [i-a datm\na peste ]ar` cu Delega]ia Co-misiei Europene \n Romånia cas` organizeze, \ntre 13 octombrie[i 19 noiembrie, edi]ia a treia a

Galei Societ`]ii Civile. {i, \n spe-ran]a c` datorit` ploilor de anulacesta s-a f`cut bine [i Societa-tea Civil` din acest sezon, orga-nizatorii invit` asocia]iile, funda-]iile, grupurile de ini]iativ`, sindi-catele sau persoanele fizice dintoat` ]ara s` \[i \nscrie ini]iati-vele sociale pe care le-au desf`-[urat \n ultimul an \ntr-una dincele 8 sec]iuni ale competi]iei:

Educa]ie [i cercetare, Protec]iamediului, Ap`rarea drepturilorindividuale/colective, Comporta-ment civic [i participare public`,Art` [i cultur`, S`n`tate, Serviciisociale pentru categorii defavo-rizate, Dezvoltare economic` [isocial`.

Misiunea Galei Societ`]ii Ci-vile este s` \mbun`t`]easc` ima-ginea public` a sectorului negu-vernamental, oferind cele maivaloroase exemple de activismsocial. {i ca s` fi]i siguri c` totuleste pe bune, iar Societatea Civi-l`, oric\t de firav`, este suficientde matur` c\t s` nu-[i fure singu-r` c`ciula, o s` v` facem cunos-cut` componen]a juriului. Pre[e-dinte de onoare – JonathanScheele; juriul principal: CristianP\rvulescu (Pro Democra]ia),Dan Manoleli (FDSC), DumitruSandu (Universitatea Bucu-re[ti), Alexandru L`zescu (Ro-mania Gateway Association),Monica Macovei (APADOR-CH),Silviu Lupescu (Polirom), MihaiOroveanu, Marian Preda (Uni-versitatea Bucure[ti), SorinIoni]` (SAR), Adrian Miroiu(SNSPA), Laszlo Potozky (Funda-]ia pentru Parteneriat). Totul subpatronajul Delega]iei ComisieiEuropene \n Romånia.

|nscrierile \n concurs se faconline, acces\nd pagina de Inter-net a proiectului: www.galasocie-tatiicivile.ro, p\n` pe data de 19noiembrie a.c.

À quoi bon avoir quitté Coasta de azur a Boacii

26 academia CA}AVENCU Nr. 42, 19-25 octombrie 2004

hahalera 45

Vocea \]i g\j\ie de la Marlborea-nu, scuipi pe jos sput` verde, aicam turna ni[te bere \n vodc`,dar te mai ab]ii un pic. Prietenult`u de la banc` se [terge cucravata, pe g\t, \n coate [i [i-obag` \n chilo]i, ca s` se poat` t\r\mai u[or prin iarb`. Un gardianpublic se uit` excitat cumdomni[oara \[i freac` bucu]elede un copac, \ncerc\nd s` fie unacu plopul sau ce-o fi el. Dinst\nga, printre r\ndurile debo[orogi care joac` tenis demas` cu piciorul [i [ah cupiciorul, se strecoar` tiptil unprieten. Are 30 de ani [i-[i t\r`[teblugii cei noi prin noroi, sper\nds` nu fie v`zut. Urm`rirea iaaccente tragice. Fustele se rup \nm`r`cini. Transpira]ia curge[iroaie printre s\ni. Gardienii vin[i ei tiptil prin spate. Speriat` caun pui de c`prioar`, odomni[oar` scruteaz` \ntune-ricul. Zeci de ochi o privesclacomi dintre bosche]i. B`ie]iia[teapt` o mi[care gre[it`. Dinspate se aude un fo[net lugubru.Fata se \ntoarce speriat`. Gardi-enii a[teapt` \ncorda]iurm`toarea mi[care. Cine vaataca primul? B`ie]ii sau fata?

B`ie]ii murdari o a[teapt` pefat` ca muncitorii pe chenzin`.Cineva palmeaz` nervos o ]igar`.Un tip ar vrea s-o ia pe fat` prinspate. Fata se \ntoarce \ns`tem`toare, auzind respira]ia totmai apropiat` a b`rbatului. Ungrup de ciori fo[ne[te sinistruprintre frunze. Fata se lipe[tesperiat` cu spatele de copac.B`rbatul e tot mai aproape [i egata s` sar` spre copac. Fata \laude. Face doi pa[i spre dreapta,adulmec\nd boschetul cu pieptul.B`rbatul mai face un pas. Fatasimte cum inima i se str\nge, totmai mic`. O mi[care gre[it` [itotul s-ar putea transforma \ntr-otragedie. Fata [tie ce risc`, darcuriozitatea e [i mai mare.B`rbatul o vede tot mai bineprintre frunze – acum \ideslu[e[te chiar [i contururile:s\nii, pieptul [i ]\]ele. Pieptultremur`, \ncerc\nd s` nu fac` niciun zgomot cu inima. Acum e maisigur ca oric\nd: b`iatul o vaavea pe fat`. |nc` un pas gre[it...al doilea pas gre[it \n afaraperimetrului copacului... Doi,unu... {i! B`iatul sare dinbosche]i, se repede \nsprecopacul fetei, fata se \ntoarce

speriat` spre b`iat, dar nu maiare nici o [ans`: b`iatul oscuip` pe fat`!!! Numai c`,surpriz`, fata \l scuip` [i ea peb`iat!! „E[ti scuipat!“ – strig`fata. „Ba tu e[ti scuipat`!“ – ser`]oie[te b`iatul. |n acest timp,din tufi[uri ies [i ceilal]i [i \nceps` scuipe. „Scuipat!“ „Scuipat`!“„Ba s\nte]i to]i scuipa]i!“ – url`fata, exact \n timp ce gardieniir`sar ca nesim]i]ii din p`m\nt [i\ncep s` \mpart` amenzi pentru\nc`lcarea domeniului public peiarb`. Asta a fost – o sear`super-mega-cool. Apoi to]i mergs` bea bere, pentru c` a doua zitrebuie s` mearg` la serviciu.Apropo, de c\nd n-a]i mai jucat„De-a v-a]i ascunselea“ \nCi[migiu cu prietenii? De c\ndn-a]i mai avut treizeci de ani? {ice dac` ave]i 30 de ani? E vreoproblem`? Oricine poate s` sescuipe la „Ascunsa“! |ncerca]i [imai vorbim. Scuipat!

C`pitanul Nema

Aceast` rubric` v-a fost oferit` deUN RAHAT {I-UN PE{TE ®

(marc` tradi]ional` de tradi]ie)

UURR&&UUPP®® v` ofer` rubrica: Nashpa Turizm prezint` noi aventuri \n Romånia pitoreasc`:

Azi, Opera]iunea„Romåni, distruge]i… surpriz`!“

gr`tar 2004

Drumul spre \nalta societate civil`

Jum`tatea Gal` a paharului

Se pare c` extrem-de-mult-prea-binecunoscutul Eric Clap-ton, în lumea muzical` numit [i„slowhand“ (m\n` lent`), a fostprins de c`tre poli]ia dintr-unstat european merg\nd cu vitez`mult prea mare, drept pentrucare i s-a confiscat carnetul. Eee,na! P`i, propunem s` i se schim-be numele din „slowhand“ în„fastfoot“! l Un alt incident ru-tier, de data asta în America. Un[ofer a fost oprit la un control derutin`. Nimic special. Poli]i[tiiau descoperit c` [oferul era pu-]in turtit de b`utur`. Din p`cate,iar`[i nimic special. Se pare,îns`, c` participantul la traficavea [i un picior în ghips. Dup`ce i-au confiscat permisul, poli-]i[tii l-au dus la un spital pentrua verifica alcoolemia. Probabil c`a b`ut ca s` î[i fac`, s`racul, cu-raj s` urce la volan. l În Berlin,o femeie din districtul Marzahnare o pasiune foarte ciudat` pen-tru colec]ionarea de biciclete. Înv\rst` de 44 de ani, femeia a „co-lec]ionat“ 80 de biciclete din îm-prejurimi. Poli]i[tii au organizato zi special` în care lumea dincartier poate s` vin` [i s` vad`dac` bicicleta personal` se g`-se[te printre cele furate. Îns` totnu s-a stabilit din ce cauz` aufost furate bicicletele. Avem [inoi un „colec]ionar“ renumit,pentru care, sper`m, s-a stabilitdata de 28 noiembrie pentru a

putea evalua [i returna bunurilefurate. l Urm`toarea [tire pro-vine tot din aceea[i zon`. Un puide goril` din Stuttgart, adus de lagr`dina zoologic` din Berlin [ideclarat ini]ial maimu]ic`, sedovede[te a fi maimu]oi! Veteri-narul gr`dinii sus]ine c` e greude f`cut diferen]a la na[tere,atunci c\nd puiul este trecut în

acte. Îns` nu î[i poate da seamacum de nu a descoperit îngriji-torul gorilei diferen]a, schimb\n-du-i zilnic scutecele. Acuma, în-trebarea ar fi: dac`, de fapt, nui-a schimbat scutecele? Nebuna-ticul!

AgenCIA de pres`

s`pt`m\na str`inilor

popoareledenigratoare

27academia CA}AVENCU Nr. 42, 19-25 octombrie 2004

Repara]i, repara]i, repara]i

Unii dintre oamenii c`rora nule-a pl`cut cartea au ajuns ciz-mari. Iar cei c`rora nu le-apl`cut nici dictatura cizmari aur`mas. Ca s` nu mai vorbim decei c`rora, dup` ce c` nu le-a

pl`cut dictatura, nici capitalismulnu le-a c`zut bine. Aici e, defapt, diferen]a dintre cizmari [ialte bresle. Dintre cizmari [i, deexemplu, chelneri. Cizmarii s\nttari \n comunism, pe c\nd chel-

nerii se simt mai bine \n capita-lism. La chelneri n-o s` vedemniciodat` firme capitaliste cugre[eli ca „Hotel Lid-o”, „|ntre-continental” ori „Primu TV”.

Pingea haiducul

Niciodat` toamna nu fu mai spumoas`{i nem]ii s`rb`toresc roadele toamnei, dar \n felul lor, pe baz` debere [i c\rna]i. Celebra s`rb`toare bavarez` „Oktoberfest“ a prins,din c\te am v`zut pe micul ecran, [i la noi, \n tot mai multe ora[e or-ganiz\ndu-se petreceri similare. E bine c` primul pas a fost f`cut [i c`romånii au \nceput s` fure din obiceiurile nem]ilor, nu doar dinma[inile lor.

Halba Iulia

Separarea numelor \n staffAfl`m c` Raluca T`t`rcan, fosta[ef` de cabinet a lui Stolojan, seva ocupa de campania luiB`sescu. |n cazul `sta, normal arfi s`-[i schimbe numele \n Ralu-ca T`t`r[escu.

C. T`t`rceanu Stolnici

28 academia CA}AVENCU Nr. 42, 19-25 octombrie 2004

cornude umbr`

Avem din nou prilejul s` v` d`m ve[ti proaspetedespre domnul Adrian N`stase. Bine, nu c` le-a]ifi dus lipsa. De fapt, e vorba exact despre cumdefinim lipsa de N`stase. Pentru c`, din perspec-tiva ultimelor date de la Agen]ia de Monitorizarea Presei – Academia Ca]avencu, lipsa e foartemicu]`; dac` \ns` urm`rim performan]ele unorposturi de televiziune nes`tule, ar mai fi loc deN`stase \n programele de [tiri. Dar haide]i s`vedem care e doza de Putere [i Opozi]ie \ncocteilul preparat de redac]iile de [tiri de la Ante-na 1, PRO TV [i Prima TV \n luna septembrie.

Dac` arunca]i o privire aritmetic`, ve]i con-stata c`, pentru nici una dintre cele 3 televiziuni,Opozi]ia nu dep`[e[te rata de o cincime din totalulapari]iilor politicienilor. Campioana este Antena 1care, dup` ce a revenit \n PSD, aplic` acela[i trata-ment editorial Opozi]iei ca [i Prima TV [i PRO TV,dar mai mu[c` o halc` din spa]iul inamicilor ca s`fac` loc PUR-ului. Practic, se poate spune c`Romånia are primul partid care exist` aproape ex-clusiv la televizor. |n ce prive[te celelalte 3 posturiTV, ponderea Opozi]iei \n [tiri este ceva mai mare:B1 TV – 22%, Realitatea TV – 25%, TVR – 28%.

Dac` iscodim mai minu]ios datele monitori-z`rii, avem prilejul s` descoperim ce om minunateste, pentru colegii no[tri de la televiziune, dom-nul Adrian N`stase fa]` de m`run]elul Stolojan

(pe atunci candidatul la pre[edin]ie). Constat`m c`, \n materie de umflat N`stase [i

piticizat Stolojan, Antena 1 este cel mai serios su-porter al actualului premier (N`stase apare de 5 orimai des); Prima TV ni-l arat` pe N`stase „doar“ deaproape 4 ori mai mult decåt pe B`sescu. Daradev`rata [mecherie pe care o folosesc colegii no[tride la [tirile TV este \nlocuirea liderilor Opozi]iei cuziari[tii: \n timp ce N`stase este l`sat s` vorbeasc`cu gura lui, ce vorbesc B`sescu sau Stolojan nu auzimdin gura lor, ci din cea a prezentatorului, care nepoveste[te ce a vorbit pre[edintele PD. Probabil c`limbajul marinarului nu se ridic` la nivelul decen]eiimpuse de CNA televiziunilor. Ca s` nu mai spun c`– Doamne fere[te – exist` riscul s` trånteasc` vreo

m`g`rie despre N`stase, ceea ce chiar nu se face.C` pe domnul N`stase \l iube[te poporul [i deci nutrebuie s` jignim sentimentele respectivului popor.Iar dovada iubirii este prezentat` foarte des la tele-vizor, pentru c` poporul nu trebuie s`-[i uite senti-mentele: N`stase a f`cut \n luna septembrie atåt demulte b`i de mul]ime, \ncåt cred c` i s-au sp`lattoate p`catele.

Au fost monitorizate [tirile din prime time aleposturilor : Antena 1, B1 TV, Prima TV, PRO TV, Rea-litatea TV [i TVR 1.

Echipa de monitorizare: Nicoleta Fotiade, DanB`rbulescu, Oana Bosoi, Silvia Damian, Gabi Dobre,Oana Ganea, Sorin Ti]a C`lin.

Mircea TOMA

Romånia TV – sc`ld`toarea lui N`stase

Adrian N

astase

Ion Ili

escu

Dan Voiculesc

u

Traian Base

scu

Theodor Sto

lojan

Mark

o Bela

C.V. Tudor

Emil C

onstantin

escu

Adrian Nasta

se

Ion Iliescu

Dan Voiculescu

Traian Basescu

Theodor Stolojan

Marko Bela

C.V. Tudor

Mihai Tata

Emil Constantin

escu

Lia Roberts

Raj Tunaru

Dinu Gheorghe

Adrian Nastase

Ion Iliescu

Dan Voiculescu

Traian Basescu

Theodor Stolojan

Marko Bela

C.V. Tudor

Gigi Becali

Emil Constantinescu

Cara Liul & Fra]iiCara Mazov (Bucu-re[ti): Am primit pozele[i filmul, s` vedem undele putem utiliza.

Sandokan (Ba-c`u): Caricaturile tales\nt puerile. Trebuie,pentru a deveni carica-turist adev`rat, s` maistudiezi ceva desen, s` cite[timult. Numai impresia c` ai ta-lent nu te duce departe, eventu-al pîn` la cineva care, cu un picde cinism, î]i va spune c` nu aipic de talent. N-a[ vrea s` fiu euacela, a[a c` ]i-am dat ni[te micisfaturi în prima parte a r`spun-sului.

Cristian Mihai Don]u (Bu-cure[ti): Textul semnat NicolaeJeepuroiu este interesant; dac`ar fi pu]in mai restrîns (poan-tele se cam dilueaz` în lungi-mea textului), ar putea fi bunpentru publicare.

Un cet`]ean al acestei ]`ri(Bucure[ti): Mul]umim pentruinforma]ii, le vom verifica, parfoarte incitante.

Dr. Sorin S. (Bucure[ti):Am re]inut informa]ia, vomscrie ceva pe tema asta.

ParVenitu (Constan]a):

Dac` era mai restrîns, adic`mai concentrat, textul de-

spre Papa Pius ar fi avut maimulte [anse de publi-care. Oricum, noi amscris pe tema asta.

Kovacs Viorica(Cluj) : De[i a[ f iputut s` v` r`spund [i

eu la întreb`ri, i-am pasatscrisoarea colegului Agopi-

an c`ruia, am v`zut destul detîrziu, îi era adresat`.

Iuliu Bubulon (Ia[i): Cari-catura are idee [i poant`, darsufer`, masiv, la linia desenu-lui, care nu este suficient depersonalizat`.

Fran] K. Cafca (Timi[oara):Nu este suficient s` scrie]i f`r`sens ca s` intra]i în literaturaabsurdului. Nu ne intereseaz`astfel de texte.

Genu M.(Bra[ov): Mul]u-mim pentru observa]ii [i pentruîncuraj`ri. Ai intuit corect ta-bloul actual al presei din Româ-nia.

Jiduc Sidor (Arad): Am datcolegilor mei de la Biroul de In-vestiga]ii voluminosul plic tri-mis. Sper s` se descurce prinh`]i[ul de còpii de documente.

Ioan T. MORAR

29academia CA}AVENCU Nr. 42, 19-25 octombrie 2004

Foameaculpa

Superman a murit, Vaderrespir` din ce \n ce mai greu [inici eu [i cu Stolojan nu ne sim-]im prea bine. Lumea este din ce\n ce mai s`rac` \n eroi. S`pt`-m\na trecut`, un foarte t\n`r re-crut american a fost deta[at la oaplica]ie \n Irak, unde nu a z`-bovit dec\t o zi. C\nd al]ii ca mineam a[teptat o lun` p\n` la depu-nerea jur`m\ntului ca s` lu`m opermisie, b`iatul `sta s-a fofilatrapid [i a doua zi se afla \n avio-nul care-l ducea \napoi spre cas`

(\n co[ciug, evident). ~sta da ter-men redus. O sticl` de whiskybine plasat`, un cartu[ de Kentsau de Kala[nikov [i mai bineplasat [i se rezolv`. La aflareave[tii, mama soldatului a murit[i ea [i, uite-a[a, cei doi au fost\nmorm\nta]i ca eroi. |n timp cer`zboiul contra terorismului con-tinu` s` fac` victime direct \nAmerica, \n România, un alt pro-fesionist al crimei cade la datorie.Nu e vorba de vreun terorist, ci deun m`celar de 61 de ani din Arad,cu zeci de ani de experien]` \ndomeniu. |n lupta cu o carcas` deporc, omul [i-a t`iat piciorul [i a

murit. La aflarea ve[tii, mamaporcului, scroafa, era moart` demult. Cel mai probabil \n cote],cu capul la u[`. Dom’le, eu au-zisem c` datorit` toxinelor [igr`similor carnea de porc estefoarte nociv` [i te omoar` lent,dar nu realizam c` \mi risc via]amai abitir ca Schumacher lupt\n-du-m` zilnic cu fripturi [i cotlete.A[ putea fi chiar decorat ca erou.Dar nu [tiu cine m` va decora.Americanii sau islami[tii, c` dinc\nd \n c\nd mai lupt [i cu c\te-opastram` de oaie?

{tirile de la ora chici

coasa lux

r`spunsuri la scrisori Sala de copii nu-i acas`Pentru c` s-au gr`bit s` achite inte-gral pariul lui Adrian N`stase cu Ion}iriac, muncitorii au construit unadin s`lile de sport din provincie cu omic` eroare: la 4 km distan]` de[coala propriu-zis`. Astfel, dup` ceparcurg cei 4 km, o parte \n mersulpiticului, iar cealalt` \n mar[ for]at,elevii din localitatea timi[orean`Tome[ti ajung la sala de sport, seodihnesc 5 minute pe parchetul nou-nou] [i apoi \i dau zor \napoi spre[coal` p\n` nu se sun` de intrare laora urm`toare: Biologie, la labora-torul din sta]iunea N`vodari.

Sala s`sesc

V`duva m`lai viseaz`O t\n`r` v`duv` a treia oar`, la nici27 de ani, ne-a scris zilele trecute unmail p`tat cu lacrimi de bucurie, dincare am vrea s` red`m c\tevar\nduri: „B`i t\mpi]eilor, e adev`ratc` N`stase `sta vrea, \n cazul c`unul din so]i moare, s` dea 25% dinpensia acestuia partenerului devia]`? |n cazul `sta, ce se \nt\mpl` cumine? Pot s` primesc cumva 25%din pensia fiec`ruia din cei trei so]iai mei?“. Doamn` drag`, deocam-dat`, sincer s` v` spunem, nu [tim.Dac` p\n` la urm` num`rul nu v` vafi de folos, s-ar putea s` se aleag`25% din pensia so]ului care a avutcea mai mare pensie. De aceea, v`ur`m s` continua]i pentru ca, \n celedin urm`, s` ave]i de unde alege.

Pensii-Club

Aflat într-un turneu electoral în ves-tul ]`rii, nea Gigi Becali a ad`stat pre] deo zi la Oradea. Spre sear`, împreun` cuturma de oi]e, a participat la s`rb`toareaora[ului, dînd ordin unor cumetri s` îm-part` gratis pulimii niscaiva mici [i bere,bine asezonate cu materiale electorale.Cum, la un moment dat, în jurul cortuluise îmb`taser` mai mul]i or`deni, pri-marul Petru Filip le-a explicat membrilorPNG c` s`rb`torile apar]in ora[ului [ior`denilor, iar propaganda electoral` [imituirea electoratului cu mici [i bere de

c`tre un partid politic s\nt interzise prinlege. Atît i-a trebuit oracolului dinGhencea! La un semn, ie[it din cortulciobanilor PNG, Gigi a început s` îlb`l`c`reasc` pe primar, b`gîndu-l [isco]îndu-l din origini, a[a cum \i st` bineunui candidat la „pre[eden]ie“. Bine c`nu l-a chemat pe finul ideolog Sm`r`n-descu, `la, karatistul, c` cine [tie ce ar-gumente îi mai servea primarului!

TeleMea culpa

De[i a refuzat s` se prezinte la Par-chet, Becali a l`murit misterul afacerilorsale cu fra]ii C`m`tari. „Nu]u mi-a dattrei cai, doi p`uni [i o c`prioar`, eu i-amdat dou` vaci [i un vi]el.“ Afacerea cuvacile miroase de la o po[t` a balig` [i eclar c` e necurat`. P`i, dob\nda de in-terven]ie la doi p`uni e de trei capre lavedere [i doi porci la termen. Asta dac`ai porci cash, [i nu cred eu c` Becalivireaz` trei oi [i o curc` prin ordin deplat`. Dac` BNR-ul nu recurge la rezer-va strategic` de bibilici ca s` intervin` pe

pia]` pentru a sus]ine cursul porcului, ac`rui cota]ie futures pentru Cr`ciun efoarte proast` datorit` creditelor de con-sum, e clar c` machidonul s-a ars. Celmai bun plasament r`m\n coco[eii. PNG-ul trebuia s`-l dea pe Aliu]` plus un regatpentru un cal troian la g4 [i r`m\nea \ncampanie doar cu nebunul [i pionul. Pi-onul PSD-ului.

Firma animalelor

Înainte de voturi, Gigi cî[tig` în mod clar ni[terîgîituri cu gust de mici

Becali d`, la schimb, cioara din m\n` pentru vrabia de pe gard

Singur`tatea panglicarului de curs`electoral` lung`Am monitorizat [tirile de s`pt`mînaasta [i A. N`stase n-a t`iat nici o pan-glic` la vreo ferm` de purcei, stru]i,curci, mici cu mu[tar sau altelighioane. O fi fost r`cit? O fi luatvreun virus de la g`ini? {i dac` totu[inu s-a întîmplat nimic, cu ce o fi com-pensat absen]a de la marileinaugur`ri? Poate c` a stat acas`, \n fo-toliu, [i a t`iat cîte o panglicu]` mic`,în fa]a televizorului, ori de cîte ori sedifuza reclama aia cu purcelu[ii care-[ifac cas` cu credit de la banc`. |n vari-anta pentru el, reclama ar trebui s`sune cam a[a: „Tu pui ceva, Bivolarupune p`m\ntul [i cu restul vine statul.Adic` Micky, Nica [i Amarie.”

Ministerul Afacerilor Eterne

|nt\mpl`ri [i cuget`ri din staula magna

Hans Mattis Teutsch este uncaz destul de bizar al artei plas-tice române[ti [i europene, r`-mas s` tr`iasc` [i s` creeze înBra[ovul natal, de[i, în mod clar,pentru a fi recunoscut plenar, arfi trebuit s` aleag` o capital` cul-

tural` european`. Modelul Brân-cu[i, ca s` dau un singur exem-plu, cel mai la îndemîn`, e con-cludent. {i cum nimeni nu esteprofet în satul lui, nici MattisTeutsch nu a fost recunoscut deconcet`]enii s`i bra[oveni drept

30 academia CA}AVENCU Nr. 42, 19-25 octombrie 2004

coana mi]abeletrista

Poate nu s-a \n]eles: Tetelu e dintotdeauna la Guvern [i \n Guvern var`m\ne, oricine ar c\[tiga. Nu exist` dec\t un singur partid: Foamea.Romåni, vi se preg`te[te ceva. Tetelu [tieee!

Jurnalul lui Tetelu

În 1913, Valentin-Louis-Georges-Eugène-Marcel Proustavea 42 de ani, astm, o averebunicic` [i ambi]ia s` ajung`mare scriitor. Se stabilise într-unapartament imens, de pe bule-vardul Haussmann, [i în acelapartament avea o camer` nu-mai a lui, c`ptu[it` cu plut`, pen-tru ca nici un zgomot s` nu-i per-turbe geniul înh`mat la o munc`de salahor. Avea toate motiveles` fie fericit: terminase Du côtéde chez Swann, pe care, e drept,nici o editur` serioas` n-a vruts-o publice, dar asta n-avea nicio importan]`. Devenise con[tientc` va fi un mare scriitor, ce maiconta c` Gide, f`r` s` citeasc`nici un rînd, decretase c` îl ener-veaz` un manuscris gros, scrisde un „dandy monden“. Adev`rulera c` Proust fusese un „dandymonden“ [i c` manuscrisul eragros bine. Nu i-a p`sat de Gide [i[i-a publicat cartea pe banii lui lao editur` pe atunci obscur`,Grasset. Dup` aceea s-a înh`matla restul c`r]ii, c\teva mii de pa-gini din ceea ce avea s` devin`În c`utarea timpului pierdut. Numai avea de tr`it decît zece ani,a[a c` [i-a organizat via]a în-tr-un mod straniu pentru noi,perfect pentru el. Se culca la 4-5diminea]a [i se scula dup` apro-ximativ 12 ore, cînd nu avea de-cît c\teva preten]ii: s` i se aduc`dou` ce[ti de concentrat de ca-

fea, lapte [i unul sau dou` (nici-odat` nu era hot`rît) croissante.Cafeaua trebuia ]inut` în bain-marie, „exact dou` ce[ti“, pîn`cînd suna dup` ea, semn c` s-atrezit. Altfel, nu poftea la nimicaltceva \n restul zilei, iar dac`poftea, poftea la limbi de marepr`jite sau la vreo „brio[` de laBourbonneux“. Dac` era din alt`parte o sim]ea imediat [i refuzas-o m`nînce, cu repro[ul, care ise citea în ochi, c` a fost p`c`lit.În rest, ca s` poat` scrie, maiavea cîteva zeci de tabieturi [itrebuia alintat ca un copil mic.Dac` la patru diminea]a î[i doreaînghe]at` sau bere, ele îi erauaduse de la Ritz de c`tre [oferulpersonal, care avea o cheie a luicu care s` intre în restaurantul laora aia închis. Probabil c` Dum-nezeu are grij` de marii arti[ti,m`car pîn` î[i termin` opera.Lui Proust, Dumnezeu i-a tri-mis-o pe Céleste Albaret, care în1913 abia împlinise 22 de ani.Aceast` tîn`r` ]`ranc` i-a fostînger casnic timp de zece ani, pî-n` la moarte. Dup` 60 de ani s-ahot`rît s` povesteasc`* cum eraDomnul Proust.

{tefan AGOPIAN

* Céleste Albaret, Domnul Proust.Amintiri consemnate de GeorgesBelmont, Editura Albatros, 2004.

|n c`utarea scriitorului pierdut

munca cu cartea un reper al artei plastice eu-ropene. Cu toate acestea, pic-torul [i-a v`zut de opera sa,crezînd cu t`rie c` momentul re-cept`rii sale adev`rate va veni.Iat` ce îi spune so]iei sale, într-oepistol` scris` cu pu]in` vremeînainte de a muri: „Prostia nupoate fi la putere pentru tot-deauna! Nu uita ceea ce-]i spunacum: odat`, oamenii vor sta înfa]a picturilor mele din nou, darei nu vor mai fi aici, ei vor fi înEuropa“. Încrederea în propriasa for]` [i valoare nu l-a p`r`sitniciodat` pe pictor [i, din feri-cire, au existat momente în tim-pul vie]ii, mai ales în cazul ex-pozi]iilor din str`in`tate, în cares-a bucurat de recunoa[terea

meritelor sale de promotor au-tentic al modernismului. Recep-tarea sa este în plin proces înRomânia de azi, [i parte a aces-tui proces este expozi]ia UltimulMattis Teutsch, cu lucr`ri dinanii [aizeci, ultima etap`, „rea-list`“, a pictorului care spunea,înc` din 1929: „Pe mine m` in-tereseaz` numai omul, naturadeloc. Nu am fost [i nu voi finiciodat` naturalist. Fondul nuare pentru mine nici o impor-tan]`“.

Ioan T. MORAR

* Ultimul Mattis Teutsch,expozi]ie cu vînzare, GaleriaLuchian 12, Bucure[ti.

|nainte de orice, trebuie s`\mi spun c` iubita mea nu estefoarte convins` c` eu lucrez laAcademia Ca]avencu, de[i une-ori, cu totul \nt\mpl`tor, cinevadin aceast` redac]ie mai face ge-neroasa impruden]` de a semnaanumite texte cu numele meu –\i mul]umesc [i pe aceast` cale.Pentru a o convinge pe L. c` nutoate coinciden]ele s\nt \nt\m-pl`toare, m` g\ndeam ca, m`carde data asta, s` fiu eu acela carescrie un text semnat cu numelemeu. |ncep, a[adar, cu o \ntre-bare: a]i v`zut cumva expozi]ia„Maybe next time“ a lui Gheor-ghe Rasovszky, de la GaleriaNou`? Nu e nici o problem` dac`a]i v`zut-o, fiindc` [i eu am v`-zut-o, de mai multe ori chiar, [inu mi s-a \nt\mplat nimic. Deexemplu, pot spune cu exactitatec` nu mi-am pierdut telefonulmobil, \n nici un caz pe StradaNagualului, de[i pe Strada Ori-entului am avut oarece problemecu un num`r de cinci c\ini su-p`ra]i c` numitul Adobe Photo-shop le-a stricat intimitatea tra-di]ional`. Apoi, nu mi s-a \n-t\mplat deloc s` \mi pun la g\t 99de cravate \n acela[i timp [i nicis` filmez oameni nevinova]i \nPia]a Vitan, a[a cum a f`cut Ra-

sovszky, [i pe bun` dreptate. |nschimb, v`z\nd aceast` expozi]iede print-uri [i video, mi s-a \n-t\mplat s` m` simt foarte liber,at\t de liber \nc\t simt nevoia s`continuu, a[adar, cu \nc` o \ntre-bare: a]i v`zut cumva expozi]iade fotografie „P`m\nt sucit“, alui Cosmin Bumbu], de la Libr`-ria C`rture[ti sau a]i parcurscumva, ca din \nt\mplare, carteacu acela[i titlu publicat` pesite-ul Liternet? Nu-i nimic dac`nu exist` \nc` un r`spuns, \ntre-barea este, \n general, mult maiimportant`, dac` ar fi s` ne lu`mdup` maioul sucit al maieuticii.Ca fotograf semi-pseudo-amator,m`rturisesc c` fotografiile luiBumbu] m-au l`sat cu obiectivulaparatului admirator \n aer,mi-au pl`cut foarte mult, adic`,ceea ce nu a[ putea spune de-spre textele mai de amator alelui Tudor Mavrodin care \nso]escmisteriosul p`m\nt de celuloid allui Bumbu]. Una peste alta, \n-dr`znesc s` sper c` nu va trecemult [i voi ajunge s` fiu crezut(de cine trebuie) c` [i eu lucrezla Academia Ca]avencu.

Iulian T~NASE

l Scriam s`pt`mîna trecut`c` scriitorii (arti[tii, în general)sînt prea orgolio[i pentru a pu-tea fi mitui]i [i c` oricît li s-aroferi consider` c` e prea pu]in.Sînt îns` cazuri cînd mari scri-itori nu s-au dat \n l`turi de la aface c\te o porc`rie pe m`suratalentului lor. Despre Sadoveanus-a spus c` era un arghirofil în-r`it [i c` nu s-a sfiit s` devin`un slujitor credincios al lui Ma-mona. Petre Pandrea poveste[teîn Memoriile mandarinului va-lah, ap`rute la Editura Albatros,urm`toarele despre Sadoveanu:„Mi[u Pompilian mi-a povestitcum în 1936 Mihail Sadoveanu afost exclus din loj` (Sadoveanuera francmason [i avea gradul33, maximum posibil, n.m.) dec`tre Pangal [i C. Argetoianu [iars simbolic pe rugul criptelorobscure“ (arderea simbolic` a

numelui între coloanele templu-lui este pedeapsa cea mai greape care o poate primi un franc-mason, n.m.). {i continu` Pan-drea: „{tiam de arderea pe rugde la dr. Nicoli]` Romanescu,mare orator al lojii na]ionale,al`turi de O. Goga. Coincidem`rturia lor [i pentru motiveleexcluderii. Mihail Sadoveanu,mare c`pc`un de fonduri, ma-nipulase în buzunarele saleadînci banii lojii centrale franc-masonice“. Sigur, s-ar putea s`fie vorba despre o bîrf`, [tiutfiind c` Petre Pandrea a colpor-tat multe chestii asem`n`toareîn memoriile lui. Cu toate aces-tea, în volumul Ilu[tri francma-soni, semnat de Emilian M. Do-brescu, Mihail Sadoveanu numai apare consemnat dup` anul1936, cînd îndeplinea func]iilede Mare Maestru al MLNR [i

Mare Maestru al Francmasone-riei Române Unite. E greu de b`-nuit c`, dup` ce a condus franc-masoneria român` o vreme, Sa-doveanu s` fi intrat în adormire(adormirea reprezint` momen-tul în care un francmason î[i în-ceteaz` orice activitate). ({t. A.)l E greu s` te lup]i cu do-

rin]a de a fi autor de c`r]i, maiales dup` ’89, cînd dorin]a astaî[i g`se[te editori dispu[i s`publice orice, în tiraje de fami-lie, atît cît s` te dai mare pe laprieteni c` ]i-a mai ap`rut untitlu. Sau m`car cît s` po]i puneceva pe masa comisiei care d`grade universitare. Imposturaeste mai activ` ca niciodat`, pla-giatul mai rentabil ca oricînd.Domnii Copy [i Paste semneaz`multe lucr`ri române[ti ap`rute,mai întîi, pe Internet. {i, în totacest zumzet de orgolii auctori-ale, s-a întîmplat un mare exem-plu de modestie. Pentru c` esteun om cu sim]ul m`surii, dom-nul Ioan Talpe[, care era doarconferen]iar universitar laSNSPA, a fost pus la grea încer-care. Pentru a i se acorda titlulde profesor plin, trebuia s` pre-

zinte dou` c`r]i scrise de el. Unao avea, nu era problem`. Cu adoua nu [tia cum s` procedeze.Oare s` zic` lumea despre el c`e un oportunist care scrie c`r]inumai pentru c` i se cere la do-sar?! Nu, nu putea face una caasta. Al]ii fac a[a ceva, al]ii seumfl` în pene, al]ii invadeaz`rafturile libr`riilor direct la c`r]icu pre] redus. Hot`rît lucru,domnul Ioan Talpe[ nu este unastfel de autor, de ocazie. Operalui, atîta cît` este, e rezultatulunui proces îndelung de gîndire,crea]ie [i scriere, nu doar unmoft administrativ. {i, ca s` ias`din aceast` grea încurc`tur`,domnul Ioan Talpe[ a g`sit solu-]ia. A scris [i cea de-a doua carte,a[a cum i-a cerut comisia (careîl respinsese anterior tocmaipentru c` nu s-a compromis scri-ind înc` o carte cu orice pre]),dar nu a publicat-o, i-a fost mil`de copacii ]`rii. A[a c` s-a pre-zentat la comisie cu cartea pe odischet`. Iar comisia, sim]indgestul moral [i patriotic, i-a dattitlul de profesor universitar!(I. M.)

Francmasonul care \mpu[ca francul

Zoom politikon

show biz da’ cul]i

Un insular din Bra[ovrebelle arte

cartona[ul ro[ucu tricolor

31academia CA}AVENCU Nr. 42, 19-25 octombrie 2004

l Citeam acum c\teva zile, \ntr-un co-tidian sportiv, despre leafa pe care ohale[te domnul nea Puiu, angajat laFRF \n func]ia de antrenor al echipeina]ionale de fotbal. Concluzia era c`romånul prime[te o sum` frumu[ic`de bani, dup` necalificarea la Euro aob]inut chiar o cre[tere de salariu [i,culmea, ia mai mult dec\t unii care pel\ng` ceva bani c\[tig` [i ni[te grupede calificare la diferite turnee finale.Haide]i s` vedem cum st` domnia-sala capitolul afaceri. Iord`nescu An-ghel: Valed Com 2000 SRL, ComplexHotelier Belvedere SA; Iord`nescu Va-leria (so]ie): Alva International TradingSRL, Edy Iord`nescu SNC; EdwardIord`nescu (fiul cel mare, juc`tor aflat\n lotul echipei satelit a Rapidului, \nDivizia B): Edy Iord`nescu SNC. Debaz` pare a fi acel SA, CH Belvedere,din Poiana Bra[ov. Ultimul bilan], din2003, indic` pierderi de aproape 3miliarde. Iord`nescu are 34% dinac]iuni, asociatul „Al]i ac]ionari“ are 2[i-un pic, iar restul apar]ine unei firmedin Bucure[ti (importator Kia, laprima vedere) al c`rei ac]ionar este oalt` firm` din Marea Britanie, iarprintre administratori se num`r` uncet`]ean canadian n`scut \n Siria [i uncet`]ean croat (tat`l „canadianului“,pare-se) n`scut \n Siria acum 81 deani. B`nuim c` de atunci dateaz` [ischemele de joc ale Na]ionalei.

Eva Hen]igova

Pentru presa britanic` Mutur`m\ne un personaj eminamentepozitiv. Depistat pozitiv. Pentrunoi, p\n` la proba contrarie (con-traexpertiza), el este acela[i: unb`ie]a[ talentat din Pite[ti, plecatprea devreme de acas`, prinstr`ini. Azi, luni, c\nd scriem, z`u,habar n-avem cum se va \ncheiatoat` t`r`[enia. S-ar putea s` sealeag` praful. Dac` zvonul se con-firm`, Adrian al nostru ar deveniadev`ratul Maradona din Carpa]i.Cu cocaina-n nar`, dar f`r` au-reola de concurent al lui Pele [iprieten al lui Fidel Castro. Saupoate c-o fi vorba doar de eritro-poetin` (EPO), circumstan]`atenuant`, dat` fiind propensi-unea poetic` a Briliantului, mareadmirator al lui Eminescu. Ori-cum, \n caz c` suspiciunile sedovedesc a fi \ntemeiate, c`pi-

tanul Na]ionalei noastre se va\nscrie \ntr-o galerie de numeilustre [i arti[ti celebri. Mul]i s-au\nfruptat cu arome tari, de peurma c`rora r`m\i Mutu de extaz[i surd la chem`rile dure ale re-alit`]ii. Au gustat pl`ceri interzise[i au avut tr`iri neb`nuite ni[temari oameni – de la Baudelaire [iVerlaine la Jimi Hendrix [i KurtCobain. P`i, e o chestie s` te com-pari cu ace[tia [i nu cu Ion Ion}iriac, Ileana Lazariuc, RalucaSandu [i Nicu Ghear`! Pe primii\i g`se[ti \n enciclopedii [i ma-nuale, \n timp ce pe [tilan]ii nu-i\nt\lne[ti dec\t la Office, la Space[i \n dosarele Parchetului. Hai s`vedem atunci cam pe unde ar fiMutu. Care-i opera lui? C\tevaapari]ii \n postura de salvator alNa]ionalei, 14 goluri \ntr-un sezonla Parma [i un tur (\n 2003) nota-bil la Chelsea. |n rest, de la o vre-me \ncoace, avem a[a: ni[te aven-turi cu diverse starlete, un scan-dal sexual cu Laura Andre[an, unpermis suspendat pentru con-ducere sub influen]a alcoolului, ofug` la sexy-club din cantona-mentul de la Craiova [i nume-roase diferende cu antrenorulMourinho. Cam pu]in pentru a

intra pe lista geniilor care aufrecventat paradisurile artificiale!De fapt, dragii mo[ului, cu Mutuasta-i marea problem`: e un starartificial. Nu c-am fi noi nostal-gici sau retrograzi, da’ parc` li-derii de alt`dat` ai Na]ionalei nuaveau at\tea probleme de ima-gine. Hagi era un fl`c`u simpludin S`cele. Iar Dobrin [i Balaci,prin]ii din Trivale [i B`nie, de[iumbla vorba c-ar fi mai boemi,z`u, nu se dopau dec\t cu [pri]uri[i prizau pe nas numai aburi de]uic`. A[a \nc\t, chiar dac` arbitriide linie [i bilu]` nu-l vor fluierape Mutu, ne temem c` el nu maiare [anse \n fotbalul mare. Laacest nivel, antrenorii \l vor pre-fera \ntotdeauna pe un negrumuncitor ca Drogba, \n locul unuiplayboy fi]os ca Mutu. La urmaurmei, dup` c\te s-au \nt\mplat,ce mai r`m\ne din Mutu? Ni[tecercei, multe tatuaje, un celularde jde’ miii de para, un AstonMartin [i-un Ferrari. Era talentul`la care promitea foarte mult [i acitit Idiotul.

Viorel MO}OC

pozi]ie de moftsaid

b \ r f e d i n s p o r tChelsea, \ntre Drogba [i Drogda

mazeta sporturilor

Adrian Mutu nu în]elege de ce, dup` primeledou` rezultate pozitive din acest sezon, va fi suspendat atîta amar de vreme

Bursucule, io n-amconsumat cocain`! Doar am

mirosit-o de mai multe ori, ca s`nu-mi dea ]eap` cu f`in` sau zah`r

pudr`. Acum, ce dracu’, fac doiani pe tu[`? O s` m` îngra[ ca

idolul meu, Maradona!

32 academia CA}AVENCU Nr. 42, 19-25 octombrie 2004

dubios democra]ia trecea

Convorbiripoli]erareInfractorii ascult` convorbirilepoli]iei, iar asta au presupuspoli]i[tii dup` ce au g`sit f`r`sta]ie [i f`r` girofar ma[ina depoli]ie furat` lunea trecut` de laIGP. Acum, poli]i[tii se \ntreab`cu ce anume le ascult` infrac-torii convorbirile: cu sta]ia saucu girofarul?

Walk of foame|n jude]ul Vaslui, aproape to]ilocuitorii unei comune tr`iescdin ajutoare sociale. |ns` numaidoi oameni tr`iesc foarte binedin aceste ajutoare: c\rciumarul[i DJ-ul.

La iarn`: f`r` nea Nelu, dar cu neaBucure[tiul va fi desz`pezit \naceast` iarn` doar cu substan]eecologice. A[a c`, din nou,str`zile Bucure[tiului vor fi plinede cea mai cunoscut` substan]`ecologic` pe timpul iernii:z`pada.

Dura luxZiarul (sic!) Na]ional spune c`Mona Musc` are trotinet` de luxcu motor. Fiind „trotinet` delux”, b`nuim c` Mona Musc` are[i [ofer la ea.

Bac`ul are autobuze oi-nou]eSechelariu a lipit de autobuzelelui din Bac`u poze cu Gigi Be-cali. S` [tie [i c`l`torii de ce \norele de v\rf se spune despre eic` merg ca oile.

Vaccin anti-basarabicStatul romån \i oblig` pe stu-den]ii basarabeni s` dovedeasc`la intrarea \n ]ar` c` de]in 2.500de euro. Nimic deplasat. P`i, cemai \nseamn` 2.500 de euro \nziua de azi pentru un racket?

Cronicarul Grigore dup` Ureche

Avem o ]ar`. Cum proced`m?

Românii [i-au \nceput s`p-t`m\na cu ziua lor preferat`pentru a se prezenta la munc`,adic` luni. Spre deosebire deromâni, aromânul Gigi Becali[i-a \nceput s`pt`m\na cu ziualui preferat` \n care nu se pre-zint` la Parchet. C` a[a e-n fot-bal... ˝ Un r`spicat „A[a nu!“ \nfotbal le adres`m pe aceast` caleechipelor Steaua [i Rapid, cares-au l`sat eliminate miercuri,\nc` din [aisprezecimile definal` ale Cupei României, dec`tre dou` echipe din Divizia B:„U` Cluj!“, respectiv „DaciaHuo...nirea Br`ila“. ˝ La sf\r-[itul s`pt`m\nii a picat [i bombade la Londra: la un control derutin`, Mutu a fost g`sit dopat.Cum la momentul la care scri-am aceste r\nduri [tirea \nc` nufusese confirmat` oficial, nebaz`m pe posibilitatea uneigre[eli de traducere din englez`.Asta \n sensul c` Mutu o fi fostg`sit nu „dopat“, ci „\npat“ cuvreun manechin care prezint`vremea \nnorat` prin tabloidulThe Sun ori cer senin prin gaze-ta de scandal The Rain. Cu-

nosc\ndu-i activit`]ile de di-naintea meciurilor importante,noi mergem pe ideea c` singu-ra variant` \n care Mutu ar fifost g`sit „dopat“ se refer` ladopul de la sticla de whisky pecare Briliantul a consumat-ospre diminea]`, \n timp ce cucealalt` m\n` urm`rea canalelepentru adul]i de la televizor.

Ce au mai f`cut aromâniis`pt`m\na aceasta? P`i, uite, deexemplu, joi dup`-amiaz`, GigiBecali iar nu s-a prezentat \nmod civilizat la Parchet, unde afost chemat a doua oar` ca mar-tor \n dosarul „C`m`tarii“. ˝|mpotrivaromânul Adrian N`s-tase s-a b`gat [i el prin fa]` lacoad` la moa[tele Sfintei Paras-cheva de la Ia[i. Fin cunosc`toral picturii \n ulei sfin]it, se parec` premierul a apreciat maipu]in peisajul cu natur` moart`din interior, c\t rama din lemnvechi \n care odihneau sfintelemoa[te. ˝ Dac` Adrian N`stasea reu[it s` intre prin fa]` lapupat moa[tele, tinerii lui Pontaau fost da]i afar` pe u[a dinspate a PSD-ului, de au mai pu-

pat locuri eligibile pe listeleelectorale din p`r]i. „Las’ c` tespun eu lu’ Daciana, care tespune lu’ Turcescu, [i s` vezi cevil` neagr` \]i iei tu!“, se spunec` i-ar fi strigat \n g\nd Pontalui N`stase, dup` ce pre[edin-tele PSD ie[ise de mult din\nc`pere. ˝ S`tul s` tot aruncecu noroi \n PSD [i cu sare pebubele din propriul partid, B`-sescu a declarat c` iarna aceas-ta Bucure[tiul va fi desz`pezit\n premier` cu substan]a eco-

logic` Eco-Taw, importat` dinCanada. {oferii bucure[tenicare deja nu mai cred nimic aupromis c`, dac` cuvintele luiB`sescu nu se vor adeveri, \nprim`var` or s`-l pun` s` sespele pe cap cu substan]a luiecologic`. ˝ Dana R`zboiu va fiimaginea campaniei „Al`ptatulla s\n“, o ini]iativ` a ministeru-lui al c`rui [ef este so]ul Danei,dl Br\nzan. Asta e ca [i cumDana N`stase ar fi aleas` s` re-prezinte imaginea campaniei

„Laptele [i cornul“.Senatul a dat interzis ziari[-

tilor de la România liber` \nspa]iul destinat presei din ca-drul institu]iei. Din ciclul „Su-p`rarea c\nd \mi vine / Dauc`ma[a de pe secretara de lamine“, senatorii s-au sup`rat peziari[ti c` au publicat un scan-dal sexual \n care era implicatun membru din conducereaSenatului.

Cronic` a lu’ {tefan a Petrei

Spectacolul \ncepe cu unnum`r de excep]ie al solistu-lui N`stase. Balerinul exe-cut` o piruet`, tutu-ul \i flu-tur` gra]ios pe [ale, bra]ele ise \nal]` gra]ios, \ntålnin-du-i-se deasupra capului, \nform` de stelu]e europene;un zvåc, [i r`måne \ntr-unpicior, coco]at pe-o pont`.Aplauze. Un partid euro-pean, un solist european.Schimbare de genera]ii. Dinculise se scurg \n jurul luipoliticienii cur`]ei, unduindca ni[te mae[tri ai cocteilu-rilor de ambasade. }up –Geoan`; ]up-]up – Diacones-cu; ]op – Daciana. La lumini,

maestrul Nica aprinde moni-toare de computere \n sedii.Alegeri interne, partidul se de-mocratizeaz`, ]ara se moder-nizeaz`. Cad rinocerii. JosMitrea, jos Dan Ioan Popescu,sus tinerii. Cade cortina.Solistu-[i scoate [trampii [i nearat` ou`le: såmb`t` noaptea,\n loc de minerii lui Iliescu,N`stase a b`gat jandarmii pesteopozi]ie. S` fac` pårtie Partidu-lui. Nu mai vorbim acum desprebanala \nc`lcare a legii, a[a cums-a \ntåmplat din greu la refe-rendumul pentru noua Consti-tu]ie. S-a alergat cu urna dup`aleg`tori? Au fost organizatetombole \n sec]iile de votare?

Procurorii au apreciat c` nu tre-buie s` fie aplicat` legea? Con-cluzia a stabilit-o o cium` dejudec`toare din Biroul ElectoralCentral: „Ei [i, ce dac` se \ncalc`legea?“. S-avem pardon, dar,azi, toate \ntåmpl`rile astea mise par civilizate. Fa]` de cele desåmb`t`, care au devenit milita-rizate! |n prim`var` am avutde-a face cu autorit`]i care pro-tejau ho]ii. Ast`zi, chiar uni-formele fur`. (Apropo de furt:trebuie s` risipim umbra de le-galitate \n virtutea c`reia au in-tervenit jandarmii ca s` h`itu-iasc` microbuzul Alian]ei:tulburarea lini[tii publice nu aexistat, iar afi[ajul electoral nu

este interzis decåt \n zonasec]iilor de votare [i numai \nziua votului.) GeneralulPahon]u, c`petenia jandarmilordin Bucure[ti, a subordonat oinstitu]ie militar` unui partid.Bun. {i? E ceva de f`cut? Eu, s`fiu N`stase, n-a[ mai [ov`i: a[b`ga tot partidul \n uniform`.Gata cu baletul! S` fie ordine \n]ar`: s` se redescopere ma[inade falsificat valut` din sediulPNL (pentru cei care sunt maitineri decåt noi, preciz`m c`minerii g`siser` un copiator lacare Opozi]ia falsifica dolari cumecla lui Iliescu), iar B`sescu s`fie prins \n flagrant \n timp ceofer` aleg`torilor dolari. Iar eu,

N`stase, la fiecare 4 ani a[spune poporului exact tåmpe-nia pe care am spus-o du-minic` la Biroul ElectoralCentral: „V` promit c` [i \nurm`torii ani vom reu[i s`scoatem s`r`cia din ]ar`“.Sun` ilogic, dar e OK dac` teprinzi c` premierul nu segånde[te la s`r`cie, ci la[p`gile lui.

Adrian, vezi c` ]i s-a mån-jit tutu cu caca.

Mircea TOMA

contraeditorialLacul Lichelelor

La pl`cinte \nainte, la R`zboiu \napoiuS`pt`m\na romånilor

˝ |n timp ce Mutu se dopa cu coca de-i d`deas\ngele pe nas, echipa HCM, acest „Farul Con-stan]a“ din Constan]a const`n]enilor, b`tea pe FCBarcelona, acest Farul Barcelona al handbaluluibarcelonez. Un scor istoric, 29-27, scor cu care, deexemplu – la c\t se dopeaz` Mutu [i rateaz` {oav`–, nu cred c-o s` batem niciodat` Spania la fotbal.Pe c\t punem pariu? ˝ Ambasada Statelor Unite ale Americii a tras

un semnal de alarm` contra asocierii dintre sindi-catele romåne[ti [i trupa de panglicari s`ri]i depe bicicletele alea cu o singur` roat`* de la PRM.

Alde Costin-Versace [i Br`tianu-Braiconf s-auaruncat ca ra]a la muci [i sf\rci la Vadim, doar dedragul unui loc de parlamentar. S` sper`m c` \nprogramul pentru muncitori al CNSLR-Fr`]ia nuva fi inclus` [i atacarea Transnistriei sau retro-cedarea Cadrilaterului, printr-un schimb de teri-torii \ntre IMGB – sec]ia prelucrare prin a[chiere– [i Bulgaria.

Str`buna Vestire

* vezi „Sub cupola circului“, edi]iile Album du-minical 1990-1993.

Ve[ti bune

CNSLR-Prostia [i Vadim

Adrian N`stase, fericit c`, în sfîr[it, presa a scris c` este la prima c`su]`. Ce-i drept, în buletinul de vot.

Nu-mipare r`u c-a plecat

Stavarache din Uniune. Îmipare r`u c` ni l-a nenorocit peSeche, [i a[a ho] competent nu

mai g`sim noi s` punem laBac`u!